Sunteți pe pagina 1din 32

Așezarea și perceperea obligațiilor fiscale

la agenții economici

S.C.APAVITAL.S.A. IAŞI

Student: Irimia Raluca-Florentina

Grupa: 2 FB

-Iaşi, 2015-
Cuprins

Cap 1. Organizarea şi funcţionarea S.C.APAVITAL.S.A…………………………………….3


1.1. Scurt istoric……………………..………………………………………………………………………3
1.2. Obiectul/domeniul de activitate………………………………………………………………………4
1.3. Organizarea internă (organigramă comentată)……………….……………………….………….5
1.4. Funcţionalitatea (relaţii interne cu accent pe dimensiunea financiară a activității)…….……
7
1.5. Structura de personal………………………………………………………………………………….8
1.6. Relaţiile externe ale S.C.APAVITAL.S.A………………………………………………….……….11
1.7. Structura şi evoluţia principalelor obigații fiscale în perioada 2009-2013 - tabel comentat
cu identificarea factorilor de influenţă………………………………………………………………….12

Cap 2. Așezarea obligațiilor fiscale……………………………………………………………16


2.1. Cadrul juridic utilizat în așezarea obligațiilor fiscale…………………………………………..16
2.2. Calcule de așezare a obligațiilor fiscale…………………………………………………………..24
2.3. Fluxuri informaţionale generate de așezarea obligațiilor fiscale……………………………...26

Cap 3. Perceperea obligațiilor fiscale…………………………………………………………27


3.1. Termene de percepere a obligațiilor fiscale……………………………………………………....27
3.2. Modalităţi de percepere a obligațiilor fiscale…………………………………………………….27
3.3. Regularizări şi recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale……………………………28
3.4. Fluxuri informaţionale generate de percepere a obligațiilor fiscale….………………………30

Bibliografie………………………………………………………………………………...32

2
Cap 1. Organizarea şi funcţionarea S.C.APAVITAL.S.A

1.1. Scurt istoric

Bazele companiei APAVITAL.S.A. Iaşi se pun în anul 1936, când se înfiinţează


Societatea Comunală a Apelor Potabile Iaşi, care în 1942 devine Regie Publică Comercială.
Ulterior se înfiinţează Întreprinderea de Electricitate, Tramvaie, Apă-Canal şi Salubritate.
Datorită debitului insuficent furnizat de sursa Timişeşti, în 1955-1957 se proiectează şi se
execută alimentarea cu apă a Iaşului din sursa de suprafaţă Prut, prin realizarea prizei de captare
Ţuţora I, a conductei de aducţiune Priza Prut-staţia de repompare Ion Creangă şi a staţiei de
tratare Şorogari, sistem ce asigură în prezent circa 60% din necesarul de apă potabilă şi
industrială. Tot atunci, activitatea de apă şi canalizare este preluată de Întreprinderea Comunală
Apă-Canal-Băi Iaşi.
Începând cu 1968, până în 1973, se proiectează şi se realizează extinderea drenului din
sursa Timişeşti cu 4.050 m conducte de aducţiune. În 1991, se înfiinţează Regia Autonomă
Judeţeană Apă Canal Iaşi, după care se începe derularea unui program de investiţii în toate
domeniile de activitate ale Regiei Autonome Judeţene Apă Canal Iaşi.
În anul 2000 se semnează contractele de finanţare de către reprezentanţii Comunităţii
Europene şi ai României. Începând cu 2001, se implementează  de către S.C. APAVITAL
S.A. Iaşi programul ISPA ce are ca principală motivaţie efectul pozitiv asupra mediului
înconjurător, precum şi efectele socio-economice şi operaţionale ce vor apărea în urma finalizării
programului. Acest program urmăreşte:
 renovarea şi modernizarea Staţiei de epurare a apelor uzate Iaşi ce conduce la
îmbunătăţirea râului colector Bahlui, iar calitatea apelor deversate contribuie la protejarea zonei
Deltei Dunării declarată zonă protejată în ceea ce priveşte biodiversitatea;
 modernizarea Staţiei de tratare a apei potabile Chiriţa ce presupune îmbunătăţirea calităţii
apei potabile şi alinierea la cerinţelor Uniunii Europene;
 modernizarea a trei staţii de pompare strategice din oraş ce va conduce la ameliorarea 
calităţii distribuţiei apei potabile;

3
 adoptarea unei procesări pe termen lung a nămolului, care va avea efecte pozitive faţă de
actuala depozitare în lagune;
 asigurarea unei protecţii ecologice maxime a bazinului hidrografic în aval de Iaşi.
Pe lângă avantajele menţionate mai sus, implementarea acestui program mai implică şi
alte beneficii, cum ar fi: protejarea mediului înconjurător ce conduce şi la protecţia clienţilor,
creşterea numărului de locuri de muncă şi economii energetice.

1.2. Obiectul/domeniul de activitate

S.C. APAVITAL S.A. Iaşi are ca obiect de activitate alimentarea cu apă potabilă şi


industrială în:
·         municipiul şi judeţul Iaşi şi municipiul Paşcani ;
·         oraşele: Târgu Frumos, Hârlău, Podu Iloaiei ;
·         un număr de 56 comune: (ex: Aroneanu, Bălţaţi, Bârnova, Bivolari, Ciurea, Cotnari,
Fântânele, Focuri, Ion Neculce, Leţcani, Tomeşti, Ţuţora, Ungheni, Valea Lupului).
S.C. APAVITAL S.A. Iaşi asigură canalizarea şi epurarea apelor uzate din:
·         municipiul şi judeţul Iaşi şi municipiul Paşcani ;
·         oraşele: Târgu Frumos, Hârlău, Podu Iloaiei ;
·         un număr de 28 comune.
Circuitul tehnologic şi capacităţile pe care le administrează prezintă interes pentru
companie, iar asigurarea permanent a consumatorilor cu alimentare cu apă şi creşterea calităţii
acesteia necesită un efort continuu.
 
ACTIVITATEA DE BAZĂ: captarea, tratarea şi distribuţia apei, cod CAEN- 3600
ACTIVITATEA DE CAPTARE ŞI DISTRIBUŢIE:
·   Captarea şi pomparea cantităţilor de apă necesare a fi tratate şi furnizate clienţilor 24 ore/
24 ore, la nivele de calitate corespunzătoare standardelor în vigoare ;
·   Menţinerea în stare optimă de funcţionare a instalaţiilor de pompare şi tratare ;
·   Realizarea şi menţinerea integrităţii perimetrelor de protecţie sanitară cu regim sever la
toate   obiectivele.
Reţea în exploatare S.C. APAVITAL S.A. – 3.756,3 km

4
Reţea apă judeţul Iaşi – 2.840,08 km
EXPLOATARE REŢEA CANAL
·    Evacuarea integrală a apelor uzate menajere , de la toţi consumatorii de apă racordaţi la
reţeaua de canalizare ;
·    Evacuarea apelor uzate industriale, de la întreprinderile racordate la reţea, care evacuează
ape uzate pre-epurate.

1.3. Organizarea internă (organigramă comentată)

După cum se poate observa din Figura nr.1, la conducerea S.C.APAVITAL.S.A. se află
Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Administraţie şi Direcţia Generală, respectiv
Directorul General dr.ing. Ion Toma. Din Consiliul de Administraţie face parte preşedintele
(dr.ing. Mihail Doruş) şi secretarul (Vicu Grasu-şef serviciu Resurse Umane). Acestor organe de
conducere li se subordonează consilierii şi birourile din subordine: Biroul Juridic Acţionariat,
Serviciul Resurse Umane, Biroul Relaţii Publice, Biroul Dispecerat, Biroul de Audit Intern,
Serviciul Calitate, Mediu şi Laboratoare, Biroul de Control Operativ şi Biroul de Control
Financiar şi Gestiune.
Organelor de conducere li se subordonează de asemenea Direcţia Economică (Director
ec. Mariana Chirilă), Direcţia Exploatare Zona Metropolitană Iaşi (Inginer Şef Exploatare
Cristian Chirica), Direcţia de Exploatare Zona Judeţului Iaşi (Inginer Şef Exploatare Ioan
Arnăuţu) şi Direcţia Tehnică (Director tehnic dr.ing. Mihail Doruş).
Direcţia Economică este formată din Serviciul Clienţi Facturare, Serviciul Financiar şi
Analize Economice, Biroul de Contabilitate, Serviciul Achiziţii şi Serviciul Administrativ.
Direcţia de Exploatare a Zonei Metropolitană Iaşi este compusă din Secţia Captare-
Tratare Apă, Secţia Distribuire, Formaţia Analiză Reţele Apă, Secţia Reţele Canalizare şi Secţia
Epurare.
Direcţia de Exploatare a Zonei Judeţului Iaşi este compusă din Secţia Centre Comunale şi
Secţia Târgu Frumos.
Direcţia Tehnică este formată din Serviciul Tehnic, Atelierul de Proiectare, Serviciul
Investiţii, Serviciul IT şi Biroul de Dezvoltare şi Proiecte Noi.

5
Figura 1. Organigrama S.C.APAVITAL.S.A. Iaşi

Sursa: http://www.apavital.ro/

6
1.4. Funcţionalitatea (relaţii interne cu accent pe dimensiunea financiară a activității)

Pentru funcţionarea în condiţii optime a firmei, este necesară colaborarea şi stabilirea


unor relaţii armonioase şi eficiente între departamentele companiei, respectiv între Direcţia
Economică şi Direcţia Tehnică. Acestea departamente trebuie să se alinieze obiectivelor stabilite
de top manageri şi să colaboreze în vederea realizării acestora cu Departamentul de Exploatare a
Zonei Metropolitane Iaşi şi cu Departamentul de Exploatare a Zonei Judeţene Iaşi.
Revenind la Direcţia Economică, aceasta este compusă din Serviciul Clienţi Facturare,
Serviciul Financiar şi Analize Economice, Biroul de Contabilitate, Serviciul Achiziţii şi Serviciul
Administrativ.
Ne vom îndrepta atenţia asupra Serviciului Financiar, în cadrul căruia  atât
administratorii, cât şi contabilii trebuie să înţeleagă că rolul acestuia nu este numai de a înregistra
tranzacţii care au avut deja loc, iar administratorii de companii trebuie să renunţe la ideea
conform căreia contabilitatea este un rău necesar, impus pentru calculul şi plata taxelor către stat
şi care nu aduce valoare adăugată companiei.
Administratorii răspund pentru organizarea şi conducerea contabilităţii şi îşi asumă
răspunderea pentru întocmirea corectă a situaţiilor financiare, astfel că este recomandabilă
verificarea din punct de vedere financiar-contabil a unui set de informaţii minime:
 Existenţa inventarierii anuale şi a documentaţiei aferente;
 Verificarea corelaţiei dintre stocurile faptice şi cele scriptice;
 Verificarea facturilor neîncasate de la clienţi şi a celor neplătite către furnizori;
 Verificarea depunerii declaraţiilor de impozite şi taxe şi verificarea cel puţin anuală, a
evidenţei fiscale obţinute de la Administraţia Financiară;
 Existenţa balanţelor de verificare şi a celorlate registre obligatorii.
Aşadar, pentru o colaborare eficientă, un bun profesionist contabil are o atitudine
proactivă şi se implică permanent în activitatea companiei, în timp ce managerul este familiar cu
termenii financiar-contabili de bază (profit, bilanţ, creanţe, marjă etc.) şi îşi alege profesionistul
contabil pentru ca acesta să-l asiste în deciziile de business.
În plus, departamentul financiar-contabil trebuie să ofere informaţii care să asiste
managementul în activitatea operaţională şi decizională. Cum datele din contabilitatea financiară

7
sunt codificate după un plan de conturi şi după reguli şi metode contabile care sunt dificil de
înţeles de cineva fără un minim de pregătire contabilă, pe lângă balanţa contabilă, adică
documentul de sinteză a contabilităţii financiare, este indicat ca administratorul afacerii să
solicite un set de informaţii din contabilitatea managerială – analiza cifrei de afaceri pe divizii de
activitate, analiza profitabilităţii, structura costurilor, analiza activelor şi a datoriilor. De fapt,
aceste rapoarte conţin transpunerea informaţiilor din contabilitatea financiară pe o structură care
să asiste managerii în procesul de analiză, previziune şi decizie.

1.5. Structura de personal

În ceea ce priveşte personalul companiei APAVITAL Iaşi, echipa managerială se


suprapune cu Consiliul de Administraţie, compus din:
 Preşedinte : dr.ing. Mihail Doruş (director tehnic al S.C.APAVITAL.S.A. Iaşi)
 Secretar : Vicu Grasu (Şef serviciu Resurse Umane S.C.APAVITAL.S.A. Iaşi)
 Membri : Ion Toma, Mariana Chirilă, Ionel Spălăţelu, Mihai Creţu, Alexandra Sălceanu,
Elena Arvinte, Gheorghe Popa, Maria Luminiţa Sălceanu
Strategia de resurse umane a fost elaborată, în acelaşi timp, în spiritul implementării
practicilor şi principiilor guvernanţei corporative, dezvoltate de Organizaţia de Cooperare
Economică şi Dezvoltare, în scopul de a optimiza procesele şi relaţiile manageriale, precum şi a
celor de administrare, constituite la nivelul Societăţii Comerciale APAVITAL S.A. Iaşi, prin
asigurarea unei transparenţe sporite a selecţiei organismelor de administrare şi a celor
de management, prin creşterea responsabilităţii manageriale, precum şi prin crearea unor
mecanisme suplimentare de protecţie a drepturilor acţionarilor Societăţii, precum şi a celor ce
revin salariaţilor.
Având în vedere aspectele menţionate anterior, strategia de resurse umane devine
principalul instrument de management strategic, subordonat strategiei globale de dezvoltare a
Societăţii şi totodată corelat şi armonizat cu politicile funcţionale de resurse umane, în principal
cu cele de gestiune, de recrutare/selecţie, de formare şi de evaluare profesională a salariaţilor.
La nivelul anului 2014, compania a avut un număr de 1189 de angajaţi, repartizaţi după
următoarele criterii :

8
a.Repartiţia pe sexe
Figura nr.2. Repartiţia pe sexe a personalului APAVITAL Iaşi în anul 2014

Sursa : http://www.apavital.ro/
Din figura de mai sus se observă că la nivelul anului 2014, 83,18% din angajaţii
companiei sunt bărbaţi şi doar 16,82% din personal reprezintă persoane de sex feminin. Această
repartiţie inegală, în defavoarea femeilor, se datorează bineînţeles domeniului de activitate al
firmei, cât şi riscurilor la care sunt expuşi angajaţii, în faţa cărora cei de sex masculin fac faţă cu
mai multă uşurinţă.

b.Repartiţia pe categorii profesionale


Figura nr.3.Repartiţia pe categorii profesionale a personalului APAVITAL Iaşi în anul 2014

Sursa : http://www.apavital.ro/

9
În cadrul companiei APAVITAL Iaşi, top managerii reprezintă 0,4% din total angajaţi,
iar personalul de conducere pe compartimente funcţionale şi de producţie deţine o pondere de
6,2% din total. Maiştrii şi muncitorii necalificaţi deţin aceeaşi pondere în structura de personal,
de 2,8 procente fiecare, în timp ce muncitorii calificaţi reprezintă 72,6% din totalul de angajaţi.
Acest procent semnificativ denotă profesionalismul firmei şi încredere din partea clienţilor, care
au de a face cu o companie bine organizată, ce dispune de un personal pregătit. Pe lângă aceştia,
se află şi personalul administratv şi tehnico-operativ, care reprezintă 15,2% din angajaţi, un
procent de asemenea reprezentativ.

c.Repartiţia pe zone de provenienţă


Figura nr.4.Repartiţia pe zone de provenienţă a personalului APAVITAL Iaşi în anul 2014

Sursa : http://www.apavital.ro/
Cum era şi de aşteptat, cea mai mare parte din angajaţii companiei provin din Iaşi,
respectiv 74,7%, urmaţi de locuitori ai oraşului Paşcani, cu o pondere de 7,1%. 4.3 procente din
personalul APAVITAL Iaşi provine din oraşul Târgu Frumos, iar restul angajaţilor provin, în
proporţii mai mici (între 1,5% şi 2,9%), din alte localităţi precum Răducăneni, Vlădeni, Belceşti,
Ţibăneşti, Podu Iloaie, Hârlău şi alte microsectoare.

10
1.6. Relaţiile externe ale S.C.APAVITAL.S.A.

În ceea ce priveşte relaţiile externe ale societăţii, din punct de vedere financiar aceasta
este susţinută prin două programe importante : Programul ISPA şi Programul POS Mediu.
 Programul ISPA – APAVITAL IAŞI are ca obiectiv îmbunătăţirea sistemului de apă
potabilă şi a celui al apelor uzate în scopul conformării cu standardele europene în domeniul
calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi. Proiectul este de fapt o continuare a
proiectului în derulare finanţat de B.E.R.D. prin programul "Municipal Utilities Development
Program".
Municipiul Iaşi este identificat ca “punct fierbinte” în convenţia privind protecţia
bazinului fluviului Dunărea. Modernizarea SEAU Iaşi va conduce la reducerea încărcării
organice într-o zonă hidrografică critică, conform obiectivelor convenţiei:
- Reabilitarea si Modernizarea statiei de epurare a apelor uzate, Iaşi – linia II si linia
nămolului (SEAU Iaşi); - data de finalizare: 15 decembrie 2010;
- Modernizarea staţiei de tratare a apei Chiriţa (STAP Chiriţa) ; - finalizat: 18 februarie
2008; -finalizat: 28 martie 2006
- Asistenţa tehnică ; - data de finalizare: 31 decembrie 2010
- Reabilitarea staţiei de pompare Chiriţa ;   - data de finalizare: 1 septembrie 2010
În decembrie 2010, odată cu finalizarea Staţiei de Epurare a municipiului Iaşi s-a incheiat
intregul Program ISPA (Instrument Structural de Pre-Aderare), început în 2001 şi finanţat de
Uniunea Europeană. Programul în ansamblul său, a vizat ridicarea standardului de calitate al apei
potabile, păstrarea calităţii acesteia pe perioada transportului în reţea, epurarea apelor uzate,
respectând standardele europene, precum şi ridicarea randamentului staţiilor de pompare pentru
apa potabilă. Valoarea totală a programului a fost de 46,7 milioane euro din care grantul oferit de
UE a fost de 34,6 milioane euro, iar 12,1 milioane au fost asigurate printr-un împrumut BERD.
 Programul POS Mediu-APAVITAL Iaşi. ApaVital beneficiază de unul din programele
operaţionale în cadrul  POS Mediu,  având ca obiectiv reabilitarea sistemului de distribuţie a apei
şi a sistemului de colectare şi epurare a apei uzate în aglomerările: Iaşi, Târgu Frumos, Hârlău şi
Podu Iloaiei, pentru a îndeplini obligaţiile de conformare pentru sectorul de apă stipulate în
Tratatul de Aderare precum şi obiectivele POS Mediu.

11
Proiectul se referă în principal la măsurile de reabilitare a surselor de apă, extinderea şi
reabilitarea conductelor de transport a apei, extinderea şi reabilitarea conductelor de aducţiune,
extinderea şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei, construcţia de staţii de pompare, construcţia
şi reabilitarea rezervoarelor de apă, extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare, inclusiv staţii
de pompare, construirea şi reabilitarea a 4 staţii de epurare cu tratare terţiară.
  Date fiind valoarea si gradul mare de complexitate a investiţiei, lucrările prevăzute au
fost structurate sub forma a 15 contracte de lucrări independente

1.7. Structura şi evoluţia principalelor obigații fiscale în perioada 2009-2013 - tabel


comentat cu identificarea factorilor de influenţă

O primă obligaţie fiscală a societăţii analizate este plata impozitului pe profit. Impozitul
pe profit se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotelor de profit stabilite legal, asupra
profitului impozabil determinat pe baza cotelor înscrise lunar în contabilitate.
Evoluţia impozitului pe profit plătit de compania APAVITAL Iaşi în perioada 2009-2013
este redată în tabelul următor :

Tabel nr.1. Evoluţia impozitului pe profit plătit de APAVITAL.S.A. în perioada 2009-2013


Anul 2009 2010 2011 2012 2013
Impozit pe 1.439.600 1.879.589 1.494.408 1.719.799 2.175.060
profit (RON)
Sursa : http://www.apavital.ro/

Anual, APAVITAL.S.A. plăteşte către stat 16% din profitul obţinut. Evoluţia mărimii
acestui impozit prezintă un trend ascendent, principalul factor fiind creşterea profitului anual
obţinut. Totuşi, în 2011 trendul nu se menţine, întrucât APAVITAL înregistrează un profit de
doar 5.748.345 RON, comparativ cu anul precedent, când se obţinuseră profituri de 7.409.489
RON. Ulterior compania depăşeşte această dificultate, obţine profituri tot mai mari de la an la an,
lucru care se reflectă şi în impozitele achitate.
O altă obligaţie fiscală a întreprinderii este plata taxei pe valoarea adăugată. TVA este
un impozit indirect stabilit şi perceput asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al producţiei şi al

12
distribuţiei bunurilor economice, oricare ar fi provenienţa lor, din producţia indigenă sau din
import.
Evoluţia TVA plătită de compania APAVITAL Iaşi în perioada 2009-2013 este redată în
tabelul următor :

Tabel nr.2. Evoluţia TVA plătită de APAVITAL.S.A. în perioada 2009-2013


Anul 2009 2010 2011 2012 2013
TVA (RON) 366.206 427.733 490.201 294.090 324.261
Sursa : http://www.apavital.ro/

În ceea ce priveşte taxa pe valoarea adaugată, sumele aferente achitate de întreprindere au


o evoluţie crescătoare până în 2011. Începând cu 2012, TVA-ul plătit aproape că se
înjumătăţeşte, cel mai probabil din cauza scăderii volumului serviciilor anuale oferite de
întreprindere. Ulterior, situaţia firmei se ameliorează şi serviciile prestate revin la parametri
normali, astfel că şi sumele aferente TVA-ului evoluează din nou.

Evoluţia impozitului pe venit plătit de compania APAVITAL Iaşi în perioada 2009-2013


este redată în tabelul următor :

Tabel nr.3. Evoluţia impozitului pe venit plătit de APAVITAL.S.A. în perioada 2009-2013


Anul 2009 2010 2011 2012 2013
Impozit pe 4.622.574 4.943.318 5.286.968 5.667.429 5.999.850
venit (RON)
Sursa : http://www.apavital.ro/

Din Tabel nr.3. reiese faptul că impozitul pe veniturile din salarii plătit de APAVITAL în
2009-2013 a crescut treptat, de la 4.622.574 RON în 2009 la 5.999.850 RON în 2013. Acest
lucru a fost influenţat de creşterea numărului angajaţilor, de la 1.022 în 2009 la 1.218 în 2013.
Concomitent şi salariile personalului au crescut, contribuind într-o mare măsură la majorarea
impozitului pe venit datorat de întreprindere bugetului de stat.

13
O altă categorie de obligaţii fiscale ale întreprinderii sunt contribuţiile sociale obligatorii.
Aceste contribuții sunt strânse pentru diferite fonduri ca de exemplu Casa de Pensii, Casa de
Sănătate, Şomaj; în fiecare an se stabilesc de către Guvern cotele de contribuții, precum și
salariul minim și brut pe economie.
Evoluţia contribuţiilor sociale plătite de compania APAVITAL Iaşi în perioada 2009-
2013 este redată în tabelul următor :

Tabel nr.4. Evoluţia contribuţiilor sociale plătite de APAVITAL.S.A. în perioada 2009-2013


Anul 2009 2010 2011 2012 2013
Contribuţii 2.309.100 2.345.210 1.655.328 3.102.950 2.319.504
sociale (RON)
Sursa : http://www.apavital.ro/

Contribuţiile sociale la bugetul de stat sunt în general constante în perioada analizată.


Excepţie de la acest lucru o reprezintă perioada 2011-2012, când sumele aferente contribuţiilor
de plată scad (2011), urmând să se dubleze aproape, în anul următor. Pentru anul 2011, sumele
plătite sunt atât de mici din cauza profitului redus înregistrat de firmă.
Pe lângă obligaţiile fiscale menţionate, întreprinderea plăteşte către bugetul de stat accize
şi alte taxe speciale. Cele mai răspândite sunt accizele "armonizate". Ele se aplică pentru
următoarele produse provenite din producţia internă sau din import:
 bere;
 vinuri;
 băuturi  fermentate, altele decât bere şi vinuri;
 produse intermediare;
 alcool etilic;
 tutun prelucrat;
 produse energetice;
 gaz natural,
 cărbune, cocs și lignit
 energie electrică.

14
Evoluţia accizelor plătite de compania APAVITAL Iaşi în perioada 2009-2013 este redată
în tabelul următor :

Tabel nr.5. Evoluţia accizelor plătite de APAVITAL.S.A. în perioada 2009-2013


Anul 2009 2010 2011 2012 2013
Accize (RON) 8.650 10.414 10.385 9.241 9.705
Sursa : http://www.apavital.ro/

Referitor la accizele achitate de APAVITAL.S.A. către stat în perioada 2009-2013, aceste


sume sunt în general constante, cum mici oscilaţii, cauzate în principal de consumul diferit de la
an la an de produse accizabile. Se observă astfel că în anul 2009 consumul de astfel de produse a
fost mai redus, plătindu-se accize de 8.650 RON, în timp ce în 2010 s-a înregistrat cel mai mare
consum din perioada analizată, achitându-se accize de 10.414 RON.

Cap 2. Așezarea obligațiilor fiscale


15
2.1. Cadrul juridic utilizat în așezarea obligațiilor fiscale

Din punct de vedere juridic, aşezarea obligaţiilor fiscale se efectuează conform Codului
Fiscal, în cadrul căruia sunt reprezentative următoarele :

 În cazul impozitului pe profit


Subiectul venitului bugetar îl reprezintă întreprinderea S.C.APAVITAL.S.A. Iaşi, în
calitate de persoană juridică, care obţine profituri şi, potrvit legii, are obligaţia să plătească
anumite sume de bani către bugetele publice, sub formă de impozite. În plan fiscal şi juridic,
subiectul trebuie să îndeplinească unele condiţii minimale, astfel că firmei i se cere să organizeze
şi să conducă evidenţa proprie. În cazul impozitului pe profit, firma se este şi subiectul venitului
bugetar, şi platitor, cât şi contribuabil.
Obiectul venitului bugetar este elementul tehnic în funcţie de care se procedează la
calculul, aşezarea şi plata efectivă a impozitului. Împreună cu subiectul, acesta declanşează
impunerea, ca acţiune fiscală. Obiectul venitului bugetar, la agentul economic, este reprezentat
de profitul obţinut de acesta.
Baza de calcul poate fi considerată ca element derivat din obiectul venitului, asupra
căruia se aplică unitatea tehnică de evaluare pentru a se obţine mărimile obligaţiilor băneşti
datorate către bugetele publice. Baza de calcul este în acest caz rezultatul fiscal pozitiv obţinut de
companie. Rezultatul fiscal anual se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile
înregistrate conform reglementărilor contabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi
deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal
se iau în calcul şi elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, potrivit normelor metodologice,
precum şi pierderile fiscale care se recuperează. Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil iar
rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
Unitatea tehnică de evaluare este elementul tehnic fixat în actele normative prin care se
determină efectiv obligaţiile de plată odată cu calculele ce se fac asupra bazei de impunere.
Cota, în materie de cuantificare a obligaţiilor bugetare, este în cazul profitului impozabil,
de 16% din valoarea acestuia, fiind o cotă fixă.

ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului

16
Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) în cazul persoanelor juridice române şi al persoanelor juridice cu sediul social în
România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice
sursă, atât din România, cât şi din străinătate; 
b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care
desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părtii din
profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;
d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legatură cu
proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care
realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică,
asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

ART. 16 Anul fiscal

(1) Anul fiscal este anul calendaristic.


(2) Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe in cursul unui an
fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a
existat.

ART. 17 Cotele de impozitare

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu
excepţiile prevăzute la art. 38.

ART. 19 Reguli generale

(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se
iau in calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
(2) Metodele contabile, stabilite prin reglementari legale în vigoare, privind ieşirea din
gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu excepţia cazului

17
prevăzut la alin. (3). Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului
fiscal.
(3) Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform
prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate,
pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe durata
derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene
scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.
(4) În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza
convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării
acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale
stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.
(5) Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului preţului pieţei
libere, potrivit căruia tranzacţiile între persoanele afiliate se efectuează în condiţiile stabilite sau
impuse care nu trebuie să difere de relaţiile comerciale sau financiare stabilite între intreprinderi
independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au in vedere principiile privind
preţurile de transfer.

ART. 34 Plata impozitului

(1) Plata impozitului se face astfel:


a) contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele
din România ale bancilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit
anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie (decembrie faţă
de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului
pentru care se efectuează plăţile anticipate. Termenul până la care se efectuează plata impozitului
anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit;
b) contribuabilii, alţii decat cei prevăzuţi la lit. a), au obligaţia de a declara şi plăti
impozitul pe profit trimestrial până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului
pentru care se calculează impozitul, dacă în prezentul articol nu se prevede altfel
ART. 35 Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit

18
(1) Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la
data de 25 aprilie inclusiv a anului următor, cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la art. 34;
(2) Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.

 În cazul impozitului pe venit


Contribuabilii impozitului pe venit sunt persoanele fizice care obţin venituri, în cazul de
faţă, angajaţii companiei APAVITAL.S.A.
În sfera de cuprindere a impozitului sunt prevazute veniturile obţinute (ce exprimă
obiectul impunerii) prin corelaţie cu subiectul (plătitorii) localizat în România.
Obiectul impozitului îl reprezintă veniturile din salarii obţinute de angajaţii firmei. Sunt
excluse de la impozare ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială
acordate din bugetele publice, sumele încasate din asigurări reprezentând despăgubiri, sumele
sau bunurile primite cu titlu de moştenire şi donaţie.
Deducerile personale sunt sume de bani stablite într-o limită, cu referire la categorii de
contribuabili aflaţi în anumite situaţii, ce se aplică asupra obiectului impunerii în vederea
obţinerii bazei de calcul a impozitului pe venit.
Obiectul de aşezare a impozitului la salarii îl constituie veniturile în bani şi/sau natură
obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individul de muncă
sau a unui satut special prevăzut de lege, indiferent la perioada la care se referă, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate
temporaă de muncă.
Venitul net anual din salarii al unui contribuabil se stabileşte prin deducerea dn venitul
salarial brut a următoarelor cheltuieli: contribuţiile obligatorii datorate de contribuabili ; o cotă
de 15% din deducerea personală de bază aferentă fiecărei luni, acordată odată cu deducerea
personală de bază, cu titlul de cheltuieli profesionale, la locul de muncă unde se află funcţia de
bază.
Impozitul lunar, reprezentînd plăţi anticipate, se calculează (ca procent de 16% din
salariu) şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

ART. 39 Contribuabili

19
Următoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu şi sunt
numite în continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;
d) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 89.
ART. 41 Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu,


sunt următoarele:
a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 46;
b) venituri din salarii, definite conform art. 55;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 61;
d) venituri din investiţii, definite conform art. 65;
e) venituri din pensii, definite conform art. 68;
f) venituri din activităţi agricole, definite conform art. 71;
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 77^1;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 78 si 79^1.
ART. 43 Cotele de impozitare

(1) Cota de impozit este de 16% şi se aplicp asupra venitului impozabil corespunzător
fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activităţi
independente; b) salarii; c) cedarea folosinţei bunurilor; d) investiţii; e) pensii; f) activităţi
agricole; g) premii; h) alte surse.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru
categoriile de venituri cuprinse în titlul III.
ART. 44 Perioada impozabilă
(1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (l), perioada impozabilă este inferioară anului
calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

20
 În cazul taxei pe valoarea adăugată

ART. 126 Operaţiuni impozabile alin. 1-7

(1) Din punct de vedere al taxei sunt operaŢiuni impozabile în România cele care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) operaţiunile care, în sensul art. 128-130, constituie
sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu
plată; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a […]

ART. 126 Operatiuni impozabile alin. 8-9

(8) Nu sunt considerate operaşiuni impozabile ăn România: a) achiziţiile intracomunitare


de bunuri a căror livrare în România ar fi scutită conform art. 143 alin. (1) lit. h)-m); b) achiziţia
intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei operaţiuni triunghiulare, pentru care locul este
în România în conformitate cu prevederile art. 132^1 alin. (1), […]
ART. 127 Persoane impozabile şi activitatea economică
(1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoara, de o manieră
independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2),
oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.
(2) În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor,
comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile
profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică
exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de
continuitate.
ART. 140 Cotele
(1) Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

 În cazul contribuţiilor sociale obligatorii


Art. 296^2 Sfera contribuţiilor sociale
În sensul prezentului titlu, contribuţiile sociale definite la art. 2 alin. (2) sunt contribuţii
sociale obligatorii.

21
(2) Contribuţiile sociale reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a) contribuţia individuală de asigurări sociale şi contribuţia datorată de angajator la
bugetul asigurărilor sociale de stat;
b) contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate şi contribuţia datorată de
angajator la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
c) contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorată de
angajator la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
d) contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi contribuţia datorată de
angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
e) contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de
angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat;
f) contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de
persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator potrivit Legii nr. 200/2006 privind
constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu completările
şi modificările ulterioare.
Art. 296^18 Calculul, reţinerea şi virarea contribuţiilor sociale
(1) Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator, precum şi entităţile
prevăzute la art. 296^3 lit. f) şi g) au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira lunar
contribuţiile de asigurări sociale obligatorii.
(2) Sub aspectul calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor individuale de asigurări sociale
şi a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, în situaţia persoanelor prevăzute
la art. 296^3 lit. c), plătitorul de venit este asimilat angajatorului.
(3) Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:
a) pentru contribuţia de asigurări sociale:
a^1) 31,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
a^2) 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
a^3) 41,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 30,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
b) pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate:

22
b^1) 5,5% pentru contribuţia individuală;
b^2) 5,2% pentru contribuţia datorată de angajator;
c) 0,85% pentru contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de
sănătate;
d) pentru contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj:
d^1) 0,5% pentru contribuţia individuală;
d^2) 0,5% pentru contribuţia datorată de angajator;
e) 0,15%-0,85% pentru contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, diferenţiată în funcţie de clasa de risc, conform legii, datorată de angajator;
f) 0,25% pentru contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale,
datorată de angajator.

 În cazul accizelor şi altor taxe speciale


ART. 162 Sfera de aplicare
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat
pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) tutun prelucrat;
g) produse energetice;
h) energie electrică.
ART. 175^3 Energie electrică
(1) În înţelesul prezentului titlu, energia electrică este produsul cu codul NC 2716.
(2) Energia electrică va fi supusă accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la momentul
facturării energiei electrice furnizate către consumatorii finali.
(3) Nu sunt considerate ca fiind eliberare pentru consum consumul de electricitate
destinat producţiei de energie electrică, producţiei combinate de energie electrică şi energie
termică, precum şi consumul utilizat pentru menţinerea capacităţii de a produce, de a transporta

23
şi de a distribui energie electrică, în limitele stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare.
(4) Operatorii economici autorizaţi în domeniul energiei electrice au obligaţia de a se
înregistra la autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme.

2.2. Calcule de așezare a obligațiilor fiscale

 Calculul impozitului pe profit


Pentu efectuarea unui exemplu de calcul, am preluat date din Bilanţul contabil pe 2013 al
societăţii S.C.APAVITAL.S.A. Iaşi.
Tabel nr.6. Date necesare calculului impozitului pe profit al APAVITAL.S.A
Nr.crt Elementul Suma (RON)
.
1. Venituri totale (din care) : 140.093.377
1.a. Venituri din servicii prestate 140.013.377
1.b. Venituri din despăgubiri 80.000
2. Cheltuieli totale (din care) : 132.963.381
2.a. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 20.558.791
2.b. Cheltuieli privind energia şi apa 28.678.842
2.c. Cheltuieli privind mărfurile 54.467
2.d. Chelt. privind redevenţele şi chiriile 12.358
2.e. Chelt. de protocol 130.210
2.f. Chelt. privind serviciile executate de terţi 51.704
2.g. Chelt. cu alte impozite şi taxe 1.297.635
2.h. Chelt. cu salariile personalului 37.499.065
2.i. Chelt. privind contribuţia unităţii la asig. sociale 6.355.271
2.j. Chelt. privind contribuţia unităţii la fondul de şomaj 1.323.231
2.k. Chelt. privind contribuţia unităţii la asig. sociale de sănătate 2.005.454
2.l. Despăgubiri, amenzi, penalităţi 20.347
2.m. Chelt. cu impozitul de profit 14.976.006
Sursa: prelucrare după Bilanţul Contabil pe 2013 al APAVITAL.S.A http://www.apavital.ro/

Profitul brut=Venituri totale-Cheltuieli Totale


Pr. brut=140.093.377-132.963.381
Pr. brut=7.129.996 RON

Cheltuieli nedeductibile=Despăgubiri, amenzi, penalităţi+Chelt. cu impozitul pe profit+Chelt.de


protocol

24
Chelt. nededuct=20.347+14.976.006+130.210
Chelt. nededuct=15.126.563RON

Venituri neimpozabile=Veniturile din despăgubiri


Venituri neimpozabile=80.000 RON

Profit impozabil=Profitul brut+Chelt.nededuct.-Venituri neimpozabile


Profit impozabil=7.129.996+15.126.563-80.000
Profit impozabil=22.176.559 RON

Impozitul pe profit=Profit Impozabil x 16%


Impozitul pe profit=3.548.249 RON

 Calculul impozitului pe salarii (pentru o persoană cu salariul brut de 1500 RON,


care are o persoană în întreţinere)

Salariu brut=1500 RON


CAS=10,5% x Sal.brut=157.5 RON
CFS=0,5% x Sal.brut=7.5 RON
CASS=5,5% x Sal.brut=82.5 RON
Venit net=Sal.brut-Contribuţii=1252.5 RON
Deduceri personale=350 x [1-(VBL-1.000)/2.000]=262.5 RON
Venit impozabil=Venit net-Deduceri=990 RON
Impozitul pe venit=Venit impozabil x 16%=158.5 RON

În urma achitării impozitului, angajatul mai rămâne cu:


Salariu net=Venit net-Impozitul pe venit=1094 RON

 Calculul taxei pe valoarea adăugată

Pentru prestarea unor servicii în valoare de 26.000.000 RON, APAVITAL.S.A. plăteşte


TVA calculată după cum urmează:
Calcularea preţului cu TVA: 26.000.000 x 1,24=32.240.000

25
Calcularea valorii TVA-ului : 32.240.000-26.000.000=6.240.000 RON

2.3. Fluxuri informaţionale generate de așezarea obligațiilor fiscale

Circuitul informaţiilor şi a documentelor necesare aşezării obligaţiilor fiscale sunt redate


în figura de mai jos :
Figura nr.5. Fluxul informaţional generat de aşezarea obligaţiilor fiscale

Sursa: Ştefura, G., Procesul bugetar în România (suport de curs din 2004), pg. 16

Subiectul şi obiectul obligaţiei fiscale sunt cele care, împreună, declanşează relaţia de
impunere, după cum se observă şi în figură, în momentul ,,0’’. Aferent obiectului asupra căruia
se percepe impozit, se stabileşte baza de calcul (3) şi unitatea tehnică de evaluare(4), prin care se
determină efectiv obligaţiile de plată odată cu calculele ce se fac asupra bazei de impunere. Se
determină astfel obligaţiile bugetare calculate iniţial (5), la care se aplică înlesnirile la plată (6),
obţinându-se obligaţiile fiscale datorate efectiv (7). Acestea trebuie achitate până sau la termenul
de plată, pentru ca ulterior să fie încasate la bugetul public.
Cap 3. Perceperea obligațiilor fiscale

3.1. Termene de percepere a obligațiilor fiscale

26
Impozitul pe profit- Termen de plată: Trimestrial - 25 ale primei luni următoare încheierii
trimestrelor I-III, pentru trimestrul IV - 25 martie; Anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial
- 25 martie potrivit art. 35 alin. (1), 25 februarie potrivit art. 34 alin. (5).
Impozitul pe venitul din salarii- Termen de plată: 25 ale lunii următoare celei pentru care
s-a plătit venitul; Excepţie: art. 58 alin. (2).
Taxa pe valoarea adăugată- Termen de plată: până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care se încheie perioada fiscală (luna sau trimestrul).
CAS datorat de angajator- Termen de plată: 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se datorează drepturile salariale şi/sau veniturile de natura acestora sau 25 inclusiv a lunii
următoare trimestrului pentru care se datorează drepturile salariale şi/sau veniturile de natura
acestora, după caz.
CASS datorat de angajator- Termen de plată: 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se datorează drepturile salariale şi /sau veniturile de natura acestora sau 25 inclusiv a lunii
următoare trimestrului pentru care se datorează drepturile salariale şi /sau veniturile de natura
acestora, după caz.
CFS datorată de angajator- Termen de plată: 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se datorează drepturile salariale şi/sau veniturile de natura acestora sau 25 inclusiv a lunii
următoare trimestrului pentru care se datorează drepturile salariale şi/sau veniturile de natura
acestora, după caz.

3.2. Modalităţi de percepere a obligațiilor fiscale

Încasarea impozitelor prin intermediul unui aparat specializat al statului (Fiscul) s-a
generalizat în perioada capitalismului premonopolist şi se practică şi în prezent în felul următor:
 direct de la plătitori, de către organele fiscale ale statului;
 prin stopaj la sursă şi vărsarea acestora la buget de către terţe persoane;
 prin aplicarea de timbre fiscale.
Încasarea directă a impozitelor  de la contribuabilii plătitori de către organele fiscale ale
statului se realizează astfel:
- prin prezentarea, din proprie iniţiativă, a contribuabililor plătitori (în cazul persoanelor
fizice) la sediul organelor fiscale şi achitarea de  către aceştia  a impozitelor datorate bugetului

27
(aceste impozite se numesc portabile) sau prin virarea de către persoanele juridice a impozitelor
datorate statului în conturile deschise la trezoreria finanţelor publice.
-  prin deplasarea împuterniciţilor organelor fiscale la domiciliile sau sediile
contribuabililor plătitori, în vederea încasării impozitelor datorate bugetului (aceste impozite se
numesc cherabile).
Încasarea impozitelor datorate statului de către organele fiscale prin stopajul la sursă este
o formă de percepere care constă în faptul că impozitele sunt calculate, reţinute şi vărsate la
bugetul statului de către o terţă persoană.
De exemplu, unităţile economice şi instituţiile sunt obligate să calculeze, să reţină şi să
verse la bugetul statului impozitele pe salarii şi pe alte venituri salariale, datorate statului de către
angajaţii lor.
La fel se procedează şi în alte cazuri asemănătoare (în cazul impozitelor pe dividende, pe
veniturile liber-profesioniştilor, pe veniturile provenite din drepturile de autor).
Perceperea impozitelor datorate statului prin aplicarea de timbre fiscale se practică în
cazul introducerii unor acţiuni în justiţie, solicitării şi eliberării unor acte de către anumite organe
ale administraţiei de stat sau ale unor acte notariale.

3.3. Regularizări şi recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale

Sancţiunile la care poate fi supus un contribuabil pentru contribuţiile şi impozitele cu


reţinere la sursă, restante la plată sunt:
I. DOBÂNZILE DE ÎNTÂRZIERE
Se calculează distinct pentru fiecare obligaţie fiscală neachitată la termenul de plată.
(1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua
imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
(2) Pentru diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea declaraţiilor
sau modificarea unei decizii de impunere, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat
următoare scadenţei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi până la data stingerii
acesteia, inclusiv.
(3) În situaţia în care diferenţele rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea
unei decizii de impunere sunt negative în raport cu sumele stabilite iniţial, se datorează dobânzi

28
pentru suma datorată după corectare ori modificare, începând cu ziua imediat următoare
scadenţei şi până la data stingerii acesteia inclusiv.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se datorează dobânzi după cum urmează:
a) pentru impozitele, taxele şi contribuţiile stinse prin executare silită, până la data întocmirii
procesului-verbal de distribuire inclusiv. În cazul plăţii preţului în rate, dobânzile se calculează
până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului. Pentru suma rămasă de plată,
dobânzile sunt datorate de către cumpărător;
b) pentru impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat de
către debitorul declarat insolvabil care nu are venituri şi bunuri urmăribile, până la data trecerii în
evidenţa separată, potrivit prevederilor art. 176.
(5) Modul de calcul al dobânzilor aferente sumelor reprezentând eventuale diferenţe între
impozitul pe profit plătit la data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere şi impozitul
pe profit datorat conform declaraţiei de impunere întocmite pe baza situaţiei financiare anuale va
fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale
de Administrare Fiscală.
(6) Pentru obligaţiile fiscale neachitate la termenul de plată, reprezentând impozitul pe
venit, se datorează dobânzi după cum urmează:
a) pentru anul fiscal de impunere, dobânzile pentru plăţile anticipate stabilite de organul fiscal
prin decizii de plăţi anticipate se calculează până la data plăţii debitului sau, după caz, până la
data de 31 decembrie;
b) dobânzile pentru sumele neachitate în anul de impunere, potrivit lit. a), se calculează începând
cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora inclusiv;
c) în cazul în care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuală este mai mic decât
cel stabilit prin deciziile de plăţi anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1
ianuarie a anului următor celui de impunere, la soldul neachitat în raport cu impozitul anual
stabilit prin decizia de impunere anuală, urmând a se face regularizarea dobânzilor în mod
corespunzător.
(7) Nivelul dobânzii este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi modificat
prin legile bugetare anuale.

II. PENALITĂŢI DE ÎNTÂRZIERE

29
Se datorează pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale principale neachitarea la
scadenţă, după cum urmează:
- pe perioada 1 ianuarie 2004 – 13 iulie 2005, nivelul penalităţii a fost de 0,5%;
- între 14 iulie 2005 – 21 decembrie 2005, penalitatea a fost de 0,6%;
- pe perioada 1 ianuarie 2006 – 30 iunie 2010, nu s-au mai datorat penalităţi;
- începând cu 1 iulie 2010, nivelul penalităţii de întârziere este de 0%, de 5% şi de 15%, fiind
stabilit în funcţie de perioada de întârziere la plată a obligaţiilor fiscale.
Art. 1201. Penalităţi de întârziere
(1) Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere
datorată pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale principale.
(2) Nivelul penalităţii de întârziere se stabileşte astfel:
a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu se
calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse;
b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de
5% din obligaţiile fiscale principale stinse;
c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalităţii de întârziere este de 15% din
obligaţiile fiscale principale rămase nestinse.
(3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.

III. AMENZILE
Amenzile se aplică pentru reţinerea şi nevărsarea în totalitate a sumelor reprezentând
impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât,
potrivit legii, să fie considerate infracţiuni.

3.4. Fluxuri informaţionale generate de percepere a obligațiilor fiscale

I m p o z i t u l p e   p r o f i t , i m p o z i t u l   p e   s a l a r i i , d e c o n t a r e a   T V A se varsă la
bugetul de stat înconturi diferite în funcţie de sediul plătitorului sau de locul în care are deschis
cont pentru administrarea acestui impozit. Dacă persoanele juridice sau fizice au deschis cont
curent la trezoreria finanţelor publice ele virează sumele direct în contul de la trezorerie. Dacă
plătitorii nu deţin conturi deschise la trezorerie, atunci ele virează sumele de plată prin ordin de

30
plată în contul curent deschis la banca comercială cu care realizează operaţiuni curente, de aici
sumele reprezentând impozitul transferându-se mai departe la Trezoreria finanţelor publice.
  Fluxul informaţional generat de realizarea impozitului pe profit, pe salarii şi deconatarea
TVA la S.C. APAVITAL S.A.este următorul:
-la nivelul departamentului financiar-contabil se calculează profitul impozabil (pe
baza balanţei, a informaţiilor despre veniturile neimpozabile şi cheltuielile nedeductibile),
impozitul pe profit şi se întocmeşte declaraţia de impunere care este trimisă către administrator ;
-administratorul verifică şi semnează declaraţia de impunere, după care o trimite înapoi la
departamentul financiar-contabil ;
-Declaraţia privind impozitul pe profit şi Declaraţia privind obligaţiile de plată
la bugetulde stat sunt depuse la Administraţia Financiară Locală;
  - S.C. APAVITAL S.A. depune ordinul de plată pentru impozitul pe profit la bancă, iar 
banca virează suma de bani la Trezorerie;
-ulterior, banca trimite către S.C. APAVITAL S.A.  extrasul de cont pentru a confirma
virarea sumei reprezentând impozitul pe profit în contulTrezoreriei. Sumele ajunse la Trezoreria
Iaşi sunt înaintate către Fondul bugetului de stat.

Fig.nr.6. Fluxul informaţional generat de perceperea obligaţiilor fiscale

Bibliografie

 Ştefura, Gabriel, Procesul bugetar în România, Editura Junimea, Iaşi, 2004


 www.mfinante.ro

31
 http://codfiscal.net/
 http://www.apavital.ro/

32