Tipuri de imperfecţiuni ale îmbinărilor sudate

(clasificare conform normelor internationale)

Importanta imperfectiunilor
 Provenienta imperfectiunilor

Imperfectiuni determinate
de erori de proiectare
Imperfectiunile imbinarilor
sudate

Imperfectiuni provenite Imperfectiuni cauzate

din tehnologia de sudare de material

Imperfectiuni Imperfectiuni Fisuri Fisuri Cavitati in

externe interne la cald la rece sudura

Cratere de inceput Lipsa de topire Fisuri la Fisuri din Pori de origine

si sfarsit de cordon solidificare cauza H2 metalurgica
Incluziuni de
Stropi zgura sau alte Fisuri de Fisuri Cratere
incluziuni solide retopire lamelare
Imperfectiuni de Retasuri
forma Pori de origine Fisuri de
mecanica precipitare
Santuri marginale
Scurgeri de metal
etc
 Efecte posibile ale prezentei imperfectiunilor

- actioneaza ca niste concentratori de eforturi; Prezenta imperfectiunilor

implica:
- reduc aria sectiunii in care se afla; - marirea timpului de lucru-
reparare;
- produc cai de scurgere de fluide;
- cresterea costurilor
- au potential de initiere a fisurarii; (reparatii);

- predispun zona afectata la coroziune si eroziune. - reducerea productivitatii.

Importanta prezentei imperfectiunilor depinde de:

- microstructura materialului in zona in care se afla imperfectiunea;
- proprietatile mecanice ale materialului;
- tipul de solicitare a structurii sudate: statica, ciclica, la soc etc.
- mediul de lucru: coroziv sau necoroziv;
- tipul si dimensiunile imperfectiunii;
- tensiunile locale generate de imperfectiune;
- tendinta de propagare (imperfectiuni bidimensionale sau tridimensionale)
 Imperfectiunile imbinarilor sudate sunt standardizare

Prin imperfecţiune se întelege abaterea de la forma, dimensiunea, aspectul,

continuitatea, structura etc., prescrise pentru sudura sau îmbinarea respectivă în
documentaţia tehnică a produsului sau în standarde.

Imperfectiune: Orice abatere in raport cu imbinarea sudata ideala

Defect: Imperfectiune neacceptata
În general, in clasificarea
imperfectiunilor,
procedeele de sudare sunt
incluse în una dintre cele
două categorii de procedee
de sudare – prin topire sau
prin presiune.
Standardul
SR EN ISO 6520-1 “Clasificarea
imperfecţiunilor geometrice din îmbinările
sudate ale materialelor metalice. Partea
1: Sudare prin topire”
SR EN ISO 6520-2 “Clasificarea
imperfecţiunilor geometrice ale îmbinărilor
sudate ale materialelor metalice. Partea a
2-a: Sudarea prin presiune”
 Grupele de imperfectiuni

Imperfectiunile pot avea mai multe provenienţe: din materialele care se îmbină;
de la pregatirea pieselor şi asamblarea pieselor înaintea operaţiei de sudare;
utilizarea unor materiale incompatibile; erori tehnologice sau fenomene care
însoţesc sudarea propriu-zisă.
Grupa Imperfectiunile îmbinărilor Imperfectiunile îmbinărilor
sudate prin topire sudate prin presiune
1 Fisuri Fisuri

2 Cavitati Cavitati

3 Incluziuni solide Incluziuni solide

4 Lipsă de topire şi de Imperfectiuni de legătură

pătrundere
5 Imperfecţiuni ale formei şi Imperfecţiuni ale formei şi
imperfecţiuni dimensionale imperfecţiuni dimensionale
6 Alte imperfectiuni Alte imperfectiuni
Imperfectiunile imbinarilor sudate prin topire

GRUPA 1 – FISURI

,
1013 fisura in zona

,
influentata
, termic

,
1014 fisura in materialul

,
de baza
,

1012 fisura
,

1011 fisura
,

in cusatura sudata in zona de trecere

GRUPA 1 – FISURI (2) Extras din ISO 6520-1-2007

Număr de Denumire Explicaţii Reprezentarea

referinţă
1 2 3 4

Grupa nr. 1 – Fisuri

100 Fisură*
1001 Microfisură Fisura vizibilă numai la microscop

101 Fisură Fisură a cărei direcţie este aproximativ

longitudinală paralelă cu axa sudurii.
Aceasta se poate situa după caz:
1011 - în sudură
1012 - în zona de trecere
1013 - în zona influenţată termic
1014 - în metalul de bază

102 Fisură Fisură a cărei direcţie principală este

transversală aproximativ perpendiculară pe axa sudurii.
Aceasta se poate situa după caz:
1021 - în sudură
1022 - în zona influenţată termic
1023 - în metalul de bază

103 Fisuri radiale Grup de fisuri radiale în acelaşi punct.

Acestea se poate situa după caz:
1031 - în sudură
1033 - în zona influenţată termic
1034 - în metalul de bază
NOTA – acest tip de fisuri de mici
dimensiuni, sunt denumite fisuri în stea.
101 Fisura longitudinala

Imagine preluata de pe internet

 GRUPA 1 – FISURI
Reduc
secţiunea
cusăturii.
Se propaga
in timpul
solicitărilor
dinamice
din
exploatare,
provocând
distrugerea
Fisuri la cald construcţiei Fisuri la rece
sudate.

Principalele cauze ale fisurarii sunt:

a) Cauze tehnologice: alegerea gresita a materialului de adaos; alegerea unui procedeu
de sudare necorespunzator, nerespectarea parametrilor regimului de sudare.
b) Cauze metalurgice: conditii necorespunzatoare de racire; transformarile structurale din
zona topita; proprietati reduse de plasticitate la cald ale metalului depus; aparitia
structurilor dure; prezenta hidrogenului difuzat in imbinare; tensiunile interne care
depasesc anumite limite.

In standardul ISO 5817 Fisurile nu se admit la niciun nivel de calitate

 GRUPA 1 – FISURI (5)

E - fisuri ale sudurilor

Ea – fisura la cald
Eb - fisura la solidificare
Standardul 6520-1 are o Ec – fisura determinata de licuatie
anexa informativa in care
Ed – fisura determinata de precipitare
este prezentata
recomandarea de Ee – fisura determinata de durificarea prin
completare a simbolizarii imbatranire
in cifre cu litere, dupa Ef – fisura la rece
cum urmeaza: Eg – fisura determinata lipsei de ductilitate
Eh – fisura determinata de contractie
Ei – fisura determinata de prezenta
hidrogenului
Ej - fisura prin destramare lamelara
Ek – fisura de racordare
El - fisura determinata de imbatranire
 GRUPA 2 – CAVITATI

200 Cavitate, 201 Suflura (2011 Por sinonim suflura

sferoidala), 2012 Porozitate, 2013 – Cuib de sufluri,
2014 Sufluri aliniate
Porii, mici cavitati care se formeaza la suprafata
sau in interiorul sudurii, au dimensiuni care
variaza de la microni la milimetri.
Gazele provenite din invelisul electrodului, din
flacara, din metalul topit supraincalzit, din In functie de viteza de
arderea impuritatilor din rost etc. au tendinta de racire bulele de gaz ajung
a iesi la suprafata metalului lichid. sau nu la suprafata
cusaturii sudate.
Porii pot fi: sferoidali sau
tubulari (vermiculari)
Porii vermiculari pot fi
canale de scurgere a
fluidelor determinand
Sufluri Sufluri Sufluri Sufluri Sufluri
izolate grupate aliniate uniform alungite lipsa de etanseitate
distribuite
 GRUPA 2 – CAVITATI
200 Cavitate
201 Suflură Cavitate formată de gaz(e)
incorporat(e) în sudură.
2011 Por Suflură de formă practic sferică
Sinonim Suflură
sferoidală

2012 Porozitate Pori uniform distribuiţi în sudură. A

Sinonim Sufluri se diferenţia de suflurile aliniate
sferoidale uniform (2014) şi cuiburi de sufluri (2013).
distribuite

2013 Cuib de sufluri Grup de sufluri repartizate sub

Sinonim Sufluri grupate formă oarecare.

2014 Sufluri aliniate Sufluri distribuite în lungul unei

drepte paralele cu axa sudurii.

2015 Suflură alungită Suflură nesferoidală apreciabilă, a

cărei dimensiune principală este

aproximativ paralelă cu axa sudurii.
 GRUPA 2 – CAVITATI

202 Retasura, 2011 Retasura interdendritica, 2024 Retasura de crater, 2025 Retasura de
crater deschisa
203 Microretasura, 2031 Microretasura interdendritica, 2032 Microretasura transgranulara

Retasura este o cavitate determinata de

contractia metalului in timpul solidificarii
2011 este o retasura de forma alungita care
se produce intre dendrite in decursul racirii
si in care se poate afla inclus gaz. O astfel
de imperfectiune este in general
perpendiculara pe suprafata sudurii.
Microretasurile sunt retasuri mici, vizibile la
microscop.
Spre deosebire de pori, retasurile pot
avea varfuri ascutite deci un grad de
periculozitate mai mare.
 GRUPA 3 – INCLUZIUNI SOLIDE
Grupa nr. 3 – Incluziuni solide
300 Incluziune solidă Corp solid încorporat în sudură.
301 Incluziune de Reziduu de zgură inclus în sudură. În funcţie de repartizarea
3011 zgură acestora, se pot întâlni incluziuni de zgură:
3012 -aliniate
3013 -izolate
3014 -împrăştiate
-în cuib

302 Incluziune de flux Flux inclus în sudură. După caz, pot fi incluziuni: A se vedea 3011…3014
3021 -aliniate (sau în şiruri)
3022 -izolate
3023 -împrăştiate
3024 -în cuib
303 Incluziune de oxid Oxid metalic inclus în sudură în decursul solidificării. A se vedea 3011…3014
3031 Astfel de incluziuni pot fi:
3032 -aliniate
3033 -izolate
3034 -împraştiate
-în cuib
3035 Peliculă de oxid Peliculă de oxizi metalici, formată în anumite cazuri şi în
special în cel al aliajelor de aluminiu, datorată acţiunii
combinate a unei protecţii neadecvate şi a turbulenţei băii se
sudare.
304 Incluziune Peliculă de metal străin inclusă în sudură. Incluziunea poate
3041 metalică fi de:
3042 -wolfram
3043 -cupru
-alt metal
GRUPA 3 – INCLUZIUNI SOLIDE

Incluziunile pot fi:

nemetalice: zgură, flux, pelicule de oxizi, impuritati;
metalice: wolfram, cupru s.a.

,
incluziuni imprastiate
,
Radiografia unei suduri cu incluziuni de wolfram

incluziune izolata

Cauzele apariţiei incluziunilor:

• curăţire insuficientă;
• impurităţi pe sârma de adaos;
• solidificare prea rapidă;
• zgură inclusă în metalul depus;
• electrozi de calitate inferioară;
• neglijenţa sudorului.
 GRUPA 4 – LIPSA DE TOPIRE SI DE PATRUNDERE

401 – lipsa de topire (de

legatura) intre materialul
depus si cel de baza sau
intre straturi succesive de
metal depus - nu se
,
,

lipsa de patrundere
admite in nicio clasa de
,

,
,

la radacina
calitate.
4021 - lipsa de patrundere
se admite in clasa D,
pentru materiale cu grosimi
mai mari de 0,5 mm, dar
,

lipsa de patrundere
intre straturi cu conditia ca marimea
nepatrunderii sa nu aiba
mai mult de 2 mm.
,

lipsa de topire laterala

In clasele C si B nu se
admit deloc.

Lipsa de topire si de patrundere sunt discontinuitati periculoase

– bidimensionale si cu tendinta de propagare
 GRUPA 4 – LIPSA DE TOPIRE SI DE PATRUNDERE

Lipsa de pătrundere poate fi determinata de:

• defectelor de prelucrare sau de asamblare
(unghiul prea mic al rostului, deschiderea prea mică
a rostului, înălţimea prea mare a rădăcinii,
denivelarea marginilor la asamblare etc.);
• regimului necorespunzător de sudare (intensitatea
curentului, viteza de sudare, diametrul electrodului);
• tehnologiei incorecte de sudare;
• încălzirii electrodului şi intensificării topirii lui faţă
de încălzirea insuficientă a metalului de bază;
• prezenţei impurităţilor (zgură, oxizi) pe suprafaţa
de îmbinare sau pe stratul depus anterior.
Lipsa de topire poate fi provocata de:

403 - Patrundere foarte • poziţiei şi conducerii incorecte a electrodului;

neregulata (dinti de fierastrau) • regimului de sudare incorect;
intalnita la sudarea cu fascicul
de electroni sau laser • defectelor de prelucrare sau de asamblare etc.
 GRUPA 4 – LIPSA DE TOPIRE SI DE PATRUNDERE
Grupa nr. 4 – Lipsă de topire şi de pătrundere

400 Lipsă de topire şi de

pătrundere

401 Lipsă de topire (topire Lipsa legăturii între metalul depus şi metalul de
4011 incompletă) bază sau între două straturi succesive de metal
1042 depus. Se disting:
4013 -lipsă de topire a marginilor de sudat
-lipsă de topire între rânduri
-lipsă de topire la rădăcina sudurii

402 Lipsă de pătrundere Diferenţa între pătrunderea reală şi pătrunderea

(pătrundere incompletă) nominală.

4021 Pătrundere incompletă la Una sau ambele margini ale rădăcinii nu sunt
rădăcină topite.

403 Imperfecţiune sub formă Pătrundere foarte neregulată, întâlnită la sudarea

de dinţi de fierăstrău cu fascicul de electroni sau cu laser, care
formează o sudură cu aspect de dinţi de ferăstrău.
Poate include cavităţi, fisuri, retasuri etc.
GRUPA 5 – IMPERFECTIUNI DE FORMA SI DIMENSIONALE
Santul marginal
(crestatura) -
prezenta efectul
de increstare

,
Sant
, marginal Suprainaltare
, Exces de patrundere

5011, 5012 – sant marginal continuu sau

intermitent - nu se admite in clasa B dar se
admite in clasele de D si C de calitate, dupa
cum urmeaza:
• in clasa D, pentru grosimi de material mai
mari de 3 mm, adancimea santului poate
avea mai putin de 0,2 din grosimea
materialului, dar nu mai mult de 1 mm
• pentru aceleasi grosimi de material, in clasa
C, mai putin sau egal cu 0,1 x grosimea
materialului dar nu mai mult de 0,5 mm
GRUPA 5 – IMPERFECTIUNI DE FORMA SI DIMENSIONALE

502 Ingrosare excesiva 504 - Exces de patrundere

(suprainaltare)
,

,
Suprainaltare
, Exces de patrundere

5061 Scurgere
de metal la Nealiniere intre table si tevi
ultima trecere desi suprafetele sunt paralele

506 – Scurgere de metal

5061 Scurgere de metal
la ultima trecere
5061 Scurgere de metal
la trecerea de la radacina
Nealiniere intre doua piese
sudate astfel incat suprafetele
exterioare nu sunt paralele sau la
unghiul prescris
GRUPA 5 – IMPERFECTIUNI DE FORMA SI DIMENSIONALE

510 Strapungere
(caderea baii de
metal topit care
duce la perforarea
sudurii

511 Subtiere (metal

depus insuficient,
local sau continuu –
sectiune a 5211 - Grosime excesiva a
cordonului redusa) sudurii
5212 - Latime erxcesiva a
sudurii
512 Asimetrie
excesiva a sudurii 1) – grosime nominala
de colt 2) - grosime efectiva
GRUPA 5 – IMPERFECTIUNI DE FORMA SI DIMENSIONALE
Grupa nr. 5 – Imperfecţiuni ale formei şi imperfecţiuni dimensionale

500 Formă defectoasă Formă imperfectă a suprafeţelor exterioare ale

sudurii sau geometrie defectuoasă a îmbinării.
501 Crestătură Adâncitură neregulată la nivelul liniei de
racordare a sudurii, situat fie în metalul de bază,
fie în metalul topit depus în prealabil,
5011 Crestătură continuă Crestătură de lungime importantă, fără
întrerupere.

5012 Crestătură intermitentă Crestătură de lungime redusă care apare cu

intermitenţă în lungul sudurii.

5013 Crestătură la rădăcină Crestătură vizibilă pe fiecare faţă a trecerii de la

rădăcină.

5014 Crestătură între rânduri Crestătură pe direcţia longitudinală a sudurii,

între rânduri.

5015 Crestătură locală Crestătură de lungime redusă, amplasată

intermitentă neregulat, pe lungimea sau pe suprafaţa
rândurilor sudurii.
 GRUPA 6 – ALTE IMPERFECTIUNI
Stropi
617 – Distanta excesiva
sau insuficienta intre
piesele care se sudeaza
618 – Imperfectiune
datorata unei arderi a
imbinarii sudate din aliaje
usoare ca rezultat al
mentinerii prelungite in
intervalul de solidificare
601 – Arsura
602 – Strop
603 - Ruptura locala
604 – Urma de polizare
605 – Urma de daltuire
606 – Polizare excesiva
607 – Imperfectiune a
sudurii de prindere
608 – Nealiniere intre treceri
opuse
610 – Culoare de revenire
(pelicula de oxizi)
613 – Suprafata arsa
614 - Reziduu de flux
615 - Reziduu de zgura
617 – Deschidere incorecta
a rostului unei suduri de colt
618 - Umflare
 Observatii

• Notarea unei imperfectiuni se face cu indicarea standardului de

referinta.
De exemplu o fisura, 100 trebuie notata: Imperfectiune ISO 6520-1 – 100

•Incadrarea corecta a unei imperfectiuni in categoria din standard este

importanta pentru verificarea ulterioara a incadrarii in criteriul de
acceptabilitate si luarea unei decizii corecte (ADMIS/RESPINS)
• Pentru identificare, analiza unei imperfectiuni se face nu numai dupa
aspect, forma, pozitie ci si dupa alte aspecte tehnice generale si anume:
cunoasterea imperfectiunilor posibile in functie de natura materialului si a
tehnologiei de sudare.
• Imperfectiunile reale sunt de o diversitate infinita, astfel ca exista
imperfectiuni incadrabile in una sau doua categorii din standard (de
exemplu: retasura apare si in grupa 2 si in grupa 5).
Incadrarea se recomanda a fi facuta in categoria cea mai periculoasa
? ?
?

Intrebari ?
 VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIE!