Sunteți pe pagina 1din 6

CASA CORPULUI DIDACTIC FOCȘANI

PORTOFOLIU
ROLUL DISCIPLINEI RELIGIE ÎN FORMAREA CONDUITEI
MORALE A ELEVULUI

FORMATOR: Prof. RETA STRAT CURSANT: Prof. MARCU IULIANA


MIHAELA

2018
Analiza SWOT pentru tema: Religia în spațiul școlar

Puncte tari Puncte slabe


ᵜExistența la nivelul disciplinei a unui ᵜOpțiunea de a nu frecventa ora de
protocol de colaborare între B.O.R. și Religie la cerere;
M.E.N.; ᵜLipsa manualelor de Religie;
ᵜPosibilitatea participării la activitîți, ᵜO oră pe săptămână;
concursuri, competiții din aria ᵜNeînțelegere din partea conducerii școlii;
curriculară/trunchi comun; ᵜInfluența negativă a mass – mediei;
ᵜConținutul poate fi adaptat la viața ᵜLipsa cabinetului de Religie;
cotidiană; ᵜActivitățile practice să nu depindă doar
ᵜAbordărea interdisciplinară a temelor de cadrul didactic;
din programa școlară;
ᵜStudierea disciplinei pe tot parcursul
școlarizării;
ᵜConduce la dezvoltarea deprindelor
morale și nu doar religioase.

Oportunități Amenințări
ᵜORIZONT – spațiu sacru ᵜNeimplicarea familiei în activitățile
ᵜPOSIBILITĂȚI – formare și informare extracurriculare;
ᵜORIENTARE – calea către Dumnezeu ᵜCererea pentru ora de Religie;
ᵜREALIZĂRI – efort susținut ᵜInsuficienta practicare în Biserică;
ᵜTALANȚI – descoperirea și înmulțirea ᵜNeadaptarea manualelor și programei
darurilor analitice la categoriile de vârstă și nevoile
ᵜURCUȘ – cunoștere și trăire spirituale;
ᵜNEMURIRE – veșnicie ᵜNegarea lui Dumnezeu de către
ᵜIUBIRE – Dumnezeu propunătorii de alte discipline ori
ᵜTEMELIE – credință statornică prezentarea subiectivă, eronată;
ᵜADEVĂR – viața în Hristos ᵜLegislație – Constituția României -
ᵜȚEL – mântuire Legea 489/2006 în Monitorul Oficial
ᵜIDEAL – Împărăția cerurilor Partea I, nr. 11/08.01.2007, Art.3, alin. 2;
ᵜSecularismul și efectele colaterale.
Rolul pildelor Mântuitorului Hristos în
formarea morală al elevului

Domnul Iisus Hristos a rostit pilde în diferite ocazii, căci Mântuitorul a


vorbit adeseori mulțimilor și Apostolilor Săi prin pilde. Acestea erau mai pe
înțelesul oamenilor, mai apropiate de preocupările și viața lor obișnuită și
expuneau învățături mai indirect. Iisus Însuși ne spune ,,Pentru aceasta în pilde
grăiesc lor, că văzând nu văd, și auzind nu aud, nici înțeleg. Și se împlinește
întru dânșii prorocia lui Isia, ce zice: <<Cu auzul veți auzi și nu veți înțelege și
privind veți privi și nu veți vedea.>>” (Matei XIII,14).
Pildele sau parabolele lui Iisus se împart în trei grupe: ,,pilde cu privire la
Împărăția lui Dumnezeu; pilde cu privire la universalitatea iubirii creștine; pilde
prin care se scoate la iveală superioritatea morale creștine față de morala
iudaică. Una-i spirituală, cealaltă formalistă”1.
,,Pilda fiului risipitor” (Luca XV, 12-32) se aseamănă cu cea a oii rătăcite
și a drahmei pierdute. În aceasta ni se arată că, prin căință curată, omul păcătos
este primit la sânul părintesc al Bisericii mame.
Și dintre elevi sunt unii care se aseamănă cu fiul pierdut care îi supără pe
profesori, nu-i ascultă, nu frecventează cursurile. Dacă se căiesc recunoscându-și
greșeala și dacă promit că se vor îndrepta, profesorii îi iartă și îi primesc cu mare
bucurie în rândul elevilor buni. Copiii nu ar trebui să-i invidieze pe elevii mai
puțin buni, să se bucure când iau notă mică, ci să se bucure când cel amenințat
de sancțiune se căiește, își cere iertare și începe o viață nouă.
Nu trebuie să uităm că neascultarea, ispita și invidia pot duce la moarte
sufletescă. Elevii ar trebui să asculte sfaturile părinților, profesorilor, să-și
urmeze cursul vieții fără rătăciri, să-și iubească casa părintescă, Biserica și
Școala.
Mântuitorul ne învață în ,,Pilda talanților”(Matei XXV, 14-30) că noi
suntem datori să înmulțim darurile pe care ni le-a dat Dumnezeu. El ne-a
împărțit la toți diferite daruri. Unora le-a dat mai mult, altora mai puțin, după
credința și puterea fiecăruia. Sluga de la urmă a primit și ea un talant, că nu-i om
pe lume care să nu fi primit de la Dumnezeu un dar cât de mic. Dumnezeu a dat
tuturor oamenilor diferite daruri. ,,Acestea sunt de mai multe feluri: a) daruri
trupești: sănătate, putere, auz fin, văz puternic; b) daruri sufletești: deșteptăciune
la carte, bunătate, milă, îndrăzneală, voie bună, precum și înclinările artistice ca:
talent literar, la scris, la vorbit, la cântat, la pictură, la sculptură; talent la
meserii: cizmărie, croitorie, fierărie, dulgherie, lăcătușerie. Darul de a inventa
tot felul de mașini, de a descoperi medicamente noi; c) daruri supranaturale:
acelea pe care le primim de la Dumnezeu prin Sfintele Taine: iertarea păcatelor,
unirea cu Iisus prin Sfânta Taină a Împărtășaniei” 2. Omul este dator să cultive
1
Pr. Nicolae Hodoroabă, Parabolele și Învățămintele Domnului nostru Iisus Hristos, Editura Autorului, Iași,
1937, p. 37;
2
Ibidem, p. 53;
aceste daruri. Ele ne aduc bucurie și belșug, numai dacă le înmulțim pe căi
cinstite și conform cu învățătura lui Hristos. Este bine, deci, să ne mulțumim cu
darurile primite de la Dumnezeu și să muncim neîncetat spre a le înmulți.
Dumnezeu în atotînțelepciunea Sa ne-a dat daruri speciale pentru a ne ajuta unii
pe alții întrucât dacă am face totul singuri am cădea în păcatul mândriei și am
disprețui semenii.
Și elevii au de la Bunul Dumnezeu daruri deosebite. Și cei cu daruri mai
multe, ca și cei cu unul singur sunt datori să muncească și să îi asculte pe
profesori. La sfârșitul anului școlar se va vedea cum și-a întrebuințat fiecare
tantul. Elevii care nu s-au străduit să obțină rezultate bune, nu vor promova. Ei
sunt pedepsiți pentru că au îngropat talantul în pământ, la fel cu sluga cea
vicleană și leneșă.
Pentru a explica Sfinților Apostoli taina comuniunii oamenilor cu Hristos
în Biserică, Mântuitorul le-a spus acestora ,,Pilda viței și a mlădiței” (Ioan XV,
1-11). Pilda ne învață că un adevărat creștin poate rămâne în legătură cu Hristos
numai printr-o credință vie, activă, producătoare de mântuire, nu printr-o
credință moartă, sterilă și nefolositoare. Legătura dobândită printr-o credință vie
și activă se arată prin faptele cele bune și ne asigură viața cea veșnică. Credința
neînsoțită de fapte bune face din noi mlădițe uscate a căror destinație este
osânda și moartea cea veșnică.
Între creștini și Hristos este însă și o legătură mai apropiată, care
angajează și trupul și sufletul nostru; aceasta este comuniunea euharistică, adică
împărtășirea credincioșilor cu Însuși Trupul și Sângele lui Hristos, la Sfânta
Liturghie.3
În școală, elevii care ascultă învățăturile profesorilor sunt ca mlădițele
care rămân pe butuc. Cei care nu învață, sunt ca mlădițele care s-au uscat și se
scot din vie, adică cei care la sfârșitul anului școlar nu vor promova și vor repeta
anul.
Într-una dintre pildele Sale, ca să arate că învățătura Sa rodește diferit în
sufletele oamenilor care o primesc, Mântuitorul le-a spus ,,Pilda
semănătorului” (Matei XII, 3-23). Această pildă poate fi aplicată și în relația
profesor-elev. Învățătura transmisă de către profesor rodește diferit la fiecare
elev, iar roadele ei se văd la sfârșitul fiecărui an școlar. Ca și pământul din pildă,
sufletele elevilor se deosebesc. Unii se aseamănă cu primele cele trei tipuri de
sămânță, ascultă învățătura dar se iau cu joaca, tehnica, anturajul și uită de carte,
ispitele fiind asemeni spinilor, iar la sfârșitul anului școlar rămân corigenți sau
repetenți. Atunci ei supără părinții și profesorii și plâng căci s-au întâlnit cu
eșecul. Elevii conștiincioși aduc roade frumoase la sfârșitul anului școlar și sunt
bucuria părinților și mândria școlilor.
,,Pilda neghinei” (Matei XIII, 37-43) prezentată de către Sfântul Apostol
și Evanghelist Matei ne dovedește faptul că Dumnezeu dorește îndreptarea celor
3
Camelia Muha, Religie creștin-ortodoxă, Caiet pentru elevi clasele VII-VII, Editura Sfântul Mina, Iași, 2008, p.
23
păcătoși ,,Nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu. Căci n-
am venit să chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși la pocăință.” (Marcu II,17)
Secerișul reprezintă întâlnirea cu Dreptul Judecător când va trebui să dăm
socoteală pentru păcatele noastre sau să primim răsplată pentru faptele bune.
Asemenea oamenilor maturi din societate și în școală există elevi buni și
elevi răi. Obrăzniciile, lipsa de respect, puținul interes pentru învățătură îi
îndepărtează pe elevi de scopul pentru care aceștia vin la școală. Ei nu sunt
eliminați din școală la începutul anului sau în timpul acestuia, ci sunt îngăduiți,
ca neghina în grâu, până la seceriș, adică până la încheierea anului școlar.
Profesorii îi mustră, îi dojenesc, dar nădăjduiesc că se vor îndrepta. La sfârșitul
anului cei cuminți și perseverenți promovează și sunt premiați, în timp ce cei
mai puțin înclinați spre învățătură vor rămâne corigenți sau repetenți.
Deci, pildele Mântuitorului rămân actuale, ele au corespondent în
societatea contemporană, tehnologizată și cu precădere au aplicabilitate în școala
românească.
Bibliografie selectivă

1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al


Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982;
2. Hodoroabă, Pr. Nicolae, Parabolele și Învățămintele Domnului nostru
Iisus Hristos, Editura Autorului, Iași, 1937;
3. Muha, Camelia, Religie creștin-ortodoxă, Caiet pentru elevi clasele
VII-VII, Editura Sfântul Mina, Iași, 2008.