Imaginația

I. Definiție : este procesul cognitiv superior prin care se elaborează idei sau proiecte noi, pe
baza informațiilor/cunoștințelor acumulate anterior.
II. Procedeele imaginative :
a. Aglutinarea - combinarea unor elemente din obiecte/persoane reale, în unele noi,
nereale (exemplu : sirena, sfinxul (leu+om), centaurul, omul păianjen, pinochio,
primul creion cu radieră, primul telefon mobil care a încorporat ceas și calendar,
îngerul, zânele, )
b. Amplificarea - presupune exagerarea/amplificarea unei trăsături, care devine
repreentativă (exemplu : setilă, flămânzilă, etc din povestea Harap Alb, giganții au
statura amplificată)
c. Diminuarea - opus amplificării (exemplu : degețica are statura diminuată, )
d. Multiplicarea - creșterea numărului de elemente (exemplu : balaurul are mai multe
capete)
e. Omisiunea - eliminarea unei trăsături reprezentative (exemplu : ciclopul,
monociclul)
f. Schematizarea - selectarea anumitor însușiri și omiterea intenționată a unor detalii,
pentru ca rezultatul să fie simplu, inteligibil și reprezentativ (exemplu : harta, schița
în arhitectură, schema unor informații în activitatea de memorare, traseul, roboții cu
siluetă umană pentru că sunt reprezentate doar membrele)
g. Analogia - crearea forțată a unei relații între 2 elemente, relație care există deja între
alte 2 elemente (exemplu : structura atomului și structura universului, )
h. Empatia - transpunerea mentală în altcineva sau într-un obiect, mai des este referită
la resimțirea emoțiilor altor persoane (când cel apropiat este trist, ne influențează și
simțim și noi tristețe)
III. Tipuri de procese imaginare :
a. În funcție de intenție
i. Imaginare voluntară
1. Reproductivă - se bazează pe amintiri și crează o povestire cu detalii
puțin diferite (exemplu : copiii au tendința de a modifica detaliile
care nu le plac, din amintirile lor, și redau un eveniment anterior sau
descrierea unei persoane, cu noile detalii pe care le agrează, de genul
culorii, dimensiunii, formei, etc)
2. Creatoare - crează o idee sau un obiect complet nou plecând de la un
element cunoscut (exemplu : electronicele și electrocasnicele)
 3. Visul de prespectivă : imaginarea unui complex de evenimente
viitoare, așezate într-o ordine, care să continue realitatea (exemplu :
imaginarea carirei viitoare, imaginarea traseului de concediu,
imaginarea unor jocuri/competiții/evenimente de durată medie și
lungă)
ii. Involuntară
1. Visul
2. Reveria (imaginarea unui eveniment ipotetic cu ochii deschiși)
b. În funcție de energia/efortul depus
i. Imaginare activă (cea voluntară)
ii. Imaginare pasivă (cea involuntară)
c. În funcție de specificul activității
i. În domeniul artelor
ii. În domeniul științelor
iii. În domeniul social
iv. În domeniul comunicării
v. Etc
IV. Ca proces, imaginația poate fi caracterizată de fluiditate (poate produce un număr mare de
imagini mentale într-un timp foarte scurt), de plasticitate (procedeele prin care este creată
noua idee pot fi ușor schimbate, în funcție de ceea ce se dorește să se obțină) și originalitate
(produsele sunt noi și rare, chiar unice)
V. Visul este definit ca o succesiune de imagini, încărcate de emoție, care apar în starea de
somn. Omul pare a fi mai mult spectator în propriul său vis, nu poate interveni și nu
întotdeauna îl înțelege imediat. Visul are un caracter simbolic, reprezintă dorințe, așteptări,
temeri, plăceri, preocupările din starea de veghe.
Etapele somnului :
 Relaxarea
 Ațipirea
 Adormirea
 Visarea (somnul REM - Rapid Eye Movement)
Viteza de parcurgere a celor 4 etape ale somnului variază în funcție de starea de oboseală.
Pentru a identifica durata unui vis, au fost realizate atât chestionare (oamenii declară că deși timpul
de somn este foarte scurt (când au ațipit câteva minute), visul pare a fi foarte lung), cât și
experimente (cercetătorii au cronomentrat visul REM și au constatat că are aproximativ aceeași
durată cu timpul în care este povestit)
VI. Reveria este o etapă intermediară între starea de veghe și cea de somn, pentru că se poate
desfășura și cu ochii deschiși. În timpul reveriei este declanșată și gândirea, chiar dacă
 imaginile mentale create nu mai sunt total controlate. Cu toate acestea, reveria prelungită
poate afecta dezvoltarea personalității.
VII. Imaginația asigură echilibrarea emoțională, fundamentează dezvoltarea creativității, oferă
fluiditate gândirii, poate umple goluri de gândire la un moment dat (este primul pas în
crearea ideii noi), lasă loc pentru interpretări cu ajutorul cărora ne gîăsim puncte comune cu
alte persoane.