Sunteți pe pagina 1din 7

Esofagita acuta postcaustica

©
Autor: Dr. Stiuriuc Simona

Patogenie si cauzeSemne si simptomeDiagnosticTratamentPrognostic


Esofagita acuta postcaustica

Esofagita acuta postcaustica are drept cauza ingestia involuntara sau voluntara a unor
substante caustice puternice (soda caustica, acid sulfuric, clorura de mercur). Alcalinele si
anume hidroxidul de sodiu, hidroxidul de potasiu sunt mai caustice pentru mucoasa
esofagiana decit acizii, avind o penetratie tisulara mai mare si mai rapida.

Aceste substante determina:


necroza de lichefiere
inflamatie severa
saponificarea straturilor peretelui esofagian
tromboza vasculara
colonizare bacteriana.

Causticele lichide sunt mai usor inghitite, determinind leziuni severe pe intreaga lungime
esofagiana.

Bolnavul prezinta imediat dupa ingestie o durere violenta cu localizare buco-faringiana,


retrosternala si epigastrica, disfagie, salivatie excesiva, paloare si febra. Examinarea
pacientului evidentiaza leziuni ulcero-necrotice localizate in cavitatea bucala,
hipersalivatie si in cazurile severe stare de soc.

Leziunile superficiale se vindeca fara sechele, in timp ce leziunile transmurale au o


evolutie grava, cu instalarea de complicatii si stenoze severe.

Complicatiile sunt:
perforatia in mediastin, in caile respiratorii si in cavitatea peritoneala
abcesul pulmonar
edemul pulmonar acut
stenozele esofagiene strinse ce duc la casexie
carcinomul esofagian
coagularea intravasculara diseminata.

Prognosticul este rezervat, atit cel imediat cit si cel tardiv.


Intoxicatia caustica reprezinta o urgenta medicala, care necesita internare imediata intr-o
sectie de terapie intensiva. Tratamentul cuprinde: asigurarea respiratiei, prednison pentru
a preveni stenozele strinse, antagonisti ai receptorilor histaminici si dilatatiile esofagiene.
Tratamentul chirurgical este indicat in stenozele strinse, rezistente la dilatare, precum si
in cazurile in care se constata endoscopic o necroza extinsa.
Patogenie si cauze
Chimicalele caustice produc leziuni tisulare prin alterarea starii ionizate si structurii
moleculare si prin ruperea legaturilor covalente. In solutiile apoase ionul de hidrogen
produce efectele toxice principale pentru majoritatea acizilor, in timp ce ionul hidroxid
produce efecte asemanatoare pentru substantele alcaline.

Ingestia de alcaline determina leziuni tisulare prin necroza de lichefiere, un proces ce


implica saponificarea grasimilor si solubilizarea proteinelor. Moartea celulelor rezulta
prin emulsificare si ruperea membranei celulare. Ionul hidroxid din substantele alcaline
reactioneaza cu colagenul tisular si determina edemul lor. Vasele mici de singe se vor
tromboza si astfel va creste productia locala de caldura.
Injuria severa apare imediat de la ingestia alcalinilor, la citeva minute de la contact.
Tesuturile cele mai afectate sunt cele care iau primele contact cu substanta, straturile
epiteliale scuamoase ale orofaringelui, hipofaringelui si esofagului. Esofagul este organul
cel mai frecvent implicat. Edemul tisular se dezvolta imediat, persista 48 de ore si poate
progresa suficient de mult pentru a crea insuficienta respiratorie.
In timpul urmatoarelor 2-4 saptamini, cicatricile formate initial se string si remodeleaza
producind stenoze si stricturi. Arsurile superficiale determina stricturi in mai putin de 1%
din cazuri, in timp ce cele profunde in 100%, chiar perforatia esofagiana.

Ingestia de acizi produce leziuni tisulare prin necroza de coagulare, cu desicarea si


denaturarea proteinelor tesuturilor superficiale cu formarea de escara sau coagulum.
Aceasta escara protejeaza tesuturile subiacente. Fata de ingestia de alcaline, stomacul este
cel mai afectat organ in ingestia de acizi. Expunerea intestinului subtire apare in 20% din
cazuri. Varsaturile sunt induse de spasmul piloric si antral.
Escara se desprinde in 3-4 zile iar tesutul de granulatie modeleaza defectul. Perforatia se
poate produce in timpul zilei 3 sau 4. Obstructia gastrica se poate instala pe masura ce
escara se contracta pe o perioada de 2-4 saptamini. Complicatiile acute constau in
perforatia gastrica si intestinala si hemoragia digestiva superioara.
Cauze
Surse feecvente de substante acide:
produse de curatare a toiletei, lichid de baterie auto
produse de indepartare a ruginei, produse de curatare a metalului
produse de indepartare a cimentului, produse cu clorat de zinc.

Surse frecvente de substante alcaline:


produse cu amoniac, produse de curatat haine
produse de curatat piscine
detergent de vase
balsamuri de par, tablete de curatare
ciment, inalbitori de rufe.

Semne si simptome
Pacientii care ingera substante caustice se pot prezenta in variate conditii clinice, de la
simptomatic la toxicitate franca cu perforatie viscerala. Poate fi prezenta insuficienta
respiratorie severa cu necesitatea traheostomiei de urgenta.

Simptomele includ:
durere la nivelul cavitatii bucale
hematemeza, imposibilitatea sau refuzul de a inghiti
dispneea sugereaza edem laringean sau lezarea epiglotei
durere retrosternala sau epigastrica
disfagia, greata si varsaturi
salivatie excesiva, paloare si febra.

Examenul fizic include:


stridor, disfonie, afonie, detresa respiratorie
tahipnee, hiperpnee, tuse
tahicardie, leziuni orofaringiene, emfizem subcutanat
peritonita acuta: aparare abdominala, sensibilitate, zgomote abdominale diminuate
hematemeza.

Indicii toxicitatii severe sunt:


statusul mental alterat
semnele peritoneale
hipotensiunea
stridorul
semne ale perforatiei viscerale si ale socului.

Cea mai frecventa complicatie a arsurilor de gradul doi sau trei este strictura esofagiana
care se formeaza la 3-8 saptamini dupa ingestie. Unele leziuni sunt minore si raspund la
dilatatie fara recurente.
Alte complicatii includ:
fistula traheoesofagiana, hernia hiatala, refluxul
perforatia in mediastin, in caile respiratorii, in cavitatea peritoneala
abcesul pulmonar, edemul pulmonar acut, casexia prin disfagie
carcinom esofagian, coagulare intravasculara diseminata.

Substantele cu zinc, mercur, clor si fenol pot determina toxicitate sistemica.


Stopul cardiac prin hipocalcemie se poate declansa la pacientii care au ingerat substante
ce contin florurat de hidrogen. Acestia au fost resuscitati cu succes prin administrare
agresiva de CaCl2 intravenos.
Riscul pe termen lung include dezvoltarea carcimonului scuamos esofagian la 1-4% din
cazuri la 40 de ani de la expunere.

Diagnostic
Studii de laborator
testarea pH-ului substantei ingerate, un Ph mai mic de 2 sau mai mare de 1,25 indica un
risc crescut de leziuni tisulare; un pH care nu se incadreaza intre aceste limite nu este
daunator organismului
testarea pH-ului salivar pentru cazurile in care nu se cunoaste substanta
hemoleucograma, electrolitii, nivelul de cratinina
teste ale functiei hepatice
analiza urinii
grupul si Rh sanguin in caz de hematemeza severa si indicatie transfuzionala
nivelul de aspirina si acetaminofen la orice pacient care a incercat suicidul
daca s-a ingerat acid hidrofluoric este necesar nivelul de Ca sanguin, pentru a preveni un
stop cardiac prin hipocalcemie.
Studii imagistice
Endoscopia poate fi efectuata la 24-48 de ore de la ingestia sunstantei caustice numai
daca starea generala a pacientului se amelioreaza. Alti specialisti recomanda ca
endoscopia sa fie facuta la 1-3 saptamini tinindu-se cont de pericolul perforatiei
esofagului. In principiu endoscopia trebuie evitata intre ziua 5 si 14 de la ingestia
substantei, cind leziunile esofagiene sunt in stadiul de granulatie si peretele esofagian este
mult subtiat.

Radiografia toracica poate evidentia mediastinita, pleurezii, pneumoperitoneu,


pneumonita de aspiratie. Radiografia baritata la 4-6 sapatamini evidentiaza stenozele
esofagiene.
Diagnosticul diferential
epiglotita
anafilaxia
laringotraheobronsita
gastroenterita
peneumonia bacteriana
intoxicatia cu plante.

Tratament
Intoxicatia caustica reprezinta o urgenta medicala care necesita internare imediata intr-o
sectie de terapie intensiva.
Se va asigura functia respiratorie prin ventilatie corespunzatoare si la nevoie se va
interveni cu intubatie endotraheala si traheostomie.
Se va asigura un acces venos pentru reechilibrare hidroelectrolitica si combaterea starii de
soc.
Se va incepe nutritia parenterala si se opreste alimentatia orala.
Se va evita neutralizarea causticului prin administrarea unei solutii acide in caz de
intoxicatie cu alcaline si invers a solutiilor alcaline in caz de intoxicatie cu substante
acide, deoarece in urma reactiei de neutralizare rezulta caldura care agraveaza arsurile.
Se va interzice spalatura gastrica deoarece se realizeaza o dilutie a toxicului care poate sa
duca la extinderea arsurilor.
Evitarea provocarii varsaturilor deoarece exista riscul de aspiratie a substantei in caile
aeriene. Prin varsaturi substanta caustica intra din nou in contact cu esofagul ducind de
asemenea la extinderea arsurilor sau chiar la perforatie.
Se va evita traumatismul esofagian prin instalarea unei sonde gastrice.

In cazurile cu arsuri profunde si transmurale se va combate infectia bacteriana prin


administrarea de antibiotice cu spectru larg de actiune, pe o perioada de 7-10 zile.
Antibioticele indicate sunt: ceftriaxona, ampicilina si sulbactam.

Pentru prevenirea stenozelor esofagiene se va indica tratament cu prednison in doze de


60-80 mg/zi timp de 2-3 saptamini cu scaderea progresiva a dozelor in urmatoarele 6
saptamini. De asemenea corticoterapia este indicata in urgenta pentru edemul acut
supraglotic.
Se vor administra antagonisti ai receptorilor histaminei H2 si sucralfat in suspensie.
S-au incercat medicamente cu rol de inhibare a sintezei colagenului si anume:
penicilamina, E-aminoproprionitril.

Dilatatiile esofagiene se recomanda in stenozele esofagiene postcaustice la 3-4 saptamini


dupa ingestia substantei.

Tratamentul chirurgical - rezectia chirurgicala este indicat in stenozele rezistente la


dilatare precum si in cazurile in care se constata endoscopic necroza intinsa.

Prognostic
Prognosticul este direct proportional cu gradul lezarii tisulare, care este dependent de
durata expunerii si de proprietatile fizice ale agentului caustic. Acestea includ pH-ul,
volumul si concentratia agentului; abilitatea sa de a penetra tesuturile si rezerva titrabila.
Rezerva titrabila este termenul care reflecta cantitatea de tesut necesara neutralizarii unei
cantitati date de substanta.

Unii agenti au proprietatea de a determina toxicitate sistemica care afecteaza negativ


prognosticul. Acestia sunt: fenolii, cloratul de zinc, cloratul de mercur si floruratul de
hidrogen.
Leziunile superficiale se vindeca fara sechele in timp ce leziunile transmurale au o
evolutie grava, cu instalarea de complicatii si stenoze severe.
Prognosticul este rezervat, atit cel imediat cit si cel indepartat.

Data actualizare: 28-04-2014 | creare: 28-03-2009 | Vizite: 21830


Bibliografie
Surgical Aspects of Esophageal Disease,link:
http://ajrccm.atsjournals.org/cgi/content/full/165/8/1037#SEC2
Caustic Ingestion,link: http://www.otohns.net/default.asp?id=14060
Toxicity, Caustic Ingestion,link: http://emedicine.medscape.com/article/813772-followup
Caustic Ingestion,link: http://www.merck.com/mmpe/print/sec21/ch326/ch326f.html
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea,
chiar și parțială, este interzisă!

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:


Varice esofagieneRefluxul gastroesofagianCancerul esofagianDiverticulii esofagieni -
Diverticulul ZenkerEsofagita HIVEsofagita cu human papilloma virusInfectiile
orofaringiene si esofagiene fungiceMembrane si inele esofagiene, Inelul
SchatzkiTumorile esofagiene benigneAcalazia cardieiDiagnosticul imagistic al cancerului
esofagianEsofagul
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte
medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

Cancer esofag! va rog am nevoie de un sfat!Am o problema de la Paste!!! Ma sufoc cu


mancareaEsofagita Gr B. Cu simptome ciudateEsofagita de reflux grad B - remediu?
EsofagitaEsofagita gr. B ( Los Angeles) + Salami Ulcer DuodenalEsofagita de
refluxEsofagita de reflux!Arsuri esofag.Diaree esofagita hemoroizi
intră pe forum

Căutați o afecțiune:

Citiți mai multe despre:


Esofagita acuta postcaustica
Esofagita
Esofagul
ROmedic pe Facebook
Informații interesante zilnic. Urmăriți-ne!

SUFERITI DE O AFECTIUNE GASTROENTEROLOGICA?


ROmedic va prezinta cabinete si clinici particulare ce ofera servicii de gastroenterologie
(tratarea bolilor de stomac).
Cabinete medicale gastroenterologie
Cabinete medicale proctologie

Vânzări produse medicale:


Peste 40.000 de oferte de produse, echipamente și aparatură medicală, oferite de cele
peste 2000 de firme medicale partenere, sunt actualizate zilnic pe ROmedic - cea mai
mare piață medicală online din Romania. Acum ai de unde alege!
Caută produse și aparatură medicală
Promovează produse medicale

SănătateBoliForumNoutățiServiciiProduseCatalogActiv+Altele
Copyright © 2003-2020: ROmedic | Ghid de sănătate & bibliotecă medicală online.
Timp generare pagina: 0.01 sec.
Info consumator: 0800.080.999, ANPC Termeni și condiții Acord de confidențialitate
Despre utilizarea Cookies Newsletter

Accept cookies
Informare Cookies
Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține
date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din
Setări cookies.