Calitatea procesuală de bănuit apare numai după pornirea urmăririi penale.

Persoana bănuită sau reținută ca fiind suspectă de săvârșirea unei infracțiuni, până la punerea
sub învinuire se numește bănuit.
În alineatul (1), art. 63 din Codul de procedură penală este prevăzut expres, că bănuit poate
fi persoana fizică față de care există anumite probe că a săvârșit o anumită infracțiune.
Prin sintagma „anumite probe” se are în vedere elemente de fapt dobândite pe cale
procesuală care confirmă existenţa infracţiunii şi servesc la identificarea făptuitorului.
Legiuitorul a prevăzut exhaustiv actele procedurale prin care persoana capătă calitatea
procesuală de bănuit şi anume:
1) proces-verbal de reţinere;
2) ordonanţă sau încheiere de aplicare a unei măsuri preventive;
În art. 63 alin. (1), pct. 2) CPP, se conţine o eroare, greşit fiind prevăzută posibilitatea
aplicării faţă de bănuit doar a măsurilor preventive neprivative de libertate. Din reglementările
art. 175 - 177, 185 CPP ş.a. rezultă, că arestarea preventivă şi măsurile alternative arestării pot fi
luate şi faţă de persoana bănuită în săvârşirea infracţiunii.
procedural se porneşte de la ora privării efective de libertate. Ora de la care începe şi la care se
sfârşeşte termenul intră în durata de 72 ore.1
Despre cazul reţinerii persoanei bănuite se întocmeşte, în termen de până la 3 ore de la
momentul privării ei de libertate, un proces-verbal de reţinere.
Persoana faţă de care s-a aplicat o măsură neprivativă de libertate – nu mai mult de 10
zile. Termenul procedural va curge din momentul aducerii la cunoştinţă a hotărârii (ordonanţa
organului de urmărire penală) despre aplicarea măsurii preventive.
Dacă persoana anterior a fost reţinută, termenul de 72 ore se include în termenul de 10 zile.
Persoana faţă de care s-a dat o ordonanţă de recunoaştere în această calitate – nu mai
mult de 3 luni. În acest caz termenul procedural se va calcula de la
Există situaţii când bănuitul, încearcă să zădărnicească aflarea adevărului şi să se sustragă de
la urmărirea penală sau judecată. De aceea, aici intervin măsurile procesuale, care sunt necesare
pentru prevenirea sau eliminarea unor astfel de situaţii, prin care s-ar putea pune în pericol
realizarea scopului procesual-penal. Dacă nu se întreprind măsuri, bănuitul lăsat în libertate ar
putea săvârşi în continuare alte infracţiuni, care ar îngreuna stabilirea adevărului prin ştergerea
urmelor, coruperea martorilor, falsificarea unor înscrisuri sau mijloace de probă materiale sau
chiar ar putea să dispară, încercând să zădărnicească aplicarea sancţiunii penale.

1
Dolea I., Roman D., Vizdoagă T., Sedlețchi I., Șterbeț V., Rotaru V., Botezatu R., Cerbu A.,
Ursu S., Erjîu E. Codul de procedură penală. Comentariu. Chișinău: Cartier, 2005, pag.74-79.
 Măsurile procesuale de constrângere sunt instituite pentru a garanta comportamentul
învinuitului conform cerinţelor legii procesual penale, iar unele măsuri pot fi aplicate în acelaşi
scop şi altor participanţi în condiţiile prevăzute expres de lege.
În sistemul măsurilor procesuale de constrângere este inclusă categoria de reținere.
Reţinerea se dispune, de regulă, de organele de urmărire penală până la aplicarea măsurilor
preventive, iar în urma reţinerii bănuitului în flagrant delict este posibilă identificarea
făptuitorului şi dezvăluirea infracţiunii.  Reţinerea are acelaşi scop ca şi măsurile preventive, ea
se dispune în condiţiile prevăzute de lege în mod urgent, fără aprobarea procurorului sau
judecătorului de instrucţie, organul de urmărire penală având timpul (72 ore) să strângă probele
necesare pentru aplicarea unei măsuri preventive de către procuror sau, după caz, de către
judecătorul de instrucţie.
Probatoriul reprezintă o activitate reglementată de lege, care este efectuată de către organele
de stat competente şi de către persoane special împuternicite, care sunt orientate spre
acumularea, verificarea şi aprecierea circumstanţelor necesare, determinarea adevărului obiectiv
în cauzele penale.
În soluţionarea corectă a cauzelor penale, depinde foarte mult de stabilirea precisă a unor
circumstanţe, adică, împrejurări în care s-a comis infracţiunea, cum ar fi motivele, scopul, locul,
metodele, consecințele. Pentru stabilirea circumstanţelor date este nevoie de o activitate
realizată în cadrul procesului penal.
Importanța măsurilor procesuale de constrângere, la fel și măsurilor preventive în ansamblu,
nu poate fi percepută fără a face trimitere la dispozițiile constituționale și la cele conținute în
materia drepturilor omului, ținând cont de specificul acestora, de afectare a inviolabilității
persoanei.
Rolul reținerii ca măsură procesuală de constrângere este de a împiedica suspectul să
întreprindă ori să desfășoare anumite activități, care ar avea efect negative atât asupra
desfășurării procesului penal, cât și în privința atingerii scopului acestuia.
Momentele care redau în deplină măsură sarcinile concrete ale studiului dat este legat de:
1. destăinuirea sensului elementelor și normelor procesuale penale ce, reglementează
specificul măsurilor procesuale de constrângere;
2. sesizarea esenței, condițiilor, temeiurilor și ordinei aplicării măsurei procesuale de
constrângere, a reținerii;
3. evidențierea rolului reținerii la contribuirea apărării drepturilor și intereselor legitime ale
cetățenilor;
4. scoaterea la iveală a diferitor lacune din legislația procesual-penală;
5. căpătarea concluziilor teoretice.
 Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific. Pentru obţinerea scopului studierii au fost
folosite următoarele metode:
1. analiza (analiza dispoziţiilor generale privind reținerea și audierea bănuitului, esența,
însemnătatea și scopul, analiza condiţiilor, temeiurilor de efectuare a reținerii);
2. sinteza (caracterizarea duratei reţinerii procesuale penale, condiţiilor, temeiurilor şi
procedurii aplicării reţinerii; reguli generale de efectuare a audierii; drepturi procesuale la etapa
reținerii; reținerea și audierea bănuiților minori; reținerea ilegală a unei persoane);
3. generalizarea (obţinerea concluziilor teoretice şi stabilirea întrebărilor contrare ce pot
apărea în practică).