Sunteți pe pagina 1din 7

Editor: Anca EFTIME

Redactor: Cristina JINGA


LArNr TAYLOR
DTP: Simona nAOUt BSCU

S trange t b e D re a m er, Laini TzYlot

Copyright @ 2017 bY LainiTaYlor

Toate drepturile asuPra edifei in limba romind


sunt rezervate Editurii EPICA

ISBN: 978-60 6-87 54-64-2

Bucuregti,2019

VISUL
isl AIEGE
,
La pregul devdnzate se a'dalugd'2o/o,
reprezentind valoarea timbmlui literar ce se iteazd
Uniunii Scriitorilor din Romdnia
VIS,\TORUL
cont nr. RO44 RNCB 5101 0000 0171 0001'
BCR Unirea, Bucuregti

taducere din limba englezd si note de


IULIA DROMERESCHI

Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a Rominiei


TAYLOR,LAINI
Visul igi alege visitonrl / Laini Taylor ; trad' din Ib' englezd
gi note de Iulia Dromereschi. - Bucuregti :Epica,20I9
ISBN 978-606 -87 5 4-64-2
I. Dromereschi, Iulia (trad.)
82r.Itt
e
EPICWAVE
Editura Epica, Bucur eqti, 2079
NTM
Auwrnr DIN PlANcrngn

Numele pot fi pierdute sau uitate. Nimeni nu gtia asta mai bine
decit Lazlo Ritlcitul. Avusese, mai intii, un alt nume, insi acela
murise, ca un cintec cXnd nu mai rimdne nimeni care si il cdnte.
Poate cI fusese un nume de familie vechi, lustruit de multe
generafii de folosinlX. Poate c[ ii fusese dat de cineva care il iubise.
ii plL"" si creadl asta, insL nu avea nicio idee. Tot ce Lvea err-
Rdtdcitul gi Lazlo Rdtdcit,fiindci acesta era numele de familie
-
care li se dedea tuturor copiilor g[si1i in Regatul Zosma,iar Lazlo,
dupi unchiul lipsit de limbI al unui cilugir.
I-a fost tiiati limba pe o galeri-inchisoare, ii spusese Fra-
-
tele Argos, cind fusese suficient de mare si priceapi. Era un bIr-
bat ticut 9i neobignuit, iar tu erai un copil ticut gi neobignuit, a9a
cd Lazlo mi-a venit irnediat in minte. A trebuit si pun nume la
atdt de mulli copii in anul acela, incit il alegeam pe primul care-mi
trecea prin minte.
A adlugat:
Oricum, nu credeam ci vei trdi. $i acolo avea si rimini misterul, in mintea sa, respirind taina ani
-
Acela fusese anul in care Regatul Zosma ingenunchease 9i de-a rindul.
pierduse cu nemiluita singele birbagilor sdi intr-un rdzboi pentru tebuie sX fi avut legituri cu un nume ci, pe
9i cu descoperirea
nimic. Rizboiul, fireste, nu se multumise doar cu soldagii' Cdmpu- lAngi faptul cd numele se puteau pierde sau puteau fi uitate, mai
rile au fost pirjolite, iar satele, ptildate-Bande de lirani ramagi fhri puteau qi s[ fie furate.
casi cutreier at zonele rurale fhcute una cu pimdntul, luptindu-se Avea cinci ani cind se intdmplas e, erabdiat de pripas la Abalia
cu ciorile pentru rimigitele treieratului. Atat de mul1i muriseri, Zemonan gi se furigase in bitrina livadd, adipost pentru fluturii
incit cotigile folosite pentru a duce holii la spinzuritoare incepu- aripa-noplii 9i aripi-de-danteld, ca sI se joace de unul singur. Era
serl si tfansporte orfanii pe la mlnistiri 9i abafii. Ajungeau acolo inceputul iernii. Copacii erau negri gi golasi. Picioarele lui scrdg-
ca mieii de tiiere, dupi spusele cilugirilor, 9i nici nu gtiau mai neau pe pimlntul inghefat la fiecare pas, iar norisorul risufl[rii
multe decit mieii despre originile 1or. Unii erau suficient de mari sale il insogea ca o stafie prietend.
si-gi cunoas cd, milcar numele, insl'Lazlo fusese sugar 9i bolnav, pe timbrul siu de
Tocmai atunci, clopotul a bitut de Angelus, iar
deasupra.
bronz s-a revXrsat prin poarta oilor, peste zidurile livezii, in unde
Cenugiu precum ploaia, aga erai,a sPus Fratele Argos' Am
- lenege, pdtrunzdtoare. Era chemarea la rugiciune. Daci nu se
fost sigur ci vei muri. Dar ai mdncat, ai dormit 9i, cu timpul, fl-ai
intorcea, avea sl fie trecut absent, iar dacd. era trecut absent, urrria
revenit. Nu ai plins nici mlcar o datd',lucru neobignuit, insi ne-ai
s[ fie biciuit.
pldcut pentru asta. Niciunul dintre noi nu s-a c5lug6rit ca si facd
Nu s-a intors.
pe doica.
Lazlo gdsea mereu cdi de a se strecura afafi de unul singur, iar
La acestea, copilul Lazlo rispunsese, aprins:
picioarele lui erau mereu vdrgate de nuiaua de alun care atirna de
Dar nici noi, copiii, nu ne-am niscut ca si fim orfani'
-Totugi asta eta,un orfan un R[ticit, cu toate cI era incli- un cdrlig cu numele lui pe Merita s[ scape de cilugiri, de reguli
ea.
9i 9i,
iluzii in aceasti privinli. gi de treburi, gi de viafa care il strdngea ca nigte pantofi prea strim,ti.
nat spre fantezie,nu igi fhcuse niciodati
Ca joace.
inlelesese, de cdnd era numai un biiefel, ci nu aveau si urmeze
sd. se

revela$i. Nu avea sI vini nimeni si il ia acasi 9i nu avea si igi Facegi cale intoars[ acum, daci nu vi s-a urit cu binele! a
-
cunoascl niciodati numele adevdrat. rmenintat el nigte dugmani imaginari.
Poate de aceea misterul Plingerii il acaparase complet' linea cdte o ,,sabie" in fiecare mdni: crengi de mir, negre, la
Existau doui mistere, de fapt: unul vechi 9i altul nou' Cel vechi capetele groase infbsurate cu sfoari, in chip de minere. Era o zgd-

i-a deschis mintea, iar cel nou profitase 9i se strecurase 9i el indun- tie de om, micuf, cu urme de tiieturi pe scalp, unde il ciupeau
tru, se rotise in zbor de citeva ori, apoi atetizase 9i se instalase, c'llugirii cu briciul cind ii rideau pirul contra plduchilor, insi se
mormiind ca un dragon mulgumit intr-un bnrlog nou 9i con-fortabil. finea cu o demnitate deosebiti 9i nu exista nicio indoiali ci in
10 t1
3.1'
7,t

I mintea lui, in acea clipl,,eruun rizboinic. Si nu orice rizboinic, ci onorau zei fa\gi, impingAnd Ia pdcat. Dar Fratele Cyrus depigise

I un Tizerkan, cel mai vajnic care se aflase vreodatl.


Niciun strdin, s-a adresat el inamicilor' nu a vdzutvreodatd
irsemenea idei. Mintea lui se desprinsese din balamale. Nu plrea
srl inteleagi unde se afld,iar confuziail infuria. Fala i se incorda si
1) - il vor vedea cit voi trii sc inrogea. in timp ce perora, ii sireau stropi de salivi. Dar avea
oragul interzis. $i nici nu eu.

Atunci, suntem norocosi, au rispuns inamicii, care erau mai ;i momentele sale de calm, atunci cind se strecura pe o ugi ascunsi
-
adevdragi pentru el in amurg, decit cllug[rii ale ciror incantalii in propria memorie 9i i9i amintea de copilirie gi de povegtile spuse
coborau dinspre abatie.Fiindci nu vei mai trii multi vreme. dc bunica lui. Nu igi amintea numele celorlalf cllugiri, nici rugi-
Ochii lui Lazlo s-au ingustat. r:iunile care ii reprezentaserl, vocalia zeci de ani, ins[ povegtile
Credegi cd mi puteqi invinge? curgeau nivalnic din el, iarLazlo asculta. Asculta asa cum un cac-
-
Copacii intunecali au inceput si danseze. Fantoma respira,tiei tus absoarbe ploaia.
pali de vdnt, dar a fost inlocuiti de o alta'
sale a plecat, purtat;. de o in par,tile de miazdzisi de risirit ale continentului Namaa de-
-
Umbra i s-a intins imensd dinainte, iar prin minte au inceput si-i lrarte, foarte departe de Zosma, care se aflala miazdnoapte - era

strifulgere rdzboaie strivechi gi creaturi inaripate, un munte de tnr degert intins, numit Elmuthaleth , a cdrui traversafe era o artd
oase de demon topite ;i, dincolo de el, oragul un oras pierdut in tlcprinsi de numai cdgiva oamenigipdzitd cu strignicie de oricare
-
negura timpului. rrllii. Undeva, in pustia aceea, se afla un orag care nu fusese vizut
Acesta era misterul cel vechi. rriciodati. Mai degrabd un uron, o nlscocire din care rlsireau
ii venise de la un cilugir senil, Fratele Cyrus. Era invalid 9i rrrinuni,purtate de cimile peste degert,pentru a aprinde imaginalia
ctrzusein sarcina bdiegilor de pripas si-i aducd mesele' Nu era bla- oirmenilor din lumea largi.
jin. Nu se purta nici ca un bunic, nici ca un mentor..Avea o strdn- Oragul avea un nume.
soare crinceni si cdnd ii apuca pe biiegi de incheieturi ii tinea cu Oamenii care conduceau cimilele 9i care aduceau minunile ros-
orele, fortdndu-i sI repete catehisme fbri sens si sI mirturiseasci tciru numele oragului 9i spuneau povegti, iar numele 9i povegtile se
tot soiul de p[cate pe care ei abia dacl le pricepeau, darimite si le rilspdndeau, igi croiau drum, deopotrivi cu minunile, pdni in finu-
comit[. cu tolii erauterorizaf de el gi de miinile lui rigchirate, de trrri indepirtate, unde evocau peisaje 9i viziuni mirifice, cupole
prdditor, iar bdiegii mai mari, in loc sI ii apere pe cei mai mici, ii sclipitoare gi cerbi albi imbldnzigi, femei atet de frumoase incdt iti
trimiteau in bdrlogul lui, in locul 1or. Lazlo era la fel de speriat topcau voinla 9i bnrba$ cu iatagane care te orbeau cu strllucirea 1or.
precum ceilalli, insi se oferea si ii duci toate mesele. Timp de secole, aga au stat lucrurile. Multe aripi de palate au
De ce? lirst consacrate consemnirii minunilor, gi rafturi de biblioteci, poves-
Fiindci Fratele Cyrus sPunea povegti. til<rr. Negustorii s-au imbogi,tit. Aventurierii au cdpdtat curaj gi
Povegtile nu erau privite cu ochi buni la abagie.in primul rdnd rrrr pornit singuri in clutarea orasului. Nu s-a intors niciunul. Era

pentru ci distrigeau de la contemplarea spiritual[ sau, mai riu, un ()ras interzis faranjilor
-'
str[inii
-
care, dacl supravietuiau

t2 13
traversirii Elmuthalethului, erau executafi ca spioni. Nu ci asta Lazlo nu adzuse niciodati prijituri, darimite si guste, gi fusese
i-a oprit si mai incerce. Interzice-i cuiva un lucru, iar el 9i-1 va dori biciuit cdnd mdncase mere date jos de vdnt, care erau mai mult
ca pe mdntuirea sufletului, cu atit mai mult cind acel ceva ar putea viermi decit fructe. Asemenea viziuni de libertate gi belgug il fer-
fi o sursi de bogd,tii nemaivizute. rnecau. De buni seami il distrigeau de la contemplarea spirituali,
Mulf au incercat. irrsi a9a cum vederea unei stele c\ztrtoare te face s[ uiti de durerea
Niciunul nu s-a intors. stomacului go1. De cdnd cu ele, incepuse sl-l bati gindul c[ ar
Orizontul degertului a dat nagtere soarelui in nenumdrate ale putea exista gi alte feluri de a trii decit acela pe care-l cunogtea.
;i se pirea ci nimic nu avea si se schimbe' Dar apoi, cu doui sute Mai bune, mai plicute.
de ani in urmi, caravanele nu au mai venit. in punctele de hotar de Strizile oragului, spunea Fratele Cyms, erau placate cu lapisla-
la apus de Elmuthaleth Alkonost gi altele oamenii au agtep- z.uli gi de o curilenie ftr[ reprog, ca sI nu murdlreasci pirul lung
- -
tat, ciutind sS.zdreascd" siluetele deformate de cdldurd ale cxmile- rrl doamnelor, care-l purtau ca pe o trenl de mXtase neagri. Cerbi
lor iegind din pustietate, a?a'ca intotdeauna; insi nu au mai iegit' cit un stat de om
rrlbi, eleganli colindau strdaTe, iar reptile mari
$i nu au mai iegit. pluteau prin fluviu. Cei dintii erau spectralii, iar substanga din
Si nu au mai ie9it. lor spectralys sau lys mai de
crrre erau fhcute coarnele eru.
Nu au mai fost cimile, nici cdlitori, nici minuni 9i nici poveqti' - -
prel decit aurul. Celelalte se numeau svytagore' iar singele lor
Niciodati. Asta a fost ultima oari cdnd s-a auzit despre oragul
r<tzaliu era elixirul nemuririi. Mai existau si ravizii feline mari,
interzis, oragul nevdzut, oraq'il" pierduf, 9i acesta era misterul care -
cu colgi ca nigte coase 9i pislri care imitau vocile omenegti, gi
deschisese mintea huiLazlo ca pe o ugi. -
scorpioni a cdror inlepiturl dedea o putere supraomeneasci.
Ce se intdmplase?Maiexista oragul? Voia si gtie totul' A invdlat
$i mai erau 9i rizboiniciiTizerkani.
si il convingi pe Fratele Cyrus si se intoarci in acel loc al reveriei
Foloseau sibii numite hreshtek, suficient de ascu,tite ca si des-
9i a adunat povegtile ca pe comori.Lazlo
nu avea nimic, niciun
lucrugor, dar, de la inceput, Poveqtile i s-au pdrut tezauntl lui de lrrrtd un om de umbra lui, gi lineau scorpioni in cugti de alamd
rrgllate de cingitoare. inainte de 1upt5, vdrau un deget, printr-o
aur.
intre cupolele oragului' spunea Fratele Cyrus, erau intinse pan-
tlcschizlturi mici, s[ fie infepafi, iar sub influenla veninului erau
rlc neoprit.
glici de mitase, iar copiii fhceau echilibristici pe e1e, asemeni cir-
Crede$ ci mi putefi invinge? gi-a sfidat Lazlo dugmanii din
carilor pe sfori, alergdnd din palat in palat, cu mantiile lor din -
pene colorate. Acolo, nicio u9i nu se incuia gi pinl si coliviile erau livadl.
deschise pentru ca pisirile si vini 9i si plece dupi plac, peste tot Noi suntem sute, au rispuns ei, gi tu egti singur.Ce crezi tu?
-
cregteau fructe minunate' coaPte , gata de cules, iar pe pervazurile Cred ci ar trebui si credeli toate povegtile pe care le-a1i
-
ferestrelor se ldsau prijituri, ca oricine voia si poati gusta' ruzit despre Trzerkarrr gi si faceli cale-ntoarsi, si plecafi acasi!

t4 15
Hohotele lor au risunat precum pirditurile crengilor, iarLazlo opri s[ incerce, totugi, gi de fiecare datl era mai riu ca inainte.
nu a avut de ales decit sI lupte. $i-a vdrit degetul prin cugca guie, Ciuta ceea ce gtia cI se afli acolo 9i tot ce pescuia era cumplitul
{bcuti din nuiele gi rimurele, care ii atilrnade sfoara de la briu. Nu nume Pldngerea,cleios de gregit, umed ca visele urite gi minjit de

era niciun scorpion in ea, doar un cdrlbug amortit de frig, dar gi-a rurmele de sare. Gura i s-a strdmbat de amiriciunea acestuia. O
inclegtat din,tii din cauza unei inlepituri imaginare 9i a simlit scnzafie de vertij l-a cuprins, urmatd de certitudinea nebuni ci ii

veninul insufldndu-i fo4i. Apoi, gi-a ridicat sibiile, cu bratele in t\tsese luat.

V qi rdcnit. ii fusese Iuat din m.inte.


" riu. Furat. Shbit. A urcat in fug[ pznta, slrind peste
A ricnit numele oragului. Precum tunetul, precum avalanga, Se simgea

precum strigitul de lupti al serafimilor care veniseri cu aripi de z,idurile joase de piatrd, 9i a trecut glon1 prin larcul oilor, prin gri-

foc 9i curigaseri lumea de demoni. Dugmanii lui s-au impiedicat. rlinl gi prin mlnistire, incl stringind in miini slbiile din crengi
Au rimas cu gurile ciscate. Veninul prin sdngele lui, iar el
gonea rlc mir. N-a vlzut pe nimeni, insd a fost vdzut. Era o reguli care
devenise suprauman. Era un virtej. Era un zeu. At incercat si i se interzicea fugitul, gi, oricum, ar fi trebuit sd fie la vecernie. S-a dus
t l rc p t in chilia Fratelui Cyms gi I- a tr ezit, zgi'l9i'indtt-I.
impotriveasci, insl nu se puteau misura cu el- Sibiile lui aruncau
fulgere 9i, doi cdte doi, i-a dezarmat pe togi. Numele, a spus, cu respiralia ttriatd.Numele lipsegte! Oragul
-
in toiul jocului, visele sale cu ochii deschisi ew atdt de vii, tlin poveste... spune-mi cum il cheami!
incdt sI intrezdreasci o frAnturi de realitate l-ar fi 9ocat. Daci s-ar $tia, in addncul sufletului, c[ nu il uitase, ci era vorba de alt-
fi putut da deoparte 9i l-ar fi privit pe bliegelul acela care se nipus- ('cva, ceva intunecat si ciudat, insi exista sansa ca Fratele Cyrus si

tea printre ferigile ingheqate, agitdnd nis,te crengi, abia daci s-ar fi i;i aminteascl gi tonrl si fie bine.
recunoscut, atdt de pltruns intrase in pielea rizboinicului din Dar Fratele Cynrs a spus:
ochii min,tii lui, care tocmai dezarmase o suti de dugmani 9i ii Ce vrei si spui, hlbiucule? il cheam[ Pldngerea...
-
trimisese acasI, cu coada intre picioare. Triumfhtor, 9i-a dat capul lar Lazlo aptcat doar si vadi cum chipul bitrinului se schi-
^
pe spate 9i a strigat... nronoseste de confuzie, clci in clipa urmitoare o mdnl l-a ingfhcat

... a strigat... 111: guler gi l-a scos pe sus din chilie.

Pldngerea! Stai, a implorat el. Te rog.


- -
A incremenit, zdpdcit. Cuvdntul ii scipase de pe buze ca un I)egeaba. A fost terat pand in camera de lucru a abatelui, iar
blestem,lisindu-i in guri gust de lacrimi. Ciutase si spuni nu- ciind l-au bitut, de data asta nu a fost cu nuiaua lui.de alun, care
mele oragului,la fel ca in urm[ cu o clipi, insi..' dispiruse. incercl ttiirna pe perete in rdnd cu nuielele celorlalli beie$, ci cu crengile
din nou, 9i din nou gisi in schimb Plkngerea. Era de parc-ar fi sirlc de mdr. Acum, nu mai era niciun Tizetkan. Care o suti de

intins mdna dupi o floare 9i s-ar fi ales cu un melc sau cu o batistl irrrrmici? A fost dezxmat de un singur clluglr 9i bltut cu propria

udl. Mintea lui se didea inapoi la numele acela. Dar nu se Putea nrrbie. Halal erou. A gchiop[tat sdptlmini gi i s-a interzis s[ il mai

17
rf

vadx pe Fratele Cyrus, fiindci acesta devenise atdt de agitat de la


ultima I';J,viirtd, ci trebuise sedat.
Dupi aceea n-au mai fost nici poveqti' nici evadiri - cel pufin'
,,( nu in livadi 9i niciieri in altX parte in afara mingii lui. CIlugirii
erau cu ochii pe el, hot[rdgi si il fereasc[ de ispite 9i de bucurie,
-
care, degi nu ein mod explicit un p[cat' deschide totugi calea spre
pdcat.Era finut ocupat. Daci nu muncea' se ruga. Dac[ nu se ruga'
muncea, intotdeauna ,,sub supraveghere adewatil', pentru a prc-
Nz6
veni dispari$a lui, asemeni unei sllbiticiuni, printre copaci. Noap-
tea, dormea, extenuat ca un groparrpte obosit 9i si viseze. PIrea Vtseronul NU sE oPRESTE DIN vISAT
cd focul dinluntrul siu fusese stins, iar tunetul 9i avalanga, strigi-
tul de lupti gi vdrtejul fuseseri inibugite.
Cdt despre numele oragului dispirut, dispiruse 9i el, deopo^-
trivd..LazIo avezsd.igi aminteascl mereu cum il simfea in minte' 11
Lazlo a crescut.
simfea ca pe o caligrafie, daci pentru scrierea caligrafici s-ar fi
ceea ce era comparalia cezmai potriviti pe care el
Nimeni nu il putea numi norocos, dar ar fi putut fi mai riu.
folosit miere
-ar fi putut s-o faci. Nu li se intimplase numai lui l)rintre mindstirile care acceptau copii gisili, una aparlinea unui
sau altcineva 9i
imprimat pe cotoa- rrrclin flagelant. Alta cregtea porci. insi Abagia Zemonan eta fai-
Fratelui Cyrus. Oriunde se aflase numele
- rrroasi pentru scriptoriul siu. Bdiefii erau instruifi de mici s[ copi-
rele cirgilor care-i confineau povegtile, in registrele invechite 9i
ingilbenite ale negustorilor care ii cumpiraserl mlrfurile 9i lesut e7,c manuscrise dar nu 9i si citeasc[;pafiet- cu citinrl a trebuit
-
in amintirea oricui auzise despre el fusese gters 9i in loc rimi- srl o invefe singur gi cei cu o urm[ de talent erau recrutafi ca
- -
sese Pldngerea. scribi. Talent avea, gi arfi putut remane acolo toatd' viala, aplecat
Acesta era misterul cel nou. rlcasupra unui pupitru,pitnd, ar fi rimas cu gitul feapIn,lungit in
Nu se indoia ctr era vorba despre magie. lir1i, daci fralii nu s-ar fi imbolnivit intr-o zi de la nigte peqte
sfricat. Aceeafusese mina norocului sau poate a sorfii. Nigte ma-
rruscrise erau agteptate la Marea Bibliotecd dinZosma,iarLazlo a

lirst insdrcinat si le duc[.


Nu s-a mai intors.
MareaBibliotecl nu era doar un loc in care se lineau c[4i. Era
o cetate inconjurati de ziduri, pentru poefi, astronomi gi toate
19
18