Sunteți pe pagina 1din 22

7

1. TEHNOLOGIA FABRICĂRII ARBORILOR

1.1. Rol funcţional, clasificare. Forme constructive

Arborii sunt piese (organe de maşini) cu lungimi mai mari decât diametrele
treptelor, care, prin rotire în jurul axei longitudinale, transmit mişcare, respectiv putere,
prin intermediul altor piese pe care le susţin (roţi dinţate, roţi de curea, biele, cuplaje
etc.). În timpul funcţionării, principalele solicitări ale arborilor sunt torsiunea şi
încovoierea, astfel că se impun măsuri suplimentare la elaborarea tehnologiei de
prelucrare a acestora. Din familia arborilor mai fac parte osiile şi plunjerele. Osiile sunt
solicitate la încovoiere, iar plunjerele la compresiune.
Deoarece suprafeţele cilindrice şi conice se găsesc cel mai mult pe piese din
familia arborilor, atunci se vor prezenta diferite tehnologii de prelucrare a acestor
suprafeţe.

Clasificarea arborilor are în vedere următoarele aspecte:


o forma constructivă:
• secţiunea transversală: plină circulară, inelară;
• axa geometrică: dreaptă (netezi – fig. 1.1.a, în trepte dispuse
unilateral – fig. 1.1.b, în trepte dispuse bilateral – fig. 1.1.b);
o lungimea: scurţi, medii, lungi, foarte lungi;
o masa: uşori, medii, grei (masa ≥ 1 tonă)
o condiţii funcţionale:
• solicitare (încovoiere, încovoiere şi torsiune etc.);
• turaţia de funcţionare faţă de cea critică: rigizi (n < ncr), elastici (n ≥ ncr);
o complexitate tehnologică etc.

Fig. 1.1 Forme constructive de arbori


a) arbori netezi b) arbori în trepte dispuse unilateral, c) arbori în trepte dispuse bilateral
8

În fig. 1.2 se prezintă desenul de execuţie al unui arbore în trepte.


9

Din punct de vedere al tehnologiei de prelucrare se poate face o clasificare


astfel încât să se creeze posibilitatea prelucrării unei clase de arbori pentru care se
elaborează o tehnologie tip a clasei respective (tehnologia tip de prelucrare a arborilor
netezi, tehnologia tip de prelucrare a arborilor în trepte dispuse unilateral, tehnologia
tip de prelucrare a arborilor în trepte dispuse bilateral etc.).
Tehnologia tip are multe beneficii:
o micşorează volumul de documentare şi proiectare a tehnologiei de
prelucrare;
o micşorează volumul de scule, dispozitive, verificatoare (SDV - uri) clasice,
specializate şi speciale;
o posibilitatea prelucrării unei anumite clase de arbori pe cât posibil pe
aceleaşi maşini.
Pe baza procesului tehnologic tip pentru clasa de arbori respectivi, proiectanţii
de tehnologii vor putea să întocmească cu uşurinţă procesul tehnologic pentru arborele
respectiv, eliminând sau adăugând anumite prelucrări (operaţii, faze etc.), în funcţie de
complexitatea arborelui a cărui tehnologie se proiectează.

1.2. Condiţii tehnice de execuţie a arborilor

Condiţiile tehnice de execuţie pentru arbori se referă la:


- precizia dimensiunilor transversale şi longitudinale;
- rugozitatea suprafeţelor; calitatea suprafeţelor;
- precizia formei (cilindricitate, conicitate, rectilinitate etc.);
- precizia poziţiei relative a suprafeţelor (coaxialitatea/bătaia diferitelor
suprafeţe cilindrice sau conice faţă de suprafeţe de referinţă;
perpendicularitatea/bătaia suprafeţelor frontale - a flanşelor etc. - faţă de
axa geometrică a arborelui/suprafeţe de referinţă; simetria diferitelor
suprafeţe faţă de suprafeţe de referinţă;
- duritatea în cazul arborilor trataţi termic. Tratamentul termic se poate face
pe toată lungimea sau numai anumite porţiuni ale arborelui.

La majoritatea arborilor prescripţiile tehnice se referă numai la precizia


dimensională, rugozitatea suprafeţelor şi rectilinitate. În cazuri mai rare, pentru arbori
care lucrează în condiţii speciale, se prevăd şi celelalte condiţii tehnice.
Porţiunile arborilor, pe care se montează roţi, bucşe, cuplaje, se execută de
obicei în treptele de precizie 7-8, iar în cazuri mai speciale în treptele 5-6 de precizie.
Rugozitatea acestor suprafeţe trebuie să fie în limitele Ra = (1,6 … 0,2) µm.

1.3. Materiale şi semifabricate utilizate la fabricarea arborilor

La executarea arborilor se utilizează ca materiale fontele, oţelurile carbon,


oţelurile aliate, aliajele neferoase, materiale compozite etc., în funcţie de condiţiile
constructiv – funcţionale şi tehnologice.
Multitudinea de materiale clasice se utilizează după cum urmează.
10

 Oţelurile pentru automate au un conţinut ridicat de sulf (0,1…0,3 % S) şi


fosfor (0,04…0,15 % P). Sulful formează cu Mn incluziuni de sulfuri, care
întrerup continuitatea masei metalice, asigurând formarea unor aşchii
fărâmicioase, scurte. Prezenţa fosforului are efect de fragilizare, mărind
caracterul casant al aşchiilor şi conduce, de asemenea, la obţinerea unor
suprafeţe netede, de calitate superioară. De asemenea, se utilizează oţeluri
pentru automate aliate şi cu alte elemente, spre exemplu cu 0,15…0,30 %
Pb care are un efect lubrifiant, mărind durabilitatea sculelor aşchietoare de
până la patru ori. Rezultate şi mai bune se obţin la aşchierea oţelurilor cu
adaosuri de Te, Se, Bi sau Pb-Te, care permit mărirea vitezei de aşchiere
cu peste 40 %. Oţelurile pentru automate pot fi supuse aceloraşi tratamente
termice ca şi oţelurile cu compoziţii chimice similare, dar cu conţinuturi
scăzute în S şi P. Cele mai utilizate oteluri sunt cele prezentate în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1
Echivalenţe în simbolizarea oţelurilor pentru automate
SR EN 10027-3/2008 SR EN 10027-3/2008
STAS 1350/89
Simbolizare alfanumerică Simbolizare numerică
10S20 1.0721 AUT12
10SPb20 1.0722 AUT 12Pb
22S20 1.0724 AUT20
35S20 1.0726 AUT30
46S20 1.0727 AUT40Mn

Atunci când semifabricatele se prind pe maşinile-unelte în sistemele


autocentrante cu bucşe elastice, diametrele acestora sunt executate în
clasele de precizie h9, h11.

 Oţeluri pentru construcţii. Sunt cele mai ieftine oţeluri şi sunt uşor
prelucrabile prin aşchiere. Nu li se aplică tratamente termice finale. Cele
mai utilizate oţeluri sunt: S235JR, S275JR, S355JR notate conform SR
EN10027-2/2005. Notaţia se compune din: S + Rp02[MPa] + (JR, JO, J2,
KR etc.) + opţional (+AR, +N) + opţional C; simbolizarea alfanumerică
are următoarele semnificaţii: S- oţeluri pentru construcţii în general; Rp02 –
rezistenţa minimă de curgere în MPa, 1 MPa = 1N/mm2, (Rp02 = 235 MPa
şi, respectiv, Rp02 = 275 MPa); simbolul următor face referire la rezistenţa
la impact (energia de rupere în Jouli –J) în funcţie de temperatura de
încercare, respectiv:
• JR = 27 J (Jouli) pentru temperatura de testare = 200C;
• JO = 27 J (Jouli) pentru temperatura de testare = 00C;
• J2 = 27 J (Jouli) pentru temperatura de testare = -200C;
• JR = 27 J (Jouli) pentru temperatura de testare = 200C;
• KR = 40 J (Jouli) pentru temperatura de testare = 200C;
Simbolul opţional se referă la condiţiile de livrare: AR – laminat,
N – nomalizat;
Ultimul simbol semnifică: C – potrivit pentru deformare plastică.
11

Simbolizarea veche pentru oţelurile de construcţii conform STAS 500-80


se compune din OL + Rm [daN/mm2] - clasa de calitate (1, 2, 3, 4) + n sau
s sau k.
Echivalenţe în simbolizarea oţelurilor de construcţii se reprezintă în
tabelul 1.2.
Tabelul 1.2
Echivalenţe în simbolizarea oţelurilor de construcţii
SR EN 10027/2005 SR EN 10027/2005
STAS 500-2/80
Simbolizare alfanumerică Simbolizare numerică
S235JR 1.0038 OL37-2k
S275JR 1.0044 OL44-2k
S335JR 1.0045 OL52-2k
k – calmat (oţeluri calmate nu fierb la turnare, se solidifică „liniştit”).

 Oţeluri pentru construcţii mecanice. Conform SR EN10027-2/2005 aceste


oţeluri se simbolizează prin E + Rp02[MPa]. Cele mai utilizate oţeluri din
aceste categorie sunt: E295, E335, E360. Conform STAS 500-2/80 aceste
oţeluri sunt: OL50, OL60, OL70.

 Oţeluri de cementare simbolizate prin C10, C10X, C15, C15X, C20


conform SR EN10027-2/2005. Notaţia se compune din C (carbon) urmat
de conţinutul de carbon (C10, 10 reprezentând sutimile în procente de
carbon, respectiv 0,10 % C). Conform STAS 500-2/80 aceste oţeluri sunt:
OLC10, OLC10X, OLC15, OLC15X, OLC20. Sunt oţeluri cu conţinut
scăzut de carbon (max. 0,20 % C), capabile să accepte uşor carbonul din
mediul de carburare până la concentraţii de cca 1,5 % C. Oţelurile de
cementare se recomandă pentru arborii cu tenacitate ridicată a miezului,
supuşi la uzare pronunţată şi la solicitări mecanice reduse.

 Oţeluri carbon de îmbunătăţire simbolizate prin C35, 1C45, 2C45, 3C45,


C60 conform SR EN10027-2/2005. Notaţia se compune din C (carbon)
urmat de conţinutul de carbon (C45, 45 reprezentând conţinutul de carbon
în sutimi în procente, respectiv 0,45 % C). Conform STAS 500-2/80 aceste
oţeluri sunt: OLC35, OLC45, OLC45S, OLC45XS, OLC60. Cu litera X se
indică oţelurile superioare şi/sau cu litera S oţelurile cu conţinut controlat
de sulf. Sunt oţeluri cu conţinut mediu de carbon cărora li se pot aplica
tratamentul termic de îmbunătăţire. Echivalenţe în simbolizarea oţelurilor
carbon de îmbunătăţire se reprezintă în tabelul 1.3.
12

Tabelul 1.3
Echivalenţe în simbolizarea oţelurilor carbon de îmbunătăţire
SR EN 10027/2005 SR EN 10027/2005
STAS 500-2/80
Simbolizare alfanumerică Simbolizare numerică
C35 1.0501 OLC35
C45 1.0503 OLC45
C60 1.0601 OLC60

 Oţeluri de cementare aliate sunt oţeluri aliate cu crom, nichel, molibden,


mangan etc., singulare sau asociate, ca de exemplu: 15Cr8, 15CrNi15,
13CrNi30, 18MoCrNi13, 18MnCr10 etc., simbolizare cf. SREN 10083.
După vechiul standard notaţia era următoarea: 15C8, 15CN15, 13CN30,
18MCN13, 18MnC10 etc., simbolizare cf. STAS 791-88.

 Oţeluri aliate speciale sunt oţeluri aliate cu Ti, V, Cr, Mo, W, Mn etc.,
singulare sau asociate, ca de exemplu: 28 Ti MoCr12, 31CrMoSi10,
31CrMoV9 etc., simbolizare cf. SREN 10083. Oţelurile de cementare
aliate şi oţelurile aliate speciale se utilizează numai în cazurile absolut
necesare, impuse de condiţiile de rezistenţă la uzare şi oboseală.

 Fontele au rezistenţă mecanică mai scăzută decât oţelurile, dar au o


sensibilitate mult mai mică faţă de efectul de concentrare al tensiunilor şi o
capacitate mult mai bună de amortizare a vibraţiilor, vor fi recomandate la
executarea arborilor de dimensiuni mari sau a arborilor cu formă
complicată. Astfel, se utilizează fontele de mare rezistenţă cu grafit
nodular sau fontele maleabile. Dintre fontele cu grafit nodular mai folosite
sunt: EN-GJS 350 (cu Rm = 350MPa şi Rp02 = 220MPa), EN-GJS 400 (cu
Rm = 400MPa şi Rp02 = 250MPa), EN-GJS 450 (cu Rm = 450MPa şi Rp02
= 310MPa), EN-GJS 500 (cu Rm = 500MPa şi Rp02 = 320MPa) conform
cu ISO1083 şi SR EN 1563. Se mai poate adăuga şi coeficientul de
alungire specific A5 [%] şi astfel simbolul va arăta: EN-GJS 350-22, EN-
GJS 400-18, EN-GJS 400-15, EN-GJS 450-10, EN-GJS 500-7.
Echivalenţe în simbolizarea fontelor cu grafit nodular se reprezintă în
tabelul 1.4.

Tabelul 1.4
Echivalenţe în simbolizarea fontelor
SR EN 1563 şi SR EN 1563
STAS 6071/82
ISO 1083 Simbolizare numerică
EN-GJS 350-22 5.3102 Fgn 350-22
EN-GJS 400-18 5.3104 Fgn 400-18
EN-GJS 400-15 5.3106 Fgn 400-15
EN-GJS 450-10 5.3107 Fgn 450-10
EN-GJS 500-7 5.3200 Fgn 500-7
13

Cele mai utilizate sunt fontele cu grafit nodular. Ele sunt superioare
fontelor maleabile din punct de vedere al caracteristicilor mecanice.
Fontele maleabile sunt utilizate în acele domenii în care sunt superioare
fontelor cu grafit nodular cum ar fi: arbori solicitaţi la uzură şi oboseală
pentru industria agricolă, arbori care lucrează la temperaturi joase etc.
Dintre fontele maleabile mai folosite sunt: EN-GJMB 350-10 (cu Rm =
350MPa şi Rp02 = 200MPa, alungirea A3d = 10 %), EN-GJMB 450-6 (cu
Rm = 450MPa şi Rp02 = 270MPa, alungirea A3d = 6 %), EN-GJMB 500-5
(cu Rm = 500MPa şi Rp02 = 300MPa, alungirea A3d = 5 %) etc.
Echivalenţe în simbolizarea fontelor maleabile se reprezintă în tabelul 1.5.

Tabelul 1.5
Echivalenţe în simbolizarea fontelor maleabile
SR EN 1562 şi SR EN 1562 şi
STAS 6071/82
ISO 1083 Simbolizare numerică
EN-GJMB 350-10 JM1130 Fm 350n
EN-GJMB 450-6 JM1140 Fm 450n
EN-GJMB 500-5 JM1150 Fm 500n

Semifabricatele pentru piesele de tip arbore, în funcţie de scop, importanţă şi


dimensiuni, se obţin: prin turnare (în cazul arborilor de dimensiuni mari); din laminate
trase la rece sau la cald (d ≤ 150 mm); din laminate care apoi se forjează pentru
îmbunătăţirea proprietăţilor fizico-mecanice; prin forjare liberă (la arborii de
dimensiuni mari pentru motoare statice, navale etc.); prin matriţare în cazul producţiei
de serie mijlocie şi mare.
Ca semifabricatele pentru arborii netezi şi în trepte cu diametrul maxim până la
150 mm şi care au o diferenţă de cel mult (40 … 50) mm între diametrele treptelor se
folosesc bare laminate.
În cazul arborilor în trepte cu lungimi până la 500 mm şi diametre mai mici de
100 mm, executaţi în producţia de serie mijlocie şi mare, semifabricatele se obţin prin
matriţare.
La arborii în trepte precum şi pentru arborii cu treceri conice, executaţi în
producţia de serie mare sau masă, semifabricatele se pot obţine prin laminare periodică
pe semiutomate rotative. Avantajele principale ale acestui procedeu sunt: obţinerea de
semifabricate cu forme şi dimensiuni foarte apropiate de cele ale piesei finite, precizie
mai ridicată ca în cazul semifabricatelor matriţate, reducerea volumului de muncă la
prelucrările mecanice, economie de material, productivitatea ridicată şi creşterea
caracteristicilor mecanice, faţă de piesele matriţate şi forjate. Pe aceste maşini se obţin
arbori cu diametrul în limitele (20 … 80) mm şi lungimea de până la 1000 mm.
Pentru arborii de diametre mici şi mijlocii, cu capete refulate, semifabricatele
se pot obţine prin refulare la maşini de forjat/matriţat orizontale.
În cazul arborilor mari şi grei (l > 800 mm şi φ > 60 mm), executaţi în
producţie de serie mică sau de unicat, semifabricatele se obţin prin forjare liberă, cu
adaosuri mari de prelucrare.
14

Semifabricatele pentru arborii cu flanşe mari şi pentru arborii grei se pot obţine
prin turnare din fontă de mare rezistenţă cu grafit nodular sau fontă modificată, care au
însă o rezistenţă mai mică decât a celor din oţel, dar în schimb o capacitate mai mare
de amortizare a solicitărilor dinamice.

Obţinerea semifabricatului este condiţionată de următorii factori tehnico-


economici: felul şi proprietăţile materialului din care este executat, forma şi
dimensiunile piesei, volumul de producţie, costul semifabricatului.
Semifabricatele cu forme şi dimensiuni apropiate de cele ale piesei finite sunt
mai scumpe decât semifabricatele mai puţin precise. În prima variantă, adaosul de
prelucrare şi costul prelucrării mecanice sunt mici şi, în plus, rezultă o economie de
metal. În varianta a doua, adaosul de prelucrare va fi mai mare, deci consumul mai
mare de manoperă şi de metal.
În vederea stabilirii metodei şi procedeului de obţinere a semifabricatului se
face o analiză tehnico-economică a mai multor variante, în urma căreia se va stabili
varianta optimă (care să asigure costul minim).
Se recomandă ca, atunci când arborii trebuie să posede anumite proprietăţi
fizico-mecanice în funcţionare, să se renunţe la folosirea ca semifabricat a barelor
laminate, care asigură cost minim al semifabricatului şi să se utilizeze semifabricatele
prin forjare liberă (în producţia individuală) sau prin matriţare (în producţia de serie şi
de masă). De asemenea, atunci când arborii au suprafeţe care se obţin greu prin
prelucrare mecanică (arbori cu axe curbe), este raţional ca semifabricatul să se execute
prin turnare sau matriţare.

1.4. Procesul tehnologic tip de fabricare a arborilor

Piesele de tipul arborilor cu axă dreaptă, constituie una din clasele de piese
care permit, relativ uşor, stabilirea unor tehnologii tip.
Alegerea acesteia depinde de forma, dimensiunile, rigiditatea piesei şi de
volumul de producţie (unicate şi serie mică, serie mijlocie, serie mare şi de masă).
Pentru arborii în trepte există unele diferenţe, după cum treptele sunt dispuse
unilateral sau bilateral, precum şi – în mai mică măsură – după cum arborii sunt lungi
sau scurţi.
Procesul tehnologic tip de fabricare a arborilor în trepte dispuse bilateral
cuprinde următoarele etape:
o Obţinerea semifabricatului;
o Îndreptare;
o Prelucrarea suprafeţelor frontale şi centruirea;
o Prelucrarea suprafeţelor de revoluţie degroşare de la un capăt;
o Prelucrarea suprafeţelor de revoluţie degroşare de la celălalt capăt;
o Prelucrarea filetelor;
o Prelucrarea de degroşare a canelurilor, danturilor;
o Prelucrarea canalelor de pană;
o Prelucrarea alezajelor axiale sau transversale şi a filetelor aferente;
o Tratamente termice;
15

o Sablare;
o Îndreptare;
o Control intermediar;
o Prelucrare de finisare a suprafeţelor de centrare;
o Prelucrare de finisare a suprafeţelor de revoluţie cu precizie ridicată
(strunjire de finisare, rectificare etc.);
o Prelucrarea de finisare a canelurilor, danturilor;
o Echilibrare;
o Prelucrarea de superfinisare a suprafeţelor de revoluţie cu precizie ridicată;
o Control final;
o Conservare – depozitare.

Observaţii: În stabilirea procesului tehnologic pentru un anumit arbore unele


prelucrări pot să lipsească deoarece arborele nu are în componentă acele elemente
constructive (filete, canale de pană) sau se pot executa în aceeaşi etapă (degroşare
urmată de finisare; prelucrarea de degroşare şi de semifinisare a suprafeţelor de
revoluţie de la un capăt, prelucrarea filetelor a canalelor de pană), aceasta depinzând de
complexitatea sistemului tehnologic de prelucrare.

În tabelele 1.6 … 1.8 sunt prezentate structurile proceselor tehnologice tip


pentru prelucrarea arborilor netezi, pentru prelucrarea arborilor în trepte dispuse
unilateral şi, respectiv, bilateral. De asemenea, se prezintă şi utilajul folosit
Structura proceselor tehnologice tip prezentate în aceste tabele este stabilită
pentru arbori cu complexitate ridicată, cu prescripţii de precizie ridicată şi de rugozitate
mică. Pentru arborii la care construcţia, precizia sau rugozitatea nu necesită unele
prelucrări, acestea vor fi scoase din procesul tehnologic, succesiunea prelucrărilor
rămânând aceeaşi. De exemplu, pentru arborii fără porţiuni canelate sau filetate sau la
care nu este necesar tratamentul termic de îmbunătăţire a proprietăţilor mecanice,
evident că prelucrările/operaţiile respective nu vor fi cuprinse în procesul tehnologic.
De asemenea, unele prelucrări se pot face prin frezare sau broşare. Astfel, operaţiile 3,
4, 5 şi 6 din tab. 1.2 şi 1.3 se pot face prin frezare sau prin broşare (în cazul broşării
operaţiile de degroşare şi finisare se pot comasa).
Uneori, în special la arborii cu rigiditate scăzută, după strunjirea de degroşare
este necesar să se prevadă o operaţie de îndreptare. Pe de altă parte, pentru arborii lungi
după debitarea semifabricatului este necesară o operaţie de îndreptare, pentru
uniformizarea adaosului de prelucrare, la strunjirea de degroşare.
Pentru suprafeţele frontale poate fi exclusă, dacă la debitarea semifabricatului
se asigură suprafeţe suficient de netede şi perpendiculare pe axa barei, precum şi
precizia necesară la lungimea totală (cum este cazul uneori, când debitarea din bară se
face prin strunjire).
Pentru piese scurte (cu lungime până la circa 150 mm), cu trepte dispuse
unilateral, prevăzute uneori cu gaură (filetată sau nefiletată), dispusă axial în capul cu
treapta de diametrul cel mai mic şi eventual filetat la exterior, prelucrarea acestora în
producţia de masă şi de serie se poate face pe strunguri automate din bară calibrată
(trasă la rece).
16

Unii arbori au în construcţia lor şi un pinion cilindric sau conic. În astfel de


cazuri, procesul tehnologic include şi operaţiile de prelucrare a danturii.

Tabelul 1.6
Structura procesului tehnologic tip de fabricare a arborilor netezi
Nr. Utilajul folosit în producţia de:
crt. Denumirea prelucrării Serie mare şi serie Serie mică şi
Masă
mijlocie individuală
♦ Ghilotină pentru bare cu diametrul
până la aproximativ 60 mm ♦ Ferăstrău
Debitarea circular, cu braţ,
1 ♦ Ferăstrău circular
semifabricatului cu bandă
♦ Ferăstrău cu disc abraziv
♦ Strung normal
♦ Ferăstrău cu bandă
♦ Maşină
bilaterală de
♦ Maşină
Prelucrarea frezat şi
orizontală de
suprafeţelor frontale de ♦ Maşină centruit
frezat
capăt şi centruirea (se bilaterală de ♦ Maşină
2 ♦ Maşină de găurit
pot executa în două frezat şi bilaterală de
♦ Strung normal
operaţii, în funcţie de centruit frezat
♦ Maşină de
utilajul disponibil) ♦ Maşină
centruit
bilaterală de
centruit
Strunjirea (dacă este ♦ Strung semiautomat cu mai multe
3 ♦ Strung normal
cazul) cuţite
Rectificarea de ♦ Maşină de
4 ♦ Maşină de rectificat fără centre
degroşare rectificat rotund
♦ Maşină verticală
de frezat (cu
freză cilindro-
Frezarea canalelor de ♦ Maşină semiautomată de frezat frontală)
5
pană canale de pană ♦ Maşină
orizontală de
frezat (cu freză
disc)
6 Tratament termic
7 Sablare
8 Îndreptare ♦ Presă ♦ Presă
♦ Maşină de
9 Rectificare de finisare ♦ Maşină de rectificat fără centre
rectificat rotund
♦ Aparate şi
instrumente de
10 Control final ♦ Aparate de control speciale
control
universale
17

Tabelul 1.7
Structura procesului tehnologic tip de fabricare a arborilor în trepte unilateral
Nr. Utilajul folosit în producţia de:
crt. Denumirea prelucrării Serie mică şi
Masă Serie mare
individuală
Debitarea
♦ Ghilotină pentru bare cu diametrul
semifabricatului (se
până la aproximativ 60 mm ♦ Ferăstrău
elimină, dacă circular, cu braţ,
1 ♦ Ferăstrău circular
semifabricatul este cu bandă
♦ Ferăstrău cu disc abraziv
matriţat forjat sau ♦ Strung
turnat) ♦ Ferăstrău cu bandă
♦ Maşină
bilaterală de
♦ Maşină
Prelucrarea frezat şi
orizontală de
suprafeţelor frontale de ♦ Maşină centruit
frezat
capăt şi centruirea (se bilaterală de ♦ Maşină
2 ♦ Maşină de găurit
pot executa în două frezat şi bilaterală de
♦ Strung normal
operaţii, în funcţie de centruit frezat
♦ Maşină bilaterală
utilajul disponibil) ♦ Maşină
de centruit
bilaterală de
centruit
Strunjirea de degroşare
♦ Strung semiautomat cu mai multe
3 a treptei cu diametrul ♦ Strung normal
cuţite
cel mai mare
♦ Strung cu comandă după program
(prin came, CNC etc.),
♦ Strung normal
semiautomate sau automate, ce
Strunjirea de degroşare
prelucrează cu un cuţit sau mai ♦ Strung cu
4
a părţii în trepte comandă după
multe cuţite simultan
program (CNC)
♦ Centre de strunjit cu comandă
după program (CNC)
♦ Strung cu comandă după program
(prin came, CNC etc.),
♦ Strung normal
semiautomate sau automate, ce
Strunjirea de finisare a
prelucrează cu un cuţit sau mai ♦ Strung cu
5
părţii în trepte comandă după
multe cuţite simultan
program (CNC)
♦ Centre de strunjit cu comandă
după program (CNC)
♦ Strung cu comandă după program
(prin came, CNC etc.),
semiautomate sau automate, ce ♦ Strung normal
Strujirea de finisare a
prelucrează cu un cuţit sau mai ♦ Strung cu
6 treptei cu diametrul cel
multe cuţite simultan comandă după
mai mare
♦ Centre de strunjit cu comandă program (CNC)
după program (CNC) automate
sau semiautomate
18

Tabelul 1.7(continuare)
♦ Maşină de frezat
♦ Maşină pentru frezarea canelurilor
orizontală (cu
(cu freză melc)
freză disc
7 Frezarea canelurilor ♦ Centre de strunjit şi frezat CNC
profilată),
automate sau semiautomate
echipată cu cap
♦ Centre de frezat CNC
divizor
♦ Maşină verticală
♦ Maşină semiautomată de frezat de frezat (freză
canale de pană cilindro-frontală)
Frezarea canalelor de
8 ♦ Centre de frezat CNC ♦ Maşină
pană
♦ Centre de strunjit şi frezat CNC orizontală de
automate sau semiautomate frezat (cu freză
disc)
♦ Maşină de filetat semiautomată
sau automată
♦ Strung cu comandă după program
Prelucrarea filetului (CNC) automate sau
9 ♦ Strung normal
(dacă este cazul) semiautomate
♦ Centre de strunjit cu comandă
după program (CNC) automate
sau semiautomate
10 Tratament termic
11 Sablare
12 Îndreptare ♦ Presă ♦ Presă
Rectificare găuri de ♦ Maşină specială de rectificat găuri ♦ Maşină de
13
centrare de centrare rectificat rotund
Rectificarea de
♦ Maşină de rectificat, cu sistem de ♦ Maşină de
14 degroşare a treptei cu
control activ rectificat rotund
diametrul cel mai mare
Rectificarea de
♦ Maşină de rectificat cu sistem de ♦ Maşină de
15 degroşare a părţii în
control activ rectificat rotund
trepte
♦ Maşină de
♦ Maşină de rectificat caneluri rectificat plan
16 Rectificarea canelurilor
♦ Maşină de rectificat CNC echipată cu cap
divizor
Rectificarea de finisare ♦ Maşină de rectificat cu sistem de
♦ Maşină de
17 a treptei cu diametrul control activ
rectificat rotund
cel mai mare ♦ Maşină de rectificat CNC
Rectificarea de finisare ♦ Maşină de rectificat cu sistem de ♦ Maşină de
18
a părţii în trepte control activ rectificat rotund
Rectificarea filetului ♦ Maşină de rectificat filete specializate
19
(dacă este cazul) ♦ Maşină de rectificat CNC
♦ Aparate şi
♦ Aparate şi verificatoare speciale şi instrumente de
20 Control final
specializate de control control
universale
19

Tabelul 1.8
Structura procesului tehnologic tip de fabricare a arborilor în trepte
dispuse bilateral
Nr. Utilajul folosit în producţia de:
crt. Denumirea prelucrării Serie mică şi
Masă Serie mare
individuală
Debitarea ♦ Ghilotină pentru bare cu
semifabricatului (se diametrul până la aproximativ 60 ♦ Ferăstrău
elimină, dacă mm circular, cu braţ,
1
semifabricatul este ♦ Ferăstrău circular cu bandă
matriţat forjat sau ♦ Ferăstrău cu disc abraziv ♦ Strung
♦ Ferăstrău cu bandă
turnat)
♦ Maşină
bilaterală de
♦ Maşină
Prelucrarea suprafeţelor frezat şi
orizontală de
frontale de capăt şi ♦ Maşină centruit
frezat
centruirea (se pot bilaterală de ♦ Maşină
2 ♦ Maşină de găurit
executa în două operaţii, frezat şi bilaterală de
♦ Strung normal
în funcţie de utilajul centruit frezat
♦ Maşină bilaterală
disponibil) ♦ Maşină
de centruit
bilaterală de
centruit
♦ Strung cu comandă după
program (prin came, CNC etc.),
♦ Strung normal
Strunjirea de degroşare semiautomate sau automate, ce
♦ Strung cu
3 la primul cap al prelucrează cu un cuţit sau mai
multe cuţite simultan comandă după
arborelui (toate treptele)
program
♦ Centre de strunjit cu comandă
după program (CNC)
Strunjirea de degroşare
4 la al doilea capăt al ♦ Acelaşi utilaj ca la prelucrarea precedentă
arborelui (toate treptele)
Strunjirea de finisare la
5 primul capăt al arborelui ♦ Acelaşi utilaj ca la prelucrarea precedentă
(toate treptele)
Strujirea de finisare la al
6 doilea capăt al arborelui ♦ Acelaşi utilaj ca la prelucrarea precedentă
(toate treptele)
♦ Maşină de frezat
♦ Maşină pentru frezarea
orizontală (cu
canelurilor (cu freză melc)
freză disc
7 Frezarea canelurilor ♦ Centre de strunjit şi frezat CNC
profilată),
automate sau semiautomate
echipată cu cap
♦ Centre de frezat CNC
divizor
20

Tabelul 1.8 (continuare)


♦ Maşină verticală
de frezat (freză
cilindro-frontală)
♦ Maşină semiautomată sau
echipată cu cap
automată de frezat canale de pană
Frezarea canalelor de divizor
8 ♦ Centre de strunjit şi frezat CNC
pană ♦ Maşină
automate sau semiautomate
orizontală de
♦ Centre de frezat CNC
frezat (cu freză
disc) echipată cu
cap divizor
♦ Maşină de filetat semiautomată sau
automată
♦ Strung cu comandă după program
Prelucrarea filetului
9 (CNC) automate sau semiautomate ♦ Strung normal
(dacă este cazul)
♦ Centre de strunjit cu comandă
după program (CNC) automate sau
semiautomate
10 Tratament termic
11 Sablare
12 Îndreptare ♦ Presă ♦ Presă
Rectificare găuri de ♦ Maşină specială de rectificat găuri ♦ Maşină de
13
centrare de centrare rectificat rotund
Rectificarea de
degroşare la unul din ♦ Maşină de rectificat cu două sau
♦ Maşină de
14 capete (toate treptele mai multe discuri şi cu sistem de
rectificat rotund
necesare a fi control activ
rectificate)
Rectificarea de
♦ Maşină de rectificat cu două sau
degroşare la celălalt
mai multe discuri şi cu sistem de ♦ Maşină de
15 capăt al arborelui
control activ rectificat rotund
(toate treptele necesare
♦ Maşină de rectificat CNC
a fi rectificate)
♦ Maşină de
Rectificarea rectificat plan
16 ♦ Maşină de rectificat caneluri
canelurilor echipată cu cap
divizor
Rectificarea de finisare
la unul din capete
17 arborelui (toate treptele ♦ Acelaşi utilaj ca la rectificarea de degroşare
necesare a fi
rectificate)
Rectificarea de finisare
la celălalt capăt al
18 arborelui (toate treptele ♦ Acelaşi utilaj ca la rectificarea de degroşare
necesare a fi
rectificate)
21

Tabelul 1.8 (continuare)


♦ Maşină de rectificat filete
Rectificarea filetului
19 ♦ Maşină de rectificat filete specializate
(dacă este cazul)
♦ Maşină de rectificat CNC
♦ Aparate şi
♦ Aparate şi verificatoare speciale de
20 Control final instrumente de
control
control universale

Exemplu. Pentru reperul [T13] prezentat în fig. 1.3 se va elabora o structură de


proces tehnologic simplificată. Structura simplificată a unui proces tehnologic conţine:
numărul de ordine şi denumirea operaţiei; schiţa simplificată a operaţiei; utilajul şi
SDV-urile ca tip [G2, G3, T12].

Condiţii tehnice
♦execuţie ISO 2768 – mK
♦muchiile M nu se teşesc
♦tratament termic de cementare pe
(0,6 ÷ 1) mm şi călire-revenire la 58 -63 HRC

Material: 18 MnCr10 STAS 791-88

Fig. 1.3 Arbore în trepte dinţat


Obţinerea semifabricatului se poate face în mai multe variante.
Varianta I Matriţare la cald
Caracteristicile specifice şi caracteristicile prescrise semifabricatului sunt prezentate in tabelul 1.9, fig. 1.4.
Tabelul 1.9
Masa Clasa de Calitatea Abateri limită
Adaos de prelucrare [mm]
piesei [kg] matriţare de oţel prescrise [mm]
Dimensiunea nominală [mm]: >50≤100
0.17 a II - a M1 Grosolană Mijlocie Fină ± 0.3
1.8 2.1 2.6
22

• Inclinări 1º30’
• Racordări R2
• Adaosuri de prelucrare şi
abateri limită conform
STAS 7670 – 85, clasa a
II – a de precizie

Fig. 1.4 Semifabricat matriţat arbore în trepte

Varianta II Laminare
Tabelul 1.10
Caracteristicile specifice şi Diametrul Abateri limită Lungimea de
caracteristicile prescrise [mm] [mm] livrare
semifabricatului sunt prezentate [mm]
in tabelul 1.10, fig. 1.5. +0.6
Ø34 1500
-1.5

Fig. 1.5 Semifabricat laminat pentru arbore în trepte

Structura simplificată a proceselor şi sistemelor de producţie


Se porneşte de la premisa cunoaşterii:
 caracteristicile semifabricatelor SF1 si SF2;
 prelucrările necesare;
 caracteristici ale suprafeţelor (v. desen produs) şi programa de producţie (serie mijlocie);
 principiile şi restricţiile privind determinarea structurii proceselor tehnologice;
 elementele definitorii privind structura simplificată.
Având în vedere considerentele de mai sus, s-a efectuat gruparea prelucrărilor şi a altor activităţi necesare în operaţii
principale şi, respectiv, operaţii complementare, s-au determinat şi celelalte elemente de definire a structurii simplificate
a procesului tehnologic de fabricare şi, corespunzător, se prezintă mai jos variantele de proces tehnologic de fabricare în
structura simplificată PT1 (tabelul 1.11) şi PT2 (tabelul 1.12).
23

Tabelul 1.11
Procesul tehnologic 1 (PT1)
Nr. de ordine şi Utilajul şi S.D.V.-urile
denumirea operaţiei
Schiţa simplificată a operaţiei
(tip)

U: Presă

00.Matriţare
D-S: Matriţă

V: Şubler

U: Maşină de frezat şi
centruit
10.
D: Specializat
Frezare – centruire
S: Freză, burghiu
V: Şubler

U: Strung CNC
D: Vârf conic,
20.
Antrenor frontal
Strunjire
S: Cuţit
V: Şubler, etalon Ra

U: Maşină de danturat
prin frezare
30. D: Vârf conic, antrenor
Danturare S: Freză melc modul
V: Micrometru cu
talere, etalon Ra
m = 2, z = 12 etc. Pozitia: rotita la 90º.
24
Tabelul 1.11 (continuare)
40. Cementare adâncime 0,6 - 1 mm şi
Tratament termic călire- revenire la 58 – 63 HRC

50. U: Maşină de rectificat


găuri de centrare
Rectificare
D: Special
găuri de
S: Piatră cilindro-
centrare conică cu tijă
V: Calibru, etalon Ra

U: Maşină de rectificat
rotund CNC
60.
D: Vârf conic, antrenor
Rectificare
S: Disc abraziv
V: Calibru, etalon Ra

U: Maşină de rectificat
dantură
70. D: Vârf conic, antrenor
Rectificare dantură S: Disc abraziv
V: Micrometru cu
talere, etalon Ra

80. Control final (Inspecţie finală)


90. Conservare - depozitare
25
Tabelul 1.12
Procesul tehnologic 2 (PT2)
Nr. de ordine şi Utilajul
denumirea Schiţa simplificată a operaţiei şi S.D.V.-urile
operaţiei (tip)

00. Matriţare Idem operaţia 00 – PT1

U: Strung CNC
D: Universal cu
10. Prelucrare bacuri
complexă 1
S: Cuţit, burghiu
V: Şubler, etalon Ra

U: Strung CNC
D: Universal cu
20. Prelucrare bacuri
complexă 2
S: Cuţit, burghiu
V: Şubler, etalon Ra

30. Danturare Idem operaţia 40 - PT1

40. Tratament Cementare adâncime 0,6 - 1 mm şi


termic călire- revenire la 58 – 63 HRC
50. Rectificare găuri
Idem operaţia 50 PT1
de centrare

U: Maşină de
rectificat rotund
CNC
60. Rectificare plan D: Vârf conic,
cilindrică 1 antrenor
S: Disc abraziv
V: Calibru, etalon
Ra

U: Maşină de
rectificat rotund
CNC
70. Rectificare plan D: Vârf conic,
cilindrică 2 antrenor
S: Disc abraziv
V: Calibru, etalon
Ra
26
Tabelul 1.12 (continuare)
U: Maşină de
rectificat rotund
CNC
80. Rectificare D: Vârf conic,
cilindrică Ø29,5 f6 antrenor
S: Disc abraziv
V: Calibru, etalon
Ra

90. Rectificare
Idem operaţia 70 PT1
dantură

100. Control final (Inspecţie finală)


110. Conservare - depozitare

Structura detaliată a proceselor şi sistemelor de producţie. Structura detaliată a fiecărei variante de


proces şi sistem tehnologic de fabricare se determină prin dezvoltarea elementelor structurale preliminare şi prin
includerea celorlalte elemente definitorii, după cum urmează.
Nomenclatorul, fazele şi schemele de orientare – fixare asociate. La fiecare variantă de
proces tehnologic se determină, după caz, operaţiile complementare - de control, debavurare etc. Se prezintă
nomenclatorul operaţiilor - principale şi complementare, prin numărul de ordine şi denumire
Astfel, PT1 va cuprinde următoarele operaţii: 00.Matriţare; 10. Frezare – centruire; 15 Control (Inspecţie); 20.
Strunjire; 30 Danturare; 40 TT; 50 rectificare găuri de centrare; 60. Rectificare; 65 Control (Inspecţie); 70. Rectificarea
dantură; 75. Spălare; 80 Control (Inspecţie); 90. Conservare depozitare.
Tabelul 1.13
Procesul tehnologic 1 (PT1)
Nr. de ordine şi Utilajul şi S.D.V.-
Schiţa simplificată a operaţiei
denumirea operaţiei urile (ca tip)

U: Presă
00.Matriţare
D-S: Matriţă
V: Şubler

U: Maşină de frezat
centruit
10. Frezare – D: Specializat
centruire S: Freză -
burghiu
10.1. Prindere piesă V: Şubler
10.2. Frezare
10.3. Centruire
10.4. Desprindere şi depunere piesă
27
Tabelul 1.13 (continuare)

U: Strung CNC

D:
- Mandrină cu
vârf conic cu
autoreglare şi
plăcuţă cu
20. Strunjire antrenor tipcuţit,
20.1. Prindere piesă
- vârf mobil
20.2. Strunjire degroşare 0,5 x 45º, Ø 12 g 6 x 23 − 0, 2 , Ø 20 Ø
− 0,01 / 29 ,5f 6 ,
Ø 29,5f 6 x Ø 20
S: Cuţit
− 0,01 (prelucrare dreapta)
20.3. Strunjire degroşare 0,5 x 45º, Ø 12 g 6 x 23 − 0, 2 , Ø 20 Ø
− 0,01 / 29 ,5f 6 (stg) V: -Şubler,
20.4. Strunjire canal Etalon Ra
20.5. Strunjire canal
20.6. Strunjire finisare Ø 12 g 6 x 23 − 0, 2 , Ø 20 Ø Ø
− 0,01 / 29 ,5f 6 , 29 ,5f 6 x
Ø 20
− 0,01 (prelucrare dreapta)
20.7. Strunjire finisare 0,5 x 45º, Ø 12 g 6 x 23 − 0, 2 , Ø 20 Ø
− 0,01 / 29 ,5f 6 (stg)
20.8. Desprindere şi depunere piesă

U: Maşină de
danturat prin
frezare

D: Vârf conic,
Antrenor
30. Danturare

S: Freză melc
modul

V: Micrometru cu
talere, Etalon Ra

30.1. Prindere piesă


30.2. Frezare dantură
30.3. Desprindere şi depunere piesă
40.Tratament Cementare pe o adâncime de 0,6 - 1 mm şi
termic călire- revenire la 58 – 63 HRC
28

Tabelul 1.12 (continuare)

U: Maşină de
rectificat găuri de
centrare

50. Rectificare D: Specializat


găuri de centrare

S: Disc abraziv

50.1. Prindere piesă V: Calibru, etalon


Ra
50.2. Rectificare
50.3.Desprindere piesă şi depunere piesă

U: Maşină de
rectificat rotund
CNC

D: mandrină cu
vârf conic
autoreglabil
60. Rectificare cu plăcuţă
striată
vârf mobil

S: Disc abraziv
60.1. Prindere piesă
60.2. Rectificare Ø12g6 x23, Ø12g6/Ø29,5f6, Ø29,5f6x 20-0,01
V: Calibru, etalon
60.3. Rectificare Ø12g6 x23, Ø12g6/Ø29,5f6 (se realizează cota 20-0,01)
Ra
60.4. Desprindere şi depunere piesă

U: Maşină de
rectificat dantură

D: Vârf conic fix,


vârf conic mobil,
70. Rectificare antrenor
dantură

S: Disc abraziv

70.1. Prindere piesă V: Micrometru cu


70.2. Rectificare talere, etalon Ra
70.3. Desprindere şi depunere piesă
80. Control final (Inspecţie finală)
90. Conservare – depozitare

Observaţii: Cotele cu bare (Ø 12 g 6 ) sunt dimensiuni intermediare. Operaţia 70 (PT1 – tab. 1.13) se poate
împărţii în 3 operaţii (1. Rectificare cilindrică Ø29,5f6x 20; 2. Rectificare cilindrică Ø12g6 x23 şi
rectificare frontală Ø12g6/Ø29,5f6; 3. Rectificare cilindrică Ø12g6 x23 şi rectificare frontală
Ø12g6/Ø29,5f6).