Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Bună ziua, mă numesc şi voi prezenta în continuare rezultatele cercetării intitulată:


„Analiza comparativă a surselor de finanţare pentru achiziţia unui mijloc de
transport la”.
1. IMM-urile reprezintă motorul economiei, însă acestea întâmpină adesea dificultăţi
în atragerea surselor de finanţare. Cea mai simplă soluţie a problemei respective, la
prima vedere, ar părea atragerea unor împrumuturi bancare, dar, acestea implică de
obicei garanţii suplimentare şi au de regulă rate ridicate ale dobânzilor. Ca răspuns
al situaţiei respective s-a dezvoltat tot mai mult un produs, ce vizează modernizarea
capacităţii de producţie, şi anume leasingul. Metodologia cercetării a constat în
studiul comparativ al perspectivelor cadrului internaţional de raportare financiară şi
al legislaţiei româneşti asupra operaţiunilor de leasing la locatar, şi în aplicarea
aspectelor teoretice privind operaţiunile de leasing conform normelor juridice
româneşti.
2. Leasingul presupune un acord prin care o parte, denumită locator, transmite pentru
o anumită perioadă dreptul de folosinţă asupra unui bun, al cărui proprietar este,
celeilalte părţi, denumită locatar, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice,
denumită rată de leasing.
3. Atractivitatea leasingului este dată de numeroasele sale avantaje, precum lipsa
necesităţii de garanţii suplimentare, condiţii bune de finanţare, accesul la cele
mai recente şi eficiente tehnplogii, achiziţia de echipamente fără a fi nevoie să se
retragă fonduri din capitalul de lucru permanent, şi posibiliatea gestionării mai
bune a acestuia prin eşalonarea plăţilor pe întreaga durată a contractului.
4. La nivel internaţional contractele de leasing sunt recunoscute, evaluate şi prezentate
în contabilitate în baza Standardului Internaţional de Raportare Financiară 16,
potrivit principiului prevalenţei economicului asupra juridicului. La data începerii
derulării unui contract de leasing, locatarul trebuie să recunoască în
contabilitatea sa activul aferent dreptului de utilizare ?i datoria care decurge
din acesta, reflecată la valoarea actualizată a plă?ilor de leasing.
5. După data începerii derulării contractului, locatarul trebuie să evalueze activul
aferent dreptului de utilizare prin diminuarea valoriicu amortizare acumulată, iar
datoria care decurge din contractul de leasing trebuie evaluată prin majorarea valorii
contabile pentru a reflecta dobânda asociată datoriei şi reducerea valorii contabile
pentru a reflecta plă?ile de leasing efectuate;
6. În România operaţiunile de leasing sunt reglementate în baza Ordonanţei
Guvernului nr. 51/1997. Potrivit acesteia operaţiunile de leasing se împart în două
categorii, şi anume: leasing financiar şi leasing operaţional.
7. Reflectarea în contabilitate a efectelor contractelor de leasing se realizează în baza
OMFP 1802/2014.
Bunuile utilizate în baza leasingului financiar vor fi înregistrate în evidenţe
bilanţiere ca imobilizări în contrapartidă cu datoria ce decurge din contract.
Ratele privind activele deţinute în regim de leasing operaţional vor fi
evidenţiate în conturi din afara bilanţului.
În scopul aplicării aspectelor teoretice expuse presupunem situaţia:

2. Bună ziua, mă numesc şi voi prezenta în continuare rezultatele cercetării intitulată:


„Analiza comparativă a surselor de finanţare pentru achiziţia unui mijloc de
transport la”.
8. IMM-urile reprezintă motorul economiei, însă acestea întâmpină adesea dificultăţi
în atragerea surselor de finanţare. Cea mai simplă soluţie a problemei respective, la
prima vedere, ar părea atragerea unor împrumuturi bancare, dar, acestea implică de
obicei garanţii suplimentare şi au de regulă rate ridicate ale dobânzilor. Ca răspuns
al situaţiei respective s-a dezvoltat tot mai mult un produs, ce vizează modernizarea
capacităţii de producţie, şi anume leasingul. Metodologia cercetării a constat în
studiul comparativ al perspectivelor cadrului internaţional de raportare financiară şi
al legislaţiei româneşti asupra operaţiunilor de leasing la locatar, şi în aplicarea
aspectelor teoretice privind operaţiunile de leasing conform normelor juridice
româneşti.
9. Leasingul presupune un acord prin care o parte, denumită locator, transmite pentru
o anumită perioadă dreptul de folosinţă asupra unui bun, al cărui proprietar este,
celeilalte părţi, denumită locatar, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice,
denumită rată de leasing.
10. Atractivitatea leasingului este dată de numeroasele sale avantaje, precum lipsa
necesităţii de garanţii suplimentare, condiţii bune de finanţare, accesul la cele
mai recente şi eficiente tehnplogii, achiziţia de echipamente fără a fi nevoie să se
retragă fonduri din capitalul de lucru permanent, şi posibiliatea gestionării mai
bune a acestuia prin eşalonarea plăţilor pe întreaga durată a contractului.
11. La nivel internaţional contractele de leasing sunt recunoscute, evaluate şi
prezentate în contabilitate în baza Standardului Internaţional de Raportare Financiară
16, potrivit principiului prevalenţei economicului asupra juridicului. La data
începerii derulării unui contract de leasing, locatarul trebuie să recunoască în
contabilitatea sa activul aferent dreptului de utilizare ?i datoria care decurge
din acesta, reflecată la valoarea actualizată a plă?ilor de leasing.
12. După data începerii derulării contractului, locatarul trebuie să evalueze activul
aferent dreptului de utilizare prin diminuarea valoriicu amortizare acumulată, iar
datoria care decurge din contractul de leasing trebuie evaluată prin majorarea valorii
contabile pentru a reflecta dobânda asociată datoriei şi reducerea valorii contabile
pentru a reflecta plă?ile de leasing efectuate;
13. În România operaţiunile de leasing sunt reglementate în baza Ordonanţei
Guvernului nr. 51/1997. Potrivit acesteia operaţiunile de leasing se împart în două
categorii, şi anume: leasing financiar şi leasing operaţional.
14. Reflectarea în contabilitate a efectelor contractelor de leasing se realizează în
baza OMFP 1802/2014.
Bunuile utilizate în baza leasingului financiar vor fi înregistrate în evidenţe
bilanţiere ca imobilizări în contrapartidă cu datoria ce decurge din contract.
Ratele privind activele deţinute în regim de leasing operaţional vor fi
evidenţiate în conturi din afara bilanţului.
În scopul aplicării aspectelor teoretice expuse presupunem situaţia:

3. Bună ziua, mă numesc şi voi prezenta în continuare rezultatele cercetării intitulată:


„Analiza comparativă a surselor de finanţare pentru achiziţia unui mijloc de
transport la”.
15. IMM-urile reprezintă motorul economiei, însă acestea întâmpină adesea
dificultăţi în atragerea surselor de finanţare. Cea mai simplă soluţie a problemei
respective, la prima vedere, ar părea atragerea unor împrumuturi bancare, dar,
acestea implică de obicei garanţii suplimentare şi au de regulă rate ridicate ale
dobânzilor. Ca răspuns al situaţiei respective s-a dezvoltat tot mai mult un produs,
ce vizează modernizarea capacităţii de producţie, şi anume leasingul. Metodologia
cercetării a constat în studiul comparativ al perspectivelor cadrului internaţional de
raportare financiară şi al legislaţiei româneşti asupra operaţiunilor de leasing la
locatar, şi în aplicarea aspectelor teoretice privind operaţiunile de leasing conform
normelor juridice româneşti.
16. Leasingul presupune un acord prin care o parte, denumită locator, transmite
pentru o anumită perioadă dreptul de folosinţă asupra unui bun, al cărui proprietar
este, celeilalte părţi, denumită locatar, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi
periodice, denumită rată de leasing.
17. Atractivitatea leasingului este dată de numeroasele sale avantaje, precum lipsa
necesităţii de garanţii suplimentare, condiţii bune de finanţare, accesul la cele
mai recente şi eficiente tehnplogii, achiziţia de echipamente fără a fi nevoie să se
retragă fonduri din capitalul de lucru permanent, şi posibiliatea gestionării mai
bune a acestuia prin eşalonarea plăţilor pe întreaga durată a contractului.
18. La nivel internaţional contractele de leasing sunt recunoscute, evaluate şi
prezentate în contabilitate în baza Standardului Internaţional de Raportare Financiară
16, potrivit principiului prevalenţei economicului asupra juridicului. La data
începerii derulării unui contract de leasing, locatarul trebuie să recunoască în
contabilitatea sa activul aferent dreptului de utilizare ?i datoria care decurge
din acesta, reflecată la valoarea actualizată a plă?ilor de leasing.
19. După data începerii derulării contractului, locatarul trebuie să evalueze activul
aferent dreptului de utilizare prin diminuarea valoriicu amortizare acumulată, iar
datoria care decurge din contractul de leasing trebuie evaluată prin majorarea valorii
contabile pentru a reflecta dobânda asociată datoriei şi reducerea valorii contabile
pentru a reflecta plă?ile de leasing efectuate;
20. În România operaţiunile de leasing sunt reglementate în baza Ordonanţei
Guvernului nr. 51/1997. Potrivit acesteia operaţiunile de leasing se împart în două
categorii, şi anume: leasing financiar şi leasing operaţional.
21. Reflectarea în contabilitate a efectelor contractelor de leasing se realizează în
baza OMFP 1802/2014.
Bunuile utilizate în baza leasingului financiar vor fi înregistrate în evidenţe
bilanţiere ca imobilizări în contrapartidă cu datoria ce decurge din contract.
Ratele privind activele deţinute în regim de leasing operaţional vor fi
evidenţiate în conturi din afara bilanţului.
În scopul aplicării aspectelor teoretice expuse presupunem situaţia:

4. Bună ziua, mă numesc şi voi prezenta în continuare rezultatele cercetării intitulată:


„Analiza comparativă a surselor de finanţare pentru achiziţia unui mijloc de
transport la”.
22. IMM-urile reprezintă motorul economiei, însă acestea întâmpină adesea
dificultăţi în atragerea surselor de finanţare. Cea mai simplă soluţie a problemei
respective, la prima vedere, ar părea atragerea unor împrumuturi bancare, dar,
acestea implică de obicei garanţii suplimentare şi au de regulă rate ridicate ale
dobânzilor. Ca răspuns al situaţiei respective s-a dezvoltat tot mai mult un produs,
ce vizează modernizarea capacităţii de producţie, şi anume leasingul. Metodologia
cercetării a constat în studiul comparativ al perspectivelor cadrului internaţional de
raportare financiară şi al legislaţiei româneşti asupra operaţiunilor de leasing la
locatar, şi în aplicarea aspectelor teoretice privind operaţiunile de leasing conform
normelor juridice româneşti.
23. Leasingul presupune un acord prin care o parte, denumită locator, transmite
pentru o anumită perioadă dreptul de folosinţă asupra unui bun, al cărui proprietar
este, celeilalte părţi, denumită locatar, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi
periodice, denumită rată de leasing.
24. Atractivitatea leasingului este dată de numeroasele sale avantaje, precum lipsa
necesităţii de garanţii suplimentare, condiţii bune de finanţare, accesul la cele
mai recente şi eficiente tehnplogii, achiziţia de echipamente fără a fi nevoie să se
retragă fonduri din capitalul de lucru permanent, şi posibiliatea gestionării mai
bune a acestuia prin eşalonarea plăţilor pe întreaga durată a contractului.
25. La nivel internaţional contractele de leasing sunt recunoscute, evaluate şi
prezentate în contabilitate în baza Standardului Internaţional de Raportare Financiară
16, potrivit principiului prevalenţei economicului asupra juridicului. La data
începerii derulării unui contract de leasing, locatarul trebuie să recunoască în
contabilitatea sa activul aferent dreptului de utilizare ?i datoria care decurge
din acesta, reflecată la valoarea actualizată a plă?ilor de leasing.
26. După data începerii derulării contractului, locatarul trebuie să evalueze activul
aferent dreptului de utilizare prin diminuarea valoriicu amortizare acumulată, iar
datoria care decurge din contractul de leasing trebuie evaluată prin majorarea valorii
contabile pentru a reflecta dobânda asociată datoriei şi reducerea valorii contabile
pentru a reflecta plă?ile de leasing efectuate;
27. În România operaţiunile de leasing sunt reglementate în baza Ordonanţei
Guvernului nr. 51/1997. Potrivit acesteia operaţiunile de leasing se împart în două
categorii, şi anume: leasing financiar şi leasing operaţional.
28. Reflectarea în contabilitate a efectelor contractelor de leasing se realizează în
baza OMFP 1802/2014.
Bunuile utilizate în baza leasingului financiar vor fi înregistrate în evidenţe
bilanţiere ca imobilizări în contrapartidă cu datoria ce decurge din contract.
Ratele privind activele deţinute în regim de leasing operaţional vor fi
evidenţiate în conturi din afara bilanţului.
În scopul aplicării aspectelor teoretice expuse presupunem situaţia:

5. Bună ziua, mă numesc şi voi prezenta în continuare rezultatele cercetării intitulată:


„Analiza comparativă a surselor de finanţare pentru achiziţia unui mijloc de
transport la”.
29. IMM-urile reprezintă motorul economiei, însă acestea întâmpină adesea
dificultăţi în atragerea surselor de finanţare. Cea mai simplă soluţie a problemei
respective, la prima vedere, ar părea atragerea unor împrumuturi bancare, dar,
acestea implică de obicei garanţii suplimentare şi au de regulă rate ridicate ale
dobânzilor. Ca răspuns al situaţiei respective s-a dezvoltat tot mai mult un produs,
ce vizează modernizarea capacităţii de producţie, şi anume leasingul. Metodologia
cercetării a constat în studiul comparativ al perspectivelor cadrului internaţional de
raportare financiară şi al legislaţiei româneşti asupra operaţiunilor de leasing la
locatar, şi în aplicarea aspectelor teoretice privind operaţiunile de leasing conform
normelor juridice româneşti.
30. Leasingul presupune un acord prin care o parte, denumită locator, transmite
pentru o anumită perioadă dreptul de folosinţă asupra unui bun, al cărui proprietar
este, celeilalte părţi, denumită locatar, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi
periodice, denumită rată de leasing.
31. Atractivitatea leasingului este dată de numeroasele sale avantaje, precum lipsa
necesităţii de garanţii suplimentare, condiţii bune de finanţare, accesul la cele
mai recente şi eficiente tehnplogii, achiziţia de echipamente fără a fi nevoie să se
retragă fonduri din capitalul de lucru permanent, şi posibiliatea gestionării mai
bune a acestuia prin eşalonarea plăţilor pe întreaga durată a contractului.
32. La nivel internaţional contractele de leasing sunt recunoscute, evaluate şi
prezentate în contabilitate în baza Standardului Internaţional de Raportare Financiară
16, potrivit principiului prevalenţei economicului asupra juridicului. La data
începerii derulării unui contract de leasing, locatarul trebuie să recunoască în
contabilitatea sa activul aferent dreptului de utilizare ?i datoria care decurge
din acesta, reflecată la valoarea actualizată a plă?ilor de leasing.
33. După data începerii derulării contractului, locatarul trebuie să evalueze activul
aferent dreptului de utilizare prin diminuarea valoriicu amortizare acumulată, iar
datoria care decurge din contractul de leasing trebuie evaluată prin majorarea valorii
contabile pentru a reflecta dobânda asociată datoriei şi reducerea valorii contabile
pentru a reflecta plă?ile de leasing efectuate;
34. În România operaţiunile de leasing sunt reglementate în baza Ordonanţei
Guvernului nr. 51/1997. Potrivit acesteia operaţiunile de leasing se împart în două
categorii, şi anume: leasing financiar şi leasing operaţional.
35. Reflectarea în contabilitate a efectelor contractelor de leasing se realizează în
baza OMFP 1802/2014.
Bunuile utilizate în baza leasingului financiar vor fi înregistrate în evidenţe
bilanţiere ca imobilizări în contrapartidă cu datoria ce decurge din contract.
Ratele privind activele deţinute în regim de leasing operaţional vor fi
evidenţiate în conturi din afara bilanţului.
În scopul aplicării aspectelor teoretice expuse presupunem situaţia: