Folclor de

dădăcire
Copăcel,
Copăcel,
Copăcel,
Că ți-oi da carne
de miel,
Și-o costiță de
purcel!
Hop, țup, țupu, țup, hop.
Hai, hai, copăcel!

Faţa
Barbă-bărbie, Sprîncene-coțofene,
Gură-gurălie, Frunte-vălătuc,
Nas-năsălie, Haț de țuluc!
Ochi-bazaochi,
Închid ferestrele
Închid ferestrele (i se pune mîna pe pleoape).
Pun obloanele (genele), închid ușa (gura).
Pun lăcata (bărbia).
Sucesc cheia (ușor i se sucește nasul).

Formule de invocație către fenomenele naturii

Către nori
Fugi, nour, fugi,
Că te-ajunge soarele
Și-ți taie picioarele
C-un mai,
C-un pai,
Cu trei fire de susai!
Către soare
Du-te, soare,
Vino, umbră!

Către luna
nouă
Lună nouă, Ție – jumătate,
Lună nouă, Nouă – jumătate,
Taie ceru-n două La vară – bucate!
Și ne dă și nouă: La toți – sănătate!

Către luna plină

Lună plină. Na-ți curea
Lună plină, Să faci șa;
Cobori la noi în grădină, Na-ți brîu,
Că ești mîndră și frumoasă, Să-ți faci frîu;
Ești a nopților crăiasă; Na-ți piele,
Cal ai – și n-ai, Să-ți faci căpețele!
Frîu și căpețele n-ai.
Poezii despre
animale, păsări,
plante
S-a suit mîța-n taxi
Do, re, mi, fa, sol, la,
si,
S-a suit mîța-n taxi.
Cînd a dat să facă-un cot,
A căzut cu fața-n glod
Ș-a-nceput a mieuna,
Că nu știe regula.
Iepurașul
Iepurașul cu coadă scurtă Mirele s-a supărat,
A venit la noi la nuntă, De urechi l-a apucat,
S-a-așezat în capul mesei I-a făcut o-nvîrtitură
Ș-a mîncat jemna miresei. Drept în oala cu friptură.
Către melc
Melc, melc, Și bea apă limpede;
Codobelc, Și te suie pe butoi
Scoate coarne bourești Și mănîncă usturoi;
Și te du la baltă Și te suie pe uluci
Și bea apă caldă; Și mănîncă mere dulci;
Și te du la Dunăre Și te suie pe-un buștean
Și bea apă tulbure; Și mănîncă leuștean;
Și te du la mare Mănîncă și pătrunjel –
Și bea apă tare; Scoate coarne de vițel!
Și te du la munte
Rață, rățișoară
– Rață, rață, rățișoară, Parcă-i zi de sărbătoare?
Ce te plimbi pe ulicioară: – Dă-te, dragă, la o parte,
Tipa, tipa, legănat, Nu mă duc așa departe,
Așa frumos încălțat; Numai pînă-n deal la moară,
Cu papucii gălbiori, Că mi-i gușulița goală!

Alungarea ciorilor
Uie! Pîngărei! Și cîrlana n-are mițe!
Șapte fete la ghiței! Șapte fete pe-o căchiță!
La Nadol, la Frecăței! Și căchița n-are vîrf!
Și ghițeii n-au mamă! Șapte fete pe-un sovîrf!
Șapte fete și-o cîrlană! Și sovîrful s-a plecat!
Uie! Uie! Șapte fete s-a-necat!
Uie! Uie! Uie!
Jocuri de cuvinte. Vorbe de-a-ntoarselea
Am poznit o făcută
Într-o zi am căprit prăpăditele. M-am cărărit
pe-o dusă și am pădurit într-o ajunsă. Acolo
am bordeit un văzut. M-am bordeit la dus, m-
am ferestrit pe-o uitată… Am bordeit în văzut
trei fete plăcinteau făcute.Văzutele m-au fetit,
m-au bordeit în chemată și m-au scăunit pe un
pus. Am plăcintit o mîncată și nu m-am
plăcintit săturatul. Am mai plăcintit o mîncată
și săturatul tot nu m-am pîntecit. Atunci m-am
cotruțitpe lîngă dată și am plăcintit o furată.
Am sînit-o pus și mi-am pelit fripta.M-au fetit
văzutele și m-au gurit peste pălită de mi-au
dințit dîrdîiții. Neputînd uși pe nimerită, am
feresit pe ieșită. Din grabă am feresit stricata
și am poznit o făcută.
 Jocuri
Călimara
La acest joc pot participa nu mai mult de trei copii.
Fiecare pune pe masă (scăunel) cîte o mînă cu
degetele desfăcute. Unul dintre copii spune
cuvintele:
Într-o călimară
Este o cerneală.
Ce fel de cerneală
Este-n călimara ta?
Pe care deget nimerește degetul celui care spune
cuvinte, acel copil trebuie să-și aleagă repede
culoarea pe care o are pe una dintre hăinuțele sale (o
culoare pe care n-o au ceilalți) și spune culoarea (de
exemplu: albastră). Dacă nimeni nu spune: „La
mine-i albastră!”, atunci el își ascund un deget, iar
dacă a mai spus cineva această culoare, atunci acel
copil își ascunde degetul și spune mai departe
versurile-numărătoare. Jocul setermină atunci cînd
cineva reușește să-și ascundă primul toate degetele.
Acel copil e numit învingător.
Podul de piatră
Grupul de copii își alege doi căpitani, adică doi copii
de aceeași vîrstă.Aceștia la rîndul lor își aleg fiecare,
neauziți de ceilalți, denumirea echipei (denumiri de
lucruri: cireașă și vișină, cană și pahar cireașă și
vișină, cană și pahar etc.), apoi se apucă de etc.),
apoi se apucă de mîini, le ridică sus ca să treacă
copiii pe sub mîinile lor, care ar semnifica un pod,
spunînd cuvintele:
Podul de piatră s-a dărîmat.
A venit o apă și l-a luat.
Vom face altul mai trainic
Mai nou pentru popor.
Acel copil care nimerește la cuvîntul „popor” sub
mîinile căpitanilor este prins și dus mai departe de
ceilalți copii, fiind întrebat: „Ce vrei: vișină sau
cireașă?” Copilul își alege ce dorește. După ce toți
copiii au nimerit sub podul dărîmat și și-au ales
lucrul preferat, se aranjează în echipe, în frunte cu
căpitanii. Echipele se așază față în față, căpitanii se
apucă de mîini și se trag pînă cînd unul dintre
căpitani trece linia celuilalt. Învinge acea echipă care
reușește să treacă după linia sa cealaltă echipă.
Într-o bună zi, tatăl unei familii înstărite hotără sa-si
ducă fiul într-o călătorie pentru a-i arăta cât de
bogați sunt ei și felul în care trăiesc oamenii simpli.
Tatal și fiul petrecură mai multe zile și nopți la
ferma unei familii sărace.
Întorși acasă, tatăl își întrebă fiul:
- Ei bine, fiule, cum ți s-a parut călătoria?
- Ooo, a fost extraordinar, tata!
- Ai vazut cât de săraci sunt unii oameni? întrebă
tatăl.
Fiul îi răspunse: 
- Am vazut ca noi avem un câine și ei au patru. Noi
avem o piscină, iar ei au un iaz uriaș. Noi avem
becuri în grădină, ei au stelele nopții. Noi avem o
bucată de pământ, ei au câmpuri largi ce se întind
până dincolo de orizont. Noi avem servitori, iar ei ii
servesc pe alții. Noi ne cumpărăm mâncarea, ei o
cultivă. Noi avem ziduri care ne apară proprietatea,
ei au prieteni care îi ocrotesc.
La auzul vorbelor fiului sau, tatăl rămase încremenit.
Fiul adauga:
- Tată, îți multumesc că mi-ai arătat cât de săraci
suntem!
Ghicitori
Două fete-mi poartă salbă
Una-i neagră, alta-i albă.
Ne-ncetat se tot alungă
Şi nu pot să se ajungă.
( Ziua şi noaptea )

Doisprezece fraţi aleargă

Anul cât este de lung;
Fug de zor prin lumea-ntreagă,
Niciodată nu se-ajung.
( Lunile anului )

E o gradina mandra, semanata

Cu poezii, cu glume si povesti,
Dar nu se lasa lesne vizitata
Decat cand stii, copile, sa citesti.
(cartea)
 1. Ce obiect se udă în timp ce te usucă?
2. Ce are față și două mâini, dar nu are brațe și picioare?
3. Ce trebuie spart mai întâi și apoi poate fi folosit?
4. Se naște iarna, crește cu rădăcinile în sus și moare
vara.
5. Ce trece peste apă și nu se udă?
6. Mărgelat și înfoiat, în curtea mare respectat.
7. Iarna-n frig, vara-n soare, neschimbat e la culoare.
8. Farfurie umblătoare, cu cap, coadă și picioare.
9. Din flori, plicuri cu dulceață adună de dimineață.
10. Nu-i pisică, nici motan. E dungat și roșcovan.
11. Animal cu trup tărcat și cu gât nemăsurat.
12. Anotimp iubit, alb, împodobit.
13. Lungi urechi, picioare lungi, doar cu pușca îl ajungi!
14. Petale cu flori micuțe, așezate-n cutiuțe, să poți picta
cu ele oameni, case, floricele.
15. Și un an de mă privești, tot pe tine te zărești.
16. Are roți, dar nu-i căruță. Are uși, dar nu-i căsuță. Se
numește?
17. Fel de fel de pălării sunt ascunse în bălării.
18. Ce îți aparține, dar îl folosesc mai mult alții?
19. Câte luni din an au 28 de zile?
20. Apar noaptea, fără să fie chemate, dispar dimineața,
fără să fie furate.
Răspunsuri: 1) Prosopul; 2) Ceasul; 3) Oul; 4) Țurțurele; 5)
Luna; 6) Curcanul; 7) Bradul; 8) Broasca țestoasă; 9) Albina;
10) Tigrul; 11) Girafa; 12) Iarna; 13) Iepurele; 14)
Acuarelele; 15) Oglinda; 16) Mașinuța; 17) Ciupercile; 18)
Prenumele; 19) Toate; 20) Stelele.
 Cântece
Bate vântul
Bate vântul frunzele, 
Învârte moriștile, 
Rândunica așa zboară, 
Iar eu trag zmeul de sfoară. 

Mama la plăcinte coace

Și bunica lână toarce
Tata trage la rândea
Iar eu bat din palme-așa. 

Moșul taie lemnele

Eu adun surcelele
O fetiță dă la pui
Iar eu în copac ma sui.
Dacă vesel se trăiește
Dacă vesel se traieste, bate aşa
Dacă vesel se traieste, bate aşa
Dacă vesel se traieste, unul altuia zâmbeşte
Dacă vesel se traieste, bate aşa.
Dacă vesel se traieste, fă aşa
Dacă vesel se traieste, fă aşa
Dacă vesel se traieste, unul altuia zâmbeşte
Dacă vesel se traieste, fă aşa.
Dacă vesel se traieste, calcă aşa
Dacă vesel se traieste, calcă aşa
Dacă vesel se traieste, unul altuia zâmbeşte
Dacă vesel se traieste, calcă aşa.
Dacă vesel se traieste, bate aşa
Dacă vesel se traieste, bate aşa
Dacă vesel se traieste, unul altuia zâmbeşte
Dacă vesel se traieste, bine e.
În lumea
Copiilor
Carte pentru copii

Autor:Donica
Cătălina