1 - Memorii Cf. Lege 50

Proiectant: SC AQUA PROJECT SRL REABILITARE SI MODERNIZARE
Sediu: Str. Petru Rares, nr. 63, bl. A4, sc. SCOALA PRIMARA ROCNA, COMUNA
B, ap.9, Piatra Neamt ICUSESTI, JUDETUL NEAMT
Reg. Com.: J27/580/2010 Beneficiar: Comuna ICUSESTI,
ICUSESTI jud. Neamt
CIF: RO - 27559846 Faza: PTH+DE
INVESTITIE: “REABILITARE SI MODERNIZARE SCOALA

PRIMARA ROCNA, COMUNA ICUSESTI,
JUDETUL NEAMT
NEAMT”
BENEFICIAR: COMUNA ICUSESTI, JUDETUL NEAMT
FAZA: PROIECT TEHNIC DE EXECUTIE SI DETALII
DE EXECUTIE
BENEFICIAR: COMUNA ICUSESTI, JUDEȚUL NEAMT

PROIECTANT : S. C. AQUA PROJECT S.R.L. PIATRA NEAMȚ
FAZA : P.TH.+D.E.
-2017 -
ICUSESTI jud. Neamt
BORDEROU GENERAL
PIESE SCRISE
1. Borderou general
2. Fișă responsabilități
3. Memoriu tehnic general
4. Memoriu tehnic arhitectură
5. Memoriu tehnic rezistență
6. ții lucrărilor de arhitectură și rezistență
Program de control al calității
7. Caiet de sarcini privind execuția lucrărilor de interven
intervenție
8. Documentație economică
PIESE DESENATE
Nr. Denumire planșă Planșa
crt. nr.
1 Plan de încadrare în zonă A00
2 ție existentă
Plan de situație – situație A1
3 ție propusă
4 ție existentă
Plan functional – situație A3
5 Fatada principala si posterioara – situație existentă A4
6 Fatada lateral dreapta si stanga - situație existentă A5
7 ție existentă
Plan învelitoare – situație A6
8 ție existentă
Secțiune A-A – situație A7
9 ție propusă
10 ție propusă
Plan functional – situație A9
11 Fatada principala si posterioara – situație propusă A10
12 Fatada lateral dreapta si stanga - situație propusă A11
13 ție propusă
Plan învelitoare – situație A12
14 ție propusă
Secțiune A-A – situație A13
15 Tablou tâmplărie A14
16 Plan sarpanta si detalii sarpanta
sarpanta– situație propusă R1
17 Detalii tip consolidare pereti si fundatii R2
Întocmit,
ICUSESTI jud. Neamt
ȘĂ RESPONSABILITĂȚI
FIȘĂ
Șef
ef proiect: ING. GRIGORAS VLAD
Proiectat: COND. ARH. VERDES RALUCA
Proiectat: ING. GRIGORAS VLAD
Desenat: ING. CIURLIC IULIAN
Verificat: ING. ALCAZ TUDOR

ICUSESTI jud. Neamt
MEMORIU TEHNIC GENERAL
1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII

1.1 Denumirea obiectivului de investiţii
ii
REABILITARE SI MODERNIZARE SCOALA PRIMARA ROCNA, COMUNA ICUSESTI,
JUDETUL NEAMT
1.2 Amplasament
INTRAVILAN LOC. ROCNA, COM. ICUSESTI, JUDETUL NEAMT
1.3 Document aprobare SF/DALI

Contract nr ...
1.4 Ordonatorul principal de credite

MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE, ADMINISTRATIEI PUBLICE SI
FONDURILOR EUROPENE
1.5 Investitor
COM. ICUSESTI, JUDETUL NEAMT
1.6 Beneficiar
1.7 Proiectant
S.C. AQUA PROJECT S.R.L
L.PIATRA NEAMȚ
ICUSESTI jud. Neamt
2. PARTICULARITĂŢI ALE AMPLASAMENTULUI

2.1 Descrierea amplasamentului
Elemente generale
estică a ţării, în Moldova, judeţul Neamţ ocupă 2,5% din teritoriul
Situat în partea central-estică
României şi este cuprins între 46°40’ şi 47°20’ longitudine nordică şi 25°43’ şi 27°15’ latitudine
estică.
Teritoriul său are o mărime mijlocie şi se învecinează cu judeţele:
- la nord: Suceava,
- la vest: Harghita,
- la sud: Bacău,
- la est: Vaslui şi Iaşi.
Suprafaţă totală a judeţului este de 589 614 ha (5 896 km2) din care: 41,7% păduri şi alte terenuri
cu vegetaţie forestieră, 48,9% terenuri agricole, 1,8% suprafaţa cursurilor de apă şi a lacurilor, 1,3%
drumuri, 1,9% construcţii, 6% terenuri neproductive sau alte ccategorii de folosinţe.
Judeţul ocupă o poziţie care se suprapune, în parte, Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor
Moldoveneşti şi Podişului Moldovenesc.
Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng
județului,
alSiretului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre sud
sud-est
est în județul
jude Bacău de
ști, înapoi în județul Neamț de Valea Ursului și Oniceni și mai departe în județul Vaslui de
Dămienești,
ști (unde se termină înDN15D); și spre est în județul Bac
Băcești ști (unde se intersectează cu
Bacău de Filipești
țul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se termină în
DN2), din nou în județul
DN15). Din acest drum, la Rocna se ramifică șoseaua județeană DJ107D, care duce spre nord la Ion
Creangă.
Singurul obiectiv din comuna Icușești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț
Icușești
ca monument de interes local este situl arheologic de la Icu
Icușești, unde s-au
au găsit urmele unei așezări
a
din secolele al II-lea–al III-lea e.n.
2.2 Topografia
Amplasamentul analizat
alizat este realtiv plat, prezentând o panta de circa 1,8%
ICUSESTI jud. Neamt
2.3 Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

2.3.1. Regimul de temperatură
Zona care face obiectul proiectului beneficiază de condiţii bune naturale, atât ca orientare
cat si ca microclimat. Din punct de vedere climatic, conform normativului C107/3/2005 zona
climatică este III, cu o temperatură exterioară de calcul Te = -18°C.
2.3.2. Acţiunea vantului

Presiunea de referinţă a vântului conform “CR 11-1-4/2012:Cod
Cod de proiectare. Evaluarea
țiunii vântului asupra construcțiilor”
acțiunii construcțiilor”qb = 0,6kPa.
2.3.3. Acţiunea zăpezii

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol pe amplasamentul studiat este de
2,5kN/m2 conform „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor", indicativ
CR1-1-3/2012.
2.3.4. Adâncimea de îngheţ

In conformitate cu NP112/2014 , adâncimea de înghet pentru perimetrul studiat este de
0,90-1,00 m.
2.4 Geologia, seismicitatea

2.4.1 Zona seismica de calcul si perioadele de colt
Conform normativului P100-1/2013:
1/2013:
• Clasa de importanta a construcţiei: III
• Valoare de vârf a acceleraţie de proiectare ag=0,30g
• perioada de colţ T=0,7 s.
2.4.2 Studiu geotehnic

Conform studiu geotehnic întocmit de către S.C. Geoproiect SRL
SRL-D,
D, în cadrul lucrărilor de cartare
geotehnică s-aa întâlnit următoarea structura litologică :
- 0,00 – 0,40 m – sol vegetal constituit din argilă prăfoasă cafenie – maronie, cu materii vegetale si
urme de caramida, deseuri
ICUSESTI jud. Neamt
- 0,40m – 1,00m – argila nisipoasa, maronie, cu intercalaltii nisipoa

nisipoase galbene – maronii, cu puncte
negre, umede, cu plasticitate foarte mare, plastic vartoasa
- 1.00m – 4.00m – nisip argilos, cu intercalaltii nisipoase galbene, cu mic pietris, cu plasticitate
plasticit
mijlocie, plastic consistent spre moale
- 4.00m- 6.00m – argila prafoasa nisipoasa, cu intercalaltii nisipoase galbene, cu mic pietris, cu
plasticitate mare, plastic consistent spre moale
țiile existente cu o adâncime de fundare Df=0,
Pentru fundațiile Df=0,90m
0m raportată la CTN s-au
s aproximat
următoarele capacități portante:
- ppl =175.67 kPA
- pcr = 263.76 kPA
2.5 Devierile şi protejările de utilităţi afectate

Nu este cazul.
2.6 Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive şi
provizorii
Toate racordurile se vor realiza la re
rețelele de utilități existente pe amplasament.
2.7 Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea
Accesul pe amplasament se va face direct din drumul satesc..
2.8 Căile de acces provizorii

Nu este cazul.
2.9 Prezenţa pe amplasament a unor valori de patrimoniu natural şi/sau cultural

Nu este cazul.
3.DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
La întocmirea documentației s-au
au avut în vedere :
• CR 0 – 2012 - Cod de proiectare. Bazele proiectării construc
construcțiilor;
• CR 1-1-3/2012 - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor;
• CR 1-1-4/2012 - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor;
• P 100-1/ 2013 - Cod de proiectare seismica – Partea I: Prevederi de proiectare pentru clădiri;
• NP 112 – 2014 - Normativ pentru proiec
proiectarea structurilor de fundare directă;
ICUSESTI jud. Neamt
• NP 007 – 1997 - Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat;
• SR EN 1992-1-1:2004 – Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
1 Reguli
generale şi reguli pentru clădiri
• SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008
1:2004/NB:2008 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
1
Reguli generale şi reguli pentru clădiri – Anexa naţională
• NE 012/1 - 2007 - Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrãrilor din beton,
beton armat si beton precomprimat
rimat – Partea 1: Producerea betonului;
beton armat si beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton;
• CR 6 /2013 – Cod de proiectare pentru str
structuri din zidărie;
• NE 036/2014 – Cod de practică privind executarea și urmărirea execuției lucrărilor de zidărie
Întocmit,
Ing. Grigoras Vlad
ICUSESTI jud. Neamt
MEMORIU TEHNIC ARHITECTURĂ

ii
REABILITARE SCOALA PRIMARA ROCNA, COMUNA ICUSESTI, JUDETUL NEAMT
1.2 Amplasament

Contract nr ...

FONDURILOR EUROPENE
1.5 Investitor
1.6 Beneficiar
1.7 Proiectant
S.C. AQUA PROJECT S.R.L. PIATRA NEAM
NEAMȚ

Elemente generale
estică.
ICUSESTI jud. Neamt

- la nord: Suceava,
- la sud: Bacău,
cu vegetaţie forestieră, 48,9% terenuri agricole, 1,8% suprafaţa cursurilor de apă şi a lacurilor, 1,3%
1
drumuri, 1,9% construcţii, 6% terenuri neproductive sau alte categorii de folosinţe.
Comuna se află în extremitatea sudic țului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng
sudică a județului,
sud-est
est în județul
jude Bacău de
ști, înapoi în județul Neamț de Valea Ursului și Oniceni și mai departe în județul Vaslui
Dămienești, Vaslu de
ști (unde se termină înDN15D); și spre est în județul Bacău de Filipești (unde se intersectează cu
Băcești
țul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se termină în
DN2), din nou în județul
DN15). Din acest drum, la Rocna se ramifică șoseaua județeană
țeană DJ107D, care duce spre nord la Ion
Creangă.
Icușești
a
2.2 Topografia
Amplasamentul analizat este realtiv plat, prezentând o panta de circa 1,8%

ICUSESTI jud. Neamt

țiunii vântului asupra construcțiilor” qb = 0,6kPa.
acțiunii

2,5 kN/m2 conform „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor",
indicativ CR1-1-3/2012.

0,90-1,00 m.

1/2013:
2.5 Categoria de importanță – “C” – cf. HG 766

766-97
3. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE INTERVEN

INTERVENȚIE
ȚIEI EXISTENTE SI PROPUSE
3.1. DESCRIEREA SITUAȚIEI
Terenul pe care este amplasată clădirea școlii este situat in intravilanul localității Rocna.
ța terenului este de 7325mp (conform cadastru) si are următoarele vecinătăți :
Suprafața
§ N – proprietate privată
§ E – proprietate privată
§ S – drum sătesc
§ V – drum comunal
ției existente
Caracteristicile construcției
- funcțiunea: școală
ICUSESTI jud. Neamt
- dimensiunile maxime la teren: 18,50x 39,70 m

- regim de înălțime parter;
H streașina = 4,00 m; H coama = 7,25 m
- suprafața construită - Sc = 451,58 mp; POT = 6,1%
- suprafața desfășurată - Sd = 451,58 mp; CUT = 0,061
- suprafața utilă totală - Su = 372,8
372,83 mp;
ția se încadrează în următoarele categorii și clase :
Construcția
§ CATEGORIA “C” DE IMPORTANTA (conform HGR nr. 766/1997)
§ CLASA "III" DE IMPORTANTA(conform Normativului P100/2013).
În urma releveelor și a sondajelor efectuate la clădirea în cauză de către un expert tehnic
țiat mai multe deficiențe structurale precum și degradări ale finisajelor, ale
atestat s-au evidențiat
tâmplăriei și ale învelitorii.
Din punct de vedere structural clădirea este alcătuită după cum urmează:
§ Fundațiile sunt realizate din beton.
§ Construcția
ția este conceputa cu structura din pereți portanți din zidărie de cărămidă plina, cu grosimi
de 40 cm la exterior si 30 cm la interior.
§ Planșeul
șeul peste parter este din beton armat
§ acoperiș:
ș: tip pod din structura de lemn cu șarpanta pe scaune;
§ învelitoare: plăci de azbociment;
Finisaje și închideri:
§ atât la interior cât și exterior tencuielile pereților sunt realizate pe baza de ciment drișcuite;
§ zugrăvelile la pereți
ți și tavane au fost executate cu var stins și parțial cu vopsele peliculizate pe bază
de solvenți;
§ pentru holuri pardoseli au fost executate din mozaic;
§ pentru sălile de clasă și cancelarie pardoseli sunt din parchet de lemn masiv;
§ tâmplăria interioară este din lemn și este într țial ușile au fost
într-o stare avansată de degradare; parțial
înlocuite cu tâmplărie PVC;
§ ferestrele sunt din lemn și sunt într-oo stare avansa țial ferestrele au fost înlocuite
avansată de degradare; parțial
cu tâmplărie PVC;
§ învelitoarea din placi de azbociment este interzisa în scopul protejării sănătății populației și a
sănătății
mediului;
§ sistemul de captare si evacuare a precipita
precipitațiilor format din jgheaburi si burlane lipsește;
lipse
ICUSESTI jud. Neamt
În urma releveului efectuat reiese că structura care face obiectul prezentei documentații
documenta
adăpostește următoarele funcțiuni:
TABEL SUPRAFETE
SUPRAFATA
UTILA PERIMETRU
CAMERA FUNCTIUNE [M2] [M] PARDOSEALA
P01 SALA DE CLASA 48.65 28.42 PARCHET
P06 CANCELARIE 13.57 15.22 PARCHET
P07 HOL ACCES 5.14 9.18 MOZAIC
P08 HOL 1 6.52 10.22 MOZAIC
P09 HOL 2 64.9 58.88 MOZAIC
P10 G.S.BAIETI 11.78 14.52 GRESIE
P11 HOL 3 4.42 8.48 MOZAIC
P12 MAGAZIE 7.68 11.2 MOZAIC
P13 MAGAZIE 8.97 12.22 PARCHET
SU PARTER 372.83 [M2]
SC PARTER 451.58 [M2]
Prin tema de proiectare beneficiarul a solicitat efectuarea următoarelor modificări la

ția existentă conform adresa D.S.P. Neamt:
construcția
§ Efectuare de reparații
ții si anveloparea termică a pereților si înlocuirea acoperișului;
§ Înlocuirea tâmplăriei vechi si degradate;
§ Asigurarea unei surse proprii de apa potabila;
§ Construirea unui grup sanitar, in interiorul clădirii, prevăzut cu rețea de apa rece si calda si
rețea
canalizare;
§ Asigurarea unui sistem de încălzire;
§ Înlocuirea mobilierului degradat;
§ Refacerea pardoselilor degradate;
Prin executarea prezentului proiect nu se vor modifica principalii indicatori fizici ai clădirii
(POT și CUT).
În principal se vor efectua operațiuni de întreținere curentă și de modernizare a clădirii în
operațiuni
țiuni includ următoarele :
cauză. Aceste operațiuni
ICUSESTI jud. Neamt

rețea
canalizare;
Totodată se va executa o recompartimentare a clădirii existente astfel încât acesta să
țelor unui spațiu de învățământ moder
răspundă cerințelor modern.
n. Astfel se vor dezafectă unele dintre încăperile
țiuni și anume:
existente pentru a acomoda noi funcțiuni
§ grup sanitar - pentru angajații
ții unității de învățământ;
§ grupuri sanitare pe sexe - pentru școlari;
§ centrală termică
În urma acestor modificări funcționalul clădirii va fi alcătuit după cum urmează:
funcționalul
TABEL SUPRAFETE
SUPRAFATA PERIMETRU
UTILA
CAMERA FUNCTIUNE [M2] [M] PARDOSEALA
P05 HOL ACCES 5.14 9.18 GRESIE
P06 CANCELARIE 13.57 15.22 PARCHET
P07 HOL 1 6.52 10.22 GRESIE
P08 ARHIVA 12.82 15.48 GRESIE
P09 HOL 2 64.9 58.88 GRESIE
P10 G.S.PERSONAL 11.78 14.52 GRESIE
CENTRALA
P11 TERMICA 8.97 12.22 GRESIE
P12 G.S.ASTEPTARE 17.67 19.3 GRESIE
P13 G.S.P.DIZABILITATI 4.08 8.2 GRESIE
P14 G.S.BAIETI 14.16 15.58 GRESIE
P15 G.S.FETE 14.16 15.58 GRESIE
SU PARTER 372.05 [M2]
SC PARTER 458.58 [M2]
ICUSESTI jud. Neamt
3.2.1. Grupuri sanitare interioare

Pentru a putea realiza grupuri sanitare interioare pentru elevi dimensionate conform Ordin nr.
1955 din 18 oct. 1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unitățile pentru ocrotirea,
unitățile
edicarea și instruirea copiilor și tinerilor, ss-a refuncționalizat sala de clasă 2.. Compartimentările s-au
s
ți despărțitori autoportanți executați din plăci de gips carton pe structură metalică
proiectat cu cu pereți
cu o grosime totală de 10cm
cm respectiv 15cm. Panourile vor fi impermeabile la apa (de culaore
verde),gletuite șii apoi varuite cu var lavabil de culoare alb.
3.2.2 Desfacere și refacere pardoseli
Se vor dezafecta pardoselile existente și se vor înlocui cu următorul sistem:
- pardoseala rece din plăci de gresie antiderapantă de culoare bej, maro / pardoseală caldă
cal din
parchet melaminat de culaore bej, maro cu o grosime de 10mm
10mm;
- șapă autonivelantă – 2cm;
3.2.3 Desfacere și refacere șarpantă

țiilor din caietul de sarcini șarpanta existentă. Se va reface
Se va desface conform indicațiilor
șarpanta conform detaliilor din partea desenată. Toate elementele din lemn ale șarpantei se vor
proteja prin ignifugare, tratarea cu fungicide şi insecticide şi desigur, tratamentul anticarii.
3.2.4 Înlocuire învelitoare

Se va înlocui învelitoare existentă din placi de azbest cu tablă profilată tip țiglă de culoare
roșu RAL3018, cuu dispunerea de burlane și jgheaburi prevopsite in culoarea invelitorii.
invelitorii
3.2.5 Compartimentare cameră C.T.

ționalizat camera
Pentru a putea realiza o cameră pentru centrala termică (C.T.) ss-a refuncționalizat
P13- magazie. Pentru realizarea accesului in CT se va dezafecta parapetul ferestrei din axul 4
intersectie cu axele C’-D.
3.2.6. Dezafectare și refacere tencuieli interioare

Se vor desface tencuielile interioare și se va rostui pe 1cm adîncime zidăria după care se va
ția tencuielilor cu mortar de ciment de clasă M2,5T în grosime maximă de
proceda la execuția
1,0cm. Peste tencuială se va executa un strat de glet și var lavabil alb in două straturi.
ICUSESTI jud. Neamt
ților perimetrali
3.2.7. Termoizolarea pereților perimetrali,a fundațiilor perimetrale si a planseului peste parter.
ții exteriori cu termosistem cu plăci de polistiren expandat în grosime de
Se vor termoizola pereții
10cm și tencuială decorativă de fațadă de culoare galben RAL 10
1016. Soclul și fundațiile se vor
la cu termosistem de soclu cu plăci de polistiren extrudat în grosime de 5cm și tencuială
termoizola
impermeabilă de soclu în culoare negru.
ție din vată minerală de sticlă cu
Peste planseul din beton peste parter se va dispune termoizolație
grosimea de 10cm, cu co conductivitate
uctivitate termică de maxim 0,042 W/mk; materialul va fi
incombustibil clasificat Euroclasa A1 conform SR EN 13501
13501-1.. Peste aceasta se va dispune o
podina din lemn din scandura cu grosimea de 24mm si o latime de 1000mm cu rol de creare alei
de acces.
3.2.8. Trotuare perimetrale

Se vor executa trotuare perimetrale din beton simplu de clasă C16/20, cu o lățime de 100cm și
lățime
o grosime de 10cm, cu o pantă transversală de 2%, trotuar dispus pe un strat de pietriș
pietri în grosime
ții se va hidroizola cu un mastic bituminos. In acelasi sistem
de 10cm. Rostul trotuar fundații
constructiv se va executa si aleea de acces din drumul satesc pana la scarile de acces.
3.2.9. Reparatii si consolidari la pereti si fundatii

Având în vedere ca in executie sa se identifice zone cu degradari la pereti si fundatii care sa
necesite lucrari de reparatii sau consolidari, se dispun urmatoarele lucrari de de reparatii si
consolidare, de principiu:
- se vor consolida zonele degradate a peretilor prin placarea zidăriei cu o tencuială armată în
grosime de 5cm realizată cu mortar M5Z (M50Z) și armată cu plasă sudată profilată SPPB
ϕ6/100/100 pe fiecare fata a peretilor
peretilor;
- conlucrarea cu peretele se va realiza cu ajutorul unor agrafe dispuse cate 3 in fiecare
fiec gaură
dispuse cate 2 găuri pe m2;
țiile se va realiza cu ajutorul unor agrafe dispuse cate 1 in gaura cu
- conlucrarea cu fundațiile
dispunea unei găuri la fiecare 50cm liniari;
- in cazul in care fundatiile necesita lucrari de consolidare, se dispune consolidarea
consol zonelor
degradate in acelasi sistem constructiv ca si consolidarea peretilor;
ICUSESTI jud. Neamt
3.2.10. Inlocuire tamplarie

Se va dezafecta tamplaria existenta degradata din lemn si se va inlocui cu o tamplarie cu profile
din PVC de culoare alb, si geam tip termopan cu 3 foi.
3.3. FINISAJE INTERIOARE ȘI EXTERIOARE

Existent: Clădirea scolii este finisata cu var de culoare alb. Trotuarele si aleile de acces sunt din
beton, însă acestea sunt degradate în mare parte
parte. Tâmplăria este partial din PVC, cu geam
termoizolant, de culoare alba si partial din lemn cu geam clar, de culoare alb
alb.. Învelitoarea este din
placi de azbociment. Nu sunt
unt montate jgheaburi si burlane. La interior, pereții sunt finisați cu var de
pereții
culoare alb, pardoselile sunt mozaic, gresie si parch
parchet melaminat, degradate .
Propus: Lucrările propuse vor prelua finisajele existente, fără a intra in dizarmonie.
țimea de 100 cm si vor fi din beton, cu panta spre exteriorul
- trotuarele perimetrale vor avea lățimea
clădirii de min 2%.
%. Platforma de intrare va fi finisata cu gresie de exterior (antiderapanta, rezistenta
la îngheț) de culoare albă. See va realiza o rampa pentru accesul persoanelor cu handicap:
handicap aceasta va
avea o lățime de 1500 cm, cu balustrada metalica de 90 cm înăl
înălțime.
- pereții perimetrali se vor izola cu termosistem din polistiren expandat de 10 cm grosime finisați cu
tencuială decorativă de culoare galben, RAL 10
1016.
6. Soclul clădirii se va termoizola cu polistiren
extrudat în grosime de 5cm și tecnuială decorativă de so
soclu de culoare negru.
- se va păstra tâmplăria din PVC
C existenta
existenta; cea propusă se va realiza din PVC, tricamerala, de
culoare alba, similara cu restul clădirii. Geamurile vor fi de tip termopan, low
low-E.
- streașina va fi finisata cu pazie din scândură gelui
geluită de culoare verde închis RAL 2001.
2001
- jgheaburile si burlanele vor fi tablă vopsită electrostatic în culorile învelitorii respectiv RAL 1016.
nvelitoarea va fi realizată din tabla tip țiglă de culoare roșu RAL 1016.
- învelitoarea
gresieantiderapantă maro pe holuri, grupuri sanitare și camera
- la interior, pardoselile vor fi din gresie
centrală termică si parchet melaminat de 10mm grosime si culoare maro in rest ții si tavanele se
rest. Pereții
vor finisa cu var lavabil alb. La grupurile sanitare se vor executa varuieli albe antibacteriene
acteriene lavabile.
3.4. ASIGURAREA CERINŢELOR DE CALITATE

Conform Legii nr.10/1995, privind calitatea in construcții, cu modificările si completările
construcții,
ulterioare.
Cerința de calitate – C - SECURITATEA LA INCENDIU
ța implică proiectarea construcţiei astfel încât să se asigure:
Cerința
ICUSESTI jud. Neamt
-protecţia ocupanţilor – având în vedere vârsta, starea de sănătate şi riscul de incendiu;

- limitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale;
- împiedicarea extinderii incendiilor la vecinătăţi ;
ilor la construcţii şi instalaţii învecinate în cazul prăbuşirii construcţiei
-prevenirea avariilor
incendiate;
-protecţia echipelor de intervenţie.
a) Riscul de izbucnire a incendiilor
În şcoli şi licee, riscurile de izbucnire a incendiilor trebuie reduse - în condiţiile asigurării
asi
funcţionalităţii prin limitarea surselor potenţiale de aprindere şi a materialelor şi substanţelor
combustibile, încăperile şi spaţiile şcolilor şi liceelor.
Conform art. 2.1.1.- 2.1.7. din Normativul P118/1999 şi ţinând cont de suprafaţa ocupată de
spaţiile supuse avizării, pe ansamblul construcţiei studiate se apreciază nivelul riscului de incendiu ca
fiind mijlociu în cazul clădirii existente
existente.
Alertarea - Timpul de alertare a serviciilor de pompieri va fi de maximum 2 minute. Pentru
şcolile şii liceele echipate cu instalaţii automate de semnalizare a incendiului, alertarea se va asigura
automat, timpul admis fiind de maximu
maximum 30 de secunde.
Supravieţuirea - Timpul de supravieţuire în încăperile şi spaţiile destinate copiilor, se asigură în
cţie de gradul de rezistenţă la foc al construcţiei şi tipul construcţiei, conform scenariului
funcţie scenari de
securitate la incendiu.
Localizarea şi stingerea - Timpul de localizare şi stingere a incendiilor este funcţie denivelul
de de
dotare şi echipare cu instalaţii de semnalizare şi stingere a construcţiilor, precum şi de intervenţia
forţelor mobile ale pompierilor. De regulă, timpul de localizare şi stingere a incendiilor nu trebuie să
depăşească 60 de minute.
b) Asigurarea performanţelor construcţiei şi a pr
principalelor ei părţi componente
Etanşeitatea la aer a construcţiei – volumul de aer ce intră prin elementele perimetrale mobile ale
construcţiei (în poziţia deschisă) şi cel care iese din construcţie datorită diferenţelor de presiune, va fi
controlat şi redus la maxim 1 vol/h.
Compartimentarea
artimentarea antifoc a clădirii : oobiectivul
biectivul analizat are gradul IV de rezistență
rezisten la foc,
prezentând un risc mijlociu de incendiu;
ropagarea flăcărilor pe suprafaţa elementelor şi a materialelor de
Propagarea flăcărilor - propagarea
construcţie combustibile să se facă cu viteză redusă.
ICUSESTI jud. Neamt
Degajarea fumului şi gazelor toxice - pentru

entru asigurarea condiţiilor de siguranţă a utilizatorilor în
caz de incendiu, elementele şi materialele de construcţie folosite trebuie să nu degaje cantităţi mari
m
de fum şi gaze toxice prin ardere. In spaţiile accesibile elevilor nu ss-au
au folosit maselor plastice.
Cerința de calitate –D - IGIENA, SĂNĂTATE ŞI MEDIU

D.1. Igiena aerului
1. Generalităţi
Igiena aerului implică asigurarea calităţii aerului din inter
interiorul
iorul spaţiilor aglomerate, respectiv
asigurarea unei ambianţe atmosferice corespunzătoare, astfel încât să nu existe degajări de gaze
toxice, substanţe poluante nocive, sau emanaţii periculoase de radiaţii, care ar putea periclita
p
sănătatea ocupanţilor.
În toate sălile în care se desfăşoară procesul de învăţământ (săli de clasă, cabinete, laboratoare
etc.) se va asigura un volum de aer de minimum 5 m3/pers.
2. Criterii, parametri şi niveluri de performanţă
I. Asigurarea unor concentraţii maxim admisibi
admisibile
le de substanţe poluante care implică protecţia
utilizatorilor împotriva intoxicării cu :
- Dioxidul de carbon provenit din respiraţie, nu trebuie să depăşească concentraţia de 0,010%din
0,010%
volum, sau 100 ppm, sau 180g/m3.
- Monoxidul de carbon provenit din arderi incomplete, scăpări de gaze nu trebuie să depăşească: 345
mg/m3 (300 ppm) - timp de 5 minute;
- 100 mg/m3 (88 ppm) - timp de 15 minute nerepetabil în 24h;
- 10 mg/m3 (10 ppm) - expunere continuă.
- formaldehida din aer (degajată sub formă de substa
substanţe
nţe volatile, în special din materiale de
construcţii - răşini sintetice, coloranţi, etc.) : 120 mg/m3 (0,1 ppm).
OBSERVAŢIE : Se vor utiliza materiale care să nu conţină mai mult de 25 mg formaldehida legată
la 100 g material solid .
- radon 140 Bg/m3 în medie pe an.
II. Asigurarea unei ventilări corespunzătoare care implică :
Toate spaţiile şcolii sunt ventilate natural. Mijloacele de ventilare asigura o premenire a aerului
de cel puţin 3 schimburi pe oră în sălile în care se desfăşoară procesul de învăţământ,
învă viteza
curenţilor de aer nedepăşind 0,3m/s.
ICUSESTI jud. Neamt
Toate spatiile sunt ventilate natural: tâmplăria este prevăzuta cu ochiuri mobile care se pot
deschide pentru ventilare pe timpul pauzei.
D.2. Igiena apei

Condiţiile de calitate admise pentru apa potabilă distribuită prin instalaţiile sanitare (apă rece şi
caldă) sunt cele prevăzute în STAS 1342.
Evacuarea apelor, uzate. Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile normelor in
vigoare.
D.3. Depozitarea deşeurilor solide, în vederea evac
evacuării:
Se va folosi platforma existentă. Distanţa minimă dintre platformă şi clădiri este de 10 m, iar
amplasarea acesteia se va facee de regulă la limita incintei.
Depozitarea pubelelor se face pe platforme protejate contra precipitaţiilor atmosferice, a soarelui
şi vântului.
Pubelele din punctul gospodăresc sunt dimensionate corespunzător asigurând capacitatea de
colectare a gunoiului calculată; în cadrul şcolilor se va prevedea îndepărtarea manuală, zilnică, sau
unoaielor menajere şi depunerea lor în cutii de gunoi (pubele cu
pe măsura producerii lor, a tuturor gunoaielor
capacitatea de 110 l). Necesarul de pubele pentru şcoli, este de 11-1,5
1,5 pubele/100 locuri,în cazul
evacuării gunoaielor la fiecare 2-3 zile.
Platformele trebuie să fie înzestrate cu alimentare cu apă şi canalizare. Pentru spălarea şi
alimentare
dezinfectarea pubelelor trebuie prevăzută în cadrul platformei de depozitare o suprafaţă de cca 5m2.
D.4. Etanşeitatea: Rezistenţa minimă necesară la permeabilitate la aer Ra min a principalelor

elemente de construcţie,
trucţie, conform STAS 6472/7 are următoarele valori:
- etanşeitatea elementelor de închidere exterioară la vapori : pereți exteriori: 41,0 x 10 xv Ronec;
pereți
Planşee de pod : 30,8 x 103Ronec unde: v= viteza vântului, conform SR 1907/1 Ronec= rezistenţa
minimă necesară la transfer termic, conform STAS 6472/7.
- eliminarea punţilor termice ce provoacă condens (STAS 6472/2).
D.5. Etanşeitatea la apă

- tâmplăria exterioară este etanşă; presiunea aerului la care se asigură etanşeitatea tâmplăriei nu va fi
sub 40 kg/m2.
lementele de învelitoare şi acoperiş tip şarpantă asigura etan
- elementele șeitatea la nivelul acoperișului.
etanșeitatea
ICUSESTI jud. Neamt
ținerea confortului higrotermic;

- Detaliile de proiectare au urmărit obținerea
- eliminarea punţilor termice ce provoacă condens (STAS 6472/2);
le sunt prevăzute cu un sistem de jgheaburi si burlane pentru colectarea şi evacuarea
- învelitorile
apelor pluviale de pe acoperiş şi dirijarea acestora la sistemul de canalizare sau îndepărtarea de
imobil.
Dimensionarea elementelor de construcţie (sub aspectul compor
comportării
tării la umezire datorită
condensării, a acumulării vaporilor de apă în material) ss-aa făcut în scopul asigurării unui regim de
umiditate normal conform STAS 6472/2, neadmiţându
neadmiţându-se
se acumularea progresivă a apei din condens
în interiorul elementelor de construcţie.
ucţie.
Se vor utiliza materiale agrementate în România cu garanţia de minim 10 ani.
D.6. Asigurarea hidroizolării elementelor de construcţie perimetrale

02 „Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea
S-au respectat normativul NP 040--02
olaţiilor la clădiri", şi NP 064
hidroizolaţiilor 02 „Ghid privind proiectarea, executarea şi exploatarea
064-02
elementelor de construcţii hidroizolate cu materiale bituminoase şi polimerice;
Pentru pantele învelitorii s-aa respectat Normativul NP 069/2002 „Normativ privind proiectarea,
pro
execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri”, normativ ce revizuieşte şi
înlocuieşte Caietul 1 – „Prescripţii generale” din Normativul C37/1988.
D.7. Iluminatul natural

ăperile sunt iluminate natural; dimensionarea ferestrelor sălilor de clasă și a coridoarelor
Toate încăperile
nu face obiectul acestui proiect.
Mobilierul este astfel amplasat încât lumina sa vina din partea stânga; perdelele sunt transparente,
cu proprietăți dispersante.
Însorirea încăperilor contribuie
buie la satisfacerea cerinţelor privind iluminatul natural, confortul
termic şi conservarea energiei.
D.8. Iluminatul artificial

- se va asigura nivelul mediu de iluminare normat la suprafaţa utilă conform SR 6646/3/97;
- direcţia luminii artificiale estee aceeaşi cu cea naturală, prin modul de dispunere a corpurilor de
iluminat;
- s-aa asigurat iluminatului local acolo unde cerinţele o impun;
ICUSESTI jud. Neamt
- s-au
au folosit lămpi cu grad de protecţie împotriva orbirii;
- s-aa proiectat iluminat adecvat şi pe perioada înser
înserării.
D.9. Memoriu protecţia mediului

Lucrările se vor face în conformitate cu O.U.G. nr.195/2005, privind protecţia mediului cu
modificările și completările ulterioare.
1. Măsuri de protecţia mediului în timpul execuţiei lucrărilor
În timpul lucrărilor se va asigura împrejmuirea şi curăţenia în şantier. Intrarea maşinilor cu
materiale şi ieşirea cu deşeuri rezultate din activitatea şantierului se va face în condiţii de curăţenie a
acestora pentru a nu afecta zona de lucru, cât şi curăţenia dru
drumurilor
murilor publice din imediata apropiere.
Autocamioanele ce vor transporta deşeuri din şantier vor avea platforma de transport acoperită cu o
prelată de protecţie.
1.1. Deşeurile rezultate din activitatea şantierului sunt încadrate la capitolul 17/HGR 856/2002,
856/20
modificată și completată prin HG 210/2007, pentru modificarea şi completarea unor acte normative
care transpun acquis-ul
ul comunitar în domeniul protecţiei mediului, respectiv - Deşeuri din construcţii
şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasament
amplasamentee contaminate). Subgrupele de deşeuri
rezultate din activitatea şantierului pot fi: cod 17.01 – beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice;
17.05.04 – pământ şi pietre altele decât cele specificate la punctul 17.04.03; 17.09 – alte deşeuri de la
construcţii şi demolări.
Pământul excavat pentru sistematizarea verticală, împrejmuire incintă, mobilier urban, se poate
considera ca nefiind pământ contaminat.
Executantul lucrării, după ce va obţine aprobările necesare în conformitate cu legislaţia în vigoare va
transporta deşeurile rezultate la depozitul de salubritate şi va transmite o copie după Macheta cu
Evidenţele gestiunii deşeurilor HGR 856/2002, modificată și completată prin HG 210/2007, pentru
modificarea şi completarea unor acte normative care transp
transpun acquis-ul
ul comunitar în domeniul
protecţiei mediului, la responsabilul de mediu de la nivelul C.P.M., cât şi a aprobărilor obţinute.
1.2. Evacuarea deşeurilor municipale şi asimilabile de la punctul gospodăresc
pubela cu capacitatea de 100 litri pentru depunerea şi
Punctul gospodăresc este prevăzut cu o pu
îndepărtarea zilnică sau periodică a deşeurilor menajere. Tot în pubelele punctului gospodăresc se va
depune şi gunoiul rezultat din curăţenia incintei.
În conformitate cu Anexa 2 din HG 856/2002, modi
modificată
ficată de HG 210/2007, deşeurile rezultate
din activitatea la Punctul gospodăresc (P.G.) sunt încadrate la capitolul 20.
ICUSESTI jud. Neamt
Subgrupele de deşeuri rezultate pot fi: Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie,
instituţii, inclusiv fracţiuni colectate
tate separat, cod 20.01 – fracţiuni colectate separat (cu excepţia
15.01); 20.01.01 – hârtie şi carton; 20.01.02 – sticlă; 20.01.08 –deşeuri
deşeuri biodegradabile; 20.01.10 –
îmbrăcăminte; 20.01.11 – textile; 20.01.39 – materiale plastice; 20.02. – deşeuri din grădini
gr şi
parcuri.
2. Costurile alocate pentru protecţia mediului cuprind:
2.1. Costurile aferente activităţilor de colectare, transport şi depozitare sunt prevăzute în proiect la
capitolele cu articolele RpCT (demolări – desfaceri) şi articolele notate cu TRA (transporturi).
2.2. Costuri pentru refacerea şi îmbunătăţirea cadrului natural după finalizarea lucrărilor de execuţie
s-au
au prevăzut fonduri pentru spaţii verzi.
Lucrările – Amenajări spaţii verzi cuprind:
- degajarea terenului de corpuri străine şi încărcarea manuală a materialelor rezultate şi transportul
lor la Depozitul de salubritate;
- strat vegetal aşternut uniform pe teren, în straturi cu grosimea medie de 30cm;
- semănare gazon şi udarea (nu în exces) cu furtunul şi cosirea manuală a gazonul
gazonului;
- plivirea buruienilor în peluze;
La toate categoriile de lucrări pentru spaţii verzi este prevăzut transportul la punctul de lucru
pentru materialele prevăzute în proiect.
2.3. Costurile pentru protecţia mediului în punctul gospodăresc (P.G.) sunt ccuprinse
uprinse în Devizul
general.
3. Legislaţia de mediu care se va avea în vedere:

O.U.G. nr.195/2005, cu modificările si completările ulterioare, Legea nr.49/2011, pentru
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale
natura protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, OUG 71/2011, Legea 117/2013, Legea
226/2013.
Ordinul nr.119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publica
privind mediul de viaţă al populaţiei – publicat în M.Of.nr. 127/21/02.2014;
Legea nr.211/2011 privind regimul deşeurilor – publicată în M. Of. nr. 837/25.11.2011;
O.G. nr.20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii
Europene care armonizează condiţiile
iile de comercializare a produselor – publicată în M.Of.
nr.606/26.08.2010, modificată de O.G. nr.8/2012;
ICUSESTI jud. Neamt
HG nr.856/16.08.2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând

deşeurile inclusiv deşeurile periculoase – publicată în M. Of. nr. 659/05.09.02, modificată prin H.G.
nr.210/2007, pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis-ul
acquis
ției mediului, publicată în M.Of. nr.187/19.03.2007
comunitar în domeniul protecției
H.G. nr.1061/2008 privind transportul ddeşeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul
României, publicat în M. Of. nr. 672/30.09.2008.
Notă – Se interzice utilizarea materialelor de construcţie care conţin substanţe radioactive.
Cerinţa de calitate – B1 - SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE

S-au avut în vedere directivele Normativului NP 010
010-1997 -„Normativ
„Normativ privind proiectarea,
țiilor pentru scoli si licee”, NP068
realizarea si exploatarea construcțiilor NP068-2002 – „Normativ privind
proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerin n exploatare” și NP 051-
cerinței de siguranța in
2012 – „Normativ pentru adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban aferent la exigenţele
persoanelor cu handicap”.
a) Siguranţa circulaţiei pietonale împotriva riscului accidental la:
- alunecare – stratul de uzură pe căile piet onale este sub 5% în profil longitudinal şi sub 2% în profil
pietonale
transversal;
- împiedicare - denivelări pe căile de circulaţie pietonală vor fi mai mici de 2,5cm, rosturile dintre
dalele de pavaj sunt sub 1,5 cm; Nu se admit trepte izolate.
- contactul cu procoliziune
coliziune cu obstacole laterale – lăţimea liberă a circulaţiei pietonale este de 2.05
m, respectiv 1,80 m în cazul holului din cadrul extinderii (mai mare de 0.90 m) în toată incinta;
suprafaţa pereţilor nu prezintă proeminenţe, muchii tăioase sau alte su
surse
rse de rănire, agăţare, lovire;
-coliziunea cu vehicule în mişcare – căile pietonale vor fi diferenţiate de cele carosabile prin
țime prevăzute la separarea zonelor;
bordurile de 15 cm înălțime
- contactul cu suprafeţe verticale transparente (uşi, ferestre şi pereţi vitraţi fără parapet sau cu parapet
sub 0,90 m) : nu este cazul.
- contactul cu uşi (în momentul deschiderii acestora)
- uşile batante se vor semnaliza cu marcaje de atenţionare
- amplasarea şi sensul de deschidere al uşilor pivotante este rezolvat astfel încât :
- să nu limiteze sau să împiedice circulaţia ;
- să nu se lovească între ele la deschiderea consecutivă.
a) Siguranţa circulaţiei pe rampe şi trepte exterioare
ICUSESTI jud. Neamt
- amenajarea incintei – accesul in clădirile complexului este realizat pe trepte de intrare de 25x15cm;
au fost amenajata o rampa de acces pentru persoane cu handicap motor, cu lățimea de 1,50m
lățimea 1, si panta
de 7%.
-alunecare – podestele si treptele interioare sunt finisate cu gresie antiderapanta rezistenta la îngheț;
înghe
lele de pardoseli şlefuite pentru orice circulaţie exterioara; rampa de acces pentru
se vor evita materialele
persoanele cu handicap se va finisa cu dale antiderapante;
b) Siguranţa cu privire la împrejmuiri
- escaladarea - înălţimea împrejmuirii existente este de 1,5m - mai mare de 1,20m minim acceptat
prin normativ;
- căţărarea - designul împrejmuirii nu va avea elemente orizontale pentru a fi eliminată posibilitatea
căţărării;
- penetrarea - distanţa dintre montanţii gardului nu este mai mare de 12cm.
Elementele metalice nu sunt surse de agăţare sau rănire a pietonilor
c) Siguranţa cu privire la accesul în clădire împotriva riscului de accidentare
șirile suficient dimensionate pentru a se evita coliziunea.
- coliziune – clădirile proiectate au ieșirile
d) Siguranţa cu privire la incintaa ansamblului – măsuri de prevenire orientative
- incinta este protejată de o împrejmuire cu înăl
înălțimea de 1,5 m;
Masuri constructive (mecano-fizice)
Sălile de clasa si spatiile de depozitare vor fi prevăzute cu încuietori la uuși. eminenţe joase :
înălţime
me minima liberă de trecere este de h = min. 2,10 m;
În afară de măsurile prevăzute de normativul NP 068 02, pentru şcoli şi licee se vor realiza şi
068-02,
următoarele:
- La ieşirea din incinta şcolilor şi liceelor se vor monta balustrade de protecţie la limita trotuarului,
care să limiteze ieşirea bruscă în carosabil;
- Platformele de acces în clădire vor fi prevăzute cu balustradă de protecţie, indiferent de înălţimea
denivelării;
- Căile de circulaţie şi evacuare sunt luminate şi ventilate natural:
- În zone cu diferenţe de nivel, este interzisă prevederea a mai puţin de trei trepte: nu este cazul.
- Uşile coridoarelor nu sunt batante, ele se deschid în sensul ieşirii din clădire, și sunt din panouri
pline;
- Uşile vitrate sunt prevăzute cu geam securizat pentru a evita posibila accidentare;
ICUSESTI jud. Neamt
- Balustradele rampelor trebuiesc astfel realizate încât să nu constituie o sursă potenţială de

accidentare:
- mâna curentă să nu poată fi folosită drept tobogan; barele verticale ale balustradei nu vor avea
interspaţii mai mari de 10 cm.
e) Siguranţa cu privire la iluminarea artificială
Se va asigura iluminarea medie pentru iluminatul de siguranţă care implică asigurarea protecţiei
împotriva riscului de accidentare prin : coliziune, busculadă (în caz de urgenta) ;
Proiectul
roiectul prevede iluminat de siguranţă pentru evacuare;
Proiectul prevede limitarea sau evitarea fenomenului de orbire, în special pe căile de circulaţie
vertical se realizează prin următoarele masuri:
- ecranarea lămpilor.
- tipul şi modul de dispunere al lămpilor
- alegerea unor finisaje mate sau cu factori de reflexie conform SR 6646/2
f) Siguranţa privind instalaţiile
Pentru eliminarea riscului de accidentare sau de stres (provocate de posibila funcţionare
defectuoasă) şi siguranţa în exploatare ss-au
u prevăzut din proiectare instalaţii împotriva:
- electrocutării prin atingere (directă sau indirectă) prin racordare la nulul de protecţie şi apoi la priza
de pământ sau tensiune joasă;
- contactului cu elementele ce ar putea fi puse accidental sub tensiu
tensiune
ne prin relee de protecţie la
curenţi reziduali de defect;
- instalaţia de încălzire prevăzută va asigura condiţiile optime de lucru;
- instalaţia termică prevăzută va asigura minimul de pierderi în instalaţie.
g) Siguranţa privind lucrările de întreţiner
întreţinere
Lucrările de întreţinere se vor efectua cu luarea unor măsuri speciale de protecţie a utilizatorilor pe
durata activităţii de curăţare sau reparaţii a unor părţi din clădire – faţade, ferestre, scări.
h) Producere de panică
laţie este clar si lesnicios, fără lungimi excesive;
- traseul fluxurilor de circulaţie
- căile de circulaţie sunt alcătuite şi dimensionate astfel încât evacuarea în caz de urgență
urgen să se facă
în condiţii de siguranţă.
- uşile de pe căile de circulaţie se deschid în sensul evacuării persoa
persoanelor
nelor spre exterior ;
i) Siguranţa cu privire la circulaţia interioară
- stratul de uzură al pardoselilor va avea un coeficient de frecare = min.0,4;
ICUSESTI jud. Neamt
- denivelări admise sunt de maxim 2,5 cm în dreptul uşilor;

- înălţimea liberă minimă de trecere este de 2,10 m;
- lăţimea liberă minimă flux de circulaţie în interiorul clădirii.
- min. 0,6 m – între mobilier şi perete;
- lăţimea liberă minimă a uşilor încăperilor
- min. 0,80 m – în interiorul clădirii;
- min. 1.80 m – acces clădire.
j) Siguranţa cu privire la schimbarea de nivel
- denivelările mai mari de 0,3 m sunt prevăzute cu balustrade;
k) Siguranţa cu privire la deplasarea pe scări
- nu este cazul
l) Siguranţa cu privire la acoperişuri
- accesul pe acoperișș se va realiza din interiorul clă
clădirilor
- exista luminatoare şi chepenguri care sa permită pătrunderea in interiorul clădirilor.
Cerinţa de calitate – F - PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

1. GENERALITĂŢI
Cerinţa privind protecţia împotriva zgomotului implică conformarea spaţiilor şi elementelor
delimitatoare astfel încât zgomotul perceput de către ocupanţi să se păstreze la un nivel
corespunzător condiţiilor în care sănătatea acestora să nu fie periclitată, asigurându-se totodată un
confort acceptabil. Protecţia adecvată la zgomot aerian şi/sau de impact, se stabileşte în funcţie de
aerian
natura surselor poluante exterioare (mijloace de transport, utilaje, tehnologii, activităţi urbane etc.).
Totodată, prin activităţile desfăşurate, clădirile nu trebuie să devină surse perturbatoare pentru
exterior.
2. CRITERII, PARAMETRI ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ
Asigurarea ambianţei (igienei) acustice în spaţiile aglomerate care implică asigurarea unui nivel
maxim admisibil al zgomotelor provenite de la voci umane sau de la echipamente aflate în interiorul
interio
sau exteriorul spatiilor.
2.1 Nivelul de zgomot interior datorat surselor exterioare: Limitele admisibile pentru nivelul de
zgomot echivalent interior în unităţile funcţionale din şcoli, datorat unor surse de zgomot exterioare
acestora sunt conform STAS
S 6156 tab. 1 următoarele:
a. Curba Cz
ICUSESTI jud. Neamt
- în săli de clasa - 35
b. Nivel de zgomot:
- in săli de clasa – 40 dB(a)
2.2 Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din şcoli împotriva zgomotului provenit din spaţiile
adiacente se asigură prin elemente de con
construcţie
strucţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror
alcătuire este astfel concepută încât să se realizeze atât cerinţele impuse de structura de rezistenţă cât
şi de condiţiile de izolare acustică. Valorile admisibile ale indicilor de izolare la zgomot
zgomo aerian 1-2
(Ea) şi de impact Ij(Ei) sunt cele prevăzute în STAS 6156:
- Sali de clasa: 80; 51(-1) 64(+1); 51(-1)
1)
2.3 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a
surselor de zgomot şi a agregatelor ce ffuncţionează
uncţionează în interiorul unităţilor funcţionale (sau
activităţilor specifice) din şcoli şi licee sunt, conform STAS 6156:
2.4 Valorile admisibile pentru durata de reverberaţie Tm din unităţile funcţionale ale şcolilor şi
liceelor, în domeniul de frecvenţă de 125 ...4000Hz se determină în funcţie de volumul încăperii şi de
tipul acesteia conform STAS 6156.
Cerinţa de calitate – E - ECONOMIA DE ENERGIE și IZOLARE TERMICA

Şcolile se încadrează în grupa II, clădiri sociale cu regim normal de temperatură şi umiditate,
valorile temperaturii şi umidităţii relative de calcul a aerului interior fiind 18°C şi respectiv 60%.
Temperaturile interioare convenţionale de calcul ale aerului interior, pentru încăperi încălzite în
clădirile şcolilor sunt următoarele:
- Sali de clasa – 18 grade Celsius
- Coridoare, scări – 18 grade Celsius
- Birouri – 20 grade Celsius
a) Instalaţii termice
- tâmplărie exterioară este din PVC cu geam dublu termoizolant pentru a evita pierderile de căldură
în sezonul rece sau supraîncălzirea în sezonul cald;
- detaliile de arhitectura asigura eliminarea pun
punților termice către exterior;
- izolaţia exterioară se va realiza cu termoizolaţie din vata minerala de 10 cm la planșeul
plan către pod,
polistiren expandat de 10 cm la închiderile perimetrale exterioare
- încălzirea se va realiza cu radiatoare judicios dimensionate;
e) Limitarea consumurilor energetice pentru încălzirea clădirii, în regim de iarnă
ICUSESTI jud. Neamt
s-a realizat prin:

- asigurarea unei termoizolări corespunzătoare a spatiilor încălzite, atât a elementelor pline cât si a
celor vitrate;
- detalii care nu creează punţi termice;
- prevederea unui procent de vitrare optim.
Rezistenţele termice specifice corectate – medii pentru fiecare element de construcţie pe
ansamblul clădirii (R'm) sunt superioare rezistenţelor termice specifice minime (R'min) din
„Metodologia de calcul a performanţelor energetice ale clădirilor” - indicativ Mc 001/1-2006,
001/1
aprobată cu Ordinului MTCT nr.157/2007, corelat cu prevederile Ordinului MDRT nr.2513/2010.
Îmbunătățirea
irea parametrilor termotehnici ai clădirii existente nu face obiectul acestui proiect.
c) Etanşeitatea elementelor
Elementelor de închidere si rosturilor la îmbinările elementelor de construcţie şi pe conturul
tâmplăriei exterioare sunt etanșe.
f) Economia de energie
- pierderi de căldură sunt reduse ca urmare a protecţiei termice proiectate;
- sectorizarea iluminatului artificial.
3.5. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTĂ A IMOBILULUI

Conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin
construc - şi
HG 766/1997 – Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construcții
metodologiei pentru stabilirea categoriei de importanta a constr țiilor, aprobata cu Ordinul MLPAT
construcțiilor,
ția se încadrează în categoria de importanţă este "C" (normală). In
nr.31/N din 02.10.1995 , construcția
conformitate cu prevederile Ordinului 77/N/28.10.1996 alineat "Observaţii" - în care sunt specificate
cerinţele la care se verifică tehnic proiectele pe specialităţi în funcţie de categoria de importanţă a
construcţiei, se prevede:
Indiferent de categoria de importanţă a construcţiei este obligatorie verificarea la toate cerinţele
pentru:
- clădiri de locuit peste P+1 ETAJE,
AJE, clădiri de învăţământ,, sănătate, turism sau care adăpostesc
aglomerări de persoane. - In consecin ța, obiectivul se va verifica la toate cerințele esențiale de
consecința,
calitate: - Domeniul construcții - A1, A2 si A3 – rezistenta si stabilitate pentru construcții
construc civile ,
industriale , agrozootehnice, energetice , telecomunicații, miniere, edilitare si de gospodărie
telecomunicații,
comunala – cu structura din beton, beton armat, zidărie, lemn, metal.
ICUSESTI jud. Neamt
- B1 – Siguranța in exploatare
- Cc – Securitatea la incendiu
- D - Igienă, sănătate şi mediu
- E - Economie de energie şi izolaţie termică
- F - Protecţie împotriva zgomotului
- Specialitatea instalații
- Is – Instalații sanitare
- It – Instalații termice
- Ie – Instalații electrice
Întocmit,
Cond. Arh. Verdes Raluca
ICUSESTI jud. Neamt
MEMORIU TEHNIC REZISTENȚĂ

ii
REABILITARE SCOALA PRIMARA ROCNA, COMUNA ICUSESTI, JUDETUL NEAMT
1.2 Amplasament

Contract nr ...

FONDURILOR EUROPENE
1.5 Investitor
1.6 Beneficiar
1.7 Proiectant
S.C. AQUA PROJECT S.R.L. PIATRA NEAM
NEAMȚ

Elemente generale
estică.
ICUSESTI jud. Neamt
- la nord: Suceava,
- la sud: Bacău,
ieră, 48,9% terenuri agricole, 1,8% suprafaţa cursurilor de apă şi a lacurilor, 1,3%
cu vegetaţie forestieră,
drumuri, 1,9% construcţii, 6% terenuri neproductive sau alte categorii de folosinţe.
Subcarpaţi
Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng
județului,
sud-est
est în județul
jude Bacău de
țul Neamț de Valea Ursului și Oniceni și mai departe în județul Vaslui de
Dămienești, înapoi în județul
ști (unde se termină înDN15D); și spre est în județul Bacău de Filipești (unde se intersectează cu
Băcești
țul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacă
DN2), din nou în județul Bacău
u de Racova (unde se termină în
DN15). Din acest drum, la Rocna se ramifică șoseaua județeană DJ107D, care duce spre nord la Ion
Creangă.
Icușești
a
2.2 Topografia
Amplasamentul analizat este realtiv plat, prezentând o panta de circa 1,8%


țiunii vântului asupra construcțiilor” qb = 0,6kPa.
acțiunii
ICUSESTI jud. Neamt

2,5 kN/m2 conform „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor",
indicativ CR1-1-3/2012.

0,90-1,00 m.

1/2013:
2.4.2 Studiu geotehnic

Conform studiu geotehnic întocmit de către S.C. Geoproiect SRL
SRL-D,
D, în cadrul lucrărilor de cartare
geotehnică s-aa întâlnit următoarea structura litologică :
- 0,00 – 0,40 m – sol vegetal constituit din argilă prăfoasă cafenie – maronie, cu materii vegetale si
urme de caramida, deseuri
- 0,40m – 1,00m – argila nisipoasa, maronie, cu intercalaltii nisipoase galbene – maronii, cu puncte
negre, umede, cu plasticitate foarte mare,
are, plastic vartoasa
- 1.00m – 4.00m – nisip argilos, cu intercalaltii nisipoase galbene, cu mic pietris, cu plasticitate
mijlocie, plastic consistent spre moale
- 4.00m- 6.00m – argila prafoasa nisipoasa, cu intercalaltii nisipoase galbene, cu mic pietris,
pietri cu
plasticitate mare, plastic consistent spre moale
țiile existente cu o adâncime de fundare Df=0,
Pentru fundațiile Df=0,90m
0m raportată la CTN s-au
s aproximat
următoarele capacități portante:
- ppl =175.67 kPA
- pcr = 263.76 kPA
ICUSESTI jud. Neamt
2.5 Categoria de importanță – “C” – cf. HG 766

766-97
ȚĂ
3.DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
La întocmirea documentației s-au
au avut în vedere :
• CR 0 – 2012 - Cod de proiectare. Bazele proiectării construc
construcțiilor;
• CR 1-1-3/2012 - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor;
• CR 1-1-4/2012 - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor;
• P 100-1/ 2013 - Cod de proiectare seismica – Partea I: Prevederi de proiectare pentru clădiri;
• NP 112 – 2014 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă;
• NP 007 – 1997 - Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat;
• SR EN 1992-1-1:2004 – Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
1 Reguli
generale şi reguli pentru clădiri
• SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008
1:2004/NB:2008 - Eurocod 2: Proiectareaa structurilor de beton. Partea 1-1:
1
Reguli generale şi reguli pentru clădiri – Anexa naţională
beton armat si beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului;
beton armat si beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton;
• CR 6 /2013 – Cod de proiectare pentru structuri din zidărie;
od de practică privind executarea și urmărirea execuției lucrărilor de zidărie
• NE 036/2014 – Cod
4.DESCRIEREA
DESCRIEREA TEHNICĂ A LUCRĂRILOR
4.1.Date generale
Volumetria construcției este simpla (sub form
formaa de L) cu o amprenta la sol 451.58 mp.
Accesul pietonal principal la contruc
ucție este rezolvat prin trotuare din beton simplu.
simplu
Dimensiuni globale clădire existentă :
- lungime cladire : 39.53 m ;
- latime cladire : 18.83 m ;
- înălțime streașină : 4,000 m de la ± 0,00 ;
- înălțime coamă: 7.25 m de la ± 0,00;
ICUSESTI jud. Neamt
4.2. Infrastructura
Infrastructura se prezintă sub forma funda
fundațiilor continue din beton turnat monolit sub ziduri
portante din zidărie de cărămidă si au o adnacime de fundare de 90cm
90cm.
4.3. Suprastructură
ți din zidărie de cărămidă plină cu
Suprastructura se prezintă sub forma de pereți portanți
grosimea pereților tencuiți de 40cm,
cm, respectiv 30cm.
30cm.Peretii
Peretii nu sunt prevazuti cu elemente de
confinare verticala dar prezinta centuri la partea superioara a peretilor. Planseul
anseul este din beton
armat cu grinzi din beton armat turnate monolit
monolit.
Șarpanta este executată pe scaune din lemn ecarisat parțial, și parțial din lemn brut.
Învelitoarea este din fasii de azbociment și nu prezintă jgheaburi și burlane.
4.4. Concluzii expertiză tehnică

În cele ce urmează se prezintă un extras din expertiza tehnică întocmită pentru imobilul
analizat, de către SC Lazarr Engineering Project SRL, citez:
„Analizând
Analizând structura cladirii se observă următoarele:
Pentru investigarea conditiilor de fundare ss-a
a efectuat o sapatura la fundatii si s-a
s
investigatstarea fundatiei. Adancimea de fundare este de 90 cm. Fundatiile sunt realizate din beton.
Constructia este conceputa cu structura din pereti portanti din zidarie de caramida plina, cu
grosimi de 40 cm la exterior si 30 cm la interior.
Zidăria de cărămidă nu este prevăzută cu stalpi de beton armat la intersecţia şpaleţilor din
zidărie. La partea superioară a pereţilor există centuri din beton armat. Pl
Planseul
anseul peste parter este
din beton armat. Starea de degradare a planşeului poate fi apreciată complet şi definitiv numai după
decopertarea tavanului.
Mortarul din tencuielile peretilor structurali prezinta unele degradari de genul: umflari,
coscoviri, exfolieri locale, pe zona elevatiilor, din cauza expunerii directe actiunii precipitatiilor si
lipsei hidroizolatiei orizontale.
Peretii sunt afectati de umezire. Lipsa hidroizolaţiei la elevatie si la nivelul pardoselilor, a
condus la migrarea apei din teren in masa elementelor de constructie, prin fenomenul de
capilaritate. In acest sens, se observa zone din soclu afectate de umiditate;
Materialele de construcţie folosite au caracteristici fizico
fizico-mecanice scăzute;
ICUSESTI jud. Neamt
Elementele din lemn ale sarpanteii sunt subdimensionate iar prinderile intre elementele de lemn
ale sarpantei sunt deficitare sau slabite. Elementele de lemn prezinta degradari, in sensul ca au
capetele putrezite, au zone crapate sau rupte, imbinari putrezite, ca urmare a atacului
microorganismelor
rganismelor sau a infiltratiilor de apa prin acoperis.
Sarpanta nu este ancorata corespunzator de structura si nu corespunde cerinţelor de rezistenţă şi
stabilitate obligatorii.
Astereala necorespunzatoare, ca suport, pentru montarea unei invelitori no
noi.
Invelitoarea din placi de azbociment este interzisa în scopul protejării sănătă ții populației și a
sănătății
mediului. Sistemul de captare si evacuare a precipitatiilor format din jgheaburi si burlane lipseste.
Trotuarele sunt degradate si neetanse sau lipsa
lipsa,, motiv pentru care la precipitaţii abundente, se
înregistrează un nivel ridicat al umidităţii terenului din imediata vecinătate a imobilului, chiar
stagnarea apei pe terenul din jurul clădirii;
S-au
au constatat deficiente structurale, tasari diferentiale la fundatii, fisuri in pereti portanti;
Varsta cladirii, intretinerea precara, neexecutarea unor lucrari de modernizare
modernizare--consolidare la
timp au condus la deteriorarea fizica a cladirii.
Mentionam ca la data intocmirii expertizei cladirea se afla in func
functiune,
tiune, efectuarea decopertarilor
la pereti si plansee fiind limitate. Suspectam si alte degradari fata de cele mentionate.
Încadrarea construcţiei in clase de risc seismic
Considerând următoarele argumente :

- anul construcţiei: aproximativ 1962
- cutremure suportate: cel puţin patru seisme majore (1977, 1986, 1990, 2004),
- conform normativului P 100-1/13
1/13 zona este caracterizată prin: ag=0,30g, Tc=0,7s;
- regimul de înălţime: parter
- sistemul structural: pereţi structurali din zidărie din cărămi
cărămidă
dă plină neconfinata, planşeu peste
parter din beton armat, acoperiş tip şarpantă, subdimensionată si afectata de infiltratii prin
invelitoarea degradata, sistem de fundare fără rigiditate.
- deficienţe de conformare structurală:
• lipsa unui sistem structural rigid.
• materiale de construcţie cu caracteristici fizico
fizico-mecanice scazute.
- degradări structurale:
• infiltratii in pereti datorita lipsei hidroizolatiei la elevatie, lipsei trotuarelor si a
ICUSESTI jud. Neamt
sistemului de colectare si evacuare a precipitatiilor de pe acoperis care permit stagnarea apei langa
cladire;
• fisuri in pereti portanti;
• elemente de lemn ale şarpantei subdimensionate si afectate de cari şi mucegai,
zone cu infiltraţii.
• grad de asigurare la seism inferior clasei de importanţă a clădi
clădirii
rii R<Rmin. în conformitate cu
prevederile Codului de Evaluare Seismică a Clădirilor Existente -P100-3/
3/ 2008 putem încadra
construcţia în clasa de risc seismic Rs III – construcţia sub efectul cutremurului de proiectare poate
prezenta degradări structurale
rale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care
degradările nestructurale pot fi importante.
ȚII DE INTERVENȚII PROPUSE

SOLUȚII
Prezenta expertiză tehnică se elaborează la cererea beneficiarului în conformitate cu prevederile
legale în vigoare pentru a stabilii starea tehnică a construcției existente si lucrarile de interventie
construcției
necesare a se realiza în vederea realizării lucrărilor de reabilitare a constructiei.
Solutiile de interventie se stabilesc tinand cont de incadrarea constructiei analizate in clasa
de risc seismic si de alte particularitati, precum: clasa materialelor folosite, regimul de inaltime,
suprafata in plan, deficientele structurale care ss-ar
ar fi materializat prin aparitii de fisuri in
elementele structurale, etc.
In cazul cand lucrarile de intretinere si reparatii nu se executa la timp si in buneconditii, uzura
lor devine anormala si scurteaza durata normata de exploatare a cladirii.
ție urmăresc îmbunătăţirea conformării antiseism
Măsurile de intervenție antiseismice
ice a obiectivului expertizat,
prin adoptarea unor soluţii constructive, ca urmare a necesităţii de a prelua şi transmite în bune
condiţii forţele orizontale.
Având in vedere motivatia expertizei tehnice, bazată pe intentia beneficiarului de a realiza
reabilitare
eabilitare clădirii, prin expertiza de fata se propun lucrări de interventie care contin atat interventii
de natura functional-arhitecturală – care nu afecteaza gradul actual de siguranta al clădirii cat si
interventii structurale de tip “consolidare” – care
re sunt necesare pentru marirea capacitatii portante
a structurii in vederea realizarii modificarilor structurale propuse.
Lucrari propuse
In urma discutiilor avute cu beneficiarul se doreste realizarea următoarelor lucrări:
ICUSESTI jud. Neamt
- Reabilitarea si modernizarea clădirii;

Prin expertiza de fata se propun doua variante de lucrari de interventie la cladirea existenta:
Varianta 1 - varianta minimala
Interventiile propuse in varianta minimală se clasifica in interventii de tip “reparatie” si

“reabilitare”, cu o componenta redusa de interventii de tip “consolidare”, care sunt urgente si
permit doar repararea si reabilitarea cladirii, fara a mari capacitatea portanta actuala si siguranta
din punct de vedere seismic a acesteia, corespunzator cer
cerintelor
intelor normativelor actuale.
Interventiile propuse prin varianta “minimala” nu modifica forma si volumetria generala a
imobilului si nu afecteaza caracteristicile generale ale acesteia.
Interventiile minimale asigura exploatarea normala a cladirii, ccu
u respectarea normelor sanitare
specifice, nu permit modificari structurale si consta in :
• Consolidari si reparatii locale la fundatii si pereti prin camasuieli armate si injectari cu lapte de
ciment ;
• Realizarea hidroizolaţiei la elevatie;
• Inlocuirea sarpantei;
• Inlocuirea invelitorii si montarea jgheaburilor si a burlanelor;
• Realizarea trotuarelor perimetrale;
• Termoizolarea cladirii;
• Realizare instalatiilor termice si sanitare;
Varianta 2 - varianta maximala

Interventiile propuse
puse se clasifica in interventii de tip reparatii capitale pentru a mari capacitatea
portantasi siguranta din punct de vedere seismic a acesteia, corespunzator cerintelor normativelor
actuale.
Avand in vedere degradarile semnalate si exigentele actuale ssee propun urmatoarele masuri de
interventie:
a) Interventii necesare pentru consolidarea structurii existente:
• Consolidarea fundatiilor existente;
• Consolidarea peretilor prin camasuiri pe ambele fete, injectari cu lapte de ciment sau prin
reteserea zidariei;
ICUSESTI jud. Neamt
• Bordarea golurilor prin dispunerea de armatura suplimentara in jurul golului inglobata in

camasuiala sau prin inramarea cu un cadru din beton armat;
• Refacerea integrala a sarpantei;
• Schimbarea invelitorii existente si realizarea unui si
sistem
stem de colectare si evacuare a apelor pluviale
de pe acoperis precum si din jurul cladirii;
• Elementele din lemn in contact cu suprafete de beton se vor proteja prin separarea cu straturi
hidroizolante.
• Pentru cresterea rezistentei la actiunea foculu
foculuii si pentru asigurarea impotriva actiunii distructive a
agentilor microbiologici, elementele din lemn se vor proteja prin imersie sau peliculizare cu
substante ignifuge si antiseptice.
• Realizarea trotuarelor perimetrale pentru dirijarea si evacuarea ape
apelor
lor pluviale din imediata
vecinatate a fundatiilor;
b) Interventii privind modernizarea structurii existente:

• Refacerea tuturor finisajelor interioare la pereti si tavane;
• Schimbarea tamplariei exterioare existente cu tamplarie performanta energetic;
• Schimbarea tamplariei interioare din lemn;
• Schimbarea pardoselilor;
• Reabilitarea termica a cladirii.
• Realizarea instalatiilor electrice, termice si sanitare, etc.
Masurile de interventie propuse impiedica avansarea degradarilor ssemnalate
emnalate si in acelasi timp de
a aduce constructia la starea normala de functionare in conditii de siguranta.
Măsurile preconizate mai sus reprezintă soluţii de principiu care se pot modifica în funcţie de
situaţia constatată pe teren în timpul efectuării lucrărilor.
lucrărilor.”
4.5. Intervenţii
enţii asupra clădirii existente
Prin tema de proiectare beneficiarul a solicitat efectuarea următoarelor modificări la
ția existentă conform adresa D.S.P. Neamt:
construcția
rețea
ICUSESTI jud. Neamt
canalizare;
Prin executarea prezentului proiect nu se vor modifica principalii indicatori fizici ai clădirii
(POT și CUT).
operațiuni de întreținere curentă și de modernizare a clădirii în
În principal se vor efectua opera
țiuni includ următoarele :
cauză. Aceste operațiuni
§ Asigurarea unei surse proprii de apa pota
potabila;
rețea
canalizare;
Totodată se va executa o recompart
recompartimentare
imentare a clădirii existente astfel încât acesta să
țelor unui spațiu de învățământ modern. Astfel se vor dezafectă unele dintre încăperile
răspundă cerințelor
țiuni și anume:
existente pentru a acomoda noi funcțiuni
§ grup sanitar - pentru angajații
ții unității de învăță
învățământ;
§ grupuri sanitare pe sexe - pentru școlari;
§ centrală termică
4.5.1. Grupuri sanitare interioare

Pentru a putea realiza grupuri sanitare interioare pentru elevi dimensionate conform Ordin nr.
1955 din 18 oct. 1995 pentru aprobarea Normelor de igien țile pentru ocrotirea,
igienă privind unitățile
edicarea și instruirea copiilor și tinerilor, ss-a refuncționalizat sala de clasă 2.. Compartimentările s-au
s
ți despărțitori autoportanți executați din plăci de gips carton pe structură metalică
proiectat cu cu pereți
cu o grosime totală de 10cm
cm respectiv 15cm. Panourile vor fi impermeabile la apa (de culaore
verde),gletuite și apoi varuite cu var lavabil de culoare alb.
ICUSESTI jud. Neamt
4.5.2 Desfacere și refacere pardoseli

Se vor dezafecta pardoselile existente și se vor înlocui cu următorul sistem:
- pardoseala rece din plăci de gresie antiderapantă de culoare bej, maro / pardoseală caldă din
parchet melaminat de culaore bej, maro cu o grosime de 10mm
10mm;
- șapă autonivelantă – 2cm;
4.5.3 Desfacere și refacere șarpantă

țiilor din caietul de sarcini șarpanta existentă. Se va reface
Se va desface conform indicațiilor
șarpanta conform detaliilor din partea desenată. Toate elementele din lemn ale șarpantei se vor
proteja prin ignifugare, tratarea cu fungicide şi insecticide şi desigur, tratamentul
ratamentul anticarii.
4.5.4 Înlocuire învelitoare

Se va înlocui învelitoare existentă din placi de azbest cu tablă profilată tip țiglă de culoare
3018, cu dispunerea de burlane și jgheaburi prevopsite in culoarea invelitorii.
roșu RAL3018,
4.5.5 Compartimentare
are cameră C.T.
ționalizat camera
Pentru a putea realiza o cameră pentru centrala termică (C.T.) ss-a refuncționalizat
P13- magazie. Pentru realizarea accesului in CT se va dezafecta parapetul ferestrei din axul 4
intersectie cu axele C’-D.
4.5.6. Dezafectare și refacere

facere tencuieli interioare
Se vor desface tencuielile interioare și se va rostui pe 1cm adîncime zidăria după care se va
ția tencuielilor cu mortar de ciment de clasă M2,5T în grosime maximă de
proceda la execuția
strat de glet și var lavabil alb in două straturi.
1,0cm. Peste tencuială se va executa un str
ților perimetrali
4.5.7. Termoizolarea pereților perimetrali,a fundațiilor perimetrale si a planseului peste parter.
ții exteriori cu termosistem cu plăci de polistiren expandat în grosime de
Se vor termoizola pereții
10cm și tencuială decorativă de fațadă
țadă de culoare galben RAL 10
1016. Soclul și fundațiile se vor
termoizola cu termosistem de soclu cu plăci de polistiren extrudat în grosime de 5cm și tencuială
impermeabilă de soclu în culoare negru.
ție din vată minerală de sticlă cu
Peste planseul din beton peste parter se va dispune termoizolație
grosimea de 10cm,
0cm, cu co conductivitate termică de maxim 0,042 W/mk; materialul va fi
ICUSESTI jud. Neamt
incombustibil clasificat Euroclasa A1 conform SR EN 13501

13501-1.. Peste aceasta se va dispune o
podina din lemnn din scandura cu grosimea de 24mm si o latime de 1000mm cu rol de creare alei
de acces.
4.5.8. Trotuare perimetrale

Se vor executa trotuare perimetrale din beton simplu de clasă C16/20, cu o lățime de 100cm și
lățime
o grosime de 10cm, cu o pantă transversală de 2%, trotuar dispus pe un strat de pietriș
pietri în grosime
ții se va hidroizola cu un mastic bituminos. In acelasi sistem
de 10cm. Rostul trotuar fundații
constructiv se va executa si aleea de acces din drumul satesc pana la scarile de acces.
4.5.9. Reparatii si consolidari la pereti si fundatii

Având în vedere ca in executie sa se identifice zone cu degradari la pereti si fundatii care sa
necesite lucrari de reparatii sau consolidari, se dispun urmatoarele lucrari de de reparatii si
consolidare, de principiu:
- se vor consolida zonele degradate a peretilor prin placarea zidăriei cu o tencuială armată în
grosime de 5cm realizată cu mortar M5Z (M50Z) și armată cu plasă sudată profilată SPPB
ϕ6/100/100 pe fiecare fata a peretilor
peretilor;
- conlucrarea cu peretele se va realiza cu ajutorul unor agrafe dispuse cate 3 in fiecare gaură
dispuse cate 2 găuri pe m2;
țiile se va realiza cu ajutorul unor agrafe dispuse cate 1 in gaura cu
- conlucrarea cu fundațiile
dispunea unei găuri la fiecare 50cm liniari;
- in cazul in care fundatiile
iile necesita lucrari de consolidare, se dispune consolidarea zonelor
degradate in acelasi sistem constructiv ca si consolidarea peretilor;
4.5.10. Inlocuire tamplarie

Se va dezafecta tamplaria existenta degradata din lemn si se va inlocui cu o tamplarie cu profile
din PVC de culoare alb, si geam tip termopan cu 3 foi.
4.5.8 Lucrări de închidere/deschidere goluri

ționalizare a camerelor sunt necesare lucrări de zidire a unor goluri
În cadrul lucrărilor de refuncționalizare
sau de creare de noi goluri.Golurile se vor zidi cu cărămidă de aceleași dimensiuni ca cele din zid sau
aceleași
se vor plomba cu beton simplu ce clasă C8/10. Golurile se vor executa cu dalta și ciocanul fără a
ICUSESTI jud. Neamt
ții. Se interzice folosirea rotopercutorului. Dupa trasarea golului se taie peretele cu

produce vibrații.
discul dupa care se foloseste dalta si ciocanul. Golul nou creat va fi prevazut cu buiadrug ceramic
prefabricat.
4.6. Cerințe de calitate

au dimensionat in starea limita ultima de rezistenţă şi stabilitate, şi s-au
Elementele s-au s verificat in
stările limită ale exploatării normale (deformaţii şi fisurare) conform normativelor în vigoare.
Realizarea unei calităţi corespunzătoare a lucrărilor de construcţii se va asigura de constructor şi
beneficiar, urmărindu-se
se îndeplinirea parametrilor calitativi pe fiecare etapă în conformitate cu legea
10/1995 privind calitatea
atea lucrărilor de construcţii.
Constructorul va respecta cu stricteţe detaliile şi condiţiile tehnice din proiect. Execuţia se va face
cu respectarea prevederilor cuprinse in norm
normele
ele tehnice in vigoare. Orice modificări ale detaliilor din
proiect se vor face cu acordul
cordul scris al proiectantului.
In conformitate cu prevederile legale, se va interzice trecerea la faza următoare de execuţie
înainte de recepţionarea
ecepţionarea celei anterioare.
Măsurile de protecţie a muncii se vor lua în conformitate cu legislaţia în vigoare de către
constructor şi beneficiar. În execuţie se vor respecta normele de protecţia muncii şi PSI, cât şi legea
calităţii în construcţii şi Legea nr. 50 privind execuţia lucrărilor. La orice neconcordanţă între proiect
şi faţa locului, se va chema imediat proiectantul de specialitate având în vedere gradul de dificultate
al lucrării.
Se va respecta obligatoriu programul de urmărire şi control.
5. VERIFICĂRI PE PARCURSUL EXECU

EXECUȚIEI
Supravegherea și controlul execuției peretelui îngropat se va face având ca referință
standardul C56/1985.
6. INSTRUCŢIUNI PENTRU URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCŢIILOR

Prezentele instrucţiuni pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor se bazează pe
Legea nr. 10 şi Normativul P 130 – 88. Având în vedere acestea în cadrul activităţii de urmărire
se va organiza numai urmărirea curentă.
ICUSESTI jud. Neamt
Beneficiarul va desemna un responsabil cu urmărirea comportării în timp care periodic va

roceda la verificarea stării reale a construcţiei şi va face consemnările necesare, care se introduc
proceda
în cartea construcţiei.
De asemenea în urma unor fenomene excepţionale (seism, incendii, etc.) se va face o
verificare a întregii clădiri, după care obliga
obligatoriu
toriu se vor face consemnări amănunţite.
Scopul urmăririi construcţiilor este asigurarea aptitudinii lor, pentru exploatarea pe durata
de serviciu şi obţinerea unor informaţii necesare perfecţionării activităţii în construcţii.
Beneficiarul în urma semnală
semnalării
rii unor situaţii ce afectează aptitudinea pentru exploatarea a
construcţiilor, va lua masuri de intervenţie şi reparare, sprijiniri, consolidări capitale.
Urmărirea curenta se va executa cu mijloace de observare simple prin examinare vizuală
şi se refera la depistarea şi semnalarea din faze incipiente a degradărilor construcţiilor din punct
de vedere al durabilităţii, siguranţei şi confortului. Urmărirea curenta are caracter permanent şi
coincide cu durata de serviciu efectiva a obiectelor de construcţie.
Se vor urmări:
- schimbări în poziţia obiectelor de construcţie în raport cu mediul de implantare, care se
manifesta direct prin deplasări vizibile orizontale sau verticale, înclinări sau prin efecte secundare
vizibile (de exemplu desprinderea trotuarelor)
trotuarelor);
- apariţia de fisuri, crăpaturi, dereglarea ss-au
au blocarea funcţionarii unor utilaje, înţepenirea uşilor
sau a ferestrelor, dislocarea unor elemente de construcţii
- defecte manifestate prin pete de rugina coroziuni vizibile la confecţiile metalice;
- exfolieri
folieri de betoane, elemente de construcţii cu urme de umeziri etc.
Proiectul de instrumentare și urmărire în timp este obligatoriu și se va realiza prin grija
beneficiarului conform normativelor tehnice în vigoare, datele prezentate mai sus având rol
informativ pentru beneficiar și elaboratorul programului de urmărire.
7. SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

La întocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a muncii,
dintre care principalele sunt incluse în următoarele acte normative:
• Disp.Legii.319/2006 a securitatii și sănătății în muncă;
• Hot. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor,
• Hot. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006,
ICUSESTI jud. Neamt
• Hot. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securita

securitate
te si sanatate pentru utilizarea in munca
de catre lucratori a echipamentelor de munca;
• Hot. nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
• Hotararea Guvernului nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile
• Prevederile Legii nr. 307/ 2006 privind protectia impotriva incendiilor;
• Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 - privind protectia si igiena
giena muncii in constructii -ed.
1995;
• Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime;
• Ord. MMPS 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie
individuala;
• Ordinul MAI nr. 163/2007 pentru aprobare
aprobareaa Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
• Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 - Normativ C300/1994 Normativ de prevenire şi stingere a
incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.
În conformitate cu Normele Generale de Protectia Muncii, antreprenorul lucrărilor este
obligat:
− să analizeze documentatia tehnică de executie din punctul de vedere al securitătii muncii si
dacă este cazul, să facă obiectiuni, solicitând proiectantului modificările necesare conform
confo
reglementarilor legale.
− să aplice prevederile legislative de protectie a muncii, precum si prescriptiile din
documentatiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază, de serviciu si auxiliare necesare
realizării constructiilor;
− să execute toatee lucrările prevăzute în documentatia tehnica în scopul realizării unei exploatări
ulterioare a constructiilor în conditii de securitate a muncii şisă sesizeze clientul şi proiectantul
când constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzăto
necorespunzătoare,
are, săfacăpropuneri de
solutionare si săsolicite acestora aprobările necesare ;
− să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistentă tehnică în vederea rezolvării
problemelor de securitate a muncii în cazurile deosebite apărute în executarea lucrărilor
luc de
constructii;
− să remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuării probelor, precum si cele
constatate la receptia lucrărilor de constructii.
ICUSESTI jud. Neamt
In mod deosebit se atrage atentia asupra obligativit ătii respectării cu strictete a Ordonantei
obligativitătii
Guvernului publicata în Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea durabilitătii,
calitătii riguroase, sigurantei în functionare şi functionabilitătii constructiilor.
Beneficiarului îi revin, conform Normelor generale de protectie a munc
muncii,
ii, următoarele obligatii
legale privind executarea constructiilor:
− să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de protectie a muncii si în cazul când
constată deficiente, lipsuri sau neconcordante fată de prevederile legislatiei în vigoare,
vigoar să ceară
proiectantului remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice sau
punerea în concordantă a prevederilor din proiect cu cele legislative;
− săcolaboreze cu proiectantul si antreprenorul lucrărilor, dupăcaz, în scopul rezolvării
rez tuturor
problemelor de securitate a muncii.
− pentru lucrările care se execută în paralel cu desfăşurarea procesului de productie, sâ încheie cu
antreprenorul lucrării un protocol în care se va delimita suprafata pe care se executălucrarea,
pentru care răspunde privind asigurarea măsurilor de protec
protectia
tia a muncii ce revin furnizorului; în
protocol se va specifica si conditiile care trebuie respectate de către antreprenor, astfel incit
desfăşurarea procesului de productie în conditii de securitate sănu fie afectat de lucrările de
constructii executate concomitent
oncomitent cu aceasta.
− să controleze cu ocazia receptiei lucrărilor, realizarea de către antreprenor a tuturor măsurilor
de protectie a muncii prevăzute în documentatia tehnică, refuzând receptia lucrărilor dacă nu
corespund din punct de vedere al secur
securitătii muncii.
− să emită instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitătile sau grupele de activităti
necesare exploatării constructiilor.
În acest scop se vor întocmi:
1) Planul de securitate şi sănătate
sănătate,care să conţină cel puţin următoarele:
- numele si adresa antreprenorului;
- numarul lucratorilor din santier;
- data inceperii lucrarilor;
- evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, materiale utilizate, de echipamente de
lucru folosite.
- măsuri generale de organizare a şantieru
şantierului;
- identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri;
ICUSESTI jud. Neamt
- măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă riscuri şi măsuri de
protecţie colectivă şi individuală;
- amenajarea şi organizarea şantierului, m
modalităţi
odalităţi de depozitare a materialelor, amplasarea
echipamentelor de muncă;
- măsuri generale de asigurare a menţinerii şantierului în ordine şi stare de curăţenie;
- măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile
ce decurg din acestea.
2) Registrul de coordonare şi instruirea personalului

personalului.
- Identificarea riscurilor;
- Lucrări de săpături:
- sprijinirea malurilor;
- Lucrări de cofraje, armări elemente cu oţel beton, turnări betoane:
-stabilitatea
stabilitatea schelelor de susţinere;
- Stabilitatea cofrajelor;
- Prevederea de balustrade de protecţie la circulaţia pe schele;
- Semnalizarea de securitate cu panouri de semnalizare şi avertizare la locurile de lucru cu risc;
- executarea de scări de acces pe schele.
8. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

La întocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din Legea nr.307/2006
privind
ind apărarea impotriva incendiilor .
În timpul executiei se vor respecta :
• Prevederile Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
• OMAI 166/2010 privind apărarea împotriva incendiilor la construc
construcții;
• Norme generale de apărare împotriva in
incendiilor aprobate prin OMAI 163/2007;
• Ordinelor nr 1435/2006,nr.712/2005 si nr.138/2001 –dispozitii
dispozitii generale de P.S.I;
• Normele P.S.I proprii ale constructorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare ale acestora
.
• Dispozitiile organelor de control.
Beneficiarului ii revin următoarele obliga
obligații:
-Trimiterea
Trimiterea în termen legal a eventualelor obiectii, la prezentul proiect.
ICUSESTI jud. Neamt
-Respectarea
Respectarea obligatiilor ce ii revin din actele normative mentionate mai sus, inclusiv procurarea
şi întretinerea P.S.I., în conformitate cu Normativul Departamental şi recomandările
proiectantilor privind obiectul din prezenta documentatie .
Reglementările privind masurile de prevenire si stingere a incendiilor se vor respecta in toate
etapele de execuţie.
9. CONCLUZII
La proiectarea elementelor de rezisten
rezistență, s-au
au urmărit realizarea condiţiilor de siguranţa
(rezistenta, stabilitate, durabilitate) prin respectarea normelor romanesti si europene in vigoare.
Proiectarea a urmărit alegerea unor soluţii care sa asigure resp
respectarea
ectarea siguranței
siguran în
ției. Prin respectarea prevederilor din proiect, piese scrise si piese desenate,
exploatare a construcției.
există premisele unei execuţii de calitate impuse de Legea 10 privind calitatea in construcţii.
Proiectul se va verifica conform reg
reglementărilor
lementărilor tehnice în vigoare la cerința
cerin de calitate
A1.
Întocmit,
Ing. Grigoras Vlad
ICUSESTI jud. Neamt
CAIET DE SARCINI LUCRĂRI DE INTERVENȚIE

INTERVENȚIE
I. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele conditii tehnice ce trebuie
ie avute in vedere
la executia:
-lucrarilor
lucrarilor de desfacere a sarpantelor,peretilor,a planseului si decuparea de goluri de usi si
geamuri in peretii structurali existenti;
-lucrari
ucrari de terasare a terenului;
-lucrari de sub-betonari;
- lucrari de camasuire fundatii;
- lucrarilor
lor de realizare a fundatiilor;
-lucrari de camasuire
amasuire pereti pe ambele fete;
-lucrarilor
or de executie din beton armat;
- lucrarilor de executie din zidarie in vederea realizarii peretilor structurali si de
compartimentare;
-lucrarilor de realizare a sarpantei.
Obligatiile si raspunderile investitorilor,proiectantilor si executantilor lucrarilor de
constructii in asigurarea calitatii,sunt reglementate in Legea nr.10/1995 privind calitatea in
constructii.
Orice
rice modificari ulterioare in cuprinsul prescriptiilor si orice noi prescriptii ce vor
aparea,vor fii respectate in mod obligatoriu
obligatoriu,chiar
,chiar daca nu concorda cu prevederile prezentei
lucrari.
In consecinta,utilizatorii
,utilizatorii acestui caiet de sarcini trebuie sa cunoa
cunoasca
sca si sa mentina la curent
listele prescriptiilor, operand treptat in acestea
acestea,modificarile
,modificarile si completarile survenite.
II. EXECUTIA LUCRARILOR DE DESFACERI SI DEMOLARI

Prezentul capitol este valabil pentru executarea llucrarilor
ucrarilor de desfaceri sarpanta,desfacere
sarpanta
planseu de lemn,desfacere pereti de zidarie,pentru decopertarea tencuielilor,taierea de goluri in
peretii din zidarie,desfacerea trotuarelor etc.
II.1. GENERALITATI:
ICUSESTI jud. Neamt
Inaintea inceperii oricaror lucrari de desfacere vor fi luate in considerare toate

relatiile/legaturile
iile/legaturile cu proprietatile adiacente sau structuri vecine care pot afectate de lucrarile de
demolare.Se vor identifica elementele de legatura si se vor proteja in vederea asigurartii unui
nivel de siguranta pentru succesiunea etapelor de desfacere si de a asigura stabilitatea partilor
structurale nedemolate inca.Pe tot parcursul lucrarilor ddee demolare se vor folosi metode,materiale
metode
si echipamente/utilaje astfel incat sa fie protejate vietile omenesti si valorile materiale.
II.2. DESFACERI LA NIVELUL ACOPERISULUI:

Obligatii si raspunderi ale executantilor:
-respectarea prevederilor din documentatia tehnica aferenta;
-organizare de santier corespunzatoare
punzatoare anvergurii lucrarii;
-realizarea
realizarea conditiilor de calitate pre
prevazute de documentatia tehnica;
-instruirea
uirea personalului asupra procesului tehnologic,asupra succesiunii fazelor si operatiilor si a
masurilor de protectia muncii;
-luarea
luarea masurilor de protectie a vecinatatilor prin evitarea de transmitere a vibratiilor puternice
sau a socurilor,prin degajari mari de praf,precum si prin asigurarea acceselor necesare la
vecinatati;masuri de protectie a circulatiei si a mediului inconjurator.
II.2.1.REGULI
REGULI PENTRU DESFACERI LA NIVELUL ACOPERISULUI:
Sunt prezentate in continuare cateva reguli generale dupa cum urm
urmeaza:
Demontarile invelitorii si a sarpantei se vor efectua de regula dupa:
-incetarea
incetarea activitatii din interiorul constructiei;
-suspendarea
suspendarea utilitatilor care impiedica buna desfasurare a interventiei (ex:firele de inalta
tensiun, firele de telefon);
-asigurarea
asigurarea continuitatii instalatiilor tehnico
tehnico-edilitare
edilitare pentru vecinatati daca este cazul;
- evacuarea inventarului mobil(obicte de inventar,mobilier,echipamente etc),din spatiul imediat
inferior zonei de lucru.
Demontarea elementelor acoperisului se va realiza fara a afecta rezistenta constructiei si a
periclita continuitatea demolarii.
Demontarea se va efectua respectand ordinea logica a operatiilor pornind de la partea
superioara sau coama catre streasina,incepand cu demontarea accesoriilor,continuind cu
invelitorile propriu-zise,dinspre
zise,dinspre exterior catre interiorul constructiei si incheind cu sarpanta.
ICUSESTI jud. Neamt
La efectuarea lucrarilor de demolare se va avea in vedere respectarea normelor de tehnica

securitatii si protectia muncii,prevazute in documentatie.
Se interzice supraincarcarea planseului prin aglomerarea materialelor de montare.
Transportul si evacuarea materialelor demontate din si de pe acoperis se va realiza astefel incat
sa nu se produca degradarea lor,utilizand pentru acestea jgheaburi,palete,cont
jgheaburi,palete,containere,precum
ainere,precum si
dispozitive si utilaje corespunzatoare.
Se interzice lucrul cu foc deschis la distante mai mici de 3m fata de elementele sau materialele
combustibile PAS(carton
arton sau panza bitumata,poliester,lemn etc.)fara luarea masurilor de
protectie specifice(izolare,umectare,ecranare
cifice(izolare,umectare,ecranare, etc).Zilnic,dupa terminarea programului de lucru
acoperisul se curata de resturile si deseurile rezultate.Materialele si substantele combustibile se
depoziteaza in locuri special amenajate,fara pericol de producere a incen
incendiilor.
Pe timpul executarii lucrarilor la sarpante si invelitori combustibile este interzis focul deschis
sau fumatul.Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevazute si asigurate cu protectiile
necesare.
La executarea lucrarilor la invelitori pe tim
timpp friguros se interzice curatirea de zapada si gheata
a acoperisurilor cu foc deschis.
II.3. DEMOLARE ELEMENTE

E DIN BETON ARMAT SI DE ZIDARIE
Se va tine seama de urmatoarele precizari:
Conducatorul responsabil va aduce la cunostinta muncitorilor planul de demolare,metodele de
executare a lucrarilor,locurile cele mai periculoase si masurile de prevenire a accidentelor.
Demolarea partilor componente ale cladirilor trebuie astfel executata,incat demolarea unei parti
din cladire sau a unui element de constr
constructie
uctie sa nu atraga prabusirea neprevazuta a altei parti sau
a altui element.
Se interzice utilizarea retelei electrice a cladirii sau constructiei demolate.Pentru iluminarea
locului de lucru,inainte de demolare se va amenaja o retea electrica separata,care sa nu aiba nici
un fel de legatura cu constructia care se demoleaza.
In cursul lucrarilor de demolare se vor lua masuri pentru a se evita praful(de exp.prin
stropirea cu apa a portiunilor de cladire care se demoleaza).
Este interzisa supraincarcarea
carcarea planseelor si daramarea cosurilor de fum pe cladiri,a stalpilor de
zidarie sau a zidurilor despartitoare prin daramare(taierea la baza) si lasarea lor sa cada pe
plansee. La demolarea peretior neportanti,elementele portante nu vor fi afectate.
ICUSESTI jud. Neamt
Lucrul
rul la inaltimea de peste 3m,unde exista pericolul de cadere si nu se poate executa
parapet,se va executa numai cu utilizarea centurilor de siguranta verificate si legate de elementele
solide ale constructiilor.
Toate locurile de munca si de circulati
circulatie trebuie sa fie bine luminate. La locul de munca din
apropierea cablurilor de tensiune trebuie luate masuri contra electrocutarii(izolarea,ingradirea).
electrocutarii(izolarea,
Molozul va fi coborat prin jgheaburi inchise,capatul inferior al acestuia fiind la cel mult 1m de la
pamant sau pardoseala.In caz contrar se va monta un buncar de primire. Nu se admite aplicarea
scarilor sau supraincarcarea planseelor.
La efectuarea lucrarilor de demolari,se vor adopta masurile si regulile generale de
protectia muncii in functie de amploarea lu
lucrarilor,de
crarilor,de personalul atestat si calificat pe categorii
de lucrari necesare.
Se vor respecta cu strictete masurile de protectiaa muncii de la Capitolul26-
Capitolul26
Demolari,reparatii si consolidari din „Regulamentul privind protectia si igiena muncii in
constructii”,aprobat
”,aprobat prin Ordin M.L.P.A.T.nr.9/N/15.03.1993.
II.4. SCHELELE
Schelele exterioare si interioare folosite la lucrarile de constructii montaj trebuie sa fie
obiect de inventar sau standardizate.
In cazul in care totusi se utilizeaza schele,podine de lemn si esfodaje
nestandardizate,acestea se vor executa pe baza unor proiecte aprobate de inginerul sef al
santierului.
Suprafata de teren pe care se monteaza schelele trebuie nivelata si amenajata pentru
scurgerea apelor.Latimea podinei schelelor si esafodaje
esafodajelor
lor trebuie sa fie de cel putin 2cm pentru
tencuieli si betonari,iar pentru finisaje de cel putin 1m.
Inaltimea trecerilor pe schela trebuie sa fie de cel putin 1,8m(intre doua podine
orizontale).
Podinele schelelor si esafodajelor trebuie sa aiba o supraf
suprafata
ata neteda,rosturile intre
panourile sau dulapii podinei sa nu depaseasca 10mm.Podinele schelelor si esafodajelor trebuie
sa aiba o suprafata plana neteda. Podina schelei trebuie sa fie distantata de zid cu cel putin 50
mm pentru tencuieli si cel mult150 m
mm
m la finisaje.Asezarea podinei se va face in asa maniera
incat sa excluda posibilitatea deplasarii sau alunecarii ei.
ICUSESTI jud. Neamt
Schelele trebuie bine ancorate de partile solide ale constructiei pe toata inaltimea.Se
interzice de a se rezema sau fixa schela de eleme
elementele nestabile ale constructiei.
Pentru a preveni caderea oamenilor,a sculelor sau a materialelor,podinele schelelor si
rampelor de acces situate mai sus de nivelul solului sau planseului trebuie sa fie imprejmuite cu
parapete solide.Parapetele vor avea o inaltime de cel putin 1m si vor fi compuse din mana
curenta geluita si rigle intermediare orizontale.
Se interzice cu desavarsire folosirea podinelor amenajate pe suporturi improvizate in loc
dee podine reglementar executate. Montarea si demontarea schelelor trebuie
uie executata sub
supraveghere. Schelele si esafodajele se dau in exploatare numai dupa receptia tehnica,cu
intocmirea unui proces-verbal
verbal de catre o persoana desemnata in acest sens.Pe schele si esafodaje
se vor afisa plancarde
ncarde sau scheme de incarca
incarcare. Trebuie organizat controlul zilnic al starii
schelelor si esafodajelor inaintea inceperii lucrului.Podinele,scarile si rampele de acces trebuie sa
fie curatate zilnic de moloz si deseuri de constructie,pentru a se evita formarea de suprafete
alunecoase pe acestea.
Atat pe timpul montarii si demontarii schelelor,cat si in timpul perioadei de
exploatare,zona in care se lucreaza va fi ingradita si inchisa pentru a nu permite
permi accesul
persoanelor straine. De asemenea, este interzisa stationarea sub schelele suspendate.
Montarea si demontarea scheleleor se va face pe baza unui ordin scris dat de catre
conducatorul unitatii si numai dupa ce ss-au luat masurile de protectie a muncii. Demontarea
schelariei se va face pe baza unei reguli si anume,sa se execute de ssus
us in jos,pe etape.
Pe masura demontarii,toate materialele de schelarie trebuie sa se coboare cu ajutorul
cablurilor sau a franghiilor,prin scripete si troliu si sa se depoziteze in ordine in locuri special
s
amenajate in acest scop. Este interzisa demontare
demontareaa prin daramare sau aruncarea materialelor
mater
rezultate din demolare. Zona in care se demonteaza schelele se imprejmuieste sau,in cazuri
speciale se poate asigura protectia,prin executarea copertinelor.
In timpul furtunilor sau vanturilor,cu o intesitate mai mare de 6 grade(11km/sec),precum
si in timpul noptii(in cazul in care punctul de lucru nu a fost prevazut cu iluminat
artificial),trebuie sa se intrerupa lucrul pe schela,cat si operatiile de demolare.
II.4.1. SCHELELE DE INVENTAR DIN TUBURI METALICE

La montarea schelelor metalice tubulare,se vor verifica cu atentie tuburile metalice,pentru
a nu se folosi cele indoite,turtite sau cu crapaturi.
ICUSESTI jud. Neamt
Stalpii tubulari ai schelelor metalice trebuie sa se monteze perfect vertical in sabotii de

sprijin. La sosirea pe santier a schelelor metalice,trebuie sa fie receptionate in prezenta organelor
tehnice care se ocupa de conducerea lucrarilor de montare a schelelor.Dupa montarea sau in
timpul demontarii lor,toate firele electrice din apropierea schelelor vo
vorr fi indepartate.Schelele
metalice vor fi legate la pamant si se vor instala si paratrasnete. Pentru a preveni rasturnarea lor
din cauza vantului,schelele tubulare vor fi fixate rigid de elementele stabile sau ancorate prin
cabluri.
II.4.2. SCHELELE INTERIOARE,RAMPE
OARE,RAMPE DE ACCES:
Caprele pe care se aseaza podina,pentru a forma schele interioare trebuie sa fie legate prin
diagonale,in sens longitudinal.
Urcarea muncitorilor pe schelele interioare trebuie sa se faca pe scari (rampe) de acces.
Inaintea de montarea schelelor interioare,trebuie sa se controleze starea buna a elementelor ce o
compun.Scoaterea consolelor afara, se face cu cel mult 1/3 din lungimea grinzilor.
Rampele de acces pentru circulatia muncitorilor trebuie sa fie confectionate din panouri
bine legate
egate intre ele,cu o latime de cel putin 0,5m,daca se circula intr
intr-o
o directie si cel putin 1m
daca se circula concomitent in ambele directii.
La rampele de urcare montate pe o inclinatie de cel mult 1:3,pe toata lungimea lor vor fi
montate la fiecare 30-40cm
cm sipci transversale cu o sectiune de 4x5cm pe toata latimea
caprei.Pentru evitarea deplasarii transversale si longitudinale,rampele de acces vor fi bine fixate
pe reazemele respective. Este interzisa blocarea rampelor de acces cu materiale de constructii sau
alte obiecte.
Nu se admite innadirea intre ele a mai mult de doua scari portative,dand muncitorului
posibilitatea sa lucreze stand pe o treapta inferioara a ramelor longitudinale trebuie sa aiba saboti
metalici,cu capetele ascutite sau de cauciuc.
In cazul in care se monteaza piese,obiecte sau parti de cofraje de pe scarile duble,acestea
trebuie sa fie prevazute la partea superioara cu platforme imprejmuite cu balustrade,pe care sa
stea muncitorul
uncitorul in timpul montajului. Latura platformei nu va depasi 1/3
3 din deschiderea scarii.
II.5. CURATIREA SANTIERULUI

La inceperea lucrarilor,chiar daca nu este specificat in contract sau in alt
document,Contractorul va indeparta vegetatia si toate materialele organice de pe
amplasament,acestea vor fi indepartate din santier si se vor transporta in locurile aprobate pentru
ICUSESTI jud. Neamt
acest scop.Inlaturarea pamantului vegetal prin exacavari mari si sapaturi facute mecanic sau
manual in teren incluzand taierea si inlaturarea radacinilor si bustenilor,roci si materiale cu
dimensiuni care nu depaseste 0,30kg/mc,se vor face protejand structurile subterane cum ar
conductele si canalele de drenare etc. si incluzand depozitarea materialului rezultat din lucrarile
de santier.
II.6. MATERIALE:
Materialele si echipamentele ce vor fi folosit
folositee pe durata lucrarilor de demolare vor fi in
concordanta cu prezentul caiet de sarcini sau standardele relative la acest subiect.Materialele
rezultate din aceste lucrari vor fi indepartate si nu vor fi stocate,dispersate sau refolosite in
santier,exceptand cele aprobate de Proiectant pentru acest scop.Acolo unde este necesar,
necesar
Contractorul va lua toate precautiile necesare pentru a preveni raspandirea noroiului si molozului
pe drumuri, de catre vehicule.
Materialele rezultate in urma desfacerii șarpantei se vor indeparta prin intermediul unor
jgeaburi pentru evacuarea molozului si a deseurilor. Se va asigura frontul de lucru astfel incat sa
nu prezinte pericol pentru persoanele aflate in perimetrul incintei.
Nu se admite deversarea/introducerea molozului si a noroiului in canalizarea publica sau
cursuri de apa.Contractorul va repara,pe cheltuiala proprie,orice deteriorare adusa proprietatilor
invecinate in timpul lucrarilor de demolare/decopertare a a lucrărilor menționate
men prin
proiect;daca vor fi necesare despagubiri acestea vor fi suportate de catre Contractor.
II.7. SUCCESIUNEA
ESIUNEA LUCRARILOR DE DEMOLARE
Inaintea inceperii lucrarilor de demolare,Contractorul va intocmi un program de lucru si
va fi supus aprobarii Consultantului (daca exista).Programul va prezenta
rezenta secvential lucrarile de
demolare si metode de operare.Echipamentele/utilajele propuse pentru lucrari si fiecare operatie
va fi prezentata detaliat,cu duratele de timp aferente.Contractorul va tine seama de posibilitatea
unor conditii climatice severe
re ce pot aparea si pot afecta lucrarile.
Aprobarea programului Contractorului de catre Consultant nu exonereaza pe acesta de
raspunderile contractuale.
II.8. SIGURANTA:
Contractorul se va asigura ca utilajele/echipamentele folosite indeplinesc urmatoarele:
ur
ICUSESTI jud. Neamt
1.Sunt in concordanta cu tipul si scopul lucrarii la care sunt folosite.

2.Sunt manevrate de operatori competenti si experimentati.
3.Sunt intretinute in bune conditiuni de functionare pe toata durata lucrarilor.
Pe toata durata lucrarilor,toti operatorii vor purta echipament de protectie individual
corespunzator cum ar fi:casti de protectie,ochelari de protectie,casti antifonice,masca de
protectie.
Materialul si molozul cazute se vor indeparta cu grija pentru a preveni balansari,caderi sau
deplasarea acestora intr-oo maniera care pune in pericol securitatea personalului,structura
adiacenta sau alte proprietati adiacente. Contractorul va instala plase de protectie,imprejmuiri si
bariere etc. pentru a preveni accidentele sau vatamarile/degradarile ce ar putea rezulta din
caderile sau proiectarile de materiale si /sau moloz.Atunci cand sunt folosite mijloace mecanice
cum ar fi macarale,excavatoare hidraulice,ciocane pneumatice pentru lucrarile de demolare,se va
avea in vedere ca nici una din partile componente ale acestor utilaje sa nu vina in contact cu
retelele subterane si supratetane.Contractorul va informa in timp util toate autoritatile competente
cu privire la lucrarile ce se vor executa pentru a se reamplasa aceste retele,dupa caz.
II.9. INTRETINEREA
ETINEREA STRAZILOR:
Contractorul trebuie sa inlature imediat praful si molozul care se poate aduna pe strazi
datorita lucrarilor.
II.10. PREVENIREA INCENDIILOR:

Trebuie sa fie in concordanta cu prevederile romanesti privind prevenirea incendiilor si
priveste
ste lucrarile de taiere si sudare ca parte a lucrarilor de demolare.
II.11. INDEPARTAREA MOLOZULUI:

Contractorul trebuie :
1.Sa nu permita prezenta pe santier a molozului.
2.Sa indeparteze molozul de pe santier cel putin o data pe saptamana.
Contractorul trebuie sa fie in concordanta:
i.-Nu
Nu se permite arderea molozului.
ii.-Molozul
Molozul va fi evacuat prin topogane sau in recipiente.
iii-Din
Din cand in cand se uda molozul,praful sau alte materiale care produc praf.
ICUSESTI jud. Neamt
iv.-Se
Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material odata cu progresul lucrarilor.
v.-La
La finalizarea lucrarilor toate uneltele care apartin Contractorului se vor lua de pe santier.
III. TERASAMENTE
III.1 DOMENIUL DE UTILIZARE:
Lucrarile de terasamente se refera la :
-decaparea stratului vegetal
etal din jurul amplasamentului;
-executarea
executarea sapaturilor si sprijinirilor necesare pentru interventii la nivelul fundatiilor cladirii
existente,dar si pentru executarea fundatiilor cladirilor noi;
-umpluturile
umpluturile de argila compacta si de nisip+pietris din jurul fundatiilor ssii sub pardoselile
parterului.
III.2 PREVEDERI GENERALE

Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare-primire
predare a
amplasamentului,trasarilor reperilor cotei zero etc. consemnata intr
intr-un
un proces verbal incheiat de
delegatii beneficiarului,proiectantului
iarului,proiectantului si executantului.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va verifica intreaga trasare de teren,atat
in ansamblu cat si pentru fiecare obiect in parte,determinandu
parte,determinandu-se
se daca se incadreaza in abaterile
prevazute in proiect.In cazul in care aceste abateri sunt depasite,incercarile nu pot fi incepute
decat cu acordul scris al proiectantului.
La verificarile pe faze de lucrari se vor efectua de catre comisia respectiva,eventual in
colaborare cuu specialistii geotehniceni,sondaje ddee verificare a corectitudinii proceselor verbale de
lucrari ascunse,cu frecventa
ecventa de minimum 1/10 din cele prescrise pentru verificarile pe parcursul
lucrarilor,iar receptia preliminara de minim 1/20 din aceste tipuri de verificari pe care comisia le
crede de cuviinta.
Se va verifica de asemenea daca stratul de pamant vegetal a fost recuperat dupa decapare
si a fost depozitat corect in vederea unor noi utilizari.
In cazul in care sapaturile au fost executate in conditii speciale(de exemplu:sub apa,cu sau
faraa epuismente,hidromecanizare,forare,etc.),se va verifica in mod special daca nu s-au
s produs
dislocari,afluiri etc.si se vor consemna in procesul verbal de lucrari ascunse eventualele deficente
si masurile de indreptare aplicate,conform indicatiilor scrise ale proiectantului.
ICUSESTI jud. Neamt
Sapaturile necesare santurilor limitrofe fundatiilor existente se vvor realiza etapizat,in

sah,pe tronsoane nu mai lungi de 2.0
2.0-2,5m.
III.3 LUCRARI PREGATITOARE

Lucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor la terasamente propriu-zise,sunt
propriu
in principal,cele de defrisari,demolari,amenajarea terenului si a platformei de lucru.
Defrisarea terenului consta in taier
taierea arborilor si tufisurilor sau,atunci
,atunci cand este
posibil,smulgerea lor din radacina,scoaterea buturugilor si radaci
radacinilor
nilor izolate,precum si
indepartarea materialului lemnos de pe suprafata de teren pe care se vor executa
terasamentele.Gropile care raman dupa scoaterea buturugilor vor fi umplute cu material
compactat. Suprafetele de teren ce urmeaza a fi defrisate se vor stabili prin proiect.
Daca in timpul executarii sapaturilor se intalnesc obiecte sau constructii de interes
arheologic,lucrarile se vor opri si se vor anunta organele competente.
In cazul descoperirii dupa demolare a unor gropi sau hrube ale caror limite se extind sub
nivelul cotei de fundare,executantul va opri lucrarile si va solicita beneficiarului si proiectantului
solutii corespunzatoare din punctt de vedere tehnic si economic. Intreaga suprafata a terenului pe
care se executa terasamentele va fi cura
curatata
tata de frunze,crengi,buruieni si cand este cazul,de
zapada.
Scurgerea apelor superficiale,spre terenul pe care se executa lucraruile de constructie,va fi
oprita prin executarea de santuri de garda ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru.
Dimensiunile
iunile santurilor de garda,pantele de scurgere si modul de protejare a talazurilor
vor fi prevazute in proiect.Pamantul rezultat din saparea santurilor se va depune intre santurile de
garda si sapaturile pe care le apara.
In cazul in care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat,executarea
santurilor nefiind economica,se vor amenaja rigole.
III.4 TRASAREA PE TEREN

Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate si
pe marcarea fiecarei constructii conform
onform proiectului.
Intocmirea planului de executare a lucrarilor de trasare necesare fixarii pozitiei
constructiilor pe amplasamentele proiectate si abaterile admisibile la trasare sunt date in
„Indrumatorul privind executarea trasarii de detaliu in const
constructii”.
ICUSESTI jud. Neamt
Trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii face parte din trasarea lucrarilor de
detaliu si se efectueaza pe baza planului de trasare,dupa fixarea pozitiei constructiei pe
amplasamentul proiectat.
Trasarea pe teren se face dupa executarea curatirii si nivelarii terenului in conformitate cu
prevederile normativelor in vigoare.
III.5 EXECUTAREA SAPATURILOR:

La executia sapaturilor va trebui sa se urmareasca permanent urmatoarele aspecte:
-sa
sa nu se afecteze echilibrul natural al terenului din jurul gropii de fundatie sau in jurul
fundatiilor,pe o distanta suficenta pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate existente sa nu
fie periclitata;
- sa se asigure pastrarea sau imbunatatirea caracteristicilor pamantului de sub talpa de fundatie;
-sa fie asigurate securitatea/protectia muncii in timpul lucrarilor.
In situatia in care executarea sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de
instalatii subterane existente(apa,canal,gaze,electrice)care raman in functiune,se vor lua masuri
de protectie impotriva deteriorarii acestora,iar executarea sapaturilor va incepe numai dupa
obtinerea aprobarii unitatilor beneficiare ale retelelor.
In cazul sapaturilor deasupra unor retele electrice,acestea se vor realiza numai in prezenta
reprezentantului
ului unitatii care exploateaza reteaua electrica respectiva; acesta va indica la fata
locului masurile de protectie a cablului si de evitare a accidentelor posibile prin electrocutare.
Daca existenta retelelor subterane nu ss-a evidentiat prin proiect,dar exista
xista indicii asupra
prezentei lor sau apar intamplator in timpul executiei sapaturilor,se va proceda astfel:
-se
se vor intrerupe temporar lucrarile de sapaturi;
-se
se va prospecta trenul cu mijloace de investigare adecvate;
-dupa depistare se vor anunta atat proiectantul cat si beneficiarii titulari de retele;
-cu
cu acordul dat de acestia si sub supravegherea lor permanenta se va proceda fie la
mutarea(devierea),fie la dezafectarea retelelor.
Sapaturile pentru fundatii trebuie sa fie organizate astfel ca,in oric
oricee faza a lucrului,fundul
sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte in ved
vederea unei eventuale
entuale colectari a
apelor care pot apare si evacuarea lor in conditii optime.
ICUSESTI jud. Neamt
Efectuarea sapaturilor sub nivelul apelor subterane,se va efectua cu respectarea

respect
prevederilor din normativulC169-88,
88, anexa1. Pentru coborarea nivelului apelor subterane,se vor
executa puturi forate conform proiectului elaborat de un proiectant de specialitate.
Pe parcursul executarii sapaturilor,pentru dirijarea apei de pe fundul sapaturii
s catre
puturile colectoare,se vor executa santuri de drenaj,cu o adancime de 0,5
0,5-1,00m.Peretii
1,00m.Peretii sapaturii
vor fi asigurati cu sprijiniri.
Evacuarea apei din groapa de fundatie se face prin pompare directa.Apa evacuata din
sapatura trebuie evacuata cat
at mai departe,pentru a nu se infiltra din nou in groapa de
fundatie.Daca in apropiere este o apa curgatoare,se va asigura evacuarea apei in albia ei.
Pentru efectuarea evacuarii continue a apei din sapatura,se vor asigura:
- agregate de rezerva;
- inaltimea
ea coloanei de aspiratie nu trebuie sa fie mai mare de 6,0m;
- un grup electrogen de rezerva,in caz de pana de curent.
In cazul executarii de sapaturi langa constructii existente sau in curs de executie,trebuie
luate masuri speciale pentru asigurarea stabi
stabilitatii
litatii acestora.Lucrarile corespunzatoare vor fi cele
prevazute in proiectul de executie(sprijinirea fundatiilor sau constructiilor existente etc.).
Executantul este obligat sa organizeze realizarea acestor lucrari cu mare atentie,utilizand
personal tehnicc cu o calificare corespunzatoare,care sa urmareasca indeplinirea parametrilor
stabiliti prin proiect in toate fazele executiei.
In cazul lucrarilor de sapaturi se vor utiliza excavatoare cu cupe inverse.Sapaturile
manuale sunt indicate in situatia in care spatiile pentru utilajele de sapat nu permit manevrarea
lor, in zone unde exista gospodarii subterane ce nu pot fi dezafectate sau mutate si nu sunt in
stare de functionare,cat si pentru aducerea gropilor de fundatie la cotele din proiect dupa
executarea lucrarilor de sapaturi mecanizate.
III.6 SAPATURI CU PERETI VERTICALI:

Peretii verticali ai gropilor de fundatie(in cazul in care consistenta straturilor de pamant
sapat nu este corespunzatoare si adancimea este relativ mare)vor trebui sprijiniti cu dulapi
metalici
lici asezati vertical;in caz contrar,peretii gropilor se vor executa cu taluz inclinat,in
conformitate cu prevederile din studiul geotehnic.
Pentru mentinerea stabilitatii malurilor vor trebui luate urmatoarele masuri:
ICUSESTI jud. Neamt
-pamantul
pamantul rezultat din sapatura nu va fi depozitat la o distanta mai mica de 1,00m de marginea
gropii de fundatie in cazul sapaturilor de pana la 1,00m adancime;
-distanta
distanta se poate lua in principiu egala cu adancimea sapaturii;
-terenul
terenul din jurul sapaturii nu va fi incarcat si nici supus la vvibratii;
-se
se vor lua masuri de inlaturare rapida a apelor din precipitatii sau provenite accidental;
-daca
daca din diverse cauze turnarea fundatiei nu se efectueaza imediat dupa sapare si se remarca
fenomene ce indica pericol de surpare,se vor lua imediat mas
masuri
uri de sprijinire a peretilor sapaturii
sau de transformare a lor in pereti cu taluz.
Cand turnarea betonului nu se face imediat dupa executarea sapaturii in cazul terenurilor
sensibile la actiunea apei,sapatura se va opri la o cota mai ridicata decat cea finala pentru a
impiedica modificarea caracteristicilor fizico
fizico-mecanice
mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei.
Executantul este obligat sa urmareasca permanent aparitia si dezvoltarea crapaturilor
longitudinale paralele cu marginile sapaturii care,daca nu sunt cauzate de uscarea pamantului,pot
indica inceperea surparii malurilor si in consecinta poate lua masurile de prevenire a
accidentelor.
III.7 SAPATURI CU PERETI IN TALUZ:

Aceste sapaturi se pot executa in orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor conditii:
cond
-pamantul
pamantul are o umiditate naturala de 12
12-18%
18% si se asigura conditiile ca aceasta sa nu creasca;
-sapatura
sapatura de fundatie nu sta deschisa mult timp;
-panta
panta taluzului sapaturii,definita prin tangenta unghiului de inclinare fata de orizontala(tgB=h/b)
sa nuu depaseasca valorile maxime admise pentru diverse categorii de pamanturi date in tabelul 1:
Natura terenului Adancimea sapaturi Adancimea sapaturii
pana la 3m mai mare de 3m
tgB= h/b tgB=h/b
argila nisipoasa 1/0,67 1/0,75
argila 1/0,50 1/0,67
loess 1/0,50 1/0,75
Executarea sapaturilor se va realiza in conformitate cu prevederile din „Normativ privind

lucrarile de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale”,indicativ
C169-88
88 si din „Normativ privind proiectarea,e
proiectarea,executarea
xecutarea si exploatarea constructiilor fundate pe
pamanturi sensibile la umezire” NP125
NP125-2010.
ICUSESTI jud. Neamt
Umpluturile de pamant de langa fundatii,sub trotuare si sub pardoseli,se vor executa din
pamantul rezultat din sapaturi,dupa sortare si prin adaugire, conform normativelor
rmativelor C169-88.
C169
Umpluturile se vor executa in straturi elementare,realizandu
elementare,realizandu-se
se un grad de compactare a fiecarui
strat,conform STAS 1913/13-1983.
Verificarile se vor executa conform normativelor C169
C169-88 si C56-85
85 pentru fiecare strat
elementar.Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut in STAS 1913-1983
1913 este
de -1% pentru mediu si -2%
2% pentru minim. Rezultatele acestor verificari se vor consemna in
procesele verbale de lucrari ascunse.
Conform normativului NP 125
125-2010, se vor verifica in mod special:
-asigurarea
asigurarea colectarii si evacuarii apelor din precipitatii sau din surse accidentale pe toata durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii.Se vor proteja transeele exterioare cu folii sau
prelate.
-executarea umpluturilor
pluturilor si trotuarelor (definitive
definitive sau provizorii)imediat dupa ce lucrarile au
depasit nivelul terenului natural si au fost receptionata hidroizolatia peste fundatie.
-executarea
executarea umpluturilor in jurul fundatiilor si sub pardoseli imediat ce constructia a depasit
nivelul terenului natural.
La verificarea pe faze si receptia lucrarilor de terasamente se vor executa sondaje in
punctele critice sau care prezinta dubii,pentru a se verifica daca umiditatea pamantului este cea
prescrisa de NP125-2010.De
2010.De asemen
asemenea
ea se va verifica daca au fost luate masurile necesare pentru
a evita umezirea ulterioara a pamantului din jurul fundatiilor.Rezultatele verificarilor se inscriu in
procesele verbale de lucrari ascunse.
III.8 EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE:

Executarea umpluturilor
turilor compactate pentru constructii civile se refera la realizarea de
umpluturi pentru fundatii din zona aferenta constructiei,umpluturi intre fundatii si la exteriorul
cladirilor sau umpluturi sub pardoseli.
Umpluturile se vor executa de regula din pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura.Se
interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contractii mari,maluri,argile moi,cu
continut de materii organice,resturi de lemn,bulgari etc.
Umpluturile din pamanturi loessoide,pamanturi co
coezive
ezive compactate cu maiul greu si
pamanturi necoezive compactate prin vibrare se vor executa conform „Normativului privind
imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice”indicativ C29
C29-85.
85.
ICUSESTI jud. Neamt
Inainte de executarea umpluturilor este obligator

obligatorie
ie indepartarea stratului de pamant
vegetal,iar suprafata rezultata va fi amenajata cu pante de 1,0
1,0-1,5%
1,5% pentru a se asigura scurgerea
apelor din precipitatii.Cand inclinarea terenului este mai mare de 1:3 se vor executa trepte de
infratire a umplutarii cu stratul de baza.Umpluturile executate sub fundatiile constructiilor se vor
face pe baza de caiete de sarcini sau proiecte speciale.Umiditatea pamantului pus in opera va fi
cat mai aproape de umiditatea optima de compactare,admitandu
compactare,admitandu-se
se variatii de plus/minus2%.
plus/mi
Umpluturile din pamanturi coezive compactate prin cilindrare se vor efectua in straturi
nivelate,avand grosimi uniforme stabilite initial prin compactari de proba,astfel incat sa se
realizeze gradul de compactare prescris,pe intreaga grosime si supr
suprafata,printr
afata,printr-un numar
corespunzator de treceri suscesive.
Compactarea de proba se executa pe poligoane de incercare cu scopul de a stabili pentru
fiecare utilaj de compactare, cu care urmeaza a se lucra,grosimea optima a statului si numarul
minim de treceri
ri prin care se realizeaza gradul de compactare pres
prescris. Determinarile pe
sectoarele de proba se efectueaza in prezenta proiectantului.
Avand stabilite tipul utilajului,numarul de treceri ale utilajului,grosimea stratului si
umiditatea optima,se va trece la compactarea efectiva a stratelor pana la re
realizarea
alizarea grosimii
umpluturii. Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor pana la cota prevazuta in proiect
se vor executa dupa decofrarea fundatiilor.Pamantul folosit la aceste umpluturi va indeplini
indeplin
conditiile prevazute mai sus. Umpluturile intre fundatii la exteriorul cladirii si sub pardoseli se
vor realiza pe baza unei fise tehnologice sau a unui caiet de sarcini intocmit de proiectant.
Verificarea compactarii umpluturilor se va face pe baza prev
prevederilor
ederilor caietului de sarcini,a
proiectelor speciale sau fiselor tehnologice,cu respectarea prevederilor „Normativului pentru
verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente” indicativ C56-85
C56 si a
Normativului C29-85.
Unitatea
tatea executanta a lucrarilor de umpluturi va organiza verificarea compactarii acestora
cu personal calificat,laboratoarele trebuind sa respecte prevederile „Nomenclatorului incercarilor
de laborator” si instructiunilor de aplicare a acestuia in conformita
conformitate
te cu ord.IGSICnr.8 din
7noiembrie 1981. Controlul va avea un caracter operativ,pentru a se putea lua masurile
necesare,in cazul in care se constata ca umplutura nu este corespunzatoare.
ICUSESTI jud. Neamt
III.9 PROBE SI VERIFICARI LA LUCRARILE DE TERASAMENTE:

La terminarea lucrarilor de sapaturi si umpluturi pentru fundatii se vor verifica,pentru
fiecare in parte,dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor compara cu dimensiunile din
proiect;in cazul depasirii oricarei dintre abaterile admisibile,este interzisa inceperea
incep executarii
corpului fundatiilor inainte de a se efectua toate corecturile necesare aducerii spatiului respectiv
in limitele admisibile.
In toate cazurile in care se constata ca la cota de nivel stabilita pentru proiect,natura
terenului nu corespune cuu aceea avuta in vedere la proiectare,solutia de continuare a lucrarilor nu
poate fi stabilita decat pe baza unei dispozitii scrise a proictantului.Verificare
proictantului.Verificarea naturii terenului
de sub cota de fundare se va face fie prin probe de laborator,fie prin penetrare statica sau
dinamica.Aceste probe se vor face cel putin cate una la fiecare 200m patrati suprafata de sapatura
si minim 3 pentru fiecare obiect.
Inaintea de inceperea executarii corpului fundatiilor se va incheia un proces verbal de
lucrari ascunse,semnat de beneficiar,constructor si proiectant;in procesul verbal se vor inscrie
toate modificarile introduse fata de proiect.
Umputurile (perne) de pamant, nisip,balast,pietris
balast,pietris sau piatra sparta,care servesc drept
consolidare a terenului de fundare si pe care se aseaza direct fundatii,trebuie tratate ca lucrari
speciale,verificandu-se:
- corespondenta cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aseaza
aseaza,in
,in aceleasi conditii
ca si pentru fundatia propriu zisa(pct.1.2 si1.3 de mai sus);
-calitatea
calitatea materialului utilizat pentru aceasta umplutura,neadmitandu
umplutura,neadmitandu-se
se nici o abatere de la
proiect,in sfera de granulozitate,pentru care se admit abateri de 5% fata de ccomponentele
omponentele de
sorturi;
-respectarea
respectarea tehnologiei de compactare prevazuta in proiect;
-realizarea
realizarea gradului de compactare prevazut in proiect;determinarile se vor face pe toata
grosimea pernei,cate una pentru fiecare strat elementar prevazut a se compacta cel
ce putin una la
fiecare 20m cubi material compactat in zonele in care conditiile de compactate sunt dificile se
vor face probe suplimentare;
-abaterea
abaterea admisibila fata de gradul de compactare prevazut in proiect este de ::-2%
2% pentru medie
si 5% pentru toate buletinele
uletinele de incercari si rezultatele verificarilor mentionate mai sus se vor
consemna in procese verbale de lucrari ascunse.
ICUSESTI jud. Neamt
Pentru umpluturile de pamant utilizate pentru platforme,cai de acces pietonale sau de

circulatie auto usoare,sistematizari ver
verticale,completarea
le,completarea sapaturilor de fundatii sau pentru
conducte sub pardoseli etc.se va verifica:
-indepartarea
indepartarea pamantului vegetal si a altor straturi indicate in proiect;
-corespondenta
corespondenta cu proiectul a naturii pamantului utilizat si a tehnologiei de compactare;
-realizarea
realizarea gradului de compactare(D).conform STAS 1913/13
1913/13-1983
1983 si a gradului de indesare(Id)
indesare(I
a densitatii pamantului in stare uscata(
uscata(γd),rezistentei
d),rezistentei la penetrare statica pe con(Rp) sau
dinamica(Rd),date prin proiect.Verificarile se vor efectua pentru fie
fiecare
care strat elementar in parte
si pentru toata grosimea umpluturii;frecventa lor va fi una la fiecare 50…100mc pamant
compactat.
Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect sunt:
-pentru
pentru sistematizari verticale:mediu
verticale:mediu-10% ;minim-15%
- in jurul fundatiilor si subsolurilor si sub pardoseli: mediu
mediu-5% ;minim-8%
-in santuri de conducte: mediu-5%
5% ;minim
;minim-8%
Rezultatele acestor verificari se vor inscrie in procesele verbale de lucrari ascunse.
In cazul pamanturilor sensibile la umezire,se vor verifica si conditiile cuprinse in
normativul NP125/2010 si in special:
-asigurarea
asigurarea colectarii si evacuarii apelor din precipitatii sau din surse accidentale,pe toata durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii;
- mentinerea ultimului strat
at de 30….50cm al sapaturi
sapaturiipana
ipana in ziua in care se incepe betonarea in
zona respectiva;
-excluderea
excluderea pamanturilor necoezive(drenante),a molozului,a bulgarilor etc.,la executarea
umpluturilor si realizarea gradului de compactare a acestora cu abateri admisibile la limita a ¼
din cele prevazute la pct.1.5;
-executarea
executarea umpluturilor si trotuarelor (definitive
definitive sau provizorii),imediat dupa ce constructia a
depasit nivelul terenului inconjurator.
La verificarea pe faze de lucrari si receptia preliminare,comisiile respective vor executa
sondaje in punctele critice sau care prezinta dubiu,pentru a verifica daca umiditatea pamantului
de sub fundatii si din jurul lor se gaseste in limitele prescrise de NP 125/2010.De
asemenea,comisiile vor verificaa daca ss-au
au luat masurile necesare pentru a se evita umezirea
ulterioara a pamantului de sub fundatii sau din jurul lor.
ICUSESTI jud. Neamt
III.10 EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS:

La executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea
masurilorr generale si a celor specifice lucrarilor de pamant,prevazute in „Normativul pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente” indicativ C16-84.
C16
NOTA; In momentul executiei se vor aplica normele in vigoare.
IV. EXECUTIA
ECUTIA LUCRARILOR DIN BETON ARMAT;
IV.1 GENERALITATI
Prevederile se refera la:
-executia
executia elevatiilor fundatiilor,a grinzilor de fundare si a pardoselii;
- executia stalpilor,grinzilor,centurilor,buiandrugilor,planseului.
IV.2 MATERIALE
-beton clasa C16/20 pentru stalpi,grinzi,plansee,centuri;
-armaturi PC52 si OB37.
IV.3 TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

Lucrarile de b.a. se vor executa in conformitate cu prevederile normativului CP 012
12-1-2007.
Toate materialele care intra in componenta unei structuri din beton armat nu pot fi introduse in
opera decat dupa :
-verificarea
verificarea certificatelor de calitate care sa confirme fara dubiu ca sunt cele corespunzatoare
normelor respective;
- ca s-au
au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute in prescriptiile tehnice
respective
ective si cu frecventa prescrisa;
-verificarea
verificarea fisei de transport a betonului,din datele careia sa rezulte ca betonul este
corespunzator calitatii prevazute in proiect si in prescriptiile tehnice.
Inainte de punerea in opera a betonului si armaturii este necesar a se efectua verificarile
prescrise
ise in normele tehnice in vigoare
vigoare.
Toate armaturile si toate pies
piesele inglobate vor fi verificate,bucata
,bucata cu bucata,cu atentie
deosebitainaintea inceperii betonariidin punct de vedere al numarului de bare,al
bare
pozitiei,diametrului,lungimii,distantelor,
iametrului,lungimii,distantelor, clasei otelului beton si dispozitivelor de mentinere a
pozitiilor in tot cursul betonarii.
ICUSESTI jud. Neamt
Lucrarile de turnare a betonului monolit se vor executa numai dupa ce au fost realizate
corespunzator lucrarile pregatitoare,sunt or
organizate
ganizate si verificate materialele necesare,iar utilajele
si dotarile necesare sunt in stare de functionare.
Betonarea va incepe dupa verificarea existentei proceselor verbale de lucrari ascunse care
sa confirme ca suportul stucturii ce urmeaza a se execut
executaa corespunde intocmai prevederilor
tehnice,precum si ca toate elementele de constructie adiacente au fost curatate si corect
pregatite.Aceste verificari se fac bucata cu bucata.
Inaintea betonarii,la terminarea montarii armaturilor se vor consemna in procesele
proce verbale
constatarile rezultate in urma verificarilor cu privire la numarul,diametrul si pozitia
armaturilor,diametrul etrierilor si distanta dintre acestia,innadiri,acoperiri.
Compactarea betonului se executa prin vibrarea mecanica;in cazul imposibilitatii
imposibili de
continuare a compactarii prin vibrare(defectarea vibratoarelor,intreruperi de curent electric
etc.)turnarea betonului se va continua pana la pozitia corespunzatoare unui rost,compactand
manual betonul.
Se pot folosi numai vibratoare omologate,pentru care se cunosc caracteristicile tehnice si
functionale si pentru care se dispune de prescriptii de utilizare si intretinere.
Personalul care efectueaza vibrarea betonului,trebuie sa fie instruit in prealabil
preala asupra
modului de utilizare,a procedeului
rocedeului pe care urmeaza sa
sa-l aplice.
In cazul placilor,suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminarea acestei
operatii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare.
Alegerea tipului de vibrare ((marimea capului vibratorului,forta perturbatoare si frecventa
corespunzatoare acesteia) se va face in functie de dimensiunile elementelor si de posibilitatile de
introducere a capului vibrator(butelie) prin barele de armatura.
Clasa de consistenta a betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie S3
sau S4. Durata de vibrare optima,din punct de vedere tehnico
tehnico-economic,se
economic,se situeaza intre durata
minima de 4sec.si durata max.de 30 sec.,in functie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator
utilizat.Prelungirea duratei
atei de vibrare pana la 60 sec.
sec.,impusa
,impusa de conditii speciale locale,este de
natura sa dauneze calitatii betonului.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului ss-aa terminat,sunt
urmatoarele:
-betonul nu se mai taseaza;
-suprafata betonul devine orizontala si putin lucioas;
ICUSESTI jud. Neamt
-inceteaza
inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor.
Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de
1,4r,unde r este raza de actiune a vib
vibratorului.
In cazurile in care nu este posibila respectarea acestei distante(din cauza configuratiei
armaturilor,a unor piese inglobate sau din alte cauze) se recomanda utilizarea concomitenta a mai
multor vibratoare,distanta
istanta dintre ele depasind 2r. Grosimea
ea stratului de beton supusa vibrari se
recomanda sa nu depaseasca ¾ din lungimea capului vibrator(butelie);la compactarea unui nou
strat,butelia trebuie sa patrunda 5…15cm in stratul compactat anterior.Vibrarea de suprafata se
va utiliza la compactarea betonului
tonului din elemente de constructie de suprafata mare si grosimi de
3…35cm,domeniul de grosime optima fiind de 3…20cm.
Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30…60sec.Timpul optim de vibrare se stabileste
prin determinari de proba efectuate in opera cu prima sarja
rja de beton ce se compacteaza.
Grosimea stratului de beton necompactat(turnat)trebuie sa fie de 1,1…1,35ori mai mare decat
grosimea finala a stratului compact,in functie de lucrabilitatea betonului.
Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor si riglelor vibrante trebuie sa
fie astfel stabilita incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton
compactat.
Dupa decofrarea elementelor de beton se va proceda la efectuarea urmatoarelor verificari:
-vizuala,bucata cu bucata,stabilindu
bucata,stabilindu-se si inregistrandu-se
se toate defectele aparute care le
depasesc,in sens defavorabil,pe cele admisibile.Examinarea vizuala se va completa dupa caz,prin
lovire cu ciocanul metalic dee 0,2 kg sau cu sclerometrul si in cazuri speciale sau de dubiu,prin
incercari de defectoscopie cu ultrasunete si se va acorda o atentie deosebita zonelor de structura
in care exista concentrari de armaturi;
-prin
prin sondaje,pe baza de masuratori,ale dimensiunilor si pozitiilor elementelor structurilor
principale.Numarul
.Numarul si tipul acestor verificari de elemente se stabilesc,de comun acord,de catre
delegatul beneficiarului(dirigintele de santier)si al executantului;
- in cazul in care,la
,la mai mult de un element,abaterile depasesc pe cele admisibile,numarul
elementelor
or verificate se va dubla;in cazul in care se mai gaseste inca o abatere peste cea
admisibila,se va convoca proiectantul pentru a se stabili eventuala necesitate a efectuarii unui
releveu general,care sa serveasca la luarea de masuri in continuare;
- orice alte verificari cerute de prescriptii si normative.
ICUSESTI jud. Neamt
Rezultatele acestor verificari se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse,in care se vor
consemna si cazurile de abateri ce depasesc pe cele admisibile. In toate cazurile in care abaterile
constatate
te depasesc abaterile admisibile in sens defavorabil,se interzice acoperirea elementelor
decofrate cu orice fel de alte lucrari(tencuieli,ziduri adiacente,aplicarea locala sau superficiala de
mortar,etc.)care ar impiedica reexaminarea elementului sau acces
accesului la ele.
Lucrarile de remediere sau consolidare a acestor elemente se vor executa numai cu
acordul scris si pe baza detaliilor date de proiectant.
Pentru a asigura conditii favorabile de intarire a betonului si de reducere a deformatiilor
din contractii,se
i,se va mentine umiditatea betonului minim7zile dupa turnare,protejand suprafetele
libere prin:
-acoperirea
acoperirea cu materiale de protectie;
-stropire periodica;
-aplicare
aplicare de pelicule de protectie.
Rezultatele incercarilor epruvetelor de beton,destinate verificarii realizarii clasei conform
STAS,trebuie comunicate in termen de la data incercarii.In toate cazurile in care rezultatul este
mai mic decat cel admisibil pentru clasa respectiva,laboratorul va comunica rezultatul in cauza
persoanelor prevazute in anexele din normativul NE012-1/2007 ,in vederea precizarii situatiei
lucrarii si luarii de masuri.
Dupa decofrare se vor verifica si consemna in procesele verbale de lucrari
ascunse,aspectul betonuluii si eventualele defecte:beton necompactat,segregari,goluri,luandu-se
necompactat,segregari,goluri,luandu
masurile necesare.
IV.4 DEFECTE LIMITA ALE BETONULUI MONOLIT

Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor:
-defecte
defecte de suprafata(pori,segregari superficiale sau denivelari locale)avand adancimea
maxima de 1cm,suprafata de maxim 400cmp/defect,iar totalitatea defectelor de acest tip fiind
limitata la max.10% din suprafata fetei elementului pe care sunt situate;
-defecte
defecte in stratul de acoperire PVC al armaturilor
armaturilor(stirbituri
(stirbituri locale,segregari) avand
adincimea pana la armatura,lungime de max.5cm,iar totalitatea defectelor de acest tip fiind
limitata la max.5% din lungimea muchiei respective.
ICUSESTI jud. Neamt
Defectele mentionate nu se inscriu in procese verbale care se intocmesc la examinarea

e
elementelor dupa decofrare.Remedierile se vor executa in baza prevederilor si instructiunilor
tehnice din normativul C149-87(Buletinul
87(Buletinul constructiilor nr.5/1987)
In cazul constatarii la decofrare a unor defecte mai mari decat cele admisibile,acestea
admisibile,acest se
vor consemna in procese verbale care se intocmesc la examinarea elementelor,iar remedierea
acestor defecte se face numai pe baza solutiilor tehnice acceptate de proiectant.
IV.5 TEMPERATURA BETONULUI NE012

NE012-1/2007
Temperatura betonului proaspat nu trebuie sa fie mai mica de 5° C in momentul livrarii.
In general temperatura betonului proaspat nu trebuie sa depaseasca 30 °C
C in cazul in care nu au
fost luate masuri speciale pentru a se asigura ca depasirea temperaturii peste 30°C
30 nu va avea
consecinte negativee asupra calitatii betonului intarit(de exemplu incercari prealabile prin
utilizarea unui aditiv intarzietor).
In cazul in care temperatura aerului este situata intre +5 °Csi - 3°C,temperatura
C,temperatura betonului
nu trebuie sa fie mai mica de +5 °C.In
C.In cazul in care dozajul de ciment este mai mic de 240kg/mc
sau daca se foloseste ciment cu caldura de hidratare redusa(de exp.de clasa 32,5N)temperatura
betonului trebuie sa fie mai mare de +10 ° C la locul de punere in opera.
La temperaturii ale aerului mai mici de -3 °C,temperatura betonului trebuie
ebuie sa fie mai mare
de +10 ° C.Trebuie luate masuri corespunzatoare de turnare pe timp friguros care constau in
protejarea betonului impotriva inghetului.Este recomandata utilizarea cimenturilor cu degajare
mare de caldura si/sau aditivi acceleratori de intarire si anti
anti-inghet.
Nu se recomanda punerea in opera a betonului la temperaturi ale aerului situate sub -10
°C. In cazul in care este necesara o alta cerinta referitor la temperatura maxima sau minima
pentru betonul proaspat,acesta
cesta trebuie sa fie specificata dand de asemenea si tolerante.
Toate cerintele de racire sau de incalzire artificiala a betonului trebuie stabilite de comun
acord intre producator si utilizator.
IV.6 ARMAREA BETONULUI:

Livrarea otelului beton se face numai co
conform
nform prevederilor in vigoare si insotita de
certificatele de calitate care vor cuprinde:
-valorile
valorile proprietatilor mecanice rezultate din incercari;
-rezultatele indoirii la rece;
ICUSESTI jud. Neamt
-rezultatele
rezultatele analizei chimice.
-livrarea
livrarea otelului beton se face in legaturi de bare sau colaci,masa minima a unui colac
este de 40kg,iar masa maxima este de 600kg:
-colacii
colacii vor fi legati strans in trei sau mai multe locuri;
-marcarea
marcarea se va face prin vopsire;
Depozitarea otelurilor pentru armaturi se va face astfel incat sa se evit
evite:
a)conditii care favorizeaza corodarea otelului;
b)murdarirea acestuia cu pamant sau alte materiale.
IV.7 EXECUTIA LUCRARILOR DE ARMARE A BETONULUI

Curatirea si indreptarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate inaintea taierii si
fasonarii acestora.La curatire se va indeparta:
1.Pamantul,urmele de ulei,vopsea sau alte impuritati;
2.Rugina neaderenta care se desprinde cu ciocanul;
3.Rugina aderenta,prin frecare cu peria de sarma in zona de sudare a barelor care urmeaza
sa fie indoite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii neaderente sau a ruginii aderente,reducerea sectiunilor barei nu
trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in NE012/2-2010 si anume:
-pentru bare cu ≤ ϕ25mm
25mm abaterea limita de -0,5mm;
-pentru bare cu >ϕ25mm
25mm abatere limita de –0,75mm.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite,trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda
la taiere si fasonare,fara a se deteriora insa profilul.La intinderea cu troliul,alung
troliul,alungirea
irea maxima nu
va depasi 2mm/m. Nu se admite ruperea nervurilor sau proeminentelor in cursul operatiei de
indreptare.
Fasonarea barelor,confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete
etichetate,in asa fel incat sa se evite confruntarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei
in momentul montarii.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri,conform prevederilor din proiect.In cazul
armaturilor netede,ciocul se indoaie
oaie la 180 grd. cu raza interioara de min.2,5d si portiunea
dreapta de capat de 3d.
ICUSESTI jud. Neamt
In cazul armaturilor cu profil periodic,ciocul se indoaie la 180,cu

,cu raza interioara de
minimum 2,5d si portiunea dreapta de la capat de 7d completate cu prevederile suplimentare
suplim din
P100/1-2013.
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilo
armaturilorr se executa cu o miscare lenta,fara
lenta socuri.La
masinile de indoit cu doua viteze,nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la
viteza mare a masinii.Fasonarea barelor cu ddiametre maii mari de 25mm se face la cald. Se
recomanda sa nu se execute fasonarea armatu
armaturilor la temperaturi sub -10 °C.
Cand legarea se face cu sarma,se vor utiliza 2 fire de sarma de 1….1,5mm diametru.
Retelele de armaturi din placi si din pereti vor ave
aveaa legate in mod obligatoriu doua randuri
de incrucisari marginale,pe intreg conturul.Restul incrucisarilor,din mijlocul retelelor,vor fi
legate din 2in 2 in ambele sensuri(sah).
La grinzi si stalpi,vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile
col
etrierilor,sau cu ciocurile agrafelor.Restul incrucisarilor acestor bare,cu portiunile drepte ale
etrierilor pot fi legate numai in sah(cel putin din 2 in 2).
Plasele sudate se vor folosi ca armaturi pentru elementele din beton armat,monolite sau
prefabricate(placi
efabricate(placi pentru plansee si acoperisuri etc.)solicitate de regu
regula
la numai de incarcarile
statice.Plasele
.Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamantul pe loturi
de aceleasi tipuri si notate corespunzator.
Incarcarea,descarcarea
carea si transportul plaselor sudate se va face cu grija,evitandu-se
grija,evitandu izbirile
si deformarea lor sau desfacerea sudurii.In cazul in care plasele sunt acoperite cu rugina se va
proceda la inlaturarea prin periere in cel putin 5 zone de cate minimum 20cm,pentru
20cm,pent fiecare
armatura care intra in alcatuirea plasei.
Innadirea barelor se va face in conformitate cu prevederile proiectului.In cazul in care prin
proiect nu se indica locul si modul de innadire a barelor,se vor respecta urmatoarele reguli:
-pozitia innadirii
rii se va stabili de catre conducatorul de lot care conduce direct executia
lucrarilor respective,in zonele cu cele mai reduse solicitari;
Montarea armaturilor se poate face bara la bara(bare flotante) sau sub forma de
subansambluri(carcase sau plase sudat
sudate)
e) realizate in ateliere centralizate sau organizate in
aproprierea obiectivului.Utilizarea subansamblurilor realizate in conditii industriale,asigura o
crestere a productivitatii muncii.
ICUSESTI jud. Neamt
La terminarea montarii armaturilor,datorita importantei deosebite a calitatii executiei

acestora cat si a faptului ca dupa turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace
simple,acestea vor fi obligatoriu receptionate,incheindu
receptionate,incheindu-se
se procese verbale de lucrari ascunse.
Pentru a se putea face o comparatie cu cantitatea de armatura prevazuta in devize,este
necesar sa se tina o evidenta a consumurilor ppe obiecte sau parti de obiecte. Montarea barelor
flotante desi nu constituie un procedeu recomandabil se utilizeaza la fundatii,grinzi(in special la
cele continue),pereti si placi.
Executarea lucrarilor se va face cu grija pentru a nu se introduce in cofraj pamant,murdarii
sau alte corpuri caree ar dauna calitatii betonului. La executarea fundatiilor,pe stratul de beton de
egalizare se aseaza barele fasonate conform proiectului,legandu-se
se intre ele si montand
distantierii pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.
Se introduc de asemenea mustatile pentru stalpi sau pereti si se fixeaza de armatura
fundatiei.
Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiil
operatiilor:
-insemnarea
insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor;
-asezarea
asezarea barelor drepte si legarea lor cu sarma de armatura grinzilor sau centurilor;
-se
se aseaza deasupra armatura de repartitie si se leaga cu sarma.
In cazul placilor armate pe doua directii care nu au bare de repartitie,se monteaza mai
intai barele drepte si ridicate din randul de jos pe directia indicata in proiect,pe care se aseaza al
doilea rand si se leaga. Se monteaza de asemenea barele de montaj si calaretii.
Mentinerea distantei fata de cofraj se face cu distantiere(pentru primul rand) si cu capra
(pentru al doilea rand). Circulatia pe portiunea montata se face pe o podina speciala sau pe
dulapi,sprijinite de asemenea,pe capre.
Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat,dotate
r
cu dispozitive adecvate care permit montarea fara ale deforma sau deteriora. Efectuarea
montajului carcaselor necesita o serie de pregatiri printre care:
-partea
partea de constructie in care se face montarea sa fie degajata de alte elemente sau
materiale de constructie;
-elementele
elementele de cofraj sa fie deschise;
-cofrajul
cofrajul sa fie curatat de murdarii,moloz,rumegus,capete de scandura,zapada,etc.;
-verificarea
verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.
ICUSESTI jud. Neamt
Asezarea in cofraj a carcaselor trebuie facuta cu grija pentru a nu se produce deformarea

acestora sau chiar a cofrajului.Montarea carcaselor pentru stalpi se face prin legarea la partea de
jos de barele fundatiei sau ale stalpului inferior.
Carcasele grinzilor se duc la montaj si se aseaza cu un capat pe cofra
cofraj,pe
j,pe un suport,iar al
doilea capat se lasa in jos pe cofraj.Dupa aceasta,se scoate suportul si se lasa intrega carcasa,dupa
care se verifica acoperirea cu beton,fixandu
beton,fixandu-se definitiv carcasa.
Operatiunile necesare montarii carcasei sunt:
-prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat care este legat de carligul macaralei;
-ridicarea
ridicarea carcasei spre locul de montaj si legarea ei de mustatile lasate in acest scop
pentru a o fixa;
-desfacerea
desfacerea dispozitivului de ridicat al carcasei.
Montarea plaselor sudate comport
comportaa o anumita operatiune pregatitoare ce are ca scop
scurtarea timpului de armare si obtinerea unei calitati superioare,aceste operatii sunt:
-verificarea
verificarea dimensionala si calitativa a plaselor;
-remedierea
remedierea defectelor constatate(noduri slabe sau desfacute);
-prepucrarea propriu-zisa
zisa prin taieri,decupari,legari de bare suplimentare etc.
Montarea armaturii se poate face in doua moduri:
-la
la sol,cu introducerea ulterioara in cofraj,solutie ce permite realizarea cofrajului si
armaturii in paralel.Pe o platforma din raza de actiune amijlocului de ridicare se realizeaza
armatura(inferioara,superioara,distantiere etc.)dupa care cu un dispozitiv cadru se ia si se
monteaza in cofraj;
-montarea
montarea directa in cofraj,plasa cu plasa,care necesita insemnarea cu creta a pozitiei
plaselor pe cofraj.Productivitatea muncii este mai scazuta dar se limiteaza posibilitatea erorii.
Plasele ancorate pe reazeme se monteaza prin taierea ultimei bare transversale si
introducerea prelungirii barelor longitudinale intre etrierii reazemelor.La realizarea armaturii cu
ajutorul plaselor sudate trebuie urmarit ca:
-ultimele
ultimele doua bare marginale de pe fiecare latura a plaselor sa nu prezinte mai mult de
5% noduri nesudate(fata de numarul total de noduri pe bara) si in nici un caz alaturate nesudate;
-asezarea
asezarea plaselor sa se faca in
intr-o succesiune care sa permita,fara
,fara a stanjeni,montarea
plaselor urmatoare;
-innadirile
innadirile prin petrecere sa fie executate corect;
ICUSESTI jud. Neamt
-sa
sa se asigure mentinerea pozitiei plaselor in timpul betonarii si asigurarii grosimii
stratului de acoperire cu beton.
Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat are drept scop
asigurarea protectiei armaturii contra eroziunii si buna conlucrare a acesteia cu betonul.Montarea
armaturilor va fi efectuata in pozitiile prevaz
prevazute in proiect,asigurandu-se
se mentinerea acestor
pozitii si in timpul turnarii betonului.
La montare se vor prevedea:
-cel
cel putin 3 distantiere la fiecare metru patrat de placa sau perete;
-cel
cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp;
-cel
cel putin un distantier la fiecare 2 metri liniari de grinda in zona cu armatura pe doua sau
mai multe randuri.
Distantierii pot fi confectionati din masa plastica sau prisme de mortar prevazute cu cate o
sarma pentru a fi legate de armaturi.Se interzice folosirea
sirea cupoanelor de otel beton. Pentru
mentinerea in pozitie a armaturilor de la parte superioara a placilor,se vor folosi capre din otel
beton sprijinite pe cofraj si dispuse intre ele la distanta de maximum 1m(respectiv1buc.mp).Se
recomanda ca atuncii cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj,armatura sa se
monteze sub forma de carcase preasamblate,de preferinta sudate prin puncte.
Inlocuirea armaturilor se poate efectua,in cazul in care nu se dispune de sortimentul si
diametrele prevazute
azute in proiect,cu respectarea urmatoarelor conditii :
-adaptarea
adaptarea altor diametre,de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face incat aria
armaturii sa rezulte egala cu cel mult 5% mai mare decat cea din proiect;
-inlocuirea
inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect,se va efectua
numai pe baza datelor precizate de proiectant.
Executarea lucrarilor de armaturi pe timp friguros

In scopul continuarii activitatii de constructii pe perioada de timp friguros(15noiembrie-
friguros(15noiembrie
15martie)proiectul
roiectul de organizare va fi completat de catre executant cu 30 zile inaintea inceperii
acestei perioade,cu masuri menite sa faca posibila aceasta continuare.
In afara masurilor generale care se iau pe santier,pentru lucrarile de armatura se vor avea
in vedere
dere urmatoarele masuri speciale:
ICUSESTI jud. Neamt
-depozitarea
depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatiile acoperite disponibile,iar in
cazul ca acestea nu exista,se vor proteja(cu prelata,folii),astfel incat sa se evite caderea zapezii
sau formarea ghetii pe suprafata
ta barelor;
-barele
barele pe suprafata carora ss-aa format gheata,trebuie curatate inainte de prelucrare,prin
ciocanire cu ciocan de lemn,prin jet fierbinte,aer cald sau abur.La fel se procedeaza si in cazul
armaturilor montate,dar nu mai cu putin timp inaintea tu
turnarii
rnarii betonului,pentru a nu se forma din
nou gheata(pojghita de gheata);
-este
este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii,deoarece prin afumarea suprafetei otelului
se micsoreaza aderenta la beton;
-fasonarea
fasonarea armaturii se face la temperaturi pozitive(in ccazuri
azuri speciale si sub0 °C,folosind
dupa posibilitati,spatii inchise;
-la
la fundatiile puternic armate,montarea armaturilor se va face numai cu putin timp inainte
de turnare,deoarece in cazul unei eventuale inghetari,armatura ar impiedica operatiunea de
dezghetare a fundului sapaturii;
-portiunile
portiunile de armaturi care raman in afara betonului dupa turnarea acestuia,se vor izola
cu grija prin invelirea cu pasla minerala,calti etc.si carton asfaltat,pentru a nu se produce
inghetarea betonului care adera la ele;
-in
in cazul in care sunt necesare suduri,acestea nu vor fi exe
executate
cutate la temperaturi sub -5 °C
decat cu incalzirea barelor de sudat la 40
40-50 °C;
-nu
nu se admite sudarea in locuri neacoperite pe timp de ploaie,furtuna,ninsoare;
-legaturile
legaturile de bare,plase sau car
carcase
case care trebuie ridicate in vederea montarii,se vor curata
de zapada sau gheata;
-cablurile(sufele)
cablurile(sufele) pentru ridicare vor fi de asemenea curatate de zapada sau gheata si vor fi
verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara toroane sau sarme rupte.Legarea sarcinii
se face numai de catre oameni instruiti in acest sens,iar comanda de ridicare se va da numai de
seful formatiilor de lucru;
-pentru
pentru asigurarea bunei functionalitati a utilajelor de debitat
debitat-fasonat,actionate
fasonat,actionate de motoare
electrice,se vorr lua masuri de protejare a motoarelor impotriva intemperiilor.Se vor verifica
consistenta unsorii in lagare,se va sufla cu aer sub presiune la colector si bobinaj pentru
eliminarea prafului si umezelii.
Se recomanda ca prin proiec
proiectul de organizare amintit sa nu se programeze executarea
lucrarilor a caror protectie impotriva inghetului este dificila sau costisitoare(placi subtiri in
ICUSESTI jud. Neamt
incaperi unde se asigura usor temperaturi necesare lucrului normal

normal-fasonari,asamblari
fasonari,asamblari de carcase
etc.)sau lucrari de elemente de constructii masive executate in spatii care pot fi usor
inchise(fundatii et.).
ȚII DE CALITATE, VERIFICARE ȘI RECEPȚIA LUCRĂRILOR DE ARMĂTURI

IV.8 CONDIȚII
La terminarea montării armăturii în fiecare element de construcție în care urmează a se
construcție
turna beton, trebuie
uie efectuată o verificare foarte minu țioasă privind calitatea acestor lucrări,
minuțioasă
deoarece ele constituie “LUCRĂRI ASCUNSE”, deci nu mai pot fi controlate ulterior cu
mijloace simple.
Verificarea trebuie efectuată de către beneficiar (diriginte de șantier), executant (șeful
( de
lot) și proiectant și trebuie să se refere la toate aspectele lucrării și anume:
ția barelor în diferite secțiuni transversale, caracteristice elementelor de
- numărul, diametrul, poziția
structură;
ța dintre etrieri, diametrul aces
- distanța acestora și modul de fixare;
țiunilor de bare care depășesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în
- lungimea porțiunilor
elemente care se toarnă ulterior (mustă
(mustăți)
- lungimi de petrecere la înădiri
- calitatea sudurilor
- numărul și calitatea legăturilor dintre bare
ținere a poziției armăturilor în cursul betonării (capre, distanțiere etc.)
- dispozitivele de menținere
- modul
odul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton al armăturii
ția, modul de fixare și dimensiunile pieselor.
- poziția,
Aceste elemente se consideră
nsideră cronologice în: REGISTRUL DE PROCESE
VERBALEVERIFICAREA CALITĂ
CALITĂȚII LUCRĂRILOR CE DEVIN ASCUNSE
Nu sunt valabile procesele verbale de lucrări ascunse îîncheiate numai de șeful de lot. Nu
se admite trecerea la o nouă fază de execu
execuție, înainte de încheierea procesului verbal referitor la
faza precedentă, dacă aceasta devine o lucrare ascunsă.Valabilitatea procesului verbal de lucrări
ascunse este de 7 zile; dacă în acest timp nu ss-au
au executate betonările, trebuie refăcut procesul
verbal.
În procesull verbal de lucrări ascunse încheiat după decofrarea elementului din beton se va
consemna și poziția mustăților.Se interzice cu desăvârșire să se execute lucrări care se înglobeze
sau să ascundă defecte ale structurii de rezisten cesul și reparațiile
rezistență sau care să împiedice accesul
ICUSESTI jud. Neamt
corecte ale acestora.Registrul constituie un document oficial și ca atare se numerotează și se

parafează de către directorul întreprinderii de execuție sau împuternicitul său.Este obigatorie
execuție
rubricilor, iar ruperea foilor și ștersăturilor sunt interzise.
completarea cu cerneală a tuturor rubricilor
Registrul va fi vizat de către organele de control tehnic al întreprinderii executante și ale
beneficiarului, ale forurilor tutelare, precum și de către proiectant.Scopul procesului verbal de
cunse este de a se consemna calitatea lucrărilor și conformitatea lor cu proiectul și
lucrări ascunse
țiile tehnice în vigoare (inclusiv abaterile admisibile).Remedierile defecțiunilor sau ale
prescripțiile
abaterilor mai mari decât cele admisibile, se vor efectua numai cu aviz ul fix al beneficiarului și
avizul
respectiv al proiectantului.După executarea remedierilor, se va întocmi un nou proces verbal de
lucrări ascunse.
Înafara măsurilor generale de protecția muncii trebuie respectate măsurile specifice lucrărilor
protecția
de armături și anume:
țel beton se descolăcesc și se îndreaptă pe un teren de lucru separat și împrejmuit la o
- barele de oțel
ță de minim 2 metri de spațiile de circulație;
distanță
- laa diferitele utilaje folosite pentru îndepărtarea (descolăcirea), tăiere, îndoire, pretesionare,
țelului beton se vor respecta instrucțiunile specifice fiecărui utilaj;
transport etc. a oțelului
La mecanismul de îndepărtare se vor respecta:
- înaintea
naintea pornirii motorului se va face acoperirea cu apărătoare de protec
protecție;
- capetele barelor se fixează
ază numai când mecanismul de îndreptat nu este în funcțiune;
funcțiune;
țiunea de trecere a barelor pe tambur trebuie acoperită pe timpul funcționării;
- porțiunea
- tăierea barelor se face cu ștanțe mecanice sau electrice; barele mai scurte de 0.30m nu se țin cu
mâna; cuțitele ștanțelor trebuie să fie bine ascuțite și fixate astfel ca distanța dintre ele să fie mai
mică de 1 mm;
ndoirea manuală a barelor trebuie făcută cu chei speciale care trebuie sa fie în bună stare;
- îndoirea
țirii barelor de rugină, muncitorii trebuie să poarte ochelari de protecție,
- în timpul curățirii protec iar rugina
și praful trebuie îndepărtate cu perii sau mături;
- laa carcasele care se montează vertical, este interzis să se lege barele stând pe etrieri legați
lega
interior sau pe barele armăturii;
- circulația pe armăturile
turile carcaselor sudate este interzisă;
- dacă
acă armăturile sunt montate în apropierea unei linii electrice aflate sub tensiune, se iau
măsurile de electrosecuritate necesare;
- măsuri de electrosecuritate se iau și în cazul executării lucrărilor de sudură;
ICUSESTI jud. Neamt
șeelor se face numai după verificarea susținerilor cofrajelor ca să

- montarea armăturilor planșeelor
poată prelua greutatea oamenilor și a armăturilor;
ța oricărei persoane în apropierea muncitorilor care fasonează manual oțel
- este interzisă prezența
beton, deoarece există pericol de lovire în cazul scăpării barelor;
- este
ste interzis să se execute de pe cutia cofrajului montarea armăturilor în grinzi sau alte elemente
izolate; trebuie amenajate pe partea laterală a cofrajului, schele de lucru cu balustrade de 0,7m;
- pee toată durata lucrărilor, muncitorul este obligat să poarte pe cap cascheta de protecție;
protec
țarea, manipularea și depozitarea barelor fasonate sau a carcaselor se va face în strictă
- agățarea,
ță cu măsurile de securitate specifice;
concordanță
IV.9 COFRAJE PENTRU

TRU BETOANE DE DIFERITE TIPURI
IV9.1. DOMENIUL DE APLICARE
Prevederile
revederile din prezentul capitol se referă la verificarea calității cofrajelor de diferite
calității
tipuri cuprinzând cofraje cu panouri refolosibile parțial a elementelor de beton unicate, a
parțial
cofrajelor dinn panouri de inventar demontabile.
IV9.2. PREVEDERI COMUNE

țial sau de inventar ale diferitelor tipuri de cofraje, înainte de
Panourile refolosibile parțial
montare, trebuie sa fie verificate de către conducătorul tehnic al lucrării. La verificarea
panourilor se vor avea în vedere următoarele aspecte:
-dacă
dacă prezintă rigiditatea necesară pentru a nu se deforma;
-starea de conservare;
-dacă s-au
au executat remedierile deteriorărilor aparute anterior.
Cofrajele montate în operă, având forma elementelor ce urmează a se betona, înainte de
montarea armăturii, se verifică de către conducătorul tehnic al lucrării împreună cu proiectantul.
Verificările se referă la corespondenta cu prevederile din proiect, la condi țiile de calitate și
condițiile
încadrarea în abaterile admisibile,
isibile, conform normelor în vigoare.
ICUSESTI jud. Neamt
Tehnologiile de montare și demontare ale cofrajelor din panouri de inventar demontabile, ale
șitoare și ale cofrajelor glisante se vor desfășura pe baza unor instrucțiuni elaborate
cofrajelor pășitoare
de proiectantul cofrajelor și a prevederilor din normativele în vigoare.
Tabel 3. Abateri limita

Abateri limită pentru cofraje la construc
construcții civile, Panourile Cofraje gata
industriale, agrozootehnice și speciale cofrajelor gata confecționate
construite
1.Abateri limităă la dimensiunile panourilor:
la lungimi -4mm -
la lățimi -3mm -
2.Abateri limită la dimensiunea liberă (lumină) - -10mm
Pentru plăci, pereți sau grinzi - -2mm
3.Abateri limită la dimensiunile sec secțiunilor -3mm
transversale -
-grosimi pereți, plăci -
-stâlpi, grindă
4.Înclinarea limită fațăță de orizontală a muchiilor și - 2%
suprefețelor - 1,0%
-pe un m liniar
-pe toată suprafața, la planșeu
IV.10 REMEDIEREA DEFECTELOR DUPĂ EXECU

EXECUȚIE
Denivelările, zonele de beton segretat, zonele cu armături descoperite sau cu acoperire
insuficientă și cele necompletate cu beton se remediază în conformitate cu prevederile
țiunilor tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau pe bază de rășini
“Instrucțiunilor
epoxidice la remedieri de defecte ale lucră
lucrărilor de construcții” C149-78
78 sau prin injecții
injec cu lapte
de ciment sau de amestecuri pe bază de ră
rășini epoxidice.
Fisurile se pot remedia prin injectarea cu rășină epoxidică conform prescripțiilor de aplicare a
rășină
ția va fi dată în urma an
acestei metode. Soluția analizării
alizării cauzelor care au determinat apariția
apari fisurilor.
Lista abaterilor admisibile la lucrările de betonare este următoarea:
Abateri -limită
limită la dimensiunile elementelor executate monolit:
-lungimi
lungimi (deschideri, lungimi) ale grinzilor, plăcilor, pere
pereților:
-până la 3,00m ±16mm
- 3,00....6,00m ±20mm
țiunii transversale:
-dimensiunea secțiunii
-grosimea pereților și plăcilor
Până la 10cm inclusiv ±3,0mm
ICUSESTI jud. Neamt
Peste 10cm ±5,0mm

țimea și înălțimea secțiunii grinzilor și stâlpilor:
-lățimea
Până la 50 cm ±5 mm
Fundații – dimensiuni în plan:
Înălțimea până la 2,0 m ±20mm
Abateri – limită la forma dată muchiilor și suprafețelor:

-pentru
pentru lungimea totală a muchiilor (L), respectiv suprafața totală cu latura cea mai mare L
suprafața
(indiferent de tipul elementului):
-L până la 3,0m ±10mm
-L = 3,01.....9,0m ±12mm
ȚIA LUCRĂRILOR DIN ZIDĂRIE

V EXECUȚIA
ȚIE
V.1. TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE
Prezentul caiet de sarcini se aplică la consolidarea pereților din zidărie dar și pentru execuția
pereților
pereților noi de zidărie.
Compoziția mortarului tip M5Z
Z va fi cea menționată în CR6/2013.Consisten
.Consistența mortarului,
determinarea cu conul etalon pentru zidărie va fi de 8...13 cm pentru cărămizi pline și de 7...8cm
pentru cărămizi cu goluri.Cărămizile, înainte de punerea lor în lu
lucrare
crare se vor uda bine cu apă. Pe
șiță udarea trebuie făcută mai abundent.
timp de arșiță
Rosturile vor fi complet umplute cu mortar. Orizontalitatea rândurilor de cărămizi se obține
ob
utilizând rigle de lemn sau de metal gradate la intervale egale cu înăl
înălțimea rândurilor
ndurilor de zidărie.
ții se face cu o sfoară de trasat bine întinsă între aceste rigle.Întreruperea
Verificarea orizontalității
ției zidăriei se face în trepte fiind interzisă întreruperea cu ștrepi.
execuției
ATENȚIE!!!
Zidăria se armează în rosturi și se fizează în elemente de beton armat conform CR6-2013.
CR6
V.2. VERIFICĂRI PE PARCURSUL LUCRĂRILOR

ții zidăriei se face pe tot timpul execuției lucrărilor de către șeful de echipă.
Verificarea calității
documentația tehnică și vor fi însoțite
Materialele sunt cele prevăzute în documenta țite de certificate de calitate.
În caz contrar ele nu se vor pune în operă decât după verificarea calității prin încercări de
calității
laborator.
ICUSESTI jud. Neamt
ții procentuale de fracțiuni de cărămidă se face prin examinarea vizuală în

Verificarea cantității
timpul execuției, astfel
stfel că procentul de fracțiuni de cărămidă să nu depășească 15% din numărul
fracțiuni
de cărămizi pe ansamblul lucrării.Verificarea grosimii peretelui netencuit se face luând media a
trei măsurători, cu precizie de 1 mm, efectuate între două dreptare aașezate pe fețele
ele peretelui.
Verificarea grosimii rosturilor verticale și orizontale se face prin stabilirea grosimii medii pe
țiune de zidărie de 1 m lungime, măsurtă pe orizontală, respectiv pe verticală.
rost pentru o porțiune
Dacă la examinarea vizuală se observă neunifor ți, mari între grosimile diferitelor rosturi se
neuniformități,
va proceda și la verificarea grosimii fiecăruia.
Verificarea se face cu o riglă sau o ruletă metalică cu gradație milimetrică, iar verificarea
gradație
vizuală.Verificarea țeserii corecte a zidăriei se face
umplerii rosturilor se va face prin examinarea vizuală.Verifi
ției prin examinarea vizuală înainte de aplicarea tencuelii censemnându-se
în cursul execuției censemnându
rezultatele verificării în documentele de șantier.Verificarea orizontalității suprafețelor superioare
izi sau blocuri se face cu ajutorul nivelei și a dreptarului.Verificarea
ale rândurilor de cărămizi
ții și suprafețelor și rectilineității muchiilor se face prin aplicarea pe suprafața peretelui
planeității
sau în lungul muchiilor a unui dreptar de min. 2m lungime, și prin măsurarea intervalului
ervalului dintre
acest dreptar și suprafața peretelui sau muchiei cu o precizie de 1mm.Verificarea verticalității
țelor și muchiilor se face cu ajutorul unei rigle gradate în mm cu lungime de min 2,0m și
suprafețelor
a firului cu plumb cu lungimea corespunzătoar
corespunzătoare înălțimii nivelului.
Toate materialele care intră în componen ța zidăriei vor fi puse în operă după verificarea
componența
certificatelor de calitate, care să confirme ca sunt corespunzătoare ((caramida
caramida cu goluri verticale
tip LD cu cerintele de calitate stipulate in CR6/2013 și mortar M5Z).
ția zidăriilor și pereților va începe numai după ce se verifică existența proceselor
Execuția
verbale de lucrări ascunse care să ateste că suportul peste care se execută (centuri, zidroizolație)
zidroizola
corespunde prevederilor proiectului.
ție deosebită asupra montării ghermelelor. Acestea sa fie montate pe
Se va acorda o atenție
ției zidăriei, pentru a evita spargerea ulterioară a acesteia.
parcursul execuției
Abateriele limită ale zidărieivor
vor fi:
ție prevăzută
-la grosimea de execuție ±10mm
-la goluri ±20, -10mm
10mm
-la
la dimensiunile în plan ale întregii clădiri ±50mm
-la dimensiunile verticale ±20mm
-la dimensiunile rosturilor - verticale -2mm
ICUSESTI jud. Neamt
-orizontale +5, -2mm

2mm
La suprafețe și muchii
-la planeitatea suprafețelor 3mm/m
-la rectilinitatea muchiilor 2mm/m
-la verticalitatea suprafețelor 3mm/m
(dar nu mai mult de 10mm pe etaj)
Abateri față de orizontală 2mm/m
(dar nu mai mult de 15mm pe lungimea zidului)
Obiectele sanitare care se montează pe zidărie se vor fixa cu dibluri în găuri date cu mașina
ma
rotopercutantă.
V.3. CONSOLIDĂRI LOCALE ALE ZIDĂRIEI PRIN INJECTARE

În cazul în care se găsesc fisuri în zidărie după desfacerea tencuielilor, iar deschiderea
acestora este mai mică de 3mm se reface integrit
integritatea
atea sistemului prin injectare manuală cu lapte
de ciment și adaos de aracet de 40%.
Pentru injectarea cu pastă de ciment, se poate folosi ciment tip fostul P40 sau P45. Se
recomandă următoarele doze:
a) pentru amestecuri fără adaosuri:
-0.45 ÷ 0.40 l apă laa kg de ciment în cazul malaxării mecanice;
-0,50
0,50 ÷ 0,44 l apă la kg de ciment în cazul malaxării manuale;
b) pentru amestecuri cu adaosuri de poliacetat de vinil (în unită
unități de masă);
-ciment top PA35 1p
-poliacetat de vinil D50 l 0.3 p
-apă 0,4 ÷ 0,5 p
Amestecurile trebuie să aibă fluiditate de 13 ÷ 15 sec. determinate cu pâlnia etalon, iar
sedimentare sub 15ml. Fluiditatea amestecului poate să ajungă la 25 sec. în cazul fisurilor cu
deschideri de 5mm. Dozajele sunt orientate și se definitivează
nitivează prin injectări de probă pe suprafețe
suprafe
reduse, virificând dacă se realizează o umplere bună a fisurilor.
ții premergătoare:
Se disting următoarele operații
ICUSESTI jud. Neamt
- pe tot traseul fisurilor și pe ambele fețe ale zidăriei se îndepărtează tencuiala. Zonele cu
cărămizi dislocate, sfărâmate, se repară prin rezidire. Rosturile se adâncesc și se curăță pe o
adâncime de 3-4 cm.
- pee traseul fisurilor se execută cu borma
bormașina găuri de ø 13mm cu adâncimea de cca. 50 mm la
țe variind între cca. 30 cm, în cazul fi
distanțe fisurilor mari și 60 cm în cazul fisurilor foarte mari, în
vederea introducerii în ele a tuburilor de PVC prin care se face injectarea.
ță cu jet de aer, fisurile și zonele adiacente pe care urmeazp să fie aplicat mortarul de
- se curăță
etanșare a fisurii.
- see introduce în găurile executate, ștuțurile din tuburi PVC de cca. 70mm lungime, cu diametru
exterior de 13mm și cel interior de 12mm.
ște pe ambele fețe zona care urmează a fi injectată cu mortar de ciment având
- se tencuiește
ip sort 0 ÷ 3mm.) în grosime de minim 15mm. În jurul ștuțurilor
compoziția de 1:3 (ciment : nisip
ște pentru a asigura fixarea lor. Pe fața opusă celei care se injectează
grosimea mortarului se mărește
ștuțuri) la cca.50cm distanță.
se lasă orificii de control (ștuțuri)
Trebuie evitată pătrunderea mor șare în fisuri pe adâncime mare, pentru a
mortarului de etanșare
face posibilă umplerea lor cât mai completă cu pastă de ciment. Injectarea se face la minim 3 zile
după lucrările premergătoare.După ce se controlează ștuțurile și se îndepărtează impuritățile, la
cca.
a. 30 minute înainte de injectare se introduce apă pentru umezirea zidăriei, verificarea calității
calită
șării și a continuității traseului fisurii. Se prepară amestecul, se introduce în malaxor întreaga
etanșării
cantitate de apă la care se adaugă lent pe măsura mala
malaxării,
xării, cimentul. Durata minimă a malaxării
este de 7 min. Amestecul se prepară în cantități care pot fi consumate în maxim o oră, interval în
cantități
care amestecul se face la fiecare 10 min timp de 3 min. Rezervorul pompei se încarcă din
malaxor printr-o sită cu ochiuri de 11-2
2 mm. Fluiditatea amestecului se controlează cu pâlnia
etalon. În cazul utilizării adaosului de poliacetat de vinil, cantitatea de adaos cântărită se diluiază
un vas cu 50% din cantitatea de apă stabilită și se amestecă până la obținerea unei emulsii
într-un
omogene; în emulsie se introduce cimentul, se amestecă timp de 3 min, adăugându-se
adăugându treptat apă
ții de apă stabilită inițial. Prepararea amestecului se face manual, în
până la epuizarea cantității
ți necesare pentru următoarele 40 min.Cu pri
cantități prima șarjă se face o injectare de probă, pe o
ță limitată, se corectează la nevoie cantitatea de apă, apoi la fiecare șarjă se verifică
suprafață
fluiditatea, ca să corespundă cu cea stabilită prin încercări preliminarii.
Injectarea se face începând de la ștuțul inferior astfel:
ICUSESTI jud. Neamt
țiune pompa de injectare majorând treptat presiunea, până când la capătul lancei
- se pune în funcțiune
apare pastă de ciment.
ște pompa și se introduce lancea în ștuțul cel mai de jos, se strânge piulița de etanșare și
- se oprește
pompa se repune în funcțiune.
- see pompează intermitent, la intervale scurte de timp, mărind presiunea, care însă nu trebuie să
șească 3 atm. După umplerea ștuțului presiune
depășească presiunea poate fi majorată la 3-4 atm.,, menținându-se
men
timp de 5 min. Pentru a permite eliminarea pr
prin filtrare a apei în exces.
Dacă după oprirea pompei presiunea scade, injectarea decurge normal.
Când pasta de ciment începe să deverseze prin ștuțul următor, se reduce presiunea, lancea
se retrage, iar ștuțul prin care s-aa făcut injectarea se astupă cu uun
n dop de lem, concomitent cu
ștuțul de control. Dacă la începerea injectării presiunea crește instantaneu și nu scade după
oprirea pompei, aceasta arată că pe traseul fisurii ss-aa format un dop. Acesta se îndepărtează prin
spălare cu apă sub presiune.
comandă ca la 15 ÷ 30 min. după injectarea să se repete injectarea pentru a
Se recomandă
compensa eventualele
lele sedimentări, pierderi etc. Întărirea trebuie să decurgă în condiții
condi care să
ției pastei de ciment. În acest scop zona injectată se menține
reducă la minim efectele contracției
umedă prin stropire timp de cca. 7 zile, se protejează împotriva radiației directe a razelor solare,
radiației
vântului, menținându-se tiliza și mortarul de
se la temperaturi peste +5°C.Pentru injectare se poate uutiliza
ciment M10. La prima șarjă se face de probă, pe o suprafață
ță limitată, iar apoi la fiecare șarjă se
verifică fluiditatea, ca să corespundă cu cea stabilită prin încercări preliminare.
V.4. UMPLEREA GOLURILOR ȘI CONSOLIDAREA LOCALĂ A ZIDĂRIEI PRIN

REZIDIRE
Rezidirea se aplică în cazul în care după desfacerea tencuielilor se observă cărămizi
dislocate, rupte
upte sau fisurate sau sunt necesare plombari de goluri existente ..Se
Se îndepărtează
cărămizile dislocate, rupte sau cu crăpături, ca să se realizeze un gol mărginit de cărămizi în stare
bună, care formează ștrepi (sau se refac ștrepii).Se curăță suprafața cărămizilor din zona golului
creat cu dalta și ciocanul pentru îndepărtarea mortarului, apoi se perie cu perii de sârmă, iar cu jet
de aer se îndepărteaza praful și se udă zona cu apă.
ICUSESTI jud. Neamt
Rezidirea se face cu cărămizi de aceeași formă. O atenție deosebită trebuie acordată

aceeași
realizării conlucrării între zidăria existentă și cea nouă prin umplerea completă a rosturilor
verticale și orizontale cu mortar M1
M10 prin țeserea rosturilor. Condițiile de întărire trebuie să fie
și ca la executarea oricărei zidării.
aceleași
În cazul în care nu se dispune de cărămizi de format corespunzător, repararea zonelor
avariate poate fi făcută după efectuarea pregătir
pregătirilor menționate, cu beton C8/10.
țiri și se compactează de la centru spre
Betonul se aplică de jos în sus în straturi subțiri
margini prin batere cu un ciocan de lemn prin intermediul unei scânduri. Dacă în timpul execuției
execu
apare apă în exces, lucrul se întrerupe până la dispari ția luciului caracteristic. În timpul întăririi
dispariția
ște periodic (la intervale care depind de temperatura exterioară) și se protejează
betonul se umezește
contra evaporării rapide a apei.
VI. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE DULGHERIE

Prevederile planseelor de lemn și la realizarea șarpantei.
le se referă la realizarea plans
MATERIALE
Conform SR EN-1995-1-1/2004
2004 (dimensiuni), STAS 1949/86, EN 300:1997, SR EN 338-
338
1997, NP005/2003.
VI.1 VERIFICAREA CALITĂȚII

Verificarea defectelor lemnului și verificarea asamblărilor se face vizual. Verificarea
dimensiunilor se face cu aparate
rate obi
obișnuite de măsurat. Lemnul din care se confecționează
confec
șeu nu trebuie să depășească umiditatea maximă de 15%Se verifică fixarea
elementelor de planșeu
elemnetelorr prin buloane, scoabe și cuie. Abaterile admisibile de la planeitate, măsurate cu
dreptatrul de 3,0m lungime sunt 5mm în lungul liniei de cea mai mare pantă.
VI.3.2. REGLEMENTĂRI GENERALE CU PRIVIRE LA REALIZAREA TERMOIZOLAȚIEI
TERMOIZOLA
ȘEELE DE POD
TERMICE PE PLANȘEELE
țe respectarea relementărilor prevăzute în „Normativul pentru
Se va urmări cu strictețe
proiectarea și executarea lucrărior de izola
izolații termice la clădiri” indicativ C.107-05,
05, care se referă
la:
ții și recepția lucrărilor;
- controlulu calității
- reguli de exploatare și întreținere;
ții muncii și prevenirea incendiilor.
- măsuri privind tehnica securității
ICUSESTI jud. Neamt
Se va urmări,
rmări, de asemenea, respectarea „Regulamentului privind protecția
protec și igiena
țiunea „Izolații la acoperiș”.
muncii în construcții”- secțiunea
ȚIILOR DIN LEMN PENTRU ȘARPANTĂ

VI.4. MONTAREA CONSTRUCȚIILOR
ți lucrătorii care iau parte la lucrările de demontare șidemontă
Toți șidemontări
ri la înălțime,
înăl nu pot fi
și la lucru fără să cunoască metodele de siguranță ale lucrărilor și fără să treacă prin vizita
admiși
ți cu centură de siguranță cu anexă.La lucrările de montare a
medicală. Ei vor fi echipați
ții la înălțime, nu se admit tineri sub 18 ani.
elementelor de construcții
Executarea lucrărilor de montare sau demontare a elementelor de construcție
construc se va face
sub conducerea directă și permanentă a unui tehnician specializat, desemnat în acest scop.
personalul tehnic al șantierului trebuie să aibă
Înainte de începerea lucrărilor de montare, perso
țit de organizare a lucrărilor.
un proiect amănunțit
La utilizarea sculelor și uneltelor mecanizate pentru preluarea lemnului trebuie să
respecte prevederile capitolului respectiv din prezentul regulamnet.Montarea construcțiilor
construc din
lemn nu trebuie să se întrerupă până ce acestea nu vor fi fixate și rigidizate.Nu este permisă
folosirea grinzilor transvesale pentru fixarea de scripeți și macareale la operațiile de
scripeți
ția pe grinzi este interzisă, în lipsa schelei interioare, se vor amenaja pe grinzi căi
ridicare.Circulația
ție speciale cu lățime minimă de 0,70 m, pre
de circulație prevăzute cu balustradă și cu scânduri de
margine.Nu este permis să se lucreze stând pe plăcile OSB dintre grinzile tavanului.
La montarea elemnetelor de construcții din lemn plane, a panourilor pentru pereți, a
construcții
elementelor de spijin etc., trebuie luate măsuri pentru a se evita
vita răsturnarea acestora din cauza
vântului.La executarea lucrărilor de dulgherie este interzis dulgherilor să poarte șorțuri.Montarea
țime se va fece de pe schele rezistente, având podine continue cu lățimea de cel
cofrajelor la înălțime
țin 1 m, prevăzute cu balustrade și scânduri de margine.Schelele improvizate sunt interzise.
puțin interzise
Demontarea cofrajelor la betoanele turnate sub nivelul terenului se va face înainte de
scoaterea consolidărilor săpăturilor.Demontarea cofrajelor oricăror construcții se va face numai
construcții
sub supravegherea organului tehnic de șantier sau a conducătorului lucrărilor respective. La
montarea fermelor, șafodajului, și poziția ei față de
lor, nivelul podinei de lemn a schemei sau eeșafodajului,
reazemele fermelor trebuie să fie stabilită astfel, încât muncitorii care primesc și montează
fermele să poată executa lucrul fără a coborî de pe podină și fără să stea pe reazemul
mul fermei.
În toate cazurile cînd lucrările de dulgherie se execută la înăl țimi mari, dulgherii trebuie
înălțimi
ță legate cu frânghii solide de elementele rezistente și fixe ale
să poarte centuri de siguranață
ICUSESTI jud. Neamt
ției.Sculele și cuiele trebuie ținute într

construcției.Sculele ță cu mâner, pentru a putea fi mutate în
într-o lădiță
timpul lucrului, mai ales când acesta se efectuează la înăl țime.Coborârea materialului lemnos de
înălțime.Coborârea
țime se face cu ajutorul scripetelui și al frânghiei, având grijă ca locul unde se face
la înălțime
primirea materialului coborât să fie îngrădit pe o rază de 10m, și să existe placarde pentru
avertizarea muncitorilor.
La executarea lucrărilor de dulgherie deasupra locurilor de trecere sau circulație
circula a
vehiculelor, se va amenaja o podină continuă de protec
protecție, a cărei înălțimee trebuie să fie mai mare
țimea trecerii. Când nu se poate executa o astfel de podină de trecere se va închide locul
decât înălțimea
respectiv pe tot timpul cât se execută lucrarea.
VII. IGNIFUGAREA ȘI ANTISEPTIZAREA ELEMENTELOR DIN LEMN

VII.1. PREVEDERI GENERALE
ȚII GENERALE PRIVIND PRODUSE IGNIFUGE
VII.1.1.CONDIȚII
Pentru ignifugarea materialelor și elementelor de construcții combustibile este oligatorie
utilizarea numai a produselor avizate de ISU și – după caz – cu agrement tehnic.Produsele
ignifuge vor fi avizate
te de Ministerul Sănătății asupra toxicității.Producătorii și după caz
Sănătății
furnizorii produselor ignifuge sunt obligați să livreze numai produse corespunzătoare
obligați
standardului de firmă sau normei internee și să obțină avizul ISU și agrementul tehnic pentru
produsele
sele noi sau modificări ale caracteristicilor produselor existente.
După tratarea cu produse ignifuge a lemnului, materialele și produsele pe bază de lemn
șchii de lemn, plăci din fibre de lemn, etc.) și a materialelor trebuie să se reducă
(plăci din așchii
bilitatea acestora de a se aprinde uușor și de a arde în continuare.
posibilitatea
Întrucât prin ignifugare se întârzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimină
țile de ardere a materialelor protejate, pot fi luate și alte măsuri de protecție contra
posibilitățile cont
incendiilor.
ȚII REFERITOARE LA PERSONALUL DE EXECUȚIE

VII.1.2. CONDIȚII
Lucrările de ignifugare vor fi executate de personalul instruit și atestat în acest scop, cu
țiunilor de utilizare elaborate de producător (tehnologie de aplicare,
respectarea strictă a instrucțiunilor
consum specific, ș.a.)
ICUSESTI jud. Neamt
ȚII PENTRU EXECUTANT ȘI BENEFICIAR

VII.1.3. OBLIGAȚII
Executantul lucrărilor de ignifugare este obligat să certifice calitatea ignifugării executate,
prin buletine de încercare elaborate de laboratoarele autorizate.
ția lucrărilor, beneficiarul este obligat să verifice buletinele de încercare și
La recepția
asigurarea condițiilor de eficiență.
VII.2. IGNIFUGAREA MATERIALELOR ȘI PRODUSELOR DIN LEMN SAU PE BAZĂ DE

LEMN
ȚII DE PREGĂTIRE A SUPRAFEȚELOR
VII.2.1.CONDIȚII
țelor în vederea aplicării produselor ignifuge de suprafață are în vedere:
Pregătirea suprafețelor
țarea suprafețelor (de praf, noroi, var, vopsea sau impurități, incusiv protecții ignifuge
- curățarea
anterioare), prin periere, răzuire, etc.
- chituirea cu masa de șpaclu (realiz
(realizată din produsul ignifug respectiv și praf de cretă) a tuturor
crăpăturilor, îmbinărilor și golurilor existente pe suprafețe ce se protejează.
Pentru ignifugarea prin impregnare, materialul lemnos trebuie să îndeplinească
următoarelee condiții:
- să fie decojit
cojit (să nu aibă la suprafa
suprafață coajă);
- săă nu fie tratat în profunzime sau la suprafață cu substanțe chimice care să împiedice
suprafață
pătrunderea produsului ignifug în masa materialului.
Pentru asigurarea unei bune protec
protecții, umiditatea materialului înainte de ignifugare
gnifugare nu va
și 18% în cazul protecției de suprafață cu produse ignifuge și 25% în cazul ignifugării în
depăși
profunzime prin împregnare. La lambriuri și alte elemente decorative pentru amenajări interioare,
și 10% pentru a evita apariția rosturilor după
umiditatea lemnului înainte de ignifugare nu va depăși
uscare.
ȚII DE APLICARE A PRODUSELOR IGNIFUGE

VII.2.2. CONDIȚII
La alegerea produselor ignifuge și a procedeelor de ignifugare si au în vedere:
ța materialului și particularitățile de impregnare ale acestuia;
- esența
țiile specifice în care este utilizat materialul (în interior sau exterior);
- condițiile
ispunerea vizibilă sau nevizibilă a materialului, precum și rolul acestuia în construcții (de
- dispunerea
rezistență, finisaj decorativ, etc.).
- lucrările de ignifugare se execută în spații în care asigură temperatura de minim +10°C.
spații
ICUSESTI jud. Neamt
- produsele
rodusele ignifuge pe bază de apă nu se aplică în cazul suprafețelor pe care au loc condensări
suprafețelor
țe ce nu sunt ferite de precipitații, care necesită să fie spălate periodic etc. în aceste
sau suprafețe
cazuri se pot folosi produse ignifuge de impregnare solubile în apă dacă suprafețele
suprafe respective
sunt protejate prin finisări peliculogene (vopsele, emailuri, etc.) rezistente la apă.
ția ignifugă a suprafețelor exterioare ale construcțiilor și a celor prevăzute la art. 3.2.3. se
- protecția
realizează prin produse ignifuge rezistente la apă, avizate ca atare.
- aplicarea
plicarea produselor ignifuge de suprafață se face numai după prelucrarea definitivă a
suprafață
ție nefiind admise ulterior nici uun
elementelor de construcție n fel de prelucrări care să îndepărteze
ță (rindeluire, secționare, cioplire, despicare, etc.)
stratul ignifug de pe suprafață
- aplicarea
plicarea produselor ignifuge pe suprafață poate fi făcută atât asupra produselor înainte de
suprafață
montare, cat și asupra construcției ddeja executate.
În primul caz, deteriorările straturilor ignifuge provocate prin manipulare vor fi rectificate
prin tratarea suplimentară a suprafețelor după montare, iar în al doilea caz este recomandabil a se
suprafețelor
aplica ignifugarea pe măsura realizării șucrărilor,
ilor, pentru a se asigura o acoperire cât mai
țe lemnoase care intră în construcție.
completă a întregii suprafețe
Ignifugarea prin împregnare se realizează pe lemnul fasonat în dimensiunile de utilizare,
în cazul în care pe șantier, la montaj, apare necesita
necesitatea
tea unor mici prelucrări, zonele respective vor
și produs, aplicat cu pensula până la realizarea consumului specific stabilit
fi reignifugate cu același
ția de ignifugare prin împregnare se execută nummai în instalații
de producător.Operația
ție a materialului lemnos ignifugat prin împregnare se face după
speciale.Utilizarea în producție
țiile de montare în construcție.
uscarea acestuia în conduțiile
La expirarea perioadei specificate de producător pentru men ținerea calității în timp a
menținerea
ță, prin împreg
ignifugării (de suprafață, împregnare)
nare) este obligatorie reingnifugarea întregii suprafețe
suprafe
protejate anterior, respectiv a întregului material ignifugat prin impregnare.
VII.2.3. TEHNOLOGIA DE APLICARE

Calitatea lucrărilor de ignifugare este condi ționată de respectarea strictă a tehnologiei
condiționată tehnologi de
aplicare a produsului și a consumului specific, stabilite de producător.În cazul produselor
ignifuge la care se utilizează aplicarea a două sau mai multe componente se vor respenta
consumurile specifice pentru fievare componentă în parte.Consumul de produs ignifug se
ție de suprafața totală desfășurată a elementelor de construire ce urmează să fie
determină în funcție
ICUSESTI jud. Neamt
tratate ignifug, ținând seamă și de pierderi, care la aplicarea cu pensula pot fi până la 5%, iar la
stropire până la 20%.
Suprafețele ignigugate
gugate poat fi acoperite cu vopsea pe bază de ulei, emailuri alchidice,
vinarom, etc., numai dacă încercarea la foc a fost efectuată cu aceste tipuri de finisaje și dacă
ții în acest sens din partea producătorului.
există specificații
VII.2.4. IGNIFUGAREA DE SUPRAFA

SUPRAFAȚĂ
Aplicarea produselor ignifuge de suprafață se face conform prevederilor din STAS
suprafață
9302/4.Aplicarea produselor ignifuge de suprafa
suprafață se poate face cu
u pensula sau prin pulverizare.
Aparatele utilizate pentru pulverizare sunt de tipul Vermorel, Calim
Calimax
ax sau pistol de
pulverizare.Produsele ignifuge de suprafa ță se aplică strict în conformitate cu instrucțiunile
suprafață
producătorului, în straturile stabilite, respectând intervalele de timp de uscare.
În cazul îgnifugării cu produse de suprafa
suprafață a materialelor dee tip PAL, PAL-CON,
PAL PAF,
etc. se au în vedere următoarele:
și procedee ca și la lemnul masiv, respectându
-aplicarea se face prin aceleași respectându-se
se consumul specific
precizat de firma producătoare pentru fiecare produs ignifug;
- uscarea materialelor ignifugate se va realiza în timp cât mai scurt astfel produsele să nu fie
degradate de umiditate.
ȚII
VII.2.5.CONDIȚII DE LIVRARE, TRANSPORT, RECEPȚIE ȘI PĂSTRARE A
PRODUSELOR IGNIFUGE
Produsele ignifuge se livrează de către producător în ambalaje închise etanș,
etan conform
standardului
andardului de fimă sau normei interne.Ambalajele vor purta etichete pe care se vor specifica :
denumirea și adresa producătorului, denumirea produsului, standardul de firmă sau normă
ției, termenul de garanție, masa netă.
internă, lotul, data fabricației,
La livrare
vrare se vor pune la dispozi ția beneficiarului certificatul și instrucțiunile de aplicare a
dispoziția
produsului.Transportul produselor ignifuge pe bază de apă se face fără ca temperatura să
coboare sub 5°C, iar a celor pe bază de solvent, neexpuse surselor de radi ție termică. Produsele
radiație
vor fi protejate contra apei.Pentru recepția produselor ignifuge se vor aplica condițiile de
recepția
admisibilitate prevăzute de standardele de firmă sau normele interne.Înainte de recepție
recep se va
verifica integritatea ambalajelor.
ICUSESTI jud. Neamt
Produsele ignifuge se păstrează închise etan ș, până la întrebuințare, în ambalajele

etanș,
originale ale producătorului.Dacă termenul de garan ție a fost depășit prin depozitare, utilizarea
garanție
produsului ignifug este admisă numai cu avizul producătorului.Produsele ignifuge se păstrează în
țiunea directă a soarelui, precum și de îngheț, la o temperatură de
locuri ferite de ploaie sau de acțiunea
ță în magazii uscate.Soluțiile ignifuge se livrează gata preparate de
+5°C....+30°C, de preferință
producător. Cu avizul producătorului, acesta pot fi preparate și la locul de utilizare, de către cel
care le aplică.
VII.2.6. MĂSURI DE PROTEC ȚIA MUNCII AVUTE ÎN VEDERE LA TRATAREA

PROTECȚIA
SUBSTANȚE ANTISEPTICE ȘI IGNIFUGE
MATERIALULUI LEMNOS CU SUBSTAN
La prepararea și aplicarea produselor ignifuge, se vor respect
respecta și măsurile specifice de
prevenire și stingere a incendiilor și de protecția muncii prevăzute în standardele de firmă sau
normele interne, precum si Normele republicane de protec
protecție a muncii.
Pe timpul lucrărilor de ignifugare se vor avea în vedere și următoarele
mătoarele măsuri generale:
- laa lucrările de tratare a materialului lemnos cu substan țe antiseptice și ignifuge, la prepararea
substanțe
țe, ca și la încărcarea și scoaterea din ambalaj a substanțelor chimice, trebuie
acestor substanțe,
admiși muncitori care au făcut un instructaj special. Nu se admit la asemenea lucrări muncitori
care au pe piele jupuituri, arsuri, crăpături, itita
ititații, etc.;
- inn timpul lucrului, muncitorii vor folosi ochelari, cizme, mănu și de cauciuc și sorț de cauciuc.
mănuși
vor spăla pe mâini și se vor unge cu alifie pe bază de
După terminarea lucrului, se vo
lanolină.
Lucrările legate de prelucrarea fungicidă a lemnului trebuie executate sub conducerea și
supravegherea unui tehnician de specialitate;Lucrătorii care lucrează cu substan țe entiseptice și
substanțe
ge trebuie să aibă o încapere pentru dezbrăcare și păstrarea separată a hainelor de lucru și a
ignifuge
șirea de lucru, muncitorii sunt îndrumați spre baia unității.Ambalajele
celor personale. După ieșirea
țelor chimice pentru tratarea antseptică și ignifugă a lem
substanțelor lemnului
nului trebuie îndepărtate sau arse;
țelor fungicide și ignifuge trebuie executată în aer liber pe platforme
Prepararea substanțelor
izolate sau încăperi separate, prevăzute cu instalații de ventilație. Este interzis accesul
instalații
țe, în cursul preparării amestecurilor,
persoanelor străine în locuri unde se prepară aceste substanțe,
trebuie luate măsuri împotriva împrăștierii substanțelor toxice.Legăturile furtunului la compresor
împrăștierii
șe, executate conform normelor tehnice;
vor fi etanșe,
ICUSESTI jud. Neamt
Bazinele (căzile) în care se găsesc solu țe fungicide, trebuie să fie cu capace.

soluții de substanțe
ția pe marginea bazinelor sau pe piesele cufundate pentru impregnare. După
Este interzisă circulația
ției de impregnare a lemnului se va evacua soluția antiseptică din
terminarea operației
bazin.Amplasarea pe teritoriul șantierului a locului unde urmează să se amenajeze încăperile și
platformele pentru depozitarea și prepararea substanțelor ignifuge și antiseptice, precum și
țiilor de ignifugare și antiseptizare a lemnului, trebuie să fie
bazinele pentru efectuarea operațiilor
stabilită împreună cu organele sanitare, de pompieri și cu Inspecția de Stat pentru Protecția
Muncii.
Tratarea lemnului cu substanțe antiseptice pulverulente (uscate) nedizolvate trebuie
substanțe
ță în zilele fără vânt, în condiții care să excludă curenții
efectuată de preferință ții de aer.După
țiilor de tratare a lemnului cu substanțe antiseptice și ignifuge, toate locurile de
terminarea operațiilor
păstrare și preparare a acestor substanțe trebuie curățate și neutilizate.Este interzis accesul
persoanelor străine în locurilee unde se pregătesc antisepticele.După terminarea lucrărilor,
platforma unde s-au
au pregătit antisepticele trebuie bine cură
curățată.
Materialele pentru pregătirea antisepticelor trebuie să se păstreze în depozite speciale sub
cheie.Utilajul și sculele care se întrebuințează la lucru cu antisepticele trebuie să se spele bine și
ntrebuințează
să se păstreze împreună cu antiseptice.Vasele în care se păstrează antisepticele trebuie să se
închidă bine cu capace.Mijloacele de transport ale antisepticelor vor fi bine curățate și spălate,
curățate spă iar
vasele goale vor fi dezintoxicate sau distruse.
Transportarea antisepticelor, precum și a substanțelor toxice ce se întrebuințează la
pregătirea lor, trebuie să se facă într
într-un
un ambalaj impermeabil si nevătămat. Pe ambalaj se va scrie
“TOXIC”, “PERICOL
RICOL DE FOC”.Este interzis să se antiseptizeze obiectele de construcție
construc în
timpul executării lucrărilor sub ele sau deasupra lor.După terminarea lucrărilor cu antiseptice,
ți să spele cu săpun și apă caldă toate părțile neîmbrăcate aale
lucrătorii sunt obligați le corpului.
La semnalarea creunei boli de piele, lucrătorul trebuie să fie îndrumat la medic, pentru
prevenirea unei boli profesionale.După terminarea lucrului, sculele și uneltele utilizate la tratarea
țe antiseptice și ignifuge trebui
lemnului cu substanțe trebuie spălate și păstrate în depozitul special
țe.La ignifugarea prin impregnare la presiune se vor respecta
amenajat pentru aceste substanțe.La
ția muncii prevăzute de instrucțiunile în vigoare pentru folosirea instalațiilor
măsurile de protecția
sub presiune.
ICUSESTI jud. Neamt
Executanții
ii lucrărilor de ignifugare, inclusiv pregătirea solu țiilor de ignifugare vor
soluțiilor
respecta normele specifice de protecția muncii și prevenirea incendiilor corespunzătoare
protecția
țiilor și locului unde se desfășoară aceste activități.
condițiilor
ȚIONAREA ȘI CONTROLUL LUCRĂRILOR DE IGNIFUGARE ȘI

VII.2.7. RECEPȚIONAREA
ANTISEPTIZARE
ții protecției prin aplicarea pe suprafață a produselor ignifuge constă în:
Verificarea calității
ții și uniformității peliculei de protecție, care se face pe întreaga suprafață
- verificarea integrității
tratată;
- verificarea cantității
ii de produs ignifug utilizată
utilizată.
Lucrarea se consideră coresponzătoare dacă pelicula de protecție este continuă și uniformă și
protecție
dacă s-aa realizat consumul specific indicat în standardul de fimă sau normă internă a produsului
ții impregnării se face prin controlul absorbției și adâncimii de
respectiv.Verificarea calității
pătrundere a acesteia, precum și prin controlul soluției de impregnare conform STAS 9302/2 și
STAS 9302/3.
ționării lucrărilor de ignifugare, la cererea ex
În vederea recepționării executantului,
ecutantului, se poat executa
încercări conform standardelor în vigoare ((STAS 652), de către laboratoare autorizate.Epruvetele
pentru încercări se vor pregăti și vor avea caracteristicile prevăzute în standardele de metodă.
uta sub supravegherea beneficiarului lucrării, concomitent și în
Pregătirea epruvetelor se va executa
și condiții cu cele utilizate în obiectivul protejat.Epruvetele se ambalează, în prezența
același
reprezentantului beneficiarului, fără a se deteriora startul ignifug, se sigilează și se etichetează.
etichet
Pe etichetă se vor specifica: denumirea obiectului unde ss-aa efectuat lucrarea materialului
ignifugat, denumirea produsului, data aplicării, modul de aplicare, denumirea
executantului.Epruvetele vor fi însoțite de un proces verbal de recepție provizorie
însoțite provizor (conform
modelului din anexă) din care să rezulte că acestea au fost pregătite de către executant în
ța beneficiarului, precum și de documentația privind produsul utilizat (cedrtificat de
prezența
ție de la producător pentru întreag
calitate, aviz de expediție întreagaa cantitate de produs).Laboratorul care
execută încercările va elibera buleti
buletin de încercare conform
rm standardului de metodă.
Pentru avizarea produselor ignifuge, precum și la cererea beneficiarului, se execută încercări
de laborator pentru încadrare în clas
clasaa de combustibilitate (STAS 7248, STAS 11357).
ICUSESTI jud. Neamt
VIII LUCRĂRI DE TERMO ȘI HIDROIZOLAȚII

VIII.1. HIDROIZOLAȚII
Se vor hidroizola:
ța dintre fundații și trotuar, cu un cordon de bitum topit;
- interfața
ța dintre polistiren și stratul suport din beton al pardoselii parter cu foliee de polietilenă;
- interfața
- interfața dintre sipci/contrasipci și învelitoare cu folie anticondens;
Se vor utiliza materialele:
- Bitum filerizat;
- Folie de polietilenă de cca.1200kg/mc.
Înainte de începerea lucrărilor se va vedea dacă sup ța de aplicare a hidroizolației nu
suprafața
ți, zone segregate sau fisuri peste limitele admise, precum și dacă golurile
prezintă discontinuități,
ții sunt corect poziționate, astfel încât să nu fie necesare spargeri ulterioare; se va
de instalații
verifica dacă sunt asigurate
sigurate condi țiile realizării aderenței stratului suport (pereții din beton
condițiile
monolit, suprafețe uscate, fără impurită
impurități etc.).
Nu se vor executa lucrări de hidroizolare pe timp de ploaie.
țiilor se face pe baza proceselor verbale de luc
Recepția hidro-izolațiilor lucrări
rări ascunse din care să
reiasă:
ției este identică cu cea prevăzută în proiect,
- dacă structura hidro-izolației
- dacă execuția s-aa efectuat în ordinea și etapele corespunzătoare;
ției au fost verificate suprafețele suport, calitatea amorsajului și lipirea
- dacă pe parcursul execuției
corectă a straturilor.
VIII.1.2. VERIFICĂRI
Verificările ce trebuie efectuate pe parcursul lucrărilor, în afară de cele prevăzute la
PREVEDERI COMUNE, sunt:
țile suportului, pentru care se admit abateri maxime de 12 mm, precum și
a) Asperitățile
denivelările de planeitate(abaterea admisibilă±5 mm la un dereptar de 2 m așezat
a în orice
direcție);
ța rosturilor de dilatare de 2 cm lățime pe contur și în câmp, la 4-5
b) Existența 4 m distanță
ții, în șapele de peste termoizolații;
pe ambele direcții,
țelelor ți proceselor de preparare a mortarelor pe șantier (masticuri,
c) Respectarea rețelelor
soluții
ii etc.) conform Normativului C
C112/86;
ICUSESTI jud. Neamt
d) Capacitatea de lipire a hidroizolației pe stratul suport amorsat (pentru fiecare 1000 mp

hidroizolației
se fac 5 probe de desprindere a câte unei fâșii de carton bitumat de 5x20 cm);
e) Lipirea corectă a foilor, nu se admit deslipiri și bășici, când acestea apar, repararea lor
fiind obligatorie;
țimea de petrecere a foilor (7
f) Lățimea (7-10
10 cm longitudinal, minim 10 cm frontal) se admite
10% petreceri de minim 5 cm longitudinal și minim 7 cm frontal; în cazul în care aceste valori nu
sunt respectate stratul respectiv trebuie refăcut;
ției de montare a foilor (până la 20% pantă se pot monta oricum, dar
g) Respectarea direcției
peste 20% paralel cu panta);
La verificarea pe faze de lucrări, comisia examinează frecvența și conținutul actelor de
frecvența
verifcare încheiate pe parcurs, comparându țiile tehnice și abaterile
comparându-se cu proiectul, prescripțiile
admisibile.
ționate la acest capitol se înregistrează conf
Rezultatele verificărilor menționate conform
orm instrucțiunilor
instruc
pentru verificarea lucrărilor ascunse.
VIII.2. TERMOIZOLAȚII
Se vor termoizola următoarele:
țele exterioare ale pereților clădirilor conform detalii proiect;
- suprafețele
șeul cu saltele de vată minerală de 10 cm grosime .
- planșeul
ție prevăzut, la recepție se vor avea în vedere:
Indiferent de tipul de izolație
- calitatea și dimensiunile materialelor folosite;
- continuitatea
ontinuitatea materialului termoizolator pe toată supraf
suprafța, conform proiectului;
- modul de prindere și protecția în cazul aplicării la fața
ța interioară a planșeului, precum și faptul
ției unor lucrări ulterioare, acestea au fost deteriorate.
că în timpul execuției
VIII.2.1. TERMOSISTEM DIN POLISTIREN EXPANDAT

Prezentul capitol se referă la următoarele categorii de lucrări;
- termoizolarea
oizolarea cu termosistem a construc
construcției la exterior (pereți, soclu, elevații)
țadei se va realiza cu termosistem cu polistiren de 10cm. Placarea
- placarea la exterior a fațadei
ției se va realiza in sitem de tip Baumit sau Ceresit fie alt sistem de agre
construcției agrementat.
mentat.
Polistirenuleste elementul de bază în cadrul sistemului termoizolant. Polistirenul nu absoarbe
umezeala, iar în cazul unui umidită
umidități ridicate nu-si
si va pierde caracteristicile termoizolante.
ICUSESTI jud. Neamt
Polistirenul este un material foarte uușor și are niște parametri

ametri mecanici deosebit de buni
ța la rupere este de 80 kPa iar la comprimare, este de 130kPa)
(rezistența
Polistirenul pus în operă trebuie să fie ignifugat și trebuie să aibă o stabilitate a dimensiunilor
declarată de producător (după o anumită perioadă de depozitare)
Este interzisă utilizarea unor plăci mai mari de 120x60 cm
cm. Înainte de aplicarea polistirenului se
ție suprafața suport:
va verifica cu atenție
ției stratului suport
-verificarea absorbției
-identificarea și repararea zonelor cu aderență slabă “umflare
“umflare” și a zonelor fisurate
ții și verticalității suprafetelor suport.
-verificarea planeității
ȚIE A TERMOSI
VIII.2.1.1 ETAPELE DE EXECUȚIE TERMOSISTEMULUI
Înainte de începerea lucrărilor, trebuie verificată calitatea suprafețelor existente. Aceasta
suprafețelor
trebuie să fie rezistentă,
entă, uscată, curată, să nu existe substan țe care scad gradul de aderență, cum
substanțe
ar fi grăsimile, bitumurile etc. Murdaria existentă și straturile cu o rezistență scăzută trebuie
îndepărtate. Acestea pot constitui un loc ideal pentru foemarea ciupercilor. Ad
Aderen
erența tencuielii
existente se verifică prin lovirea cu ciocanul.
țele care au un grad de absorbție ridicat, de exemplu zidurile de BCA trebuie amorsate
Suprafețele
cu grunduri speciale de amorsaj.
Trasarea cotei generale se face cu aparate speciale de măsură : nivela cu trepied, teodolit sau
laser. Fixarea profilului de soclu se va face cu dibluri metalice cu diametrul de min 8/60, acestea
se vor monta din 30 în 30 cm pe lungimea profilului. Montarea profilelor asigură orizontalitatea
perfectă a placajului.Pregătirea
egătirea mortarului adeziv se va face prin amestecarea adezivului cu apa
în sistem electromecanic cu ajutorul unui agitator cu palete, dacă această condiție
condi nu este
și va pierde din proprietăți iar efectul nu va fi cel dorit.
respectată adezivul își
• Aplicarea adezivului pe plăcile termoizolante:
- Metoda patului adeziv.
Adezivul se va aplica pe placa de polistiren în strat continuu ccu
u ajutorul unei mistrii zimțat.
zim
Adezivul nu se aplică pe muchiile plăcilor
- Metoda prin puncte
Se folosește când suprafața suport
uport prezintă denivelări mai mari de 15 mm.Se
mm. stabileste
marimea denivelărilor. Adezivul se aplică continuu pe contur și în puncte pe centrul acesteia.
acesteia
Adezivul nu se aplică pe muchiile plăcilor
ICUSESTI jud. Neamt
• Fixarea plăcilor termoizolante.

După aplicarea mortarului trebuie fixată placa pe perete și apăsată cu ajutorul unei gletiere
mari. Plăcile trebuie montate în asize una lângă alta pe o singură suprafață. La colțuri trebuie
suprafață.
ținută continuitatea plăcilor. Așezarea plăcilor se face întocmai ca o zidărie de cărămidă.
menținută cără
• Verificarea poziționării plăcilor.
După montarea plăcilor de polistiren se va face controlul planeității și verticalității. Controlul
planeității
ții se va face prin plimbarea gletierei pe suprafașă, iar verticalității cu un boloboc.
planeității
• Șlefuirea suprafeței
ei plăcilor termoizolante.
Dacă se constată mici denivelări în zonele de îmbinare dintre plăci acestea vor fi eliminate prin
șlefuire. Șlefuirea se va face cu hârtie abrazivă sau cu peria de sârmă.
• Fixarea plăcilor de termoizolației
ției în dubluri.
ța fațadei egale cu diamerul diblului iar numărul de dibluri este de 6-8
Se dau gauri pe suprafața 6
buc./mp.
• Amorsarea suplimentară a ușilor
șilor și a ferestrelor.
La colturile ferestrelor și ușilor se montează profil de colț armat cu plasă de fibră. La muchiile
șilor și ferestrelor se montează profilul de fereastră cu picurător. La glafurile
superioare ale ușilor
șilor și ferestrelor se folosește polistiren expandant de 2 cm grosime. Colțurile ferestrelor și a
ușilor
șilor se armează suplimentar cu benzi din plasă de fibră dispuse la 45 grede (deoarece în acele
ușilor
zone sunt concentrări de eforturi).
• Armarea cu plasă de fibră de sticlă a sistemului de termoizola
termoizolație.
Plasa de fibră de sticlă se aplică atâta timp cât masa de șpaclu este proaspătă. Plasa de fibră de
șii cu lățimea de 1 m de sus în jos pe înălțimea fațadei. Fâșiile de plasă se vor
sticlăse aplică în fâșii
suprapune 10 cm una peste alta. Plasa de fibră de sticlă se înglobează prin presare dinspre centru
șiei de sus în jos. Înglobarea acesteia se face cu ajuto
către marginile fâșiei ajutorul
rul mistriei zimțate.
zim După
înglobare, masa de șpaclu se lisează cu ajutorul gletierei. Marginile se formează cu ajutorul unei
gletiere unghiulare.
• Masa de șpaclu final.
După înglobarea completă se va aplica masa de șpaclu finală. Masa de șpaclu finală constituie
co
suportul pentru tencuială decorativă. După uscare aceasta se șlefuiește cu hârtie abraziv până se
obține o suprafață netă.
ȚII DE EXECUȚIE
VIII.2.3. CONDIȚII
ICUSESTI jud. Neamt
Lucrările de termoizolare trebuie făcute în condi ții în care umiditatea din aer este redusă (fără
condiții
ții atmosferice, la o umiditate a aerului mai mică de 80%). Nu este recomandabil să se
precipitații
țe expuse razelor soarelui, iar straturile realizate trebuie protejate de precipitații
lucreze pe suprfețe
și de vânt. Se recomandă aplasarea unor fol
folii peste schele.
Temperatura aerului și a suprafeței de lucru trebuie să fie cuprinsă între +5˚C și 30˚C.
ța între suprafața plăcilor termoizolante și schele nu poate îngreuna finisarea tencuielii și
Distanța
trebuie să fie de 20-30 cm.
Dacă polistirenul n-aa fost acoperit de stratul protector în decurs de 2 săptămâni atunci trebuie
t
verificată calitatea sa. În cazul în care lucrările se desfășară pe durata unei ierni blânde trebuie să
desfășară
acoperiți schela cu o folie protectoare. Nu este recomandată folosirea de materiale de la
ți. Acest lucru poate avea consecințe deosebit de grave. Sistemele de izolare
producători diferiți.
țin agrementarea tehnică împreună cu materialele care au fost utilizate la realizarea lor. Nu este
obțin
recomandabilă utilizarea de materiale din sisteme diferite de termoizolare.La
La fixarea plăcilor
șeală des întălnită este aplicarea adezivului în cantități mici. Nu numai ca
termoizolante o greșeală
ște aderența dar colțurile nelipsite se îndoaie și acest lucru îngreunează următoarele etape
stabilește
ale proiectului. Lipirea plăcilor termoizolante fară o fixare corectă și o cantitate insuficientă de
ținere pot duce la apariția fisurilor.Dacă plăcile nu sunt șlefuite cu smirgherudupă
plasă de susținere
fixare și rosturile nu sunt umplute, vor apărea pete și denivelări ale fațădei. Nechituirea rosturilor
și spațiile rămase goale la glafuri și la pazii poate duce la intrarea apei sub plăcile
plăc
ților suplimentare de plasă la colțuri este cauza apariției unor fisuri.
termoizolante.Nelipirea bucăților
Absența stratului de plasă suplimentară
uplimentară la înăl
înălțimea dee 2,0 m de la nivelul solului poate avea ca
ția unor defecțiuni mecanice.
urmare apariția
O cantitate prea mică de plasă de sus ținere sau aplicarea acesteia „pe uscat”și aplicarea de
susținere
ță poate duce la scăderea ssiguranței
adezivi numai la suprafață ței fixării materialului izolant și la
rezistențaa tencuielii aplicate ulterior.
VIII.2.4. VERIFICAREA CALITĂ

CALITĂȚII LUCRĂRILOR
Pe parcursul executării lucrărilor, în afară de executarea problemelor de la PREVEDERI
COMUNE,se mai verifică dacă este înde ție ca barierele contra vaporilor să fie
îndeplinită condiție
continue.La verificarea pe faze de lucrări, comisia examinea ța și conținutul actelor de
examineazăfrecvența
se cu proiectul și prescripțiile tehnice respectve.
verificare pe parcurs, comparându-se
ICUSESTI jud. Neamt
În plus, comisia este

te obligată să verifice prin sondaj corectitudinea înregistrării făcute pe
parcurs, numărul sondajelor se stabilește până la 1/10 din cele prescrise pentru faza
stabilește
ție a lucrărilor.La recepțea preliminară, se procedează, ca și în cazul
premergătoare sau de execuție caz
verificării pe faze: numărul sondajelor poate fi redus la 1/20 din cele ini
inițiale.
Întocmit,
Ing. Grigoras Vlad
Sediu: Str. Petru Rares, nr. 63, bl. A4, SCOALA PRIMARA ROCNA, COMUNA
sc. B, ap.9, Piatra Neamt ICUSESTI, JUDETUL NEAMT
Reg. Com.: J27/580/2010 Beneficiar: Comuna ICUSESTI, jud. Neamt
Proiect: REABILITARE SI MODERNIZARE SCOALA PRIMARA

Nr. proiect
ROCNA, COMUNA ICUSESTI, JUDETUL NEAMT
Amplasament: COMUNA ICUSESTI, JUDETUL NEAMT
4664/2016
Beneficiar: COMUNA ICUSESTI, JUDETUL NEAMT
PROGRAMUL DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE

REZISTENȚĂ
În conformitate cu:
• Legea nr. 10/1995 – “Legea privind calitatea în construcţii”;
• C56-85 – Normativ privind verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente;
• HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare şi expertiza tehnică de calitate a
proiectelor, a execuţiei construcţiilor, completate cu Îndrumătorul de aplicare MLPAT nr. 77/N/1996;
• HG 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat în construcţii;
• HG 261/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind conducerea şi asigurarea calităţii în
construcţii – Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor;
• HG 273/1994 privind Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente;
• OG nr. 623/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii;
• HG 766/1997 referitor la Hotărârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii;
• HG 51/1996 – Regulamentul privind certificarea calităţii produselor folosite în construcţii;
• HG 456/1994 privind Regulamentul de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, instalaţii tehnologice şi
a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie;
se stabilesc următoarele faze de lucrări supuse controlului:
Nr. Faza din lucrare supusă obligatoriu Doc.de atestare

Participă la control
crt. controlului a controlului
I. PREDARE AMPLASAMENT
1. Predare – primire amplasament şi a bornelor B, E, P, T. P.V.R.
de reper
2. Trasare obiectiv B, E, P P.V.T.
II. INFRASTRUCTURA
1. Recepţie termosistem fundații B, E, P P.V.R.
2. Recepție pardoseli B, E P.V.R.
III. SUPRASTRUCTURA
1. Recepţie strcutură compartimente grupuri B, E P.V.R.
sanitare
2. Recepţie finisaje pereți B, E P.V.R.
3. Receptie lucrari de consolidare pereti B, E, P P.V.R. + F.D.
IV. ACOPERIŞ
1. Verificare șarpantă pe ferme din lemn B, E, P P.V.R. + F.D.
IV. AMENAJRE
1. Recepţie trotuare, scări și rampă persoane cu B, E, P.V.R.
handicap
VII. RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
Sediu: Str. Petru Rares, nr. 63, bl. A4, SCOALA PRIMARA ROCNA, COMUNA
sc. B, ap.9, Piatra Neamt ICUSESTI, JUDETUL NEAMT
Reg. Com.: J27/580/2010 Beneficiar: Comuna ICUSESTI, jud. Neamt
NOTAŢII
B - beneficiar
E - executant
P - proiectant
G – geotehnician
T - topometru
P.V. - proces verbal
P.V.R. - proces verbal de recepţie
P.V.T. – proces verbal de trasare
F.D. – fază determinantă
BENEFICIAR, PROIECTANT, CONSTRUCTOR,

COMUNA ICUSESTI, JUDETUL NEAMT SC Aqua Project SRL

1 - Memorii Cf. Lege 50

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 - Memorii Cf. Lege 50

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectant: SC AQUA PROJECT SRL REABILITARE SI MODERNIZARE

INVESTITIE: “REABILITARE SI MODERNIZARE SCOALA

BENEFICIAR: COMUNA ICUSESTI, JUDEȚUL NEAMT

Proiectat: COND. ARH. VERDES RALUCA

Proiectat: ING. GRIGORAS VLAD

Desenat: ING. CIURLIC IULIAN

Verificat: ING. ALCAZ TUDOR

MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII

1.3 Document aprobare SF/DALI

1.4 Ordonatorul principal de credite

2. PARTICULARITĂŢI ALE AMPLASAMENTULUI

2.3 Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

2.3.2. Acţiunea vantului

2.3.3. Acţiunea zăpezii

2.3.4. Adâncimea de îngheţ

2.4 Geologia, seismicitatea

2.4.2 Studiu geotehnic

- 0,40m – 1,00m – argila nisipoasa, maronie, cu intercalaltii nisipoa

2.5 Devierile şi protejările de utilităţi afectate

2.8 Căile de acces provizorii

2.9 Prezenţa pe amplasament a unor valori de patrimoniu natural şi/sau cultural

MEMORIU TEHNIC ARHITECTURĂ

1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII

1.3 Document aprobare SF/DALI

1.4 Ordonatorul principal de credite

2. PARTICULARITĂŢI ALE AMPLASAMENTULUI

Teritoriul său are o mărime mijlocie şi se învecinează cu judeţele:

2.3 Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

2.3.2. Acţiunea vantului

2.3.3. Acţiunea zăpezii

2.3.4. Adâncimea de îngheţ

2.4 Geologia, seismicitatea

2.5 Categoria de importanță – “C” – cf. HG 766

3. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE INTERVEN

- dimensiunile maxime la teren: 18,50x 39,70 m

Prin tema de proiectare beneficiarul a solicitat efectuarea următoarelor modificări la

§ Înlocuirea tâmplăriei vechi si degradate;

3.2.1. Grupuri sanitare interioare

3.2.3 Desfacere și refacere șarpantă

3.2.4 Înlocuire învelitoare

3.2.5 Compartimentare cameră C.T.

3.2.6. Dezafectare și refacere tencuieli interioare

3.2.8. Trotuare perimetrale

3.2.9. Reparatii si consolidari la pereti si fundatii

3.2.10. Inlocuire tamplarie

3.3. FINISAJE INTERIOARE ȘI EXTERIOARE

3.4. ASIGURAREA CERINŢELOR DE CALITATE

-protecţia ocupanţilor – având în vedere vârsta, starea de sănătate şi riscul de incendiu;

Degajarea fumului şi gazelor toxice - pentru

Cerința de calitate –D - IGIENA, SĂNĂTATE ŞI MEDIU

D.2. Igiena apei

D.4. Etanşeitatea: Rezistenţa minimă necesară la permeabilitate la aer Ra min a principalelor

D.5. Etanşeitatea la apă

ținerea confortului higrotermic;

D.6. Asigurarea hidroizolării elementelor de construcţie perimetrale

D.7. Iluminatul natural

D.8. Iluminatul artificial

D.9. Memoriu protecţia mediului

3. Legislaţia de mediu care se va avea în vedere:

HG nr.856/16.08.2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând

Cerinţa de calitate – B1 - SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE

- Balustradele rampelor trebuiesc astfel realizate încât să nu constituie o sursă potenţială de