1.

Analiza unui articol economic

Articolul ales spre analiză este intitulat “Analiza Creșterii Economice în Moldova – anul 2015 “.
Potrivit datelor din articol deducem că anul 2015 poate fi considerat anul riscurilor
economice. Practic toate riscurile identificate s-au materializat: criza bancară, stagnarea reformelor,
înrăutățirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, reducerea exporturilor, inflația. Mai mult de atît,
Republica Moldova a avut parte și de un an climateric nefavorabil care a afectat producția agricolă.
Articolul prezintă realitatea si actualitatea anului 2015, perioadă cînd s-a înregistrat o recesiune
economică de circa -0,8% , după care a urmat o recuperare lentă de +2,9% în 2016. Recesiunea
economică putea fi mult mai dramatică dacă moneda națională nu s-ar fi depreciat, fapt ce asigurat o
performanță mai favorabilă exporturilor față de importuri. Astfel, dacă analizăm formarea PIB-ului
constatăm că singura cauză care a determinat o crestere economica pozitiva pentru primele 3
trimestre este efectul exportului net (creșterea exporturilor pe fondul reducerii importurilor).
Provocarea principală a economiei moldovenești nu este recesiunea, ci mai degraba nivelul scăzut de
imunitate față de șocurile negative și capacitatea slabă a autorităților de a tine piept crizei. În
particular, economia națională era total nepregătită pentru o criză atât de severă: deficitul bugetar
aflat în creștere (estimat la 3% din PIB pentru 2015 – nivelul optimal este de circa 1% din PIB),
nivel redus al rezervelor valutare (acoperă circa 3 luni de importuri – la limita nivelului acceptabil)
și un sector bancar slăbit în urma falimentării a 3 bănci care reprezentau o treime din activele
sistemului. Aceste probleme sunt agravate de faptul că instituțiile-cheie care trebuie să intervină în
vederea stabilizării macroeconomice sunt fie paralizate de criza , fie nu dispun de resurse tehnice și
financiare. Astfel, în lipsa unui Guvern funcțional procesul de reforme este blocat și bugetul pentru
anul viitor nu este aprobat. Deasemenea, a avut loc declinul investițiilor private în Moldova.
Adițional, constrângerile bugetare curente nu doar împiedică creșterea investițiilor publice, dar
prezintă o barieră și pentru investițiile urgente și strict necesare. Sectorul bancar, fiind un pilon al
stabilității economiei, s-a transformat în veriga slabă a acesteia, falimentul celor 3 banci importante a
diminuat încrederea populației în întregul sistem bancar și a scos în evidență neglijenta eficienței
supravegherii bancare.
Una din măsurile care ar trebui sa se implementeze este adoptarea unei Legi cu privire la stabilizarea
și reforma sistemului bancar. Aceasta ar trebui să se axeze pe citeva elementele care urmează să
consolideze încrederea în sistem: Asigurarea transparenței beneficiarilor finali ai acțiunilor băncilor
comerciale; Sporirea investigațiilor privind cauzele falimentării băncilor și tragerea la răspundere a
persoanelor implicate..
Anul 2015 a demonstrat încă o dată că modelul de creștere economică bazat consum și remitențe nu
mai e funcțional. Consumul intern puternic dependent de remitențe nu poate asigura o creștere
economică echilibrată. Pentru a schimba această situație e necesară coordonarea politicilor fiscală,
monetară, comercială, pentru a asigura o cerere internă sănătoasă, o stabilitate monetară, o
îmbunătățire a climatului de afaceri, care împreună să ducă la transformarea structurală a economiei
noastre. 
 2.Analiza crizei economice din Germania

In Germania în jurul anului 1923 s-a dezlăntuit o hiper-inflatie pe o scara pana atunci fara
precedent. Ba chiar, aceasta inflatie a fost moderata in comparatie cu ceea ce s-a intamplat
efectiv in urma Primului Razboi Mondial, cînd Aliatii victoriosi, si in special Franta, au cerut
despagubiri din partea unei economii germane deja schilodite, iar valoarea marcii intrase in
declin în comparatie cu alte valute.
In ianuarie 1919, 9 marci se puteau schimba pe un dolar american. In iulie, erau necesare 14
marci, iar in ianuarie urmator, 65 de marci. Dar necazul nu facea decat sa inceapa. Dupa cateva
fluctuatii, rata de schimb a ajuns la 190, in ianuarie 1922. Intre timp, marca isi pierduse deja 95%
din valoare, in interval de trei ani. In urmatoarele 6 luni proportia s-a prabusit din nou. Acum
erau necesare 495 de marci pentru a cumpara un dolar, iar prin ianuarie 1923, peste numai 6 luni,
parea ca se ajunsese intr-adevar la fundul sacului. Dolarul atinsese acum valoarea de 18.000 de
marci; daca era cineva dispus sa le ia. In iulie 1923 un singur dolar valora 350.000 de marci.
Pana in august, numarul a sarit la 4.620.000. In septembrie, erau necesare aproape 100.000.000
de marci pentru a cumpara ceea ce cu cativa ani in urma s-ar fi putut primi pe 9 marci. In
octombrie, marca s-a prabusit si mai mult, fundul sacului a coborat iarasi, ajungand la valoarea
de 25.000.000.000 marci un singur dolar. Iar in noiembrie, s-a atins un numar pe care numai
astronomii il pot concepe : 4.200.000.000.000 (patru virgula doua trilioane) de marci, pentru un
singur dolar. 
De-acum, evident, Germania cazuse prada unei panici incredibile. Ratele de interes din
Reichsbank au sarit de la 5% in iulie 1922 la 30% in august 1923. In septembrie, au atins 90%,
iar Rata zilnică a inflaţiei era de 21%.
Un ziar care costa 6.000 de marci dimineata, putea costa 130.000 de marci cand aparea in editia
de seara. Oamenii se incaierau pentru primele locuri la coada la magazine, fiindca pretul crestea
cu cateva sute de procente pana cand ultimii de la coada ajungeau la tejghea. Imprimeriile nu
puteau tine pasul cu nevoia de tot mai multe bancnote. In ultimele luni, peste 30 de fabrici de
hartie functionau din plin, iar 150 de imprimerii cu 2.000 de masini lucrau zi si noapte numai
pentru a produce hartii fara valoare. 
Impactul inflatiei are efecte profunde si in psihicul individual. Inflatia, conform psihiatrului
William Flynn de la Universitatea Georgetown, duce la ceea ca unii oameni adopta o atitudine de
putin imi pasa, o viata are omul, altii devin calculati si strangatori, iar altii cauta tapi ispasitori
asupra carora sa-si dezlantuie agresivitatea. Deasemenea toti psihologii si psihiatrii convin ca
inflatia mareste acut sarcina de stress.
Mai important, insa, hiper-inflatia germana nu a fost decat atat: o inflatie scapata de sub
control, restransa intre granitele unei singure tari. Republica se zbatea de trei ani intr-o criza
financiara fara precedent, datorata inflatiei, prabusirii creditului statului si cheltuielilor facute de
govern. Dar, Ministrul Finantelor, dr. Luther, a reusit sa dea Germaniei o moneda puternica.
Incepea o perioada de destindere si regenerare economica, s-a realizat un flux de capital
american imprumutat care permitea industriei germane, inca afectata de somaj, sa se
modernizeze si sa se reorganizeze. Dupa atatia ani de greutati, Germania incepea sa regaseasca
dorinta de a munci si a trai. In anul 1928, Germania a atins punctul culminant al restabilirii ei
economice. 
 3.Caracteristica PIB-ului în Republica Moldova.

Moldova are o economie mica, deschisă, cu dezechilibre structurale mari si cu o valoare mica
a PIB-ului.
Principalele sectoare care contribuie la formarea produsului intern brut în Republica Moldova
sunt: Agricultura, Industria şi Serviciile. Potrivit datelor din tabel observam ca economia R.
Moldova nu este extrem de dependenta de sectorul agricol. Este adevarat ca Moldova se bazeaza
mai mult pe agricultura decit oricare alta tara din Europa si are cel mai mare procent de populatie
rurala, dar cu toate acestea in ultimii 20 de ani a avut loc o reorientare a Moldovei spre economia
bazata pe servicii. Astfel in 1991 sectorul agricol contribuia cu aproximativ 40% la PIB-ul tarii,
in timp ce in trimestrul III al anului 2015 – doar cu 18,1%. Cea mai mare parte a PIB-ului o deţin
serviciile legate de comerţul interior, transporturi, comunicaţii şi construcţii. Astfel cota
serviciilor a crescut de la aproximativ 20% la 58,8%. Industria modesta cu cota de 11,6% se
bazeaza aproape in totalitate pe sectoarele “usoare” de producer a bunurilor de larg consum:
industria alimentara, textile, producatoare de mobila, imbracaminte, incaltaminte.

Datele tabelului “Utilizari”denota ca producatorii locali nu pot satisfice cererea interna, ce

determina o pondere marita a importurilor in PIB (63,1%), fata de exporturi (36,0%). Aceste
momente reflecta, pe de o parte, insuficienta investitiilor effectuate, iar pe de alta parte –
competitivitatea redusa a productiei autohtone, ce contribuie la stoparea progresului si avintului
economic.
 4.Analiza pieţei muncii în R.Moldova

Piața muncii este spațiul economic în care se întâlnesc, se confruntă și negociază în mod liber
cererea de forța de muncă, reprezentată de angajatori și oferta, reprezentată de posesorii de forță
de muncă. Așadar, clientul de pe piața muncii este angajatorul care dispune de locuri de muncă,
furnizorul este căutătorul de loc de muncă - salariatul, iar prețul muncii este salariul complet. 
Astfel, populaţia economic activă a Republicii Moldova în anul 2015 potrivit Biroului Naţional
de Statistică a constituit 1265,6 mii persoane, fiind în creştere cu 2,7% (33,2 mii) faţă de anul
2014. Deși nu se inregistrează abateri importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor
economic active, ponderea bărbaţilor (50,5%) a depăşit uşor ponderea femeilor (49,5%), iar
ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare faţă de cea din mediul
urban: respectiv 53,1% şi 46,9%, însă aceaste cifre nu redau o situație prosperă fiindcă
majoritatea populaţiei ocupate din mediul rural desfăşoară fie activităţi agricole, în mare parte
fiind activităţi informale, fie este ocupată în sectorul public (educaţie, ocrotirea sănătăţii, cultură,
asistenţă socială). Atât activităţile agricole care nu pot asigura o creştere rapidă a productivităţii
muncii, cât şi ocuparea în sectorul public, unde salariile angajaţilor depind de posibilităţile
limitate ale bugetului local, nu pot asigura un nivel al veniturilor necesar pentru un trai decent.
Din acest considerent o mare parte a populaţiei apte de muncă preferă fie emigrarea peste hotare
în căutarea unui loc de muncă mai bine remunerat, fie o activitate la negru, care, de asemenea, îi
asigură un venit mai mare decât un loc de muncă oficial. Astfel, populația cu vîrsta cuprinsă între
15 – 65 ani, cu diferite nivele de instruire, care se află la lucru sau în căutare de lucru în
străinătate constituie 325,4 mii persoane, dintre care 210,8 bărbați și 114,6 femei.
Deasemenea rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste în cadrul tării constituie 42,4%,
înregistrând o creștere de 1,2 față de anul 2014 ( 41,2%). Acest indicator a atins valori mai înalte
în rândul populaţiei masculine – 45,1%, în comparaţie cu cea feminină – 39,9%.
Populaţia ocupată constituie 1203,6 mii persoane, în creștere cu 18,7 mii faţă de 2014 (+1,6%).
Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (50,2% femei
şi 49,8% bărbați).
Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste este de 40,3%, înregistrând o creștere
nesemnificativă față de anul 2014 (+0,7 ). Rata de ocupare la bărbaţi (42,3%) a fost mai înaltă în
comparaţie cu femeile (38,4%).
Din distribuţia ocupării după activităţile din economia naţională rezultă că:
- în sectorul agricol au activat 381,9 mii persoane (31,7% din totalul persoanelor ocupate).
- faţă de 2014 numărul populaţiei ocupate în agricultură a crescut cu 20,8 mii, sau cu 5,8%.
- in activităţile non-agricole au fost ocupate 821,7 mii persoane.
- ponderea persoanelor ocupate în industrie, ca și în anul precedent, a constituit 12,3%
- în construcţii, respectiv, 5,4% (5,6% în 2014).
Faţă de nivelul anului trecut numărul persoanelor ocupate în industrie a crescut cu 1,4%, iar în
construcţii s-a micșorat cu 1,7%.

Munca nedeclarată în rândul salariaţilor a constituit 7,5%, fiind în descreștere față de nivelul
anului precedent (8,3% în 2014).
În sectorul informal au lucrat 15,6% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 34,8% au
avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariaţii au alcătuit
16,2%, totodată 8,6% din totalul salariaţilor aveau un loc de muncă informal. Pe de altă parte,
practic fiecare al zecelea salariat a declarat, că primeşte fie că o parte (1,6% din totalul
salariaţilor) sau chiar în întregime (7,1% din totalul salariaţilor) salariul ”în plic”.
Numărul persoanelor sub-ocupate (adică acelor persoane care au avut un loc de muncă, însă
orele efectiv lucrate în total în timpul perioadei de referinţă au fost sub 40 ore pe săptămână,
totodată doreau şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 74,8 mii, ceea ce
reprezintă 6,2% din totalul persoanelor ocupate.
Numărul şomerilor a fost de 62,1 mii, fiind cu 14,5 mii mai mare faţă de 2014. Şomajul a
afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 63,4% din total şomeri, la fel şi persoanele din
mediul urban – 61,7%.
Rata şomajului a înregistrat valoarea de 4,9%, fiind mai mare faţă de 2014 (3,9%). Rata
şomajului la bărbaţi a fost de 6,2% iar la femei - de 3,6%.

Populaţia inactivă de 15 ani şi peste a constituit 1721,7 mii persoane, sau 57,6% din totalul
populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, fiind cu 34,5 mii persoane mai mică faţă de 2014. Din
punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul populaţiei inactive distingem două categorii
importante: persoane descurajate – 10,7 mii şi persoane care au fost declarate de către gospodării
plecate ,în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru - 325,4 mii persoane.

Drept concluzie aș putea spune că pe parcursul anului 2015, Republica Moldova a atestat o

anumită dinamică pozitivă, dar modestă, a principalilor indicatori de pe piața muncii, însă
analiza structural a pieței, precum si dinamica productivității în raport cu salariile obținute scot în
evidență ineficacitatea utilizării forței de muncă, ceea ce reprezintă provocări pentru
competitivitatea economiei moldovenești. Astfel pentru a spori creșterea economică trebuie de
redus nivelul șomajului prin acordarea de locuri de muncă, prin implementarea investițiilor
publice și private în localitățile rurale, necesare pentru crearea locurilor de muncă atractive, în
scopul utilizării mai eficiente a potențialului uman de la sate. Deasemenea este necesară
susținerea producătorilor agricoli în scopul transformării agriculturii dintr-o activitate „de
supravieţuire” într-o ramură economică competitivă şi profitabilă modernă, care poate face faţă
exigenţelor economiei de piaţă. În același timp ar fi binevenită încurajarea şi susţinerea
persoanelor care doresc să iniţieze o afacere, ar fi binevenită menținerea tineretului acasă.
5.Analiza ratei inflatiei in RM în dinamică
Banca Naţională a Republicii Moldova răspunde de politica monetară şi cea valutară. Statutul
său defineşte ca principal obiectiv al BNM: “asigurarea stabilităţii monedei interne în vederea
menţinerii stabilităţii preţurilor”. În fiecare an Guvernul stabileşte o rată obiectivă a inflaţiei- 5%.
Cea mai mare rată a inflației a fost înregistrată în trimestrul 3 al anului 2011 și a constituit 8,7 %.
Cea mai mică rată a fost înregistrată în trimestrul 1 al anului 2015 fiind 3,6%.

Martie 2016 în % faţă de

Grupa Denumirea grupei
Februarie Decembrie Martie
2016 2015 2015
  Total IPC 100,0 100,1 109,4
01 Produse alimentare si băuturi neal. 99,7 100,4 110,3
02 Băuturi alcoolice şi tutun 100,4 102,1 113,8
03 Îmbrăcăminte şi încălţăminte 100,4 101,3 110,6
04 Întreţinerea locuinţei 100,0 98,5 110,9

05 Înzestrarea apartamentului 100,5 101,5 109,2

06 Ocrotirea sănătăţii 100,3 101,3 109,8
07 Transportul 99,3 95,2 101,0

08 Servicii de telecomunicaţie 101,0 101,0 101,8

09 Cultură şi odihnă 100,7 102,3 105,4
10 Studii 100,0 103,2 108,6
11 Hoteluri, cafenele şi restaurante 101,0 102,7 111,7
12 Alte cheltuieli pentru mărfuri şi servicii 100,6 102,2 109,4

Rata inflaţiei = Indicele preţurilor de consum – 100

Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în martie 2016
faţă de februarie 2016 a constituit 100,0%, iar faţă de martie 2015 – 109,4%.
În martie anul curent preţurile medii de consum au rămas la nivelul preţurilor din luna februarie
2016, fiind influenţate de descreşterea preţurilor la produsele alimentare cu 0,3 la sută, de
creşterea preţurilor la mărfurile nealimentare şi la tarifele pentru  prestarea serviciilor  populaţiei
cu 0,1 şi respectiv 0,3 la sută . În luna martie 2016 au scăzut preţurile la unele produse
alimentare: ouă de găină – cu 14,4%, cartofi – cu  2,1%, lapte şi produse lactate – cu 1,0%,
carne, preparate şi conserve din carne – cu 0,8%.. Totodată, în perioada dată au crescut preţurile
la: ardei graşi – cu 8,7%, fructe exotice – cu 6,6%, usturoi – cu 6,4%.. Dacă ne referim la
mărfurile nealimentare, au crescut preţurile la: aparate de aer condiţionat şi aspiratoare – cu cîte
2,3%, încălţăminte pentru copii – cu 0,4%, detergenți – de la 0,3% pînă la 0,9%. Concomitent, în
perioada de raport au scăzut preţurile la: carburanţi pentru automobile – cu 1,5%, scurte pentru
femei, copii, cizme de iarnă pentru bărbaţi – de la 0,1% pînă la 0,4%. La serviciile prestate
populaţiei în luna martie a fost înregistrată majorarea tarifelor medii lunare la: plata pentru chirie
în cămine studenţeşti – cu 7,3%, plata pentru întreţinerea copiilor la creşe şi grădiniţe – cu 2,5%,
plata pentru televiziunea prin cablu – cu 1,1%, s-a redus plata pentru închirierea apartamentelor
– cu 1,5%, serviciile hoteliere – cu 1,1%.. Evolutia preţurilor de consum este influenţată atît de
factorii monetari care se află sub controlul direct al BNM, cît şi de factorii nemonetari, cum ar fi
preţurile administrative,veniturile populaţiei şi productivitatea muncii și anticipările inflaţioniste.
Inflaţia în Republica Moldova demonstrează un pronunţat caracter sezonier, care se manifestă
mai ales în perioadele ianuarie-aprilie şi august-octombrie al fiecărui an. Acesta este legat de
dependenţa înaltă a economiei de sectorul agricol, de importul masiv. Aprecierea şi deprecierea
monedei naţionale faţă de dolarul SUA, moneda euro deasemenea are o influenţă semnificativă
asupra evoluţiei preţurilor mărfurilor comercializate pe piaţa, datorită faptului că influenţează
direct costurile importatorilor de bunuri, iar ponderea produselor importate constituie o parte
importantă din consumul final.
Agenţii economici şi populaţia decid asupra cheltuielilor pe care intenţionează să le efectueze..
Astfel, aşteptîndu-se la o rată a inflaţiei sporită, deci la creşterea preţurilor bunurilor şi
serviciilor, agenţii economici şi populaţia tind să achiziţioneze şi să deţină cît mai multe active
reale (bunuri de consum durabile, stocuri de produse şi bunuri capitale), stimulînd astfel
cheltuielile de consum şi investiţiile în bunuri, deci, cererea agregată şi, respectiv volumul PIB.
Drept concluzie aș putea spune că menținerea unei rate normale a inflației reprezintă un obiectiv
principal în RM. Aceasta poate fi atinsă doar prin stabilirea unor rezerve ale profitului şi ale
rentabilităţii pentru producători, cît şi a rezervelor de profit la bunurile comercializate ce au o
pondere mare în coşul de consum, reducerea preţurilor reglementate, restructrurarea
monopolurilor "Apa Canal", "Termocom", "Moldovagaz".. De asemenea, este necesară
stimularea concurenţei şi competitivităţii, protejarea producătorilor interni, reducerea
cheltuielilor bugetare şi orientarea acestora spre investiţii publice care să stimuleze potenţialul
productiv. În final, as putea spune ca cea mai eficientă luptă împotriva inflaţiei este creşterea
economică. Dacă PIB-ul va creşte cu 1-2% mai repede decît inflaţia, atunci problema stabilităţii
preţurilor ar putea fi rezolvată.

Martie 2016 în % faţă de: Informativ: Martie  2015 în % faţă de:

Coeficientul
Mărfuri şi servicii
de ponderare Martie
Februarie 2016 Decembrie 2015 Februarie 2015 Decembrie 2014 Martie 2014
2015
TOTAL 10000 0,0 0,1 9,4 0,9 3,9 7,1

Mărfuri alimentare 4118,69 -0,3 0,5 10,1 1,3 4,3 7,0

Pîine 300 0,0 1,0 8,5 0,6 1,8 3,3

Legume 364 0,1 6,8 29,2 4,4 23,2 20,9

Fructe 238 4,3 12,2 20,9 6,8 24,3 36,7

Carne, preparate din carne 942 -0,8 -2,4 0,9 -0,7 -1,4 0,8

Lapte şi produse lactate 587 -1,0 0,2 5,0 0,6 2,0 4,0

Zahăr 85 1,5 1,2 12,6 5,3 7,2 1,4

Ouă 78 -14,4 -36,1 4,7 -20,9 -34,6 -5,6

Ulei vegetal 79 -0,4 -0,2 16,2 2,3 4,4 1,5

Mărfuri nealimentare 3460,77 0,1 -0,2 7,9 0,9 5,6 10,7

Îmbrăcăminte 476 0,3 1,4 11,1 1,7 3,7 8,5

Încălţăminte 214 0,5 0,9 9,5 1,3 3,3 9,4

Medicamente 415 0,4 1,2 11,5 2,7 8,9 12,9

Combustibili 673 -0,9 -6,2 -3,8 0,6 0,7 5,3

Materiale de construcţie 161 0,4 0,6 5,0 1,3 6,1 10,2

Servicii 2420,54 0,3 -0,1 10,1 0,2 1,0 2,1

Servicii comunal-locative 997 -0,1 -2,4 14,3 0,0 0,3 0,7

Apă potabilă şi canalizare 91 0,0 0,0 13,5 0,0 0,0 0,0

Energie electrică 396 0,0 0,0 34,5 0,0 0,0 0,0

Gaze naturale prin  reţea 238 0,0 -10,1 -1,4 0,0 0,0 0,0
 Încălzire centralizată 146 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Transportul de pasageri 246 0,0 0,3 2,5 0,0 0,3 0,8

Alimentaţia publică 201 0,8 2,6 12,3 0,5 2,0 6,1

6.Analiza structurii cheltuielilor de consum în anul 2015 R.Moldova

In anul 2015 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună

1956,6 lei, fiind în creştere cu 10,7% faţă de anul precedent. În termeni reali veniturile populaţiei
au înregistrat o creştere de 0,9%.
Activitatea salariată reprezintă cea mai importantă sursă de venit cu o pondere de 41,4% în
veniturile totale. Comparativ cu  anul 2014  contribuţia acestor venituri s-a micşorat cu 0,2
puncte procentuale.
2012 2013 2014 2015

Total venituri disponibile, medii lunare pe o persoană, lei 1508,8 1681,4 1767,5 1956,6

inclusiv în % pe surse:

Activitatea salariată 42,7 41,6 41,6 41,4

Activitatea individuală agricolă 9,6 9,1 9,5 9,0

Activitatea individuală non-agricolă 7,2 6,9 6,6 6,9

Venit din proprietate 0,2 0,2 0,1 0,2

Prestaţii sociale 19,2 19,9 20,2 20,9

Pensii 15,9 16,8 17,6 17,4

îndemnizaţii pentru copii 0,7 0,8 0,9 1,0

ajutor social 0,8 0,6 0,3 0,4

Alte venituri 21,2 22,3 21,9 21,6

din care transferuri din afara ţării 16,0 17,3 17,6 17,4

Venituri disponibile băneşti, medii lunare pe o persoană,

1339,1 1507,0 1584,8 1756,2
lei

inclusiv în % activitatea salariată 48,0 46,4 46,3 46,0

Venituri disponibile în natură, medii lunare pe o persoană,

169,8 174,4 182,7 200,3
lei

inclusiv în % contravaloarea consumului de produse

79,0 78,5 78,1 77,2
alimentare din gospodăria auxiliară

La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,9% din

veniturile medii lunare ale unei persoane. Activităţile individuale agricole reprezintă 9,0% din
activităţile pe cont propriu, iar 6,9% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.
 Prestaţiile sociale sînt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 20,9%
din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 0,7 puncte
procentuale faţă de anul precedent. Transferurile băneşti din afara ţării rămîn a fi o sursă
semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,4% din total venituri
sau cu 0,2 puncte procentuale mai puţin comparativ cu anul 2014.
Structura veniturilor in 2015:

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2015 au constituit în medie pe o

persoană 2048,5 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 12,8% . În termeni reali (cu
ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 2,8% mai mult
comparativ cu anul 2014. Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de
consum alimentar – 42,1%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 17,9% din
cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 11,2%. Celelalte
cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (6,5%), transport (4,5%), comunicaţii
(4,3%), dotarea locuinţei (3,9%), învăţămînt (0,6%), etc.

2012 2013 2014 2015

Cheltuieli de consum totale, medii lunare pe o pers,

1598,6 1775,8 1816,7 2048,5
lei

inclusiv în % pentru:

Produse alimentare 43,2 42,8 43,8 42,1

Băuturi alcoolice, tutun 1,7 1,5 1,3 1,4

Îmbrăcăminte, încălţăminte 10,6 10,3 10,6 11,2

Întreţinerea locuinţei 18,5 19,2 18,9 17,9

Dotarea locuinţei 3,5 3,6 3,5 3,9

Îngrijire medicală şi sănătate 5,6 5,7 5,6 6,5

Transport 4,2 4,7 4,4 4,5

Comunicaţii 4,4 4,2 4,3 4,3

 Agrement 1,4 1,5 1,3 1,4

Învăţămînt 1,0 0,8 0,7 0,6

Hoteluri, restaurante, cafenele etc. 1,7 1,5 1,5 1,7

Diverse 4,1 4,0 4,0 4,4

Cheltuieli de consum băneşti, medii lunare pe o pers,

1430,3 1602,4 1634,9 1850,2
lei

Cheltuieli de consum în natură, medii lunare pe o pers,

168,3 173,4 181,8 198,4
lei

Cheltuielile populaţiei de asemenea au variat pe parcursul anului, astfel încît, cel mai puţin
populaţia a cheltuit în trimestrul I – 1913,3 lei, iar cel mai mult în trimestrul III – 2132,7 lei.
Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a oscilat de la 41% în primele trei trimestre,
pînă la 43% în trimestrul IV .

7.Analiza structurii şi dinamicii PIB-ului în economia R.Moldova

Pe parcursul anului 2013 aproape toate tipurile de activităţi economice au înregistrat progres.
S-a remarcat creşterea veniturilor populaţiei, numărul populaţiei ocupate şi diminuarea
numărului şomerilor. În primele 2 luni 2014 inflaţia a fost moderată, indicatorii monetari şi
bugetari au crescut.
Produsul intern brut a crescut esenţial. După recesiunea din anul 2012 economia Moldovei în
anul 2013 a intrat într-o perioadă de relansare. PIB în anul 2013 a însumat 99,9 mild. lei,
majorîndu-se faţă de anul 2012 cu 8,9%. Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a
avut VAB creată în sectorul de bunuri – cu 5,5p.p., inclusiv: agricultură – 4,5 p.p, industrie - 1
p.p, servicii – cu 2,5 p.p. (inclusiv: comerţul interior – 1 p.p., transporturi şi comunicaţii - 0,4
p.p., construcţii – 0,2 p.p.).
Preţurile de consum au crescut moderat. În februarie 2014 preţurile de consum au crescut cu
1,3% faţă de decembrie 2013, înregistrînd o majorare de 0,2 p.p. Creşterea preţurilor a fost
condiţionată, în general, de majorarea preţurilor la produsele alimentare (în special, legume
proaspete). Exporturile au înregistrat o creştere modestă, iar importurile s-au micşorat, Sectorul
industrial îşi continuă ascensiunea. Volumul producţiei industriale în ianuarie 2014 a înregistrat
o creştere de 12,5% faţă de ianuarie 2013, inclusiv volumul producţiei industriei prelucrătoare -
cu 21,1% şi volumul producţiei industriei extractive - cu 45,8%. Volumul producţiei agricole a
crescut semnificativ. Producţia agricolă în anul 2013 a constituit în preţuri curente circa 24,5
mild. lei, în creştere cu 38,3% faţă de anul 2012.

Evoluţia PIB în anii 2012 şi 2013

În % faţă de
Gradul de influenţă
În preţuri curente, perioada respectivă
Structura, % (+/-), p.p.
PIB pe categorii de resurse şi mil. lei a anului precedent
de utilizări
2012* 2013 2012* 2013 2012* 2013 2012* 2013

RESURSE
Valoarea adăugată brută 73319 83078 83,5 83,2 98,8 109,4 -1,0 7,9

din care : agricultura 9586 12167 10,9 12,2 76,7 141,0 -2,9 4,5

industria 12308 13825 14,0 13,8 100,5 107,4 0,1 1,0

 servicii 53172 58834 60,6 58,9 103,0 4,0 1,8 2,5

serviciile intermediarilor
financiari indirect măsurate -1747 -1748 -2,0 -1,7 X X 0,0 -0,1

Impozitele nete pe produs 14528 16801 16,5 16,8 101,3 106,0 0,2 1,0

PIB 87847 99879 100,0 100,0 99,2 108,9 -0,8 8,9

UTILIZĂRI
Consumul final 102954 113303 117,2 113,5 100,9 105,2 1,0 6,2

Formarea brută de capital 20537 24304 23,4 24,3 X X -0,6 2,7

din care: formarea brută de

capital fix 20540 22567 23,4 22,6 100,4 103,3 0,1 0,8

Exportul net -35644 -37728 -40,6 -37,8 X X -1,2 0,0

Structura PIB-ului pe categorii de utilizări s-a caracterizat prin majorarea cu 5,2% a consumului
final, condiţionată de consumul final al gospodăriilor populaţiei, care s-a majorat cu 6,5% faţă de
anul 2012. Această creştere a fost determinată de majorarea atît a fondului de remunerare a
muncii, cît şi a transferurilor valutare ale persoanelor fizice din străinătate. Astfel, în anul 2013
fondul de remunerare al muncii s-a majorat cu 11,1% (în preţuri curente), însumînd 26,6 mild. lei
sau 26,6% din PIB (în anul 2012 – 23,9 mild. lei şi 27,2% din PIB). Concomitent, conform
datelor din Balanţa de plăţi, transferurile valutare ale persoanelor fizice din străinătate s-au
majorat cu 10,6%, însumînd 1975,7 mil. dolari SUA sau 24,9% în raport cu PIB (în anul 2012 –
1786,3 mil. dolari şi 24,5% în raport cu PIB). Totodată, luînd în consideraţie situaţia economică
precară din unele ţări ale zonei euro, populaţia îşi face economii consumînd mai puţin. Formarea
brută de capital fix a înregistrat o creştere de 3,3% comparativ cu anul 2012. Însă, ponderea
formării brute de capital fix în PIB s-a micșorat cu 0,8 p.p. faţă de anul 2012 şi a constituit
22,6%. Cererea internă şi externă relativ slabă a contribuit la încetinirea creşterii importurilor, cît
şi a exporturilor. Astfel, importurile au înregistrat o majorare de doar 5,5% comparativ cu anul
2012, în timp ce exporturile au fost în creştere cu 10,7%.
 8.Politica bugetar-fiscală a Republicii Moldova 2015 (2016)

Ministerul Finanţelor a elaborat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2015 şi l-a publicat
pentru discuţii publice la sfîrşitul lunii iunie. Potrivit proiectului, în 2015, se prevede menţinerea
sistemului progresiv al impozitului pe venit al cetăţenilor, majorarea simultană a sumei
veniturilor impozabile, a scutirilor anuale în funcţie de inflaţia prognozată pentru această
perioadă (de 4,3%). Această măsură este îndreptată spre susţinerea persoanelor fizice cu venituri
mici şi transpunerea treptată a poverii fiscale pe seama populaţiei cu venituri medii şi înalte.
Astfel, impozitul de 7% va fi perceput din veniturile persoanelor fizice în valoare de 29052 în loc
de 27 852 lei în acest an. Veniturile ce depăşesc 29052 lei vor fi impozitate cu 18%. Suma
scutirii personale anuale va constitui 9924 lei faţă de 9516 lei în 2013.
Deasemenea Ministerul Finanţelor obliga toate întreprinderile să utilizeze în cadrul activităţii
comerciale sisteme informaţionale computerizate şi programe de calculator, elaborate pentru
controlul mijloacelor băneşti. Dupa parerea mea această prevedere va lovi în businessul mic,
unde evidenţa contabilă se face în prezent doar pe hărtie. Iar sancţiunile pentru nerespecarea
acestei cerinţe este mare – amendă de la 50 de mii de lei.
Pe proprietarii de automobile îi aşteaptă cheltuieli suplimentare. Accizele pentru carburanţi,
devamarea maşinilor şi taxa pentru utilizarea drumurilor vor creşte din nou. Dacă iniţiativa
Ministeului Finanţelor privind majorarea cu 50% a impozitului pentru utilizarea drumurilor va fi
aprobată, atunci proprietarii automobilelor vor fi nevoiţi să achite de la 960 pînă la 10 mii de lei
pe an, în funcţie de capacitatea motorului. Majorarea acestei taxe va permite sporirea cu 231,9
mil. lei a veniturilor, din contul cărora vor fi restabilite drumurile.
Accizele la importul carburanţilor s-ar putea majora cu aproximativ 9% pentru o tonă. Adică, cu
aproape 300 de lei la o tonă de benzină, iar de motorină - cu peste o sută de lei. În consecinţă,
majorarea accizelor la importul produselor petroliere se prognozează o creştere a încasărilor
bugetare cu 168,2 mil. lei. În anul 2015, va fi revizuit şi sistemul accizelor la ţigările cu filtru şi
fără filtru. Acciza la produsele de tutungerie va constitui 80 de lei, sau + 32% faţă 75 de lei
+24% în prezent. În 2016, acciza pentru 1000 de ţigări va constitui 100 lei +33%, iar în 2017–
120 lei +34%. Acciza la ţigările fără filtru va fi majorată de la 50 pînă la 80 de lei pentru o mie
de ţigări. Majorarea propusă a accizelor la ţigări este explicată de minister prin necesitatea
trecerii treptate la standardele europene. În urma majorării accizelor la ţigări în bugetul Moldovei
se preconizează obţinerea unui venit suplimentar de 250 mil. lei.
Accizele la bere şi băuturile alcoolice tari se preconizează a fi majorate la anul în medie cu 4,3%,
în conformitate cu nivelul inflaţiei prognozate pentru anul viitor. Astfel, se propune majorarea
accizei la bere de la 2,02 pînă la 2,1 lei pentru 1 litru, la vinuri cu adăugarea esenţelor vegetale
sau aromatice – de la 10,5 pînă la 11 lei pentru 1 litru. Totodată, acciza pentru alcoolul etilic,
pentru distilate, esenţe, lichioruri şi alte băuturi alcoolice va creşte de la 73 pînă la 76,1 lei pentru
un litru de alcool absolut.
Devamarea maşinilor se va scumpi de la 2 pînă la 6 eurocenţi pentru fiecare centimetru cubi de
motor. Totodată, taxele vamale pentru automobilele ce folosesc benzină, cu capacitatea
cilindtrică a motoarelor de peste 3000 cm cubi şi a celor ce folosesc motorină cu motoare de
peste 2500 cm cubi vor rămîne aceleaşi.
Instabilitatea pieţei valutare, majorarea constantă a cursului principalei valute străine a condus la
creşterea mărimii impozabile a mărfurilor, produselor, materiei prime, fapt ce a provocat
majorarea bruscă a sumelor TVA la import, precum şi a taxelor vamale.

Deasemenea puteti vedea care sunt principalele prevederi ale Politicii bugetar-fiscale pentru
2016:
- Un nou tip de impozit - cel pentru autovehicule. Valoarea acestuia va fi similară taxei pentru
folosirea drumurilor din anul 2015, care urmează a fi anulată. Plăţile nu se vor mai efectua către
Fondul Rutier, ci către bugetele administraţiilor publice locale unde sunt înmatriculate maşinile.
Modificarea va intra în vigoare din anul 2017. Ministerul Finanţelor estimează pentru anul 2017
un venit pentru administraţiile publice locale de circa 346 mil lei, în timp ce pentru anul 2015 din
această taxă se preconiza încasarea a 591 mil lei (din care in Fondul Rutier 50% adică 295 mil
lei).
- Majorarea vinietei pentru autoturismele cu numere străine care se află pe teritoriul RM mai
mult de o lună - 30 de euro pentru 30 de zile, 90 de euro pentru 90 de zile şi 180 de euro pentru
180 de zile. Pentru un termen de 7 şi 15 zile, vinieta rămâne la un nivel de 4 şi, respectiv, 8 euro.
- Declararea şi justificarea provenienţei mijloacelor financiare pentru procurarea bunurilor
imobiliare şi/sau autovehiculelor de peste 30 mii de euro.
- Interdicţia de a părăsi ţara pentru administratorii agenţilor economici care au o datorie la buget
de peste 100 mii lei si pentru persoanele fizice care au o datorie de peste 5 mii lei.
- Majorarea accizelor la ţigări. Pentru anul 2016, au fost propuse pentru cele cu filtru 220 lei pe
partea fixă şi respectiv 17% pe valoare, iar pentru cele fără filtru - 60 lei per 1000 de bucăţi.
Experţii susţin că această creştere este prea mică şi că accizele trebuie să crească cu circa 8-9
euro per 1000 ţigarete anual.
- Majorarea accizelor la autoturisme. De exemplu pentru autovehiculele cu capacitatea cilindrică
1500 – 2000 cm cubi, ratele accizelor în euro în 2016 vor creste faţă de 2010 cu 37% pentru
autovehiculele diesel şi 38% pentru cele cu benzină.
- Majorarea accizelor la carburanţi cu 11,4 la sută.
- Majorarea accizelor la bere de la 2.15 lei per litru la 5 lei, (+233%).
- Obligativitatea reevaluării bunurilor imobiliare odată la 3 ani. Evaluarea/ reevaluarea va fi
gratuită pentru persoanele fizice şi va fi efectuată de Organele Cadastrale, în timp ce Agenţii
Economici vor efectua evaluarea/ reevaluarea din contul propriu. În cazul în care contribuabilii
nu vor efectua evaluarea bunurilor imobiliare, vor fi sancţionaţi cu o amendă în mărime de 100
mii lei, iar in cazul în care nu vor efectua o dată în 3 ani reevaluarea bunurilor imobiliare, cota
concretă a impozitului pentru bunurilor imobiliare respective va fi majorată de 3 ori.
- Majorarea cotelor impozitului funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă şi pentru cele din
intravilan şi extravilan cu 15%. Cotele impozitului funciar nu au fost modificate din anul 2012.
 9.Dinamica deficitului bugetar din 2012-2014 şi ponderea în PIB

Deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic lumii contemporane. Un deficit bugetar

mare poate provoca o crestere a inflatiei, dificultati la achitarea datoriilor externe, o criza
valutara, dar si alte fenomene nedorite ce influenteaza negativ procesul de stabilizare
macroeconomica si respective progresul economic.
Astfel in anul 2013 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de 36,9 mild.
lei, în creştere cu 10,0% comparativ cu anul 2012 şi la nivel de 99,6% faţă de sarcinile stabilite
pe perioada de gestiune. S-au efectuat cheltuieli în sumă de circa 38,7 mild. lei, fiind în creştere
cu 9,3%, respectiv şi 96,4% faţă de cele prevăzute. Astfel, deficitul bugetar la 31 decembrie
2013 a constituit 1751,8 mil. lei, cu 91,4 mil. lei sub nivelul celui înregistrat la aceeaşi dată a
anului 2012. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), la 31 decembrie 2013 a constituit
23,5 mild. lei, în creştere cu 11,0% faţă de data similară a anului 2012. Datoria de stat internă s-a
majorat cu 8,4%. Datoria de stat externă a înregistrat o creştere de 3,6%, însă, exprimată în lei, o
creştere mai mare, de 12,1%, din cauza deprecierii monedei naţionale faţă de dolarul SUA.
Conform datelor preliminare ale Balanţei de Plăţi pentru anul 2013, deficitul contului curent a
constituit 4,9% în raport cu PIB (în anul 2012 – 6,8%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor
– 37,6% (în anul 2012 – 40,4%). Transferurile persoanelor fizice în anul 2013 au crescut cu
10,6%, constituind 24,9% în raport cu PIB (în anul 2012 – 24,5%). Investiţiile străine directe
atrase în economia naţională (în valoare netă) s-au majorat cu 32,1%, comparativ cu anul 2012 şi
au constituit 2,9% în raport cu PIB (în anul 2012 – 2,4%). În anul 2013 exporturile s-au majorat
cu 12,3% şi importurile - cu 5,4%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 3064,1 mil.
dolari SUA, faţă de 3051,0 mil. dolari în anul 2012. Gradul de acoperire al importurilor cu
exporturi a constituit 44,2% faţă de 41,5% în anul 2012.
În ianuarie-aprilie a anului 2014 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de
11,8 mild. lei, în creştere cu 10,3% faţă de perioada similară a anului 2013. S-au efectuat
cheltuieli în sumă de 11,9 mild. lei, fiind în creştere cu 10,4%. Astfel, deficitul bugetar la
sfîrşitul lunii aprilie 2014 a constituit 91,7 mil. lei, fiind cu 14,0 mil. lei mai mare decît cel
înregistrat la aceeaşi dată a anului 2013. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă),
administrată de Guvern, la 30 aprilie 2014 a constituit 25,1 mild. lei, în creştere cu 18,6% faţă de
data similară a anului 2013. Datoria de stat internă s-a majorat cu 12,9%. Datoria de stat externă
a înregistrat o creştere de 10,4%, însă, exprimată în lei, o creştere mai pronunţată, de 20,9%, din
cauza deprecierii monedei naţionale faţă de dolarul SUA. În ianuarie-martie 2014 exporturile s-
au micşorat cu 2,8%, dar importurile - cu 2,0%. Soldul negativ al balanţei comerciale a alcătuit
645,1 mil. dolari SUA, faţă de 652,9 mil. dolari în ianuarie-martie 2013. Gradul de acoperire al
importurilor cu exporturi a constituit 47,0%. În ce privește deficitul bugetar, acesta a depășit în
perioada 2010-2014 suma de 1.7 miliarde de lei. Totodată, ponderea deficitului în PIB-ul țării a
fost în jur de 2 la sută. In 2014, de exemplu, buzunarul statului s-a ales cu o gaură de aproape 2
miliarde lei, ceea ce înseamnă circa 1,8% din PIB. 
Deși Republica Moldova a intrat în 2015 fără un buget aprobat, prima lună a anului a adus un
deficit bugetar de 440 mln de lei. Potrivit datelor oferite de Ministerul Finanțelor, veniturile la
bugetul de stat în ianuarie au fost de circa 2,3 mlrd de lei. În acelașți timp cheltuielile au fost de
2,8 mlrd de lei. Menționăm că autoritățile nu au aprobat bugetul de stat și nici politica bugetar
fiscal pentru anul 2015. La 22 decembrie 2014, pritr-un ordin semnat de ministrul Finanțelor,
Anatol Arapu, a fost aprobat bugetul de stat provizoriu pe anul 2015. Acesta prevede venituri în
sumă de 27,012 mlrd de lei și cheltuieli de 29,441 mlrd de lei cu un deficit de 2,428 mlrd de lei.
In aceeasi ordin de idei puteti observa evoluția deficitului bugetului public național pe anii 2012
2014 pe componentele acestuia se prezintă în următorul tabel.

Executat
2012 2013 2014
Total BPN -1843.1 -1752.1 -1947.1
ponderea in PIB (%) -2.10% -1.75% -1.75%
Bugetul de stat -1584.7 -1464.8 -1631.0
ponderea in suma totala (%) 86.0% 83.6% 83.8%
Bugetele UAT -139.7 -88.9 -260.5
ponderea in suma totala (%) 7.6% 5.1% 13.4%
BASS -33.6 -126.3 9.3
ponderea in suma totala (%) 1.8% 7.2% -0.5%
FAOAM -81.2 -65.1 -41.8
ponderea in suma totala (%) 4.4% 3.7% 2.1%

Deasemenea puteti observa ca in ultimii ani, veniturile acumulate anual la buget au fost într-o
continuă tendință de creștere, de la circa 28 miliarde lei în anul 2010 la aproximativ 42.5
miliarde lei anul 2014.

În perioada 2010-2014, concomitent cu veniturile, s-au majorat și cheltuielile efectuate de la

bugetul public național. Dacă în anul 2010, statul a avut cheltuieli de circa 29 miliarde lei, atunci
în 2014, acestea au ajuns să fie cu circa 15 miliarde lei mai mari. Tendintele de crestere a acestor
cheltuieli demonstreaza situatia dificila in care se afla Guvernul RM referitor la datoria publica.
Conform tendintelor stabilite pe parcursul ultimilor ani constatam ca Moldova este afectata de
“mecanismul de autoreproducere a datoriei”, care poate fi descries prin urmatoarele efecte: creste
deficitul bugetar primar  se majoreaza volumul de noi credite  creste datoria publice 
cresc cheltuielile pentru deservirea datoriei publice  creste deficitul bugetar general 
apelarea la noi credite  din nou creste datoria publica  cresc cheltuielile pentru deservirea
datoriei publice ..

10.Analiza surselor de finanţare a deficitului bugetar

Fondul Monetar Internațional, în cadrul ultimei misiuni în Republica Moldova, încheiată în

octombrie 2014, a menționat că politica bugetar-fiscală a țării noastre trebuie să aibă ca scop
atingerea până în anul 2018 a unui deficit de 1,5% din PIB și 2,5% din PIB prin excluderea
granturilor.
O preocupare importantă pentru stat este acoperirea deficitului bugetar. Sursele de finanțare a
deficitului pot fi atât interne, cât și externe. In 2014 deficitul bugetului public naţional a fost
finanţat din contul surselor interne şi externe (emisiunea VMS pe piața primară, intrări de
împrumuturi externe), mijloacelor din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public şi din
mijloace la conturi ale bugetelor respective. Cea mai importantă sursă internă au fost banii
obținuți din vânzarea valorilor mobiliare de stat, iar din exterior – pentru finanțarea deficitului
bugetar s-au utilizat în principal împrumuturile de la organizațiile financiare internaționale.
Mai concret deficitul bugetului de stat în anul 2014 a constitui 1 631,0 mil. lei. În structură,
bugetul de stat sa soldat cu deficit: la componenta de bază - 32,5 mil.lei,
componenta mijloace speciale - 3,3 mil. lei,
proiectele finanţate din surse externe - 1 408,6 mil. lei,
componenta fondurile speciale - 186,6 mil.lei.

Astfel sursele de finanţare ale deficitului s-au constituit din:

a) la componenta de bază:
 sursele interne - 399,6 mil. lei, dintre care emisiunea valorilor mobiliare de stat pe piaţa
primară în sumă de 492,7 mil. lei şi răscumpărarea valorilor mobiliare de stat emise pentru
stabilitatea financiară - în sumă de 93,1 mil. lei;
 intrări de împrumuturi externe - 464,4 mil. lei împrumuturi din partea Băncii Mondiale și
IBRD, (echivalent 34,1 mil. dol. SUA, dintre care 3,82 mil. dol. SUA - reforma educației
(modernizarea școlilor de circumscripție), 30,3 mil. dol. SUA - DPO-I);
 pentru onorarea obligaţiunilor faţă de creditorii externi au fost utilizate - 705,9 mil. lei
(echivalent 50,7 mil. dol. SUA);
 mijloace din vânzarea şi privatizarea patrimoniului public - 191,4 mil. lei;
 majorarea soldurilor mijloacelor băneşti la cont - 354,4 mil. lei.
 b) la componenta mijloace speciale, deficitul a fost finanţat din contul soldurilor mijloacelor
băneşti la conturile instituţiilor bugetare în volum de 3,3 mil. lei;
c) la componenta fondurilor speciale deficitul a fost finanțat din contul soldurilor
mijloacelor bănești la conturile acestor fonduri în sumă de 186,6 mil. lei;
d) deficitul pe proiectele finanţate din surse externe a fost finanţat din împrumuturi externe,
în sumă de 1 668,9 mil. lei și din contul altor surse - 62,6 mil. lei. Soldul mijloacelor bănești la
conturile acestor proiecte au fost majorate cu 322,9 mil. lei.
Finanţarea deficitului bugetului public naţional în anul 2015 a fost efectuata din surse interne şi
externe, inclusiv prin emisiuni şi răscumpărări de valori mobiliare de stat, valorificarea
împrumuturilor pentru finanţarea proiectelor din surse externe şi pentru susţinerea bugetului,
mijloacelor din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică, precum şi din mijloacele
din solduri la conturile bugetelor componente ale bugetului public național.
In aceeasi ordine de idei puteti observa evoluţia surselor de finanţare ale bugetului public
naţional pe anii 2012-2015
executat proiect
2012 2013 2014 2015
Total surse de finantare 1843,1 1751,8 1947,1 4495,5
Finantarea internă netă 325,4 729,5 523,0 488,0
Finantarea externă netă 1215,3 516,2 1430,6 3106,8
Mijloacele din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public 304,7 320,6 427,6 408,5
Modificarea soldurilor la conturi -2,3 185,5 -434,1 492,2

11.Politica monetara a RM 2015

Politica monetară este parte componentă a politicii financiare a statului. Prin

politica monetară înţelegem un ansamblu de măsuri promovate de Banca Centrală
(Banca Naţională a Moldovei) care au ca obiectiv menţinerea masei monetare la
nivelul necesităţilor economiei naţionale, reducerea şomajului şi a inflaţiei, asigurarea
stabilităţii preţurilor şi monedei naţionaleîn raport cu valutele forte de pe piaţa valutară
naţională şi internaţională, stabilităţii pieţei financiare, sporirea investiilor – toate
urmărind scopul general de creştere economică.
Pe parcursul anului 2015 au avut loc treisprezece ședințe ale Comitetului executiv al Băncii
Naționale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. În urma evaluării balanței
riscurilor interne și externe, cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova, și a
perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu au fost emise șapte decizii de menținere și șase
decizii de majorare a ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară de la
nivelul de 6.5 la sută până la 19.5 la sută anual și a normei rezervelor obligatorii din mijloacele
atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă de la 14.0 la sută până la 35.0 la sută din
baza de calcul.
În anul 2015 a fost consemnată diminuarea ritmurilor de creștere a indicatorilor monetari. Astfel,
dinamica agregatelor monetare a fost una negativă, valorile înregistrate fiind mult sub nivelul
creșterilor din anii precedenți, constituind în termeni anuali -9.2 la sută pentru M2 (cu 5.0 puncte
procentuale sub nivelul anului 2014) și -3.0 la sută pentru M3 (cu 8.3 puncte procentuale mai
puțin față de creșterea din anul 2014).
În perioada de referință, rata medie anuală a dobânzii aferente creditelor noi acordate în moneda
națională a crescut cu 3.47 puncte procentuale, iar rata medie anuală a dobânzii aferente
creditelor noi acordate în valută străină s-a diminuat cu 0.98 puncte procentuale față de anul
2014, înregistrând valori la nivelul de 14.06 la sută în moneda națională și 7.01 la sută în valută
străină. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei a constituit 12.10 la sută, în creștere cu
6.38 puncte procentuale față de anul 2014, în timp ce rata dobânzii pentru plasamentele în valută
străină a reprezentat în medie 2.56 la sută, în scădere cu 1.63 puncte procentuale față de anul
2014.
În anul 2015, rata medie anuală a inflației a constituit 9.7 la sută, fiind cu 4.6 puncte procentuale
superioară celei din anul 2014. Pe parcursul anului 2015, rata anuală a inflației și-a conturat o
traiectorie ascendentă pronunțată. Aceasta s-a majorat de la 4.7 la sută în luna ianuarie până la
7.1 la sută în luna martie sub presiunea deprecierii monedei naționale, depășind, astfel, limita
superioară a intervalului de ±1.5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5.0 la sută stipulată în
Strategia politicii monetare pe termen mediu. Ulterior, rata anuală a inflației s-a majorat treptat
până la 8.6 la sută în luna iulie 2015, fiind influențată de efectele deprecierii, dar și de condițiile
agrometeorologice nefavorabile care au exercitat presiuni asupra prețurilor la produsele
alimentare. Majorarea tarifului la energia electrică și la gazul din rețea a determinat o accelerare
pronunțată a inflației până la 12.2 la sută în luna august, iar la finele anului 2015 rata inflației a
constituit 13.6 la sută. Presiunile inflaționiste existente pe parcursul anului au fost parțial
atenuate de cererea internă modestă, de embargourile la unele categorii de produse, precum și de
tendința de diminuare a prețurilor la produsele alimentare și la petrol pe plan internațional.
Astfel În anul 2015 Banca Naţională a Moldovei nu a reusit sa realizeze Planul de Acţiuni cu
privire la implementarea Strategiei de ţintire a inflaţiei, aceasta iesind de sub control. In
concluzie as putea spune ca obiectivul de baza a politicii monetare si anume de reducere a
inflatiei nu a fost atins in aceasta perioada.
 12.Dinamica instrumentelor politicii monetare 2015

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, a majorat in 2015 rata de bază la

principalele operațiuni de politică monetară de la 15,5 la sută la 17,5 la sută dar și norma
rezervelor cu șase puncte procentuale. Potrivit unui comunicat de presă al BNM, decizia a fost
luată la ședința consiliului, prin vot unanim.
Aceeași sursă mai spune că în cadrul aceleași ședințe BNM a decis majorarea ratelor de dobândă
la credite și depozite cu câte două puncte procentuale. 
Mai jos vedeți integral hotărârile și informațiile luate astăzi de BNM: 
1. Se majorează rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen
scurt cu 2.0 puncte procentuale, de la 15.5 pînă la 17.5 la sută anual.
2. Se majorează ratele de dobândă:
- la creditele overnight cu 2.0 puncte procentuale, de la 18.5 până la 20.5 la sută anual;
- la depozitele overnight cu 2.0 puncte procentuale, de la 12.5 până la 14.5 la sută anual;
3. Se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valută
neconvertibilă cu 6.0 puncte procentuale şi se stabileşte în mărime de 32.0 la sută din baza de
calcul începând cu perioada de menținere a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 8
septembrie 2015 – 7 octombrie 2015;
4. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la
nivel de 14.0 la sută din baza de calcul.
BNM mai spune că rata anuală a inflaţiei în luna iunie a constituit 8.3 la sută, majorându-se cu
0.2 puncte procentuale față de valoarea lunii precedente, preponderent ca urmare a contribuţiei
din partea inflației de bază și a preţurilor la produsele alimentare de 3.8 şi, respectiv, 3.2 puncte
procentuale.
În luna iunie, rata anuală a inflaţiei de bază inflaţiei de bază1 a constituit 11.1 la sută, în creștere
cu 0.2 puncte procentuale față de nivelul lunii mai.
Conform informaţiei publicate de BNS, în primele două luni ale trimestrului II, 2015 exporturile
și importurile s-au diminuat faţă de perioada similară a anului precedent cu 18.3 și 25.0 la sută
respectiv, iar producția industrială s-a majorat cu 1.8 la sută.
Transportul de mărfuri, în perioada ianuarie-iunie 2015, a înregistrat o diminuare de 6.5 la sută
comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Din perspectiva cererii de consum, în perioada aprilie-mai 2015, ritmul anual de creştere a
salariului mediu real pe economie a constituit 4.4 la sută, fiind cu 2.2 puncte procentuale inferior
celui din trimestrul I, 2015. Transferurile de mijloace băneşti în favoarea persoanelor fizice prin
intermediul băncilor din Republica Moldova s-au redus, în ianuarie-iunie 2015, cu 28.8 la sută și
în luna iunie cu 28.9 la sută comparativ cu perioadele similare ale anului 2014.
La finele lunii iunie 2015, soldul creditelor acordate economiei a consemnat o scădere de 5.4 la
sută faţă de sfîrşitul lunii iunie 2014, iar cel al depozitelor s-a majorat cu 4.9 la sută.
În trimestrul II, 2015, ratele medii ale dobînzilor aplicate de bănci în moneda naţională la credite
şi depozite au înregistrat o evoluţie ascendentă. Astfel, rata medie anuală a dobînzii la portofoliul
de credite acordate în moneda naţională s-a majorat cu 0.83 puncte procentuale faţă de trimestrul
I, 2015, constituind 11.87 la sută. Rata medie a dobînzii pentru depozitele în lei s-a majorat cu
1.66 puncte procentuale comparativ cu trimestrul precedent, înregistrînd nivelul de 9.82 la sută.
Deprecierea monedei naționale de la începutul anului curent accentuează presiunile inflaționiste.
Se anticipează că inflația se va accelera în trimestrele următoare, inclusiv din cauza bazei de
calcul joase din anul precedent.
În acest context, membrii Consiliului de administraţie al BNM, în şedinţa din 30 iulie 2015, au
decis prin vot unanim să majoreze rata dobînzii de politică monetară cu 2.0 puncte procentuale,
de la 15.5 la 17.5 sută anual.
Totodată, în scopul sterilizării excesului de lichiditate format pe parcursul ultimelor luni și
ameliorării mecanismului de transmisie a deciziilor de politică monetară, Consiliul de
administraţie al BNM a luat hotărîrea de a majora norma rezervelor obligatorii din mijloacele
atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă cu 6.0 puncte procentuale pînă la valoarea
de 32.0 la sută din baza de calcul, pentru perioada de menținere a rezervelor obligatorii în lei
moldovenești: 8 septembrie 2015 – 7 octombrie 2015. În același timp, norma rezervelor
obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă se menține la nivelul actual de 14.0 la
sută din baza de calcul.
Deciziile Consiliului de administraţie al BNM din 30 iulie 2015 vizează ancorarea anticipaţiilor
inflaţioniste în contextul readucerii şi menţinerii ratei inflaţiei în proximitatea ţintei de 5.0 la sută
pe termen mediu, cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale.
În următoarele opt trimestre deviaţia PIB va fi negativă. Evoluţia economiei naţionale sub
nivelul său potenţial denotă o cerere internă slabă, ceea ce va reduce din presiunile inflaţioniste
viitoare.
Noua rundă de prognoză plasează rata inflaţiei medie anuală pentru anii 2015 şi 2016 la nivelul
de 9.3 la sută și, respectiv, 11.6 la sută. BNM a majorat prognoza inflaţiei medii anuale pentru
anii 2015 şi 2016 cu 1.2 puncte procentuale şi, respectiv, cu 5.2 puncte procentuale faţă de
prognoza precedentă publicată în luna mai 2015. În baza datelor disponibile, ca urmare a
deprecierii monedei naţionale şi a majorărilor suplimentare ale tarifelor la serviciile
reglementate, se conturează riscul de depăşire temporară a inflaţiei peste limita de sus a
intervalului de variaţie de ± 1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută, cu revenirea în
limitele intervalului de variație în trimestrul II, 2017.
În vederea susţinerii funcţionării adecvate a pieţei monetare interbancare, BNM va continua să
gestioneze ferm surplusul de lichiditate prin operaţiuni de sterilizare, conform calendarului
anunţat.
Banca Naţională va continua să propună băncilor lichidităţi, conform calendarului anunţat pentru
anul 2015, prin operaţiuni REPO pe termen de 14 de zile, la rată fixă, egală cu rata de bază a
Băncii Naţionale plus o marjă de 0.25 puncte procentuale.
BNM va monitoriza şi va anticipa în continuare evoluţiile interne şi cele ale mediului economic
internaţional, inclusiv dinamica privind consumul populaţiei, remiterile, indicatorii pieţei
valutare şi modificarea condiţiilor de comerţ extern, astfel încît, prin flexibilitatea cadrului
operaţional specific strategiei de ţintire a inflaţiei, să asigure menţinerea stabilităţii preţurilor pe
termen mediu.
 

13.Construirea curbei cererii agregate pe baza modelului IS-LM.

Modelul IS-LM este format din 2 componente - curba IS (Investment-Saving) si curba LM

(Liquidity-Money). Curba IS materializeaza piata bunurilor, iar curba LM reflecta cererea si
oferta de bani. Deoarece rata dobânzii influenteaza atât cererea de investitie cât si cererea de
bani, aceasta variabila (r) leaga cele doua componente ale modelului. Modelul IS-LM arata
modul în care interdependentele dintre piata de bunuri si piata monetara determina cererea
agregata.
Pentru început vom vorbi despre Curba IS care reprezinta toate combinatiile posibile dintre rata
dobânzii si venitul national pe piata marfurilor. Această piață se află in echilibru atunci cind
oferta agregata ( volumul de productie fabricat intr-o perioada) este egala cu cererea agregata
( suma cheltuielilor tuturor agentilor economici planificate pentru aceasta perioada) -
Y =C+I+G+NX, unde Y –Oferta agregată, C+I+G+NX – Cererea agregată
De aici deducem ca C este Consumul privat care depinde de venitul disponibil al agenţilor

C  C (Y  T )
1
economici, adică de venitul minus taxele plătite fixate de stat  .
Statul stabileşte consumul public (G) fie ca valoare absolută (în acest caz este exogen), fie
fixând ponderea deficitului bugetar în PIB. Notăm cu D deficitul bugetar (D=G-T), iar cu d

D G T
d 
ponderea deficitului bugetar în PIB ( Y Y ). În aceste condiţii, consumul public rezultă

din relaţia G  dY  T .

1
 I  I (Y , r )
Investiţiile – depind de venitul agregat (Y) şi de rata reală a dobânzii (r):   .
Exporturile – depind de cererea externă de bunuri produse pe teritoriul economiei analizate şi de
cursul real de schimb. Cererea externă e reprezentată de PIB-ul principalului partener comercial (

E  E (  , Y f )
Yf 

):  .
Importurile – depind de cererea internă de bunuri produse extern şi de cursul de schimb. Cererea

X  X (  , Y )

internă este determinată de nivelul venitului agregat din economie (Y): 

Înlocuind relaţiile de mai sus se obţine ecuaţia IS -

Y  C (Y  T )  G  I (Y , r )  E (  , Y f )  X (  , Y )

  

Rearanjând ecuaţia de mai sus şi ţinând cont de faptul că taxele, consumul public şi PIB extern
sunt variabile exogene se va obţine o relaţie negativă între PIB-ul intern şi rata reală a dobânzii:

r  r (Y )


Acum să analizam curba LM sau Echilibrul pe piaţa monetară.

M
S
Oferta agregată ( L )= Masa monetară reală ( P )

D
Cererea agregată ( L ) = cererea de monedă se află în relaţie directă cu volumul tranzacţiilor pe
care doresc să le facă agenţii economici (acestea sunt cu atât mai numeroase cu cât venitul
agregat este mai mare şi invers) şi într-o relaţie inversă cu rata nominală a dobânzii. Folosind
relaţia Fischer, rata nominală a dobânzii se descompune în rata reală a dobânzii şi inflaţia

aşteptată: i  r   . Astfel, L  l0  l1Y  l2 (r   )

e D e

În cele ce urmează, vom considera rata aşteptată a inflaţiei egală cu zero.

M
 l0  l1Y - l2 r
La echilibru, cererea agregată este egală cu oferta agregată: P . Rearanjând ecuaţia
de mai sus şi ţinând cont de faptul că masa monetară reală este exogenă se obţine ecuaţia LM:

l0 l1 1M
r  Y
l2 l2 l2 P
Echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi a serviciilor

l0 l1 1M
r  Y
Combinând relaţiile l2 l2 l2 P și r  r (Y ) se obţine un sistem de 2 ecuaţii cu 2

necunoscute: Y şi r. Înlocuim rata reală a dobânzii şi obţinem nivelul PIB de echilibru.

Determinarea nivelului economiilor în cadrul modelului IS-LM. Asigurarea echilibrului

general. Agenţii economici folosesc venitul agregat disponibil (Y-T) pentru consum, surplusul
economisindu-l, adică: Y-T=C+S → Y=C+S+T, unde S este valoarea economiilor. În consecinţă,
nivelul economiilor se determină astfel: S=Y-C-T.

  T  I  S
G   X
E 0
deficit bugetar cont de capital balanta comerciala
Astfel obtinem - C+G+I+E-X= C+S+T →

Dacă E-X<T-G (deficit comercial neacoperit de surplusul bugetului de stat) sau G-T<X-E
(deficit bugetar mai mare decât excedentul commercial) , atunci I-S>0, adică economiile
realizate nu sunt suficiente pentru a susţine nivelul investiţiilor. De unde se poate atrage
surplusul de resurse din care se pot realiza investiţiile? Din străinătate - economia naţională se
împrumută extern cu o sumă egală cu I-S.
 14.Balanţa de plăţi pentru Republica Moldova 2015

Balanţa de plăţi cuprinde sinteza tranzacţiilor economice şi financiare ale Moldovei cu restul
lumii, pe o perioadă de timp determinată, referitoare la bunuri, servicii, venituri, transferuri fără
contraprestaţie (donaţii, ajutoare şi altele asemenea), precum şi la creanţe şi obligaţii financiare.
Datele au periodicitate trimestrială.
Astfel, observăm că în decursul anului 2015  contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un
deficit de 464,24 milioane $, comparativ cu 546,35 milioane $ în anul 2014, pe fondul micșorării
excedentelor balanţei veniturilor secundare (cu 463,31 milioane euro) şi majorării balanței
serviciilor (cu 23,53 milioane euro) și reducerii deficitului balanţei veniturilor primare (cu
424,24 milioane euro).
Componenta determinantă – deficitul comerţului cu bunuri (2,088.08 mil. USD) – s-a diminuat
cu 31.6 la sută, deoarece scăderea importului (cu 26.0 la sută) a fost mai substanțială decât
micșorarea exportului (16.5 la sută). Exportul de bunuri s-a cifrat la 1,507.03 mil. USD, importul
la 3,595.11 mil. USD. În 2015, exportul total de băuturi alcoolice (156.60 mil. USD) a scăzut
faţă de anul precedent cu 17.4 la sută, din care în CSI – cu 30.0 la sută, în timp ce exporturile în
UE s-au majorat cu 13.0 la sută. În cadrul exporturilor de produse agroalimentare (905.69 mil.
USD) se remarcă și exportul de fructe comestibile și nuci, semințe de floarea-soarelui, cereal. De
asemenea, au fost exportate produse ale industriei chimice, mașini și aparate .
Scăderea preţurilor mondiale la petrol a determinat reducerea cu peste o treime a valorii
importului produselor petroliere și electricitate, ce a însumat 666.98 mil. USD (17.6 la sută din
importurile totale în prețuri FOB), concomitent cu creşterea volumelor fizice ale acestora: astfel,
valoarea importurilor de combustibil diesel și de benzine auto a scăzut cu 29.7 și 32.7 la sută,
respectiv, în timp ce volumul lor fizic s-a majorat cu 17.6 și 8.5 la sută, respectiv. În cazul
importului de gaze naturale s-a diminuat atât volumul fizic, cât și valoarea importurilor, cu 4.2 la
sută și 35.0 la sută, respectiv.În total, valoarea importurilor de resurse energetice (prețuri FOB),
inclusiv de energie electrică, a scăzut cu 36.3 la sută comparativ cu anul 2014.
Importuri semnificative au fost înregistrate și la: produse agroalimentare; mașini și aparate
produse ale industriei chimice; metale comune și articole din acestea, materiale plastice, cauciuc
și articole din acestea.
Descreştereavalorii serviciilor importate (-17.5 la sută) comparativ cu cea a serviciilor exportate
(-13.5 la sută) a determinat majorarea soldului pozitiv al balanţei serviciilor cu 19.5 la sută, până
la 143.91 mil. USD. Încetinirea economică a afectat esențial volumul comerțului exterior cu
servicii de transport, în special exporturile și importurile de servicii de transport de mărfuri, ce au
scăzut cu 18.9 la sută și 24.9 la sută, respectiv, în urma diminuării volumului comerțului exterior
cu bunuri. Importurile de servicii de călătorii, de asemenea, s-au diminuat semnificativ (-20.3 la
sută), în special în urma reducerii migrațiunii economice a populației. Sensibile la criză au fost și
exporturile de servicii de prelucrare a materiei prime, ce au scăzut cu 14.3 la sută comparativ cu
2014.
Excedentul veniturilor primare s-a diminuat, în 2015, de două ori, până la 402.68 mil. USD, fiind
determinat de remunerarea salariaților rezidenți pentru munca prestată
patronilor nerezidenți, ce a scăzut cu 27.0 la sută. Concomitent, s-au majorat veniturile către
plată ale investitorilor străini (+49.0 la sută).
Soldul pozitiv al veniturilor secundare s-a diminuat cu 30.1 la sută, până la 1,077.25 mil. USD,
în special în urma reducerii cu 25.8 la sută a transferurilor personale primite de rezidenți de peste
hotare. La scăderea veniturilor secundare a contribuit și reducerea volumului de granturi și
asistență tehnică externă acordată Republicii Moldova (cooperarea internațională curentă), atât la
nivelul administrației publice (de 2.7 ori), cât și la nivel privat (-18.2 la sută).
Excedentul contului de capital a constituit 22.83 mil. USD, diminuându-se de 4.1 ori, în mare
parte din cauza micșorării volumului de granturi pentru finanţarea proiectelor investiţionale,
primite din exterior de administraţia publică (-43.1 la sută).
Suma soldurilor contului curent şi contului de capital denotă faptul că, drept rezultat al
tranzacţiilor curente şi de capital ale agenţilor economici rezidenţi cu străinătatea, economia
națională s-a confruntat cu necesitatea de finanţare externă în sumă de 441.41 mil. USD.
Contul financiar s-a soldat cu intrări nete în valoare de 473.18 mil. USD, ca rezultat al micşorării
cu 259.31 mil. USD a activelor financiare externe ale rezidenţilor în urma tranzacţiilor efective,
precum şi al majorării pasivelor economiei naționale faţă de străinătate cu 213.87 mil. USD.
Micșorarea netă a activelor a fost determinată de reducerea cu 306.49 mil. USD a activelor
oficiale de rezervă, cauzată în special de evoluţiile din primul trimestru al anului 2015. Activele
băncilor licențiate sub formă de numerar și depozite, de asemenea, au scăzut cu 30.49 mil. USD.
Concomitent, s-au majorat activele sub formă de numerar și depozite ale populației (+119.18
mil. USD).
Majorarea netă a pasivelor a fost determinată de investiţiile străine directe în sumă totală de
270.96 mil. USD, formate în cea mai mare parte din reinvestirea profiturilor (159.59 mil. USD).
Valoarea participațiilor la capital și a acțiunilor) în posesia nerezidenților a crescut, pe parcursul
anului 2015, în urma tranzacţiilor efective cu 73.85 mil. USD, iar pasivele intragrup sub formă
de instrumente de natura datoriei – cu 37.52 mil. USD.
S-au majorat și pasivele sub formă de credite comerciale și avansuri (51.99 mil. USD).
Majorarea netă a pasivelor sub formă de împrumuturi a constituit 11.01 mil. USD. Pasivele nete
pe termen lung s-au majorat pe parcursul perioadei de raportare cu 5.54 mil. USD. Administraţia
publică a atras împrumuturi pe termen lung de la guverne străine și organizații internaţionale în
sumă netă de 98.32 mil. USD, alte sectoare au atras din exterior 27.86 mil. USD, în valoare netă,
sub formă de împrumuturi pe termen lung.
O micşorare netă a pasivelor a fost înregistrată la numerar și depozite în sumă de 119.75 mil.
USD, generată de retragerea de către nerezidenți a depozitelor deschise în băncile licenţiate
rezidente

15.Piaţa valutara a RM

Piata valutara a Republicii Moldova este caracterizata de dinamica cursului valutar si de

circulația fondurilor bănești (rulaj). Cursul valutar este calculat ca rata de schimb medie
ponderata la volumul tranzactiilor careau avut loc pe piata valutara. Rulajul pietei valutare
cuprinde totalitatea tranzactiilor de schimb valutar cu exceptia celor efectuate de catre Banca
Nationala a Moldovei, care au avut loc pe cele mai diferite segmente ale pietei.Printre
segmentele pietei monitorizate în particular se numara piata interbancara (tranzactiile de schimb
valutar efectuate între bancile comerciale autorizate, piata intrabancara (tranzactiile de schimb
valutar efectuate între banci si clientii acestora); piata operatiunilor la vedere (cu decontarile ce
se efectueaza cel târziu timp de doua zile bancare), piata operatiunilor la termen (cu decontarile
ce se efectueaza de regula peste perioade fixe cum ar fi: una, doua saptamâni, o luna sau mai
mult).În timp ce cursul valutar reprezinta echilibrul dinamic al cererii si ofertei de valuta încadrul
pietei, rulajul denota activitatea generala a participantilor pietei valutare.
Principalul obiectiv al BNM este de a menţine stabilitatea monedei naţionale prin adaptarea
politicilor monetară, de creditare şi valutară la condiţiile principiilor economiei de piaţă.
Pe parcursul ultimilor ani BNM a continuat să practice o politică monetară orientată spre
stabilitatea preţurilor şi a cursului valutar. Cursul valutar este un indicator important, deoarece
prezintă legătura dintre preţurile locale şi cele străine. Moldova a pus în circulaţie propria
monedă, Leul, în Noiembrie 1993. Din 1995 pîna la finele lui August 1998, rata nominală de
schimb Lei/US$ s-a depreciat foarte încet, graţie susţinerii din partea BNM. În prezent, politicile
monetară şi financiară a BNM promovează un regim de flexibilitate a cursului valutar şi
stabileşte rata de schimb oficială pe baza ratelor de schimb predominante de pe piaţa valutară.
BNM se orientează spre consolidarea şi menţinerea rezervelor internaţionale şi spre uşurarea
fluctuaţiilor excesive a cursului valutar cu scopul final de a stabili condiţii favorabile pentru
creşterea exportului. La moment, BNM are în fată două probleme: pe de o parte sunt fluxurile
valutare în continuă creştere ce vin de peste hotare în urma remiterilor şi investiţiilor străine, şi
acest exces de valută trebuie scos de pe piaţă pentru a uşura presiunea şi supra-aprecierea
monedei naţionale, iar pe de altă parte este nevoia de a şterge de pe piaţă leii ce sunt emişi în
cantitate masivă ca rezultat a achiziţionării de către BNM a valutei străine. Scoaterea din
circulaţie a monedei naţionale (adica sterilizarea) este posibilă atît prin emiterea obligaţiunilor cît
şi prin alte instrumente. Dacă acest proces nu ar avea loc, ne-am confrunta cu o creştere a
procesului inflaţional, ceea ce este în contrazicere cu pricipalul obiectiv al BNM. Totuşi, ar
trebui să nu uităm că inflaţia este un impozit asupra celor săraci, după cum de repetate ori au
menţionat cei de la FMI; prin urmare, orice creştere a preţurilor cel mai mult afectează
categoriile vulnerabile a populaţiei.
Fluxurile de capital au efecte pozitive dar şi negative asupra economiei ţării.
Efectele negative se manifestă prin crearea presiunilor pe piaţa valutară internă, şi în consecinţă
ne confruntăm cu tendinţa de majorare a ratei inflaţiei, care se poate neutraliza prin sterilizarea
excesului de lei în circulaţie. În acest context, Banca Naţională, având ca obiectiv principal
stabilitatea preţurilor, are de ales între aprecierea monedei naţionale, sau majorarea ratelor
dobânzii. În final ne confruntăm cu decapitalizarea Băncii Naţionale. Şi aceasta nu trebuie să ne
sperie, căci este o manifestare caracteristică tuturor ţărilor care suportă influxuri masive de
capital. Ne place sau nu, dar banca centrală a statului are de suportat consecinţele sterilizării şi
aceste costuri sunt firești, fapt ce trebuie conştientizat.
Efectele pozitive ale influxurilor de capital sunt, însă, mult mai mari. Acum totul va depinde deja
de aceea cum acest proces este derulat şi ce fel de investiţii va atrage Moldova. Ţara are nevoie
de investiţii pentru majorarea productivităţii muncii şi doar aşa vom reuşi să fim competitivi şi
vor creşte veniturile noastre.
În calitate de exemplu poate fi urmărită situația pe piața valutară în anul 2014. În această
perioadă pe piața valutară locală s-a consemnat un decalaj profund dintre cererea și oferta de
valută străină. Acest lucru a fost cauzat de reducerea ofertei de valută, pe fondul restricțiilor
impuse de Rusia la exportul produselor moldovenești, precum și al scăderii transferurilor de
valută din străinătate în favoarea persoanelor fizice.
Evoluţiile negative s-au accentuat în trimestrul IV, 2014, cînd remiterile de peste hotare s-au
diminuat cu circa  20 la sută faţă de perioada similară a anului 2013. În luna noiembrie 2014,
exporturile s-au diminuat cu 18 la sută faţă de luna noiembrie 2013.

Cererea netă de valută străină generată de agenții economici a continuat să se mențină la nivelul
anilor precedenți. Astfel, în 2014 oferta netă de valută străină de la persoanele fizice  s-a cifrat  la
2,048.0 mil. USD - mai puțin cu 30.2 la sută față de anul 2013 - și a acoperit în proporție de 78.2
la sută cererea netă de valută din partea agenților economici.
În aceste condiții, în limitele politicii monetare promovate, în 2014 BNM a vîndut pe piaţa locală
suma de 418.5 mil. USD sub forma de intervenţii valutare, acoperind parțial insuficiența de
valută. Pe parcursul anului 2014 moneda națională s-a depreciat atît faţă de dolarul SUA (USD),
cît şi faţă de moneda unică europeană (EUR) cu 19.6% și, respectiv  cu 5.7% respectiv.  Tendința
de depreciere a monedelor naționale față de dolarul SUA, în anul 2014, a purtat un caracter
regional, inclusiv pe fondul întăririi poziției dolarului SUA pe piețele internaționale ca urmare a
relansării economice înregistrată de SUA. Astfel, față de această monedă s-a depreciat și euro –
cu 13.1%.
Presiunile de depreciere asupra monedei naționale continuă să se mențină și în 2015. Potrivit
ultimelor date, comparativ cu finele anului 2014, moneda națională s-a depreciat cu 25.5% față
de dolarul SUA și cu 17.8% față de euro.
Aceasta se datorează extinderii decalajului dintre cerere și oferta de valută. Potrivit datelor
preliminare, în ianuarie 2015, procurările nete de numerar în valută străină de către bănci s-au
redus în jumătate, până la 71.0 mil. USD sau cu 55.3 la sută în comparație cu ianuarie 2014, iar
cererea netă de valută străină din partea persoanelor juridice (150.5 mil. USD) a scăzut în
proporții mai mici – cu 21.0 la sută. Pe parcursul acestei luni cererea de valută este preponderent
generată de importatorii de resurse energetice. Astfel, cererea a fost acoperită prin ofertă în
proporții de 47.2 la sută comparativ cu 83.4 la sută în ianuarie 2014. În aceste condiții, BNM a
intervenit în ianuarie prin vânzarea a 114.4 mil. USD pe piața locală, astfel temperând
deprecierea monedei naționale. În primele 15 zile ale lunii februarie BNM a vîndut pe piaţa
locală suma de 87 milioane USD. La data de 13 februarie 2015, nivelul activelor oficiale de
rezervă s-a plasat la 1850.4 mil. USD, acoperind în proporții suficiente importul de mărfuri și
servicii  – 3.3 luni de import.  Pe lângă intervențiile realizate de BNM, pe parcursul ultimelor 2
luni rata de bază a fost majorată de la 3.5 la sută până la 8.5 la sută. În același timp, norma
rezervelor obligatorii la mijloacele atrase în lei a fost modificată de la 14 la 18 la sută. Măsurile
luate de BNM au menirea să stimuleze majorarea ratelor dobînzilor la depozitele în lei şi să
încurajeze economisirea în moneda naţională, ceea ce va diminua presiunile de depreciere a
leului moldovenesc.
În perioada următoare, persistența factorilor de depreciere a monedei naționale, în special
reducerea remiterilor de mijloace bănești vor descuraja consumul intern şi importul de mărfuri și
servicii. În consecință, se va atesta o echilibrare a balanței comerciale, și respectiv o stabilizare a
dinamicii cursului de schimb al monedei naționale. 
 16.Dinamica şi structura rezervelor valutare in RM

Banca Naţională a Moldovei prin conlucrare cu Guvernul Republicii Moldova stabileşte şi

promovează politica monetară şi valutară ca parte componentă a politicii economice unice a
statului. Începînd cu anul 1993, de la introducerea monedei naţionale, BNM a promovat o
politică monetară şi valutară orientată spre atingerea stabilităţii monedei naţionale în condiţiile
asigurării monetizării respective a economiei naţionale.
Rezervele valutare au fost intr-o permanent schimbare. Astfel poate fi observată dinamica
acestora. De exemplu activele oficiale de rezervă au crescut în anul 2011 cu 248 milioane de
dolari SUA, pînă la 1 miliard 965,3 milioane de dolari, în comparaţie cu sfîrşitul anului
precedent, cînd acestea au fost de 1 mlrd 717,69 mln dolari SUA. Rezervele valutare au crescut
ca urmare a aprecierii cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în
raport cu dolarul SUA, intrărilor de valută de la Fondul Monetar Internaţional şi gestionării bune
a activelor oficiale de rezervă.
Rezervele valutare ale Republicii Moldova au atins maximul istoric de 2 miliarde 41,3 milioane
de dolari SUA în 2012. Creşterea activelor oficiale de rezervă se datorează în principal
transferării în contul BNM a 50 de milioane de dolari din tranşa de împrumut în sumă de 77,5
milioane de dolari, aprobată la 1 februarie de către consiliul director al Fondului Monetar
Internaţional.
În 2013, rezervele valutare ale BNM au crescut cu peste 305 milioane de dolari, până la nivelul
record de 2 miliarde 820 de milioane de dolari la sfârşitul anului 2013.
Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei s-au diminuat, în 2014, cu peste 677 de
milioane de dolari. Conform situaţiei din data de 24 decembrie, activele oficiale de rezervă ale
BNM însumau 2 miliarde 139,6 milioane de dolari. Cea mai mare descreştere a fost înregistrată
în noiembrie 2014, când Banca centrală a cheltuit aproape 284 de milioane de dolari din
rezervele sale. Iar în decembrie, acestea s-au redus cu încă 227 de milioane.
Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei au scăzut în ianuarie 2015 cu încă 200 de
milioane de dolari. Micşorarea rezervelor se explică prin vânzarea valutei pe piaţă și scăderea
cursului de schimb. Banca Naţională anunţă că la 31 ianuarie 2015 activele oficiale de rezervă au
totalizat 1,958 mld. dolari, cu 198,61 mil. dolari (9,2%) mai puţin decât la 31 decembrie 2014,
când acestea însumau 2,156 mld. dolari.
Totodată, deprecierea cursului de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare faţă de
dolar au redus rezervele cu alte 59,82 mil. dolari, iar intervenţiile sub formă de vânzări de valută
către Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au mai secat rezervele Băncii Centrale cu
23,98 mil. dolari.La 30 iunie 2015, activele oficiale de rezervă au constituit 1,787.80 mil. dolari
SUA, în creştere cu 40.94 mil. dolari SUA în comparaţie cu 31 mai 2015, când acestea au
constituit 1,746.86 mil. dolari SUA.
Majorarea activelor oficiale de rezervă a fost condiţionată de:
-înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanţelor al RM pentru proiecte
investiționale în sumă de 23.06 mil. dolari SUA
-aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu
dolarul SUA – 15.16 mil. dolari SUA;
-veniturile de la gestionarea rezervelor valutare – 1.68 mil. dolari SUA;
-intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licenţiate – 1.35 mil. dolari
SUA;
Totodată, micșorarea activelor oficiale de rezervă a fost condiţionată de:
-plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova – 6.69 mil. dolari SUA;
-plăţile externe ale Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova – 1.71 mil. dolari SUA;
-reevaluarea valorilor mobiliare menţinute în portofoliul de investiţii – 0.42 mil. dolari SUA;
-alte plăţi – 0.49 mil. dolari SUA.

Activele oficiale de rezervă şi activele externe nete, mii dolari SUA

Sold la  31  Sold la  30 Modificarea Modificarea cumulativă de

mai 2015 iunie 2015 în iunie 2015 la finele anului 2014

Activele oficiale de rezervă 1,746,861.50 1,787,799.94 40,938.44 -368,831.42

Activele externe nete 1,384,269.81 1,425,964.09 41,694.28 -339,606.47