Sunteți pe pagina 1din 5

Ministereul Educației Culturi și Cercetări al Republici Moldova

Colegiul “Iulia Hasdeu “ din Cahul


Asistență social

Referat
La Psihologia Sociala

Tema :
Funcțiile grupului

Elaborat :Ghirghircic Cristina


Controlat :Danila Larisa

Cahul 2020

1
GRUPURILE SOCIALE
Atat sociologia, cat si psihologia sociala, politologia si antropologia se
preocupa de identificarea si cercetarea componentelor societatii umane si a
relatiilor dintre acestea.

Societatea globala se compune dintr-un ansamblu de formatiuni sociale,


intelese ca retele de indivizi care au in comun modele culturale sau subculturale, pe
baza carora se dezvolta procese de relativa uniformizare, de distribuire de statute,
roluri si functii, precum si orientarea selectiva in raport cu problemele generale ale
societatii.

Principalele tipuri de formatiuni sociale sunt: grupurile,


colectivitatile si organizatiile .

Grupurile sunt formatiuni sociale in care indivizii interactioneaza direct, pe


baza unor reguli acceptate si se recunosc ca membri ai unor entitati distincte, intr-
un anumit moment si loc.

Colectivitatile au la baza, de asemenea, recunoasterea unor norme si principii


comune, dar nu presupun interactiuni directe intre membri (de exemplu, etniile,
credinciosii de un anumit rit religios).

Organizatiile sunt formatiuni deliberat constituite in vederea atingerii unui


anumit scop, prin folosirea explicita a unor strategii de decizie si control.

In calitatea lor de cadre naturale ale formarii si manifestarii fiintei umane,


grupurile constituie verigile esentiale ale sistemului social global, realizand
2
legatura necesara intre individual si social, adica dintre planul existentei
psihoindividuale si cel al existentei macrosociale.

Oamenii nu pot sa traiasca izolati unii de ceilalti, chiar realitatea sociala se


prezinta ca un un sistem complex de grupuri. Aristotel afirma in antichitate ca
omul este o „fiinta sociala” (zoon politikon).

Grupul social este un ansamblu mai mult sau mai putin numeros de persoane.
Putem vorbi de existenta unui grup doar in cazul in care persoanele interactioneaza
si au in acelasi timp sentimentul de apartenenta la grup, asa-numitul „sentiment de
noi” (Chelcea, 2008).

Termenul grup provine din limba italiana (groppo sau gruppo), fiind utilizat


pentru prima data in bele-arte, desemnand mai multi indivizi, pictati sau sculptati,
ce formeaza un subiect. In literatura, a fost folosit pentru prima oara de catre
Molière, intr-un text putin cunoscut, Poème du Val-de -Grace. Termenul de grup
este regasit ca reuniune de persoane inca din secolul al-XVIII-lea. Cuvantul a
patruns tarziu in limba romana, din franceza, dar el a circulat si inainte de acest
moment insemnand ceata, trupa, ortacie, echipa. Inca de la aparitie, verbul a grupa
a insemnat actiunea de a pune in ansamblu un set de elemente distincte, de a le
lega unele de altele, intr-o solidaritate mai mult sau mai putin accentuata (Neculau,
2007).

3
Functiile grupului

Aebischer si Oberlé (Universitatea Paris X, 1998) au descris cateva functii pe


care orice grup le indeplineste:

functia de integrare sociala a individului, a nevoilor si aspiratiilor sale – orice


membru al grupului nazuieste sa se incadreze in viata de grup si sa se
articuleze normelor pe care acesta le presupune. El suporta intai influentele
normative si referentiale ale sistemului-grup, incepand cu grupul familial,
continuand apoi cu cel educativ. In aceste medii el deprinde anumite valori, i
se dezvolta potentele intelectuale, afective, morale, aici exerseaza roluri si
posibilitati de a interactiona.

functia de diferentiere – se manifesta prin oportunitatea ce-o ofera


grupul membrilor de a beneficia de „imaginea sa de marca”, dar si de a se
afirma personal. Fiecare membru al grupului are tendinta de a se compara cu
ceilalti, de a pretinde recunoastere. Strategia crearii unei stari de confruntare
(chiar a conflictului) ofera posibilitatea unor minoritari din grup sa propuna
noi norme si sa se afirme prin comparatie cu majoritarii.

functia de schimbare – grupul se prezinta ca un mijloc si loc al schimbarii.


Lewin prezinta grupul ca un camp dinamic in care persoana, prin
interactiune, dobandeste experiente, intervine asupra evenimentelor, isi
reprezinta anticipat efectele actiunilor sale, isi proiecteaza viitorul. In grup,
schimbarea poate fi opera unor actori sociali minoritari. Un grup minoritar,
adesea lipsit de resurse, putere, legitimitate etc. poate angaja o si de
dezvoltare individuala. miscare (istorica, culturala, ideologica) impunand un
nou mod de a gandi si a actiona, antrenand o spargere a vechilor stereotipuri
si o schimbare catre propriile convingeri.

functia de producere a ideilor – interactiunile dintre membri, conversatiile


interioare stimuleaza emergenta ideilor noi, elaborarea unei anumite „gandiri
sociale”. Grupul este contextul care stimuleaza cautarea solutiilor, produce
conflict sociocognitiv, faciliteaza cunoasterea unor cadre de referinta
alternative. Cu alte cuvinte, propune noi practici cognitive.

4
Printre primele încercări de a identifica funcțiile grupului, cea a lui D. Krech.
și R.S. Crutchfield (1952) pune accentul pe satisfacerea nevoilor membrilor:
a) satisfacerea diferențiată a nevoilor membrilor, în funcție de organizarea ierarhică
a grupului și autoritatea recunoscută a fiecăruia dintre aceștia; b) satisfacere
nevoilor de încorporare socială și de dominare; c) fiecare grup îndeplinește o
caracteristică specifică și funcții accesorii, determinate de apariția unor noi scopuri;
d) crearea unor noi nevoi, pe măsură ce grupul evoluează spre noi scopuri. După
Anne Ancelin Schützenberger (1971), funcțiile grupului sunt: integrarea,
reglementare relațiilor interindividuale și a celor intraindividuale, de securitate.
Funcția integrare socială a individului, a nevoilor și aspirațiilor sale. Oricare
membru al grupului năzuiește să se încadreze în viața de grup și să se articuleze
normelor pe care acesta le propune. Funcția de diferențiere se manifestă prin
oportunitatea pe care grupul o oferă membrilor de a beneficia de ,,imaginea de
marcă”, dar și de a se afirma personal.

Bibliografia : https://www.rasfoiesc.com/

S-ar putea să vă placă și