Cuprins

Introducere..............................................................................................2

Capitolul I Conţinutul raportului privind rezultatele financiare......5

Capitolul II Modul de întocmire a raportului privind rezultatele.....8

financiare trimestrial..............................................................................8

Capitolul III Modul de întocmire a raportului privind rezultatele

financiare anual (impozitul pe venit).................................................. 21

Capitolul IV Analiza indicatorilor SRL „Luconex”..........................33

Concluzie............................................................................................... 37

Bibliografie............................................................................................. 39
 Introducere

În condiţiile organizării întreprinderii în baza metodei gestiunii economice şi

autonomiei financiare, rezultatele financiare se determină pe fiecare întreprindere
sau componentă a acesteia, prin compararea cheltuielilor cu veniturile din
activitatea de bază, precum şi din alte activităţi.
Orice activitate economică, din orice sector, în condiţiile economiei de piaţă
îşi propune drept obiectiv final eficienţa şi rentabilitatea, cu alte cuvinte orice
produs, marfă servicii, lucrări ş.a. să asigure profituri cît mai mari.
În ţările cu economie de piaţă termenul folosit curent pentru beneficiu este
de profit. Cu toate acestea în multe ţări se utilizează termenul de beneficiu, cum
este de exemplu Franţa (benefice) sau în Italia (beneficio).
Ţinând seama de semnificaţia sa, beneficiul se reflectă în bilanţul unităţilor
economice în grupa „Rezultate”.
În condiţiile în care partea covârşitoare a veniturilor bugetare provin din
veniturile întreprinderilor obţinute de diferiţi agenţi economici, este evidentă
importanţa problemelor privind rezultatele financiare ale întreprinderilor.
Este de la sine înţeles că în condiţiile realizării convergenţei sistemului de
interese cea mai mare parte a rezultatelor financiare revine agenţilor economici
sub formă de dividende sau tantieme şi întreprinderii sub forma unor fonduri
(rezerve) în cadrul procesului de autofinanţare.
Veniturile şi cheltuielile unei întreprinderi constituie punctul de plecare în
stabilitatea rezultatelor financiare şi de aici rezultă importanţa strategiei şi tacticii
financiare, necesitatea acţiunilor şi măsurilor care urmăresc, pe de o parte,
reducerea cheltuielilor de producţie sau comercializare a produselor iar, pe de altă
parte, creşterea veniturilor întreprinderilor.
In prezenta lucrare autorul va folosi material practic şi date de la
întreprinderea SRL „Luconex”.
În condiţiile economiei de piaţă întreprinderea ca element independent al
sistemului economic interacţionează cu partenerii de afaceri, bugetele la diferite

3
nivele, deţinătorii de capital şi alţi subiecţi, proces ce condiţionează apariţia
relaţiilor financiare.
În aceste condiţii, rolul contabilităţii constă în asigurarea cu informaţii
obiective şi veridice a tuturor utilizatorilor, mai ales proprietarilor şi conducătorilor
de întreprinderi.
Modificarea sistemului de relaţii publice, utilizatorilor de informaţie, cadrul
drepturilor civile, precum şi necesitatea de racordare a sistemului de contabilitate
la Standardele internaţionale, condiţionează necesitatea de transformare a
sistemului de contabilitate în Republică.
Reforma sistemului de contabilitate în Republica Moldova a demarcat odată
cu adoptarea Legii contabilităţii în 1995, precum a şi elaborat, şi a aplicat în
practica contabilă Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare
a întreprinderilor aprobat prin Ordinul nr. 147 din 30 decembrie 1997 al
Ministerului Finanţelor. Potrivit acestui document, în practica contabilă a fost
introdus un şir de conturi noi de evidenţă, care sunt dictate de necesităţile
cuprinderii prevederilor Standardelor naţionale de contabilitate. A fost modificată
semnificativ metodologia contabilităţii activelor curente şi pe termen lung,
capitalului propriu şi datoriilor.
Scopul de bază a organizării contabilităţii este adaptarea sistemului naţional
de contabilitate la Standardele internaţionale, ţinând cont de cerinţele economiei de
piaţă şi utilizatorilor externi de informaţie.
Ca bază pentru reflectarea operaţiilor economice privind activitatea
întreprinderii se aplică Planul de conturi contabile al activităţii economico-
financiare.
Contabilitatea adecvată a veniturilor influenţează nemijlocit la calcularea
rezultatului financiar al activităţii întreprinderilor cu toate consecinţele şi
serveşte drept bază pentru elaborarea strategiilor şi deciziilor administrative,
determină rezervele de sporire a eficienţei activităţii în domeniul respective a
întreprinderii. Acest fapt a şi contribuit la determinarea temei tezei de an în cauză.

4
 Scopul şi obiectivele tezei constă în examinarea conţinutului şi modului de
întocmire a raportului privind rezultatele financiare a întreprinderii, analizei
indicatorilor prvind activitatea economico-finaniară a întreprinderii şi elaborarea
concluziilor apărute pe parcursul elaborării prezentei lucrări.
Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite următoarele obiective:
 examinarea bazei teoretice şi metodologice a întocmirii raprtului privind
rezulatele financiare precum şi contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor în
baza cărora se calculează rezultatul financiar
 evaluarea aspectului practic şi modul de întocmire a raportului privind
rezultatele financiare la întreprinderea SRL “Luconex” în baza documentelor
primare şi centralizatoare de la întreprinderea examinată cu argumentarea
propunerilor concrete, privind perfecţionarea acestui compartiment al
contabilităţii;
Realizarea scopului şi a obiectivelor nominalizate, va facilita depăşirea
dificultăţilor aferente întocmirii raportului privid rezultatele financiare în
întreprinderea SRL “Luconex”.
Obiectul cercetării îl constituie experienţa întocmirii raportului privid
rezultatele financiare în întreprinderea SRL “Luconex” din Republica Moldova.

5
 Capitolul I Conţinutul raportului privind rezultatele financiare

În întreagă lume de afaceri raportul privind rezultatele financiare se

consideră ca una dintre cele mai importante şi esenţiale părţi a rapoartelor
financiare, care prezintă un interes primordial atât pentru conducerea întreprinderii,
cât şi pentru alţi utilizatori de informaţii.
Dacă bilanţul contabil reflectă situaţia financiară a întreprinderii la un
anumit moment de timp, atunci raportul privind rezultatele financiare
generalizează operaţiunile economice efectuate într-un interval de timp concret,
numit perioadă de gestiune.
În prezent raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte trimestrial cu
total cumulativ de la începutul anului de gestiune.
Întreaga totalitate de indicatori prezentaţi în raportul privind rezultatele
financiare poate fi subdivizată în trei grupe:
 veniturile, structura, modul de evaluare, de constatare şi contabilizare a lor;
 cheltuielile, definiţia şi criteriile de constatare a lor;
 rezultate financiare (profituri sau pierderi), care reprezintă diferenţa dintre
venituri şi cheltuieli.
În practica mondială raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte sub
formă de o treaptă sau mai multe trepte. În primul caz se grupează separat toate
veniturile şi cheltuielile întreprinderii, a căror sumă algebrică reflectă rezultatul
financiar. A două modalitate este bazată pe o serie de calcule intermediare ale
profitului (pierderilor) sub aspectul unor feluri distincte de activităţi ale
întreprinderii (operaţională, de investiţii, financiară) şi ca urmare a evenimentelor
excepţionale. Anume această formă de întocmire a raportului privind rezultatele
financiare este adoptată actualmente în Republica Moldova.
Raportul privind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai
întreprinderii pe perioada de gestiune şi perioada corespunzătoare a anului
precedent. La întocmirea lui se foloseşte metoda calculării (specializarea
exerciţiilor).

6
 Raportul privind rezultatele financiare contribuie la realizarea obiectivelor
rapoartelor financiare prin dezvăluirea articolului privind profitul net şi
pierderile, care este important pentru evaluarea activităţii anterioare şi
prognozarea activităţii viitoare a întreprinderii. Rezultatele diverselor tipuri
de activităţi ale întreprinderii diferă între ele prin stabilitate, risc şi previzibilitate.
Publicitatea acestor articole este necesară pentru înţelegerea rezultatelor
financiare obţinute în perioada de gestiune şi aprecierea rezultatelor viitoare.
Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte potrivit unui
formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova (anexa
nr. 1.2.). În el se reflectă veniturile, cheltuielile şi rezultatele activităţii
operaţionale, de investiţii şi financiare, precum şi articolele excepţionale,
profitul net (pierderea) în perioada de gestiune.
Activitatea operaţională este activitatea de bază a întreprinderii în vederea
obţinerii venitului din vânzarea producţiei, mărfurilor, executarea lucrărilor,
prestarea serviciilor, precum şi din alte tipuri de activităţi, care nu constituie nici
activitate de investiţii, nici activitate financiară. De exemplu, veniturile din
vânzarea stocurilor de mărfuri şi materiale, hârtiilor de valoare pe termen scurt,
amenzi, penalităţi, despăgubiri etc.
Activitatea de investiţii reprezintă procurarea (achiziţionarea) şi vânzarea
activelor pe termen lung.
Activitatea financiară este activitatea din care rezultă modificările mărimii şi
structurii capitalului propriu şi împrumuturilor întreprinderii.
Articolele excepţionale sînt veniturile şi cheltuielile rezultate din operaţiile
sau eventualităţile care pot fi delimitate strict de activitatea ordinară a
întreprinderii şi de aceea nu se prevede că acestea vor apărea frecvent sau
permanent. De exemplu, pierderile provocate de calamităţile naturale care n-au
fost asigurate (în cazul când aceasta nu constituie un fenomen obişnuit), pierderile
cauzate de perturbările politice, veniturile sub formă de compensare de asigurări
de stat pentru pierderile suportate în urma calamităţilor naturale etc.

7
 Venitul din vânzări (cifră de afaceri) reprezintă un aflux global de avantaje
economice încasate sau care urmează a fi încasate în cursul perioadei de
gestiune în conturile întreprinderii, care generează creşterea capitalului
propriu, cu excepţia aporturilor depuse de proprietarii întreprinderii şi a sumelor
încasate în numele terţilor. [în redacţia Ordinului ministrului finanţelor nr.63 din
24.06.2002, M.O. nr.91-94 din 27.06.2002]
Întreprinderile completează anexa la raportul privind rezultatele
financiare potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al
Republicii Moldova (anexa 1.2.). [în redacţia Ordinului ministrului finanţelor
nr.16 din 29.01.1999, M.O. nr.35-38 din 29.01.1999]
În anexa la raportul privind rezultatele financiare sînt dezvăluite
informaţii suplimentare privind profiturile şi pierderile, dividendele achitate sau
planificate spre plată pe o acţiune etc.

8
 Capitolul II Modul de întocmire a raportului privind rezultatele
financiare trimestrial

În conformitate cu S.N.C. 5 “Prezentarea rapoartelor financiare” raportul

privind rezultatele financiare cuprinde 15 indicatori care reflectă veniturile,
cheltuielile şi profiturile (pierderile) realizate în cursul perioadei curente de
gestiune şi perioadei corespunzătoare a anului precedent. Primii opt indicatori
componenţi ai raportului nominalizat caracterizează veniturile, cheltuielile şi
rezultatele din activitatea operaţională a întreprinderii, determinată de statutul
acesteia, care reprezintă în fond o activitate curentă, ce se reînnoieşte continuu.
Apoi în raport sunt prezentate rezultatele financiare aferente activităţii
întreprinderii, care nu constituie pentru ea o activitate de bază. În special, se
reflectă rezultatul din operaţiunile efectuate în domeniile suplimentare ale
activităţii de afaceri a întreprinderii, cum sunt activitatea de investiţii şi cea
financiară. În afară de aceasta, separat se înregistrează rezultatul apărut ca urmare a
evenimentelor şi operaţiunilor excepţionale.
Tehnica de întocmire a raportului privind rezultatele financiare constă în
completarea fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi
cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale Planului de conturi contabile. În procesul
completării raportului nominalizat, rezultatele financiare pozitive (profiturile) se
înregistrează cu cifre obişnuite, fără paranteze, iar cele negative (pierderile) - în
paranteze.
În postul “Vânzări nete” (cod rând.010) se reflectă veniturile din vânzări,
adică valoarea produselor, mărfurilor expediate (livrate), lucrărilor executate,
serviciilor prestate la preţuri (tarife) de livrare, fără TVA şi accize, pe măsura
transmiterii dreptului de proprietate şi prezentării către cumpărători şi clienţi a
documentelor de decontare spre achitare. Din punctul de vedere al metodicii de
întocmire a raportului privind rezultatele financiare vânzările nete reprezintă suma
rulajului creditor al contului 611 “Venituri din vânzări” (Anexa 7) care la finele
trimestrului IV 2006 constituie 3 146 917.03 lei.

9
 Modul de constatare şi determinare a veniturilor din vânzări este reglementat
de prevederile S.N.C. 18 “Venitul” şi S.N.C. 11 “Contractele de construcţie”. În
conformitate cu cerinţele standardelor nominalizate venitul din vânzări se constată
în baza metodei specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care el a fost
câştigat, indiferent de momentul efectiv de încasare a mijloacelor băneşti sau a
altei forme de compensare.
În baza datelor întreprinderii SRL “Luconex” s-a întocmit Registrul privind
veniturile pe decembrie 2006 (anexa 7).
Pe parcursul lunii decembrie a perioadei de gestiune 2006 la SRL
„Luconex” au avut loc următoarele operaţiuni legate de obţinerea veniturilor
operaţionale, aceste operaţiuni au fost apoi sistematizate şi reflectate în registrul
veniturilor (anexa 7).
1. Se înregistrează creanţa privind predarea în arendă a terenurilor:
Dt 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul
2211 „Facturi de primit în ţară”
Ct 611 „Venituri din activitatea operaţională”, subcontul 6113 „Venitul din
servicii prestate”- la valoarea serviciilor de arendă prestate (fără TVA), conform
facturilor prezentate pentru plată clienţilor la suma generalizatoare de 87 237 lei
2. Se înregistrează creanţa privind contractele de construcţie:
Dt 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul
2211 „Facturi de primit în ţară”
Ct 611 „Venituri din activitatea operaţională”, subcontul 6113 „Venitul din
servicii prestate”-la valoarea serviciilor de construcţie prestate (fără TVA),
conform facturilor prezentate pentru plată antreprenorilor la suma
generalizatoare de 969.90 lei
La completarea raportului privind rezultatele financiare trebuie de avut în
vedere că, după părerea autorilor, din suma veniturilor din vânzări se poate admite
deducerea valorii de vânzare a produselor (mărfurilor) livrate şi returnate de
cumpărători în cursul unuia şi aceluiaşi an.

10
 Modul expus mai sus nu se extinde asupra situaţiilor în care cumpărătorii
returnează produsele (mărfurile), vândute până la începerea anului de gestiune.
Prevederile S.N.C. 18 “Venitul” nu permit corectarea (adică diminuarea) sumelor
incluse anterior în venit şi luate în calcul la determinarea rezultatului contabil şi
impozabil în cazul returnării de către cumpărători a produselor (mărfurilor) până la
sau după momentul achitării acestora. Întreprinderea furnizoare determină
pierderile din returnarea produselor (mărfurilor) ca valoare a bunurilor returnate la
preţuri de livrare precum şi a cheltuielilor de transportare a valorilor returnate cu
deducerea valorii returnărilor la preţuri de valorificare (în limita costului).
Pierderile menţionate se includ în componenţa cheltuielilor comerciale sau se
recuperează pe seama rezervelor pentru cheltuieli şi plăţi preliminate create
anterior.
Pentru prezentarea în raportul privind rezultatele financiare a datelor
referitoare la veniturile din vânzări este foarte important momentul de transmitere a
drepturilor de proprietate la produsele (mărfurile) livrate. Dacă după livrarea
produselor (mărfurilor) vânzătorul păstrează dreptul de proprietar, atunci suma
tranzacţiei nu se reflectă în venituri. Un exemplu clasic în această privinţa îl
constituie vânzarea în consignaţie.
Pornind de la datele formulelor contabile înregistrate mai sus a
operaţiunilor economice, vânzările nete ale întreprinderii SRL “Luconex”
realizate în cursul trimestrului IV cuprind:
valoarea serviciilor de arendă prestate 87 237 lei (p. 1)
valoarea serviciilor de construcţie prestate 969.90 lei (p. 2)
Total 88 206.90 lei
Ţinând cont de volumul seviciilor prestate în primele 9 luni ale anului
de gestiune (3058710.13 lei din anexa 7) suma veniturilor din vânzări, reflectată
la rândul 110 al Raportului privind rezultatele financiare, alcătuieşte 3146917.03
lei (3 058 710.13 + 88 206.90).

11
 În postul “Costul vânzărilor” (cod rd.020) se arată costul produselor,
mărfurilor realizate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, reflectat în debitul
contului 711 "Costul vânzărilor”.
La completarea postului menţionat al raportului privind rezultatele
financiare este necesar să se ţină cont de prevederile S.N.C. 3 “Componenţa
consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”. În conformitate cu cerinţele
standardului nominalizat la întreprinderile de producţie postul “Costul
vânzărilor” cuprinde consumurile directe de materiale, consumurile directe
privind retribuirea muncii şi consumurile indirecte de producţie aferente
produselor vândute. La întreprinderile de comerţ în acest rând se arată valoarea
mărfurilor vândute, iar la întreprinderile de prestări servicii - consumurile pentru
materiale şi retribuirea muncii, precum şi consumurile indirecte de producţie.
O importanţă primordială pentru reflectarea în rapoartele financiare a
costului vânzărilor o are respectarea principiului specializării exerciţiilor. În
conformitate cu principiul dat resursele consumate se reflectă în componenţa
costului vânzărilor în perioada în care a avut loc livrarea produselor la a căror
fabricare acestea au fost consumate, indiferent de faptul, dacă resursele au fost
achitate efectiv sau nu.
La întocmirea raportului privind rezultatele financiare este important să se
asigure reflectarea veniturilor şi consumurilor aferente unora şi aceloraşi tranzacţii
sau operaţiuni economice în una şi aceeaşi perioadă. De exemplu, plata anticipată
produselor destinate livrării, care a fost primită de întreprindere, trebuie să fie
reflectată în componenţa vânzărilor nete în perioada în care în raportul privind
rezultatele financiare va fi înregistrat costul produselor expediate (livrate).
Conform Registrului Cheltuielilor (Anexa 9) costul vânzărilor la
întreprinderea SRL “Luconex” în cursul trimestrului IV constă din următoarele
componente:
Uzura mijloacelor fixe utilizate în activitatea de bază 39 863.17 lei;
Costul serviciilor de construcţie prestate 969.90 lei.
Total 40 833.07 lei
12
 Reieşind din costul vânzărilor în 9 luni ale anului de gestiune (din Anexa 9)
la rândul 020 al Raportului privind rezultatele financiare se reflectă 596 388.44
lei (557 555.37 + 40 833.07).
Postul “Profit brut (pierdere globală)” (cod rd.030) reprezintă diferenţa
dintre mărimea vânzărilor nete (rd.010) şi costul vânzărilor (rd.020).
Pornind de la datele prezentate în exemplul nostru, profitul brut al
întreprinderii SRL “Luconex” constituie 2 548 529 lei (3146917 -598388).
În postul “Alte venituri operaţionale” (cod rd.040) se înregistrează
veniturile constatate, reflectate în creditul contului 612 cu aceeaşi denumire.
La completarea raportului privind rezultatele financiare este important de a
subdiviza corect veniturile din vânzări în două grupe: vânzări nete şi alte venituri
operaţionale. De exemplu, la întreprinderile de alimentaţie publică mijloacele
băneşti, încasate în casieria de operaţiuni de la clienţi trebuie să fie reflectate în
componenţa vânzărilor nete. Valoarea bucatelor vândute prin intermediul
ospătăriei uzinei, care deserveşte numai salariaţii întreprinderii respective
reprezintă alte venituri operaţionale.
Este posibilă şi o altă situaţie, când întreprinderea achiziţionează un lot de
materiale, o parte din care este destinată utilizării în procesul de producţie, iar
cealaltă - vânzării prin intermediul magazinului întreprinderii. În acest caz prima
parte a valorilor materiale va fi reflectată în contabilitate ca materiale, iar a doua
parte - ca mărfuri. Dacă întreprinderea într-o perioadă oarecare va livra unele şi
aceleaşi valori prin intermediul magazinului şi nemijlocit de la depozitul
întreprinderii, veniturile din vânzarea mărfurilor prin magazin vor fi reflectate în
cadrul vânzărilor nete, iar valoarea materialelor de la depozit - în cadrul altor
venituri operaţionale.
În afară de cele menţionate mai sus în componenţa altor venituri
operaţionale pot fi arătate: valoarea altor active curente, vândute la preţuri de
livrare fără TVA şi accize; sumele de primit pentru activele nemateriale şi
materiale pe termen lung, predate în arendă curentă; amenzile calculate de primit şi
alte sancţiuni pentru încălcarea clauzelor contractelor economice; sumele
13
pretenţiilor (reclamaţiilor) acceptate de cumpărători şi clienţi; sumele creanţelor
salariaţilor aferente recuperării prejudiciului material, care urmează să fie plătite în
perioada de gestiune curentă; valoarea compensării cheltuielilor aferente
comenzilor de producţie anulate; valoarea materialelor obţinute din produsele
rebutate la preţuri de utilizare posibilă; valoarea plusurilor de valori materiale şi de
mărfuri constatate cu ocazia inventarierii; veniturile din vânzarea documentelor
băneşti; sumele în care valoarea realizabilă netă depăşeşte valoarea stocurilor de
mărfuri şi materiale la evaluarea precedentă în limitele costului acestora etc.
Pornind de la datele anexei 1.2., SRL „Luconex”, Raportul privind
rezultatele financiare nu conţine alte venituri operaţionale în cursul trimestrului
IV 2006.
În postul “Cheltuieli comerciale” (cod rd.050) se reflectă cheltuielile
aferente vânzării produselor finite, mărfurilor şi serviciilor, contabilizate în debitul
contului 712 “Cheltuieli comerciale”.
În conformitate cu cerinţele S.N.C. 2 “Componenţa consumurilor şi
cheltuielilor întreprinderii” cheltuielile comerciale cuprind: cheltuielile de
ambalare; cheltuielile de transport; cheltuielile de reclamă; cheltuielile pentru
reparaţii cu termen de garanţie şi deservire cu termen de garanţie; cheltuielile de
marketing; cheltuielile privind retribuirea muncii vânzătorilor, casierilor hamalilor
şi altui personal, legat nemijlocit de vânzarea mărfurilor; cheltuielile pentru
retribuirea muncii bucătarilor şi ospătarilor la întreprinderile de alimentaţie
publică; achitarea serviciilor prestate de organizaţiile de desfacere, de intermediere,
de comerţ exterior; cheltuielile privind procurarea licenţelor de export; cheltuielile
privind întocmirea declaraţiilor vamale; cheltuielile privind crearea rezervei pentru
datorii dubioase etc.
La întocmirea raportului privind rezultatele financiare în postul “Cheltuieli
comerciale”, în afară de cheltuielile sus-menţionate, legate nemijlocit de
desfacerea produselor, mărfurilor şi serviciilor, se înregistrează de asemenea
pierderile din returnarea şi reducerea preţurilor la produsele (mărfurile) vândute.
Întreprinderea poate să creeze rezerve pentru returnarea şi reducerea preţurilor
14
aferente mărfurilor vândute. În acest caz în componenţa cheltuielilor comerciale va
fi reflectată suma defalcărilor efectuate de întreprindere în fondul menţionat în
decursul perioadei de gestiune.
Conform datelor din Registrul Cheltuielilor (Anexa 9) al întreprinderii SRL
“Luconex” pe parcursul lunii decembrie nu au fost înregistrate cheltuieli
comerciale. Cheltuielile comerciale înregistrate pe parcursul perioadei anterioare
pe parcursul anului 2006 au constituit:
cheltuieli de reclamă 298.33 lei  
Total 298.33 lei  
La rândul “Cheltuieli comerciale” al Raportului privind rezultatele
financiare se reflectă suma totală, care include şi rezultatele pentru primele 9 luni
ale anului de gestiune din, adică 298.33 lei.
În postul “Cheltuieli generale şi administrative” (cod rd.060) se
înregistrează cheltuielile aferente dirijării întreprinderii, acumulate în debitul
contului 713 “Cheltuieli generale şi administrative”.
Evidenţierea cheltuielilor de dirijare într-un rând distinct în raportul privind
rezultatele financiare are scopul să prezinte informaţia privind nivelul acestor
cheltuieli proprietarilor întreprinderii şi altor utilizatori de rapoarte financiare.
Practica demonstrează că la întocmirea raportului privind rezultatele financiare
conducerea întreprinderii uneori tinde să diminueze mărimea cheltuielilor generale
şi administrative pe seama raportării acestora la costul vânzărilor sau la cheltuielile
comerciale.
La înregistrarea în raportul privind rezultatele financiare a datelor referitoare
la cheltuielile de conducere este necesar să se ţină cont de prevederile
S.N.C. 3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”, potrivit
căruia în componenţa cheltuielilor generale şi administrative se includ: cheltuielile
privind retribuirea muncii personalului de administraţie şi economic cu
contribuţiile pentru asigurările sociale; uzura, reparaţia şi întreţinerea mijloacelor
fixe cu destinaţie generală gospodărească; amortizarea activelor nemateriale cu
destinaţie generală gospodărească; uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă
15
durată cu destinaţie generală gospodărească; cheltuielile de reprezentare;
cheltuielile pentru întreţinerea transportului auto de serviciu; achitarea serviciilor
cu caracter general şi administrativ prestate întreprinderii; cheltuielile pentru
organizarea adunărilor generale ale acţionarilor; cheltuielile de deplasare a
personalului de administraţie; cheltuielile pentru pregătirea cadrelor; cheltuielile de
binefacere şi sponsorizare; cheltuielile pentru investiţii, raţionalizare şi lucrări de
cercetări ştiinţifice; impozitele şi taxele, cu excepţia impozitului pe venit prevăzute
de legislaţie etc.
Conform datelor din Registrul Cheltuielilor (Anexa 9) şi Raportului Statistic
5 – C „Consumurile şi cheltuielile întreprinderii”, cheltuielile generale şi
administrative suportate de întreprinderea SRL „Luconex” în cursul trimestrului
IV constituie:
uzura mijloacelor fixe cu destinaţie generală gospodărească 32 300.78 lei 
amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală gospodărească
155.49  lei
valoarea materialelor consumate pentru necesităţile generale 5601.19 lei
Cheltuieli anticipate curente 83.25 lei
retribuirea muncii personalului de administraţie 104 442.43 lei
defalcări pentru asigurări sociale de la suma salariului personalului de
administraţie 29 243.93 lei
valoarea serviciilor poştale şi telegrafice 163 999 lei
cheltuieli de reprezentare 1 316 lei
servicii bancare 11 787 lei
Total 292 102.95 lei
Ţinând cont de cheltuielile generale şi administrative efectuate în primele 9
luni ale anului de gestiune, la rândul 060 al Raportului privind rezultatele
financiare se reflectă 1 771 087.57 lei.
În postul “Alte cheltuieli operaţionale” (cod rd.070) din raportul privind
rezultatele financiare se reflectă cheltuielile înregistrate în debitul contului
714 “Alte cheltuieli operaţionale”.
16
 O parte din cheltuielile nominalizate poartă un caracter normal (justificat),
de exemplu, valoarea de bilanţ a activelor curente realizate, cu excepţia produselor,
mărfurilor şi serviciilor prestate; dobânzile aferente creditelor şi împrumuturilor
primite, cu excepţia cazurilor de capitalizare a acestora; cheltuielile de emisiune şi
difuzare a titlurilor de valoare; plata calculată pentru activele luate în arendă
curentă; sumele cheltuielilor curente anticipate trecute la cheltuielile perioadei de
gestiune; sumele diferenţei dintre costul stocurilor de mărfuri şi materiale şi
valoarea realizabilă netă a acestora etc.
Totodată cealaltă parte din alte cheltuieli operaţionale poartă un caracter
neproductiv (anormal), de exemplu, lipsurile şi pierderile din deteriorarea valorilor
peste normele perisabilităţii naturale; amenzile, penalităţile şi despăgubirile spre
plată; dobânzile aferente împrumuturilor restante şi sancţiunile de credit; costul
rebutului definitiv; cheltuielile privind remedierea rebuturilor; sumele creanţelor
compromise trecute la cheltuieli (cu excepţia datoriilor pentru produse, mărfuri şi
servicii); consumurile indirecte de producţie constante, nerepartizate în legătură cu
utilizarea insuficientă a capacităţii normative de producţie.
În conformitate cu operaţiunile economice efectuate de întreprinderea SRL
“Luconex” alte cheltuieli operaţionale realizate în cursul trimestrului IV cuprind:
Dobânda privind împrumuturile 49767.36 lei
Cheltuieli anticipate pe termen lung 7 926,14 lei
Cheltuieli anticipate curente 24 086.75 lei
Total 81 780.25 lei
În decursul primelor 9 luni ale anului de gestiune întreprinderea a suportat
alte cheltuieli operaţionale în sumă de 288 033 lei şi la rândul 070 al Raportului
privind rezultatele financiare se indică 369813.40 lei (81780 + 288 033).
În postul “Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)” (cod
rd.080) se reflectă rezultatul financiar determinat în modul următor: la profitul brut
(pierderea) arătat în rândul 030 se însumează alte venituri operaţionale (rd.040), iar
din suma obţinută se scad cheltuielile comerciale (rd.050), cheltuielile generale şi
administrative (rd.060) şi alte cheltuieli operaţionale (rd.070).
17
 Pornind de la datele din exemplul nostru, rezultatul din activitatea
operaţională a întreprinderii SRL “Luconex” constituie 407 329 lei (2548529+0-
298-1771088-369814).
Rezultatul din activitatea operaţională oferă utilizatorilor de rapoarte
financiare o imagine fidelă privind mărimea profitului (pierderii) obţinut de
întreprindere în perioada de gestiune din felurile de activităţi, determinate de
statutul acesteia, care sunt, în fond, ordinare şi se reînnoiesc încontinuu.
Următoarele posturi ale raportului privind rezultatele financiare sunt legate
de activităţile suplimentare ale întreprinderii, cum sunt activitatea de investiţii şi
financiară.
În postul “Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere)” (cod
rd.090) se reflectă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli din operaţiunile legate de
existenţa şi mişcarea activelor pe termen lung.
În calitate de venituri din activitatea de investiţii pot servi: valoarea activelor
pe termen lung vândute la preţuri de livrare fără TVA şi accize; dividendele de
primit aferente acţiunilor; dobânzile la titlurile de valoare procurate şi
împrumuturile acordate; veniturile din cotele de participare în capitalul statutar al
altor întreprinderi; sumele ecartului de reevaluare aferente activelor pe termen lung
ieşite; valoarea plusurilor de active pe termen lung constatate cu ocazia
inventarierii; valoarea materialelor obţinute din lichidarea mijloacelor fixe peste
valoarea rămasă calculată anticipat şi alte venituri acumulate în creditul contului
621 “Venituri din activitatea de investiţii”.
La determinarea rezultatului financiar din activitatea de investiţii în
categoria cheltuielilor pot să figureze: valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung
ieşite; cheltuielile aferente ieşirii activelor pe termen lung; sumele reducerilor
aferente activelor pe termen lung ieşite; sumele lipsurilor şi pierderilor activelor pe
termen lung constatate cu ocazia inventarierii şi alte cheltuieli contabilizate în
debitul contului 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”.
În postul “Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)” (cod
rd.100) se reflectă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli aferente operaţiunilor legate
18
de modificările în mărimea şi structura capitalului propriu şi mijloacelor
împrumutate.
La determinarea rezultatului financiar din activitatea financiară în
componenţa veniturilor pot fi reflectate: chiria calculată aferentă activelor pe
termen lung predate în arendă finanţată; valoarea activelor primite cu titlu gratuit;
veniturile din diferenţele de curs aferente conturilor valutare şi operaţiunilor în
valută străină; subvenţiile primite din buget (la întreprinderile nestatale); încasările
de la sponsori; sumele datoriilor creditoare şi de deponent cu termen de prescripţie
expirat; veniturile (redevenţele) de primit rezultate din transmiterea în folosinţă a
activelor nemateriale şi alte venituri, contabilizate în creditul contului 622
“Venituri din activitatea financiară”.
Cheltuielile activităţii financiare cuprind: plăţile calculate aferente activelor
pe termen lung luate în arendă finanţată; pierderile din diferenţele de curs aferente
conturilor valutare şi operaţiunilor în valută străină; sumele avansurilor pe termen
lung acordate anterior şi nereclamate trecute la cheltuieli; plăţile (redevenţele)
calculate pentru activele nemateriale luate în folosinţă şi alte cheltuieli acumulate
în debitul contului 722 “Cheltuieli ale activităţii financiare”.
Conform Registrului Veniturilor (Anexa 7) şi Registrului Cheltuielilor
(Anexa 9), rezultatul din activitatea financiară a întreprinderii SRL „Luconex” se
determină în felul următor:
Diferenţe favorabile de curs valutar 214 228.53 lei
Alte venituri din activitatea financiară 2 331.00 lei
Total venituri din activitatea financiară: 216 559.53 lei

Diferenţa nefavorabilă de curs valutar aferentă contului valutar 240 935.50 lei
Total cheltuieli din activitatea financiară: 240 935.50 lei
Total rândul “Rezultatul din activitatea financiară” (24 376) lei (216 560–240
935).
În postul “Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit
(pierdere)” (cod rd.110) se înregistrează profitul sau pierderea obţinută de
19
întreprindere în cursul perioadei de gestiune din toate felurile de activităţi. Acest
rezultat se determină prin însumarea datelor din rândurile “Rezultatul din
activitatea operaţională: profit (pierdere)” (cod rd.080), “Rezultatul din
activitatea de investiţii: profit (pierdere)” (cod. rd.090), “Rezultatul din
activitatea financiară: profit (pierdere)” (cod rd.100).
Conform datelor de mai sus rezultatul din activitatea economico-financiară
a întreprinderii SRL „Luconex” constituie 382 953 lei (407329-24376).
În postul “Rezultatul excepţional: profit (pierdere)” (cod rd.120) se reflectă
diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile apărute ca rezultat al evenimentelor şi
operaţiunilor excepţionale neprevăzute.
În special astfel de evenimente cuprind:
 calamităţi naturale;
 perturbări politice (acţiuni militare, revoluţie);
 modificări ale legislaţiei Republicii Moldova (hotărârile cu privire la
naţionalizarea, interzicerea activităţilor de anumită natură).
Drept consecinţă a unor atare evenimente pot servi următoarele cheltuieli:
valoarea de bilanţ anulată a activelor ieşite ca rezultat al evenimentelor
excepţionale; cheltuielile privind lichidarea consecinţelor evenimentelor
excepţionale.
La întocmirea raportului privind rezultatele financiare în calitate de venituri
din evenimentele excepţionale pot fi reflectate: sumele primite de la organele de
stat, persoanele juridice şi fizice aferente recuperării pierderilor din evenimentele
excepţionale; sumele de primit de la companiile de asigurări.
Din punctul de vedere al metodicii de întocmire a raportului privind
rezultatele financiare indicatorul “Rezultatul excepţional: profit (pierdere)” se
determină ca diferenţă dintre rulajul creditor din cadrul contului 623 “Venituri
excepţionale” şi rulajul debitor din cadrul contului 723 “Pierderi excepţionale”.
În postul “Profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare”
(cod rd.130) se reflectă rezultatul financiar obţinut de întreprindere în cursul
perioadei de gestiune din toate felurile de activităţi şi rezultatul excepţional. Acest
20
indicator, numit profit contabil, se determină prin însumarea datelor din rândurile
“Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere)” (cod.
rd.110) şi “Rezultatul excepţional: profit (pierdere)” (cod rd.120).
Pornind de la datele prezentate mai sus profitul perioadei de gestiune până
la impozitare, realizat de întreprinderea SRL “Luconex”, constituie 382 953 lei.
Metodica de completare a datelor din postul “Cheltuieli (economii) privind
impozitul pe venit” (cod rd.140) în rapoartele trimestriale şi anuale nu este
identică.
La completarea rapoartelor trimestriale postul nominalizat reflectă suma
impozitului pe venit, care urmează să fie plătit la buget în rate în cursul anului de
gestiune în conformitate cu prevederile articolului 84 al Codului fiscal, reflectat în
debitul contului 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. Conform
cerinţelor articolului nominalizat al Codului fiscal întreprinderea poate să opteze
pentru una din cele două metode posibile de plată a impozitului pe venit în rate:
- în mărime egală cu 1/4 din impozitul care urmează să fie plătit în anul
precedent;
- în mărime egală cu suma impozitului dedus pentru plată în perioada respectivă,
conform cerinţelor titlului II al Codului fiscal.
În cursul completării raportului privind rezultatele financiare trebuie de avut
în vedere că la întocmirea rapoartelor financiare trimestriale profitul net (pierderea)
al perioadei de gestiune se determină prin calcul fără întocmirea formulelor
contabile.

21
 Capitolul III Modul de întocmire a raportului privind rezultatele financiare
anual (impozitul pe venit)
Profitul până la impozitare nu trebuie să fie confundat cu venitul impozabil
care se determină în baza profitului contabil şi poate să devieze de la ultimul cu
mărimea diferenţelor permanente şi temporare. Venitul impozabil se calculează în
declaraţia fiscală completată anual, în conformitate cu cerinţele Codului fiscal.
Mărimea acestui venit nu se reflectă în raportul privind rezultatele financiare.
Profitul (pierderea) perioadei de gestiune, până la impozitare se utilizează pe
larg în procesul analizei financiare pentru determinarea nivelului de rentabilitate a
activelor şi altor indicatori, care caracterizează eficienţa activităţii întreprinderii.
În raportul anual privind rezultatele financiare se reflectă suma totală a
impozitului pe venit (economiilor privind impozitul pe venit), care urmează să fie
vărsată în buget pe un an în conformitate cu calculele efectuate în declaraţia
fiscală. Modul de reflectare în contabilitate a sumei efective a impozitului pe venit
pe un an se determină de prevederile S.N.C. 12 “Contabilitatea impozitului pe
venit” şi este expus mai detaliat în volumul următor al prezentei lucrări.
În exemplul nostru întreprinderea SRL „Luconex” potrivit calculelor
efectuate la întocmirea declaraţiei fiscale a reflectat în debitul contului 731
“Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” suma 57443 lei, care se indică
la rândul 140 al Raportului privind rezultatele financiare.
Postul “Profit net (pierdere netă)” (cod rd.150) reprezintă diferenţa dintre
“Profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare” (cod rd.130) şi
“Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” (cod rd.140). Datele din acest
rând trebuie să corespundă cu profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune
reflectate în bilanţul contabil (cod rd.590).
La completarea rapoartelor financiare anuale rezultatul financiar net al
perioadei de gestiune reprezintă diferenţa dintre rulajele debitor şi creditor ale
contului 351 “Rezultat financiar total” şi se reflectă în raport în baza soldului
contului 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”.
Pornind de la datele prezentate în exemplul sus-prezentat, profitul net
obţinut de întreprinderea SRL “Luconex” constituie 325510 lei (382953-57443).
22
 Mărimea profitului net prezintă un interes primordial pentru proprietarii
întreprinderii, deoarece aceasta constituie sursa principală de calculare a
dividendelor (veniturilor din cotele de participare). Conform deciziei proprietarilor,
ea poate fi de asemenea repartizată pentru formarea rezervelor, achitarea
pierderilor din anii trecuţi sau în alte scopuri. Cu ajutorul indicatorului profitului
net se determină nivelul rentabilităţii capitalului propriu în procesul analizei
situaţiei financiare a întreprinderii.
În continuare este prezentat raportul privind rezultatele financiare completat
în baza datelor expuse în capitolul 2 al prezentei lucrări.
Închiderea conturilor la finele perioadei de gestiune este una din etape în
desfăşurarea lucrărilor de pregătire privind întocmirea rapoartelor financiare.
În scopul determinării rezultatelor financiare soldurile din conturile claselor
6 “Venituri” şi 7 “Cheltuieli” se trec în contul 351 “Rezultat financiar total” care
se utilizează exclusiv în procesul de închidere a conturilor. În debitul acestui cont
sunt reflectate cheltuielile acumulate pe tipuri de activităţi, în credit - veniturile
acumulate pe tipuri de activităţi. Comparând suma totală a cheltuielilor şi
veniturilor, se obţine rezultatul financiar al perioadei până la impozitare utilizat
ulterior pentru determinarea impozitului pe venit.
Folosind datele referitoare la venituri şi cheltuieli ale perioadei curente
anul 2006 (anexa 6), se închid conturile respective, reflectându-le în jurnalul de
înregistrare a operaţiunilor economice pe trimestrul IV şi se calculează venitul
contabil.
Tabelul 3.1
Jurnal de înregistrare a operaţiunilor economice
pe trimestrul IV 2006
(lei)
Nr. Conţinutul operaţiunilor Suma Debit Credit
crt.
1. Se trec veniturile acumulate pe feluri de
activităţi la rezultatul financiar total:

23
  venituri din vânzări 3146917.03 611 351
 venituri din activitatea
financiară 216559.53 622 351
2. Se trec cheltuielile acumulate pe feluri
de activităţi la rezultatul financiar total:
 costul vânzărilor 598388.44 351 711
 cheltuieli comerciale 298.33 351 712

 cheltuieli generale şi
administrative 1771087.57 351 713

 alte cheltuieli operaţionale 369813.40 351 714

 cheltuieli ale activităţii

financiare 240935.50 351 722

 cheltuieli privind impozitul pe

57443.00 351 731
venit

Legislaţia fiscală determină regulile de constatare a veniturilor şi cheltuielilor

în scopuri fiscale, iar Standardele Naţionale de Contabilitate - regulile de calcul şi
constatare în scopurile contabilităţii financiare.
De aceea există:
 venituri şi cheltuieli constatate de legislaţia fiscală, dar care nu sunt
recunoscute de regulile S.N.C.;
 venituri şi cheltuieli constatate de regulile S.N.C., dar care nu sunt
recunoscute de regulile legislaţiei fiscale;
 acest fapt face necesară calcularea venitului impozabil în baza regulilor
fiscale.
Venitul impozabil se determină la sfârşitul anului în baza venitului
contabil al perioadei de gestiune corectat cu mărimea diferenţelor permanente şi
temporare. Potrivit S.N.C. 12 “Contabilitatea impozitului pe venit” venitul
contabil se determină ca sold creditor al contului 351 “Rezultat financiar total”.
24
 Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit se determină după
întocmirea declaraţiei privind impozitul pe venit a persoanei care desfăşoară
activitate de întreprinzător. În declaraţie se determină rezultatul fiscal - venitul
impozabil sau pierderea fiscală a întreprinderii la sfârşitul anului.
Diferenţele permanente apar în cazul când unele articole de venituri şi
cheltuieli, incluse în calculul venitului (pierderii) contabil în conformitate cu
regulile S.N.C., nu se constată sau se limitează de Codul fiscal. Corecţiile la suma
diferenţelor permanente se iau în consideraţie numai în perioada de gestiune şi nu
influenţează asupra venitului impozabil şi rapoartelor financiare ale perioadelor de
gestiune ulterioare.
Diferenţele permanente pot fi pe venituri şi pe cheltuieli în funcţie de
articolele (de venituri sau cheltuieli) care se corectează.
Diferenţele temporare apar într-o perioadă de gestiune şi se anulează pe parcursul
uneia sau câtorva perioade de gestiune. În funcţie de influenţa asupra venitului
impozabil (pierderii fiscale) al perioadelor viitoare, diferenţele temporare se
divizează în:
 impozabile;
 deductibile.
Diferenţele temporare impozabile sunt diferenţe temporare care generează
apariţia unor sume ce majorează venitul impozabil (micşorând pierderea fiscală) al
perioadelor de gestiune viitoare.
Diferenţele temporare impozabile se divizează în:
 diferenţe temporare impozabile privind veniturile care apar în cazurile
când suma veniturilor constatate în contabilitatea financiară a perioadei de
gestiune curente se trece în scopul impozitării la perioadele de gestiune
ulterioare;
 diferenţe temporare impozabile privind cheltuielile care apar în cazurile
când cheltuielile permise spre deducere conform Codului fiscal depăşesc
cheltuielile perioadei de gestiune curente reflectate în contabilitatea

25
 financiară. Suma acestei depăşiri se trece în scopul impozitării la
perioadele de gestiune ulterioare.
Diferenţele temporare deductibile reprezintă diferenţele care generează apariţia
sumelor deduse la determinarea venitului (pierderii) impozabil al perioadelor de
gestiune viitoare.
Diferenţele temporare deductibile se divizează în:
 diferenţe temporare deductibile privind veniturile, atunci când suma
veniturilor se constată în scopuri fiscale în perioada de gestiune curentă,
iar în contabilitatea financiară se va reflecta în perioadele de gestiune
viitoare;
 diferenţe temporare deductibile privind cheltuielile, atunci când
cheltuielile contabilizate în contabilitatea financiară depăşesc cheltuielile
permise spre deducere de Codul fiscal în perioada de gestiune curentă.
Suma acestei depăşiri va fi dedusă în scopuri fiscale în perioadele de
gestiune viitoare.
La SRL “Luconex” diferenţele temporare deductibile lipsesc. După
constatarea sumelor diferenţelor permanente şi temporare, se completează
declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei care desfăşoară activitate de
întreprinzător, în care se efectuează corectarea venitului contabil, se determină
profitul impozabil sau pierderea fiscală şi suma datoriilor curente sau a creanţelor
pe termen scurt aferente impozitului pe venit.
În conformitate cu articolul 83 al Codului fiscal №1163-XIII din 24 aprilie
1997, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător este obligată să
prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit Serviciului Fiscal de Stat nu mai
târziu de 31 martie a anului care urmează nemijlocit după anul fiscal de gestiune.
După completarea declaraţiei întreprinderea trece la determinarea
cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit. Indicatorul “Cheltuieli
(economii) privind impozitul pe venit” se reflectă în postul “Cheltuieli (economii)
privind impozitul pe venit” (cod rd. 140) din Raportul anual privind rezultatele

26
financiare (Anexa 1.2.) şi influenţează rezultatul financiar anual net al
întreprinderii.
Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit se determină în baza
rulajelor şi soldului contului 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe
venit”, care se trece în contul 351 “Rezultat financiar total”. Soldul contului 731
"Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit", care se închide şi se trece la
rezultatul financiar total.
Suma impozitului pe venit al întreprinderii calculată în perioada de gestiune,
care influenţează direct suma profitului net al întreprinderii, nu va coincide
întotdeauna cu suma impozitului pe venit supusă virării la buget în aceeaşi
perioadă de gestiune.
În legătură cu aceasta cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit,
reprezintă suma totală a impozitului pe venit, care urmează să fie plătit (recuperat)
în perioada de gestiune curentă, şi a impozitului pe venit, care urmează să fie plătit
(recuperat) în perioadele de gestiune viitoare.
În conformitate cu S.N.C. 12 “Contabilitatea impozitului pe venit”
elementele componente ale cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit
pot fi prezentate astfel:
Schema 3.1.
Elementele componente
ale cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

Contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

Active amânate Active curente Datorii amânate Datorii curente

privind privind impozitul privind impozitul privind impozitul
impozitul pe pe venit pe venit pe venit
venit

27
 Contul 135 Contul 225 Contul 425 Contul 534
“Active “Creanţe pe “Datorii amânate “Datorii privind
amânate termen scurt privind impozitul decontările cu
privind privind pe venit” bugetul”,
impozitul pe decontările cu subcontul 5341
venit” bugetul”, “Datorii privind
subcontul 2251 impozitul pe venit
“Creanţe pe al persoanelor
termen scurt juridice”
privind impozitul
pe venit”

Din suma venitului impozabil al perioadei de gestiune după cota stabilită de

legislaţia Republicii Moldova se calculează datoria curentă privind impozitul pe
venit. Calcularea datoriei curente privind impozitul pe venit se reflectă prin
următoarea înregistrare contabilă:
Dt 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” la suma 57
443.00 lei
Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”,
5341 “Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice” la
suma 57 443.00 lei.
Achitarea datoriilor privind impozitul următor se reflectă astfel:
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”,
5341 “Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice” la suma
57 443.00 lei.
în corespondenţă cu creditul conturilor:
242 “Cont de decontare” - la suma datoriilor virate la buget 57 443.00 lei.
225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”,
2251 “Creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit” - la suma
datoriilor trecute în contul creanţelor aferente impozitului pe venit 57 443.00 lei.

28
 Diferenţele temporare impozabile generează apariţia datoriilor amânate
privind impozitul pe venit.
Datoriile amânate privind impozitul pe venit reprezintă suma impozitului
pe venit care va fi plătită de întreprindere în perioadele de gestiune ulterioare.
Datoriile amânate privind impozitul pe venit se calculează conform cotei în
vigoare a impozitului pe venit din mărimea diferenţei temporare impozabile. În
cazul când în perioadele ulterioare diferenţa temporară impozabilă se inversează,
venitul impozabil al întreprinderii creşte (pierderea se micşorează). Datoriile
amânate privind impozitul pe venit se anulează proporţional cu mărimea diferenţei
temporare inversate.
Apariţia (calcularea) datoriilor amânate privind impozitul pe venit se reflectă
în creditul contului 425 “Datorii amânate privind impozitul pe venit” în
corespondenţă cu debitul contului 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul
pe venit”.
Anularea datoriilor amânate privind impozitul pe venit se reflectă în debitul
contului 425 “Datorii amânate privind impozitul pe venit” în corespondenţă cu
creditul contului 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.
Inversarea diferenţei temporare reprezintă modificarea semnului corectării
cu semn opus. Diferenţele temporare deductibile generează apariţia activelor
amânate privind impozitul pe venit.
lActivele amânate privind impozitul pe venit reprezintă suma impozitului pe
venit care urmează să fie recuperată întreprinderii în perioadele de gestiune
viitoare.
Activele amânate privind impozitul pe venit se calculează conform cotei în
vigoare a impozitului pe venit din mărimea diferenţei temporare deductibile. În
cazul când în perioadele ulterioare diferenţa temporară deductibilă se inversează,
venitul impozabil al întreprinderii se micşorează (pierderea se majorează).
Activele amânate privind impozitul pe venit se anulează proporţional cu mărimea
diferenţei temporare inversate. Apariţia (calcularea) activelor amânate privind
29
impozitul pe venit se reflectă în debitul contului 135 “Active amânate privind
impozitul pe venit” în corespondenţă cu creditul contului 731 “Cheltuieli
(economii) privind impozitul pe venit”.
Anularea activelor amânate privind impozitul pe venit se reflectă în creditul
contului 135 “Active amânate privind impozitul pe venit” în corespondenţă cu
debitul contului 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.
Diferenţa temporară dată este impozabilă, din cauza că aceasta a influenţat
scăderea venitului impozabil în cursul anului de gestiune, iar în perioadele de
gestiune ulterioare se va inversa, şi, deci, va genera creşterea venitului impozabil al
întreprinderii.
Diferenţa temporară dată este impozabilă, deoarece aceasta a influenţat
scăderea venitului impozabil în cursul anului de gestiune, iar în perioadele de
gestiune ulterioare se va inversa. Şi, deci, va genera creşterea venitului impozabil
al întreprinderii. Deci, din diferenţa impozabilă dată se calculează datoriile
amânate privind impozitul pe venit, calcularea cărora se efectuează prin
înregistrarea contabilă:
Dt 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Ct 425 “Datorii amânate privind impozitul pe venit”
În cazul când diferenţele temporare deductibile lipsesc, activele amânate
privind impozitul pe venit nu se calculează şi contul 731 “Cheltuieli (economii)
privind impozitul pe venit” conţine o singură componentă - datorii amânate
privind impozitul pe venit. Soldul acestui cont este debitor, se închide şi se trece la
rezultatul financiar total prin înregistrarea contabilă:
Dt 351 “Rezultat financiar total”
Ct 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.
Conform prevederilor S.N.C. 12 “Contabilitatea impozitului pe venit”
(paragraful 27) impozitele curente şi cele amânate apărute în urma reevaluării
activelor se reflectă nemijlocit în capitalul propriu. În cadrul S.A. “Garant” din
suma ecartului din reevaluare se calculează datoriile amânate privind impozitul pe
venit şi se reflectă în contabilitatea prin formula contabilă:
30
 Dt 341 “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”
Ct 425 “Datorii amânate privind impozitul pe venit”.
Plăţile în avans privind impozitul pe venit, achitate de întreprindere în cursul
perioadei de gestiune (conform art. 84 din Codul fiscal), precum şi impozitul pe
venit reţinut la sursa de plată (conform art. 89 şi 90 din Codul fiscal) se reflectă în
contabilitate ca creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit în debitul
subcontului 2251 “Creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit” în
corespondenţă cu conturile 242 “Cont de decontare” şi 221 “Creanţe pe termen
scurt aferente facturilor comerciale”, 515 “Venituri anticipate curente”.
La sfârşitul perioadei de gestiune datoriile curente privind impozitul pe venit
se achită cu creanţele pe termen scurt privind impozitul pe venit la suma, ce nu
depăşeşte mărimea datoriilor curente, ţinând cont de:
a) soldul datoriilor curente privind impozitul pe venit la începutul perioadei de

gestiune sau
b) soldul creanţelor pe termen scurt privind impozitul pe venit la începutul

perioadei de gestiune.
Dacă suma creanţelor pe termen scurt privind impozitul pe venit depăşeşte
suma datoriilor curente privind impozitul pe venit ale perioadei de gestiune
respective, la sfârşitul perioadei de gestiune în contabilitate se reflectă soldul
creanţelor pe termen scurt privind impozitul pe venit.
Dacă suma creanţelor pe termen scurt privind impozitul pe venit este mai
mică decât suma datoriilor curente privind impozitul pe venit ale perioadei de
gestiune respective, la sfârşitul perioadei de gestiune în contabilitate se reflectă
soldul datoriilor curente privind impozitul pe venit.
În cursul anului fiscal SRL “Luconex” a transferat în avans impozitul pe
venit, care se constată în declaraţie ca trecere în cont a impozitului pe venit,
conform art. 81 al Codului fiscal.
În procesul activităţii sale întreprinderea poate să înregistreze două feluri
de pierderi:

31
a) pierdere contabilă - pierderea perioadei de gestiune până la impozitare

reflectată în Raportul privind rezultatele financiare;

b) pierdere fiscală - venitul (pierderea) contabil al perioadei de gestiune corectat

în conformitate cu regulile stabilite de legislaţia fiscală.

Pierderea fiscală poate să se formeze în cazurile când:
1) suma totală a corecţiilor privind diferenţele temporare şi permanente este o

mărime negativă şi depăşeşte suma venitului contabil, măreşte suma

pierderii contabile;
2) suma totală a corecţiilor privind diferenţele temporare şi permanente este o

mărime pozitivă şi nu depăşeşte suma pierderii contabile.

În continuare sunt prezentate trei variante de formare a pierderii fiscale:
În conformitate cu art. 32 al Codului fiscal se permite reportarea eşalonată
pe următorii trei ani a pierderii fiscale înregistrate în anul de gestiune şi achitarea
ei în limitele venitului impozabil al acestor ani. Dacă pierderile fiscale au fost
înregistrate pe parcursul a mai mult de un an, acestea se înregistrează în limitele
venitului impozabil în ordinea în care au apărut.
Suma pierderii fiscale, până la momentul trecerii acesteia în cont pe seama
venitului impozabil, reprezintă o pierdere fiscală nereclamată.
Contabilitatea pierderii fiscale se ţine în debitul contului extrabilanţier 945
“Pierderi fiscale nereclamate”, cu indicarea anului apariţiei acesteia.
Cartea mare şi balanţa de verificare
După înscrierea tuturor operaţiunilor economice în jurnalul de înregistrare şi în
registrele contabile se întocmeşte Cartea mare, în care se calculează rulajele şi
soldul fiecărui cont. Cartea mare reprezintă un registru (carte) generalizator, în care
pentru fiecare cont sintetic este prevăzută o foaie separată pentru reflectarea
operaţiunilor din toate lunile anului. Pentru a uşura rezolvarea problemei în cazul
SRL „Luconex”, Cartea mare se întocmeşte în mod simplificat. După determinarea
soldurilor conturilor acestea se compară cu datele contabilităţii analitice şi se
întocmeşte balanţa de verificare.

32
 Capitolul IV Analiza indicatorilor SRL „Luconex”

Rapoartele financiare şi anexele la acestea în multe cazuri nu pot cuprinde

toată informaţia, necesară utilizatorilor pentru luarea deciziilor economice. De
aceea în nota explicativă întreprinderile efectuează analiza datelor, conţinute în
rapoartele financiare în conformitate cu standardele naţionale de contabilitate şi
33
include informaţia suplimentară, care cuprinde şi dezvăluie indicatorii financiari de
bază, situaţia financiară a întreprinderii şi analiza influenţei diverşilor factori
asupra modificării acesteia.
În partea analitică a notei explicative se recomandă a face o caracteristică
generală a activităţii întreprinderii (tipurile activităţii curente, financiare şi de
investiţii), indicatorii principali ai activităţii şi factorii, ce au influenţat în anul de
gestiune asupra rezultatelor financiare şi economice ale activităţii întreprinderii,
precum şi decizia privind totalurile rapoartelor financiare examinate şi utilizării
profitului, rămas la dispoziţia întreprinderii, adică informaţia financiară
corespunzătoare, utilă pentru crearea unei imagini fidele şi complete privind
situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii.
Datele privind activitatea economică a întreprinderii şi rezultatele activităţii
acesteia se reflectă în rapoartele financiare în dinamică, ce permite să se analizeze
tendinţele modificării posturilor şi indicatorilor cei mai importanţi din rapoartele
financiare, să se efectueze analiza pe orizontală şi verticală a Bilanţului contabil şi
Raportului privind rezultatele financiare, să se calculeze sistemul de coeficienţi
analitici.
Pentru o prezentare mai amplă şi o mai bună înţelegere de către utilizatori a
situaţiei financiare şi patrimoniale a întreprinderii în nota explicativă se prezintă şi
se analizează informaţia suplimentară, ce necesită dezvăluire conform cerinţelor
standardelor naţionale de contabilitate.
Fiecare standard naţional de contabilitate prevede dezvăluirea atât a
informaţiei obligatorii, cât şi a informaţiei suplimentare privind problemele
concrete.
Se dezvăluie esenţa şi influenţa modificărilor în devizul de cheltuieli, care au
urmări esenţiale sau se presupune că ele vor influenţa substanţial perioadele de
gestiune următoare în conformitate cu cerinţele S.N.C. 8 “Profitul sau pierderea
netă a perioadei gestionare, erorile esenţiale şi modificările în politica de
contabilitate”.

34
 Dacă obiectele reflectate la valoarea reevaluată sunt supuse publicităţii,
baza, utilizată pentru reevaluare, data reevaluării, informaţia despre aceea, dacă
evaluarea a fost efectuată cu atragerea expertului independent, esenţa
caracteristicilor indicilor utilizaţi la determinarea valorii de recuperare, rezultatul
din reevaluare, precum şi orice restricţii pentru repartizarea acestui rezultat între
acţionari.
În afară de aceasta, în nota explicativă urmează să fie dezvăluite datele
posturilor, conform cărora în Bilanţul contabil şi Raportul privind rezultatele
financiare se reflectă alte active, pasive, creditorii, debitorii, alte datorii, tipurile
distincte de profituri şi pierderi în cazul esenţialităţii în suma totală a acestor
rapoarte.
În conformitate cu S.N.C. 18 “Venitul” se dezvăluie procedeele de
constatare a veniturilor, metodele, adoptate pentru determinarea momentului
încheierii tranzacţiei şi criteriile de măsurare a acestora, precum şi diferite alte
amânări la constatarea veniturilor şi datele privind veniturile neprevăzute, care pot
apărea după data întocmirii bilanţului conform cerinţelor S.N.C. 10 “Eventualităţi
şi evenimente ale activităţii economice care survin după data de întocmire a
bilanţului”.
Concomitent se reflectă informaţii privind cheltuielile şi datoriile, constatate
după data întocmirii rapoartelor financiare anuale până la prezentarea acestora şi
influenţează substanţial aprecierea situaţiei patrimoniale şi financiare a
întreprinderii, inclusiv adoptarea deciziei privind repartizarea profitului.
La aprecierea situaţiei financiare pe o perioadă scurtă pot fi prezentaţi
indicatorii aprecierii structurii bilanţului (lichidităţii curente, asigurarea cu
mijloace proprii şi capacităţii de restabilire (pierdere) a solvabilităţii).
La caracteristica solvabilităţii trebuie de atras atenţie la astfel de indicatori
ca soldul mijloacelor băneşti pe contul de decontare şi alte conturi la bancă sau alte
instituţii de credit, în casieria întreprinderii, mărimea pierderilor, creanţelor şi
datoriilor amânate, creditelor şi împrumuturilor nerambursate la scadenţă,

35
plenitudinea transferării impozitelor corespunzătoare la buget, sancţiunile plătite
(de plătit) pentru neexecutarea obligaţiilor faţă de buget.
La evaluarea situaţiei financiare pe o perioadă lungă de timp se prezintă
caracteristica structurii surselor mijloacelor, nivelul dependenţei întreprinderii de
sursele externe (investitori şi creditori) etc.
Este necesar de asemenea de a analiza datele privind volumul vânzării
producţiei, mărfurilor, lucrărilor, serviciilor pe tipuri de activitate, sectoarelor
geografice şi de producţie. Conform S.N.C. 14 “Informaţii financiare privind
sectoarele” se poate dezvălui de asemenea mărimea veniturilor fiecărui sector din
investiţii.
În afară de aceasta, poate fi prezentată aprecierea activităţii de afaceri a
întreprinderii, criteriile căreia constituie profitul net, randamentul, durata de rotaţie
a stocurilor, durata de rotaţii a mijloacelor în decontări, durata ciclurilor financiar
şi operaţional, stabilitatea dezvoltării economice etc.
Este raţională includerea în nota explicativă a datelor privind dinamica celor
mai importanţi indicatori economici şi financiari în curs de mai mulţi ani,
descrierea investiţiilor capitale ulterioare şi a altei informaţii, ce interesează pe
utilizatorii potenţiali ai rapoartelor financiare anuale.
În caz de necesitate în nota explicativă urmează de indicat modul de calcul
al indicatorilor analitici (rentabilitatea, cota mijloacelor circulante proprii,
coeficienţii uzurii, înnoirii mijloacelor fixe etc.)
Pe baza Raportului privind Reyultatele financiare a întreprinderii SRL
“Luconex”, vom stabili pe perioada 2005-2006, activitâţile realizate, evidentiate
dupa cum urmeaza:

Tabelul 4.1.
- lei-

36
 Concluzie

Nr. Abaterea
Indicatori 2005 2006
crt. (+/-)

1 Activitatea operaţională      
  Venituri operaţionale 10832746 3146917 -7685829
  Cheltuieli operaţionale 9757669 2739588 -7018081
  Rezultatul 1075077 407329 -667748
3 Activitatea financiara     0
  Venituri financiare 43960 216560 172600
  Cheltuieli financiare 118278 240936 122658
  Rezultat financiar -74318 -24376 49942
3 Activitatea de investiţii     0
  Venituri din activitatea de 0
investiţii 21018333 -21018333
  Cheltuieli din activitatea de 11087081 0
investiţii -11087081
  Rezultatdin activitatea de 9931252 0
investiţii -9931252
5 Total activitate     0
  Venituri 31895039 3363477 -28531562
  Cheltuieli 20963028 2980524 -17982504
  Rezultatul brut 10932011 382953 -10549058

Din analiza activităţii pe perioada 2005 – 2006, se observa ca au scăzut atât

veniturile, cat si cheltuielile, de la an la an. În anul 2005 a rezultat un profit mai
mare ca în 2006. Activitatea întreprinderii n-a înregistrat pierdere, datorită creşterii
intr-o mai mare măsură a veniturilor decât a cheltuielilor. Se prevede ca această
situaţie să se redreseze in perioada următoare.
Scopul principal al activităţii desfăşurate de agenţii economici productivi
este obţinerea de bunuri materiale, executarea de lucrări şi prestarea de servicii
care să aibă asigurată desfacerea lor pe piaţă în vederea satisfacerii necesităţilor de
consum productiv, individual sau social.

37
 Corelarea producţiei obţinute cu cerinţele pieţei reprezintă, în condiţiile
economiei concurenţiale, o condiţie de care depinde însăşi existenţa unităţii
patrimoniale. Astfel, prin vânzarea şi încasarea contravalorii producţiei obţinute,
agenţii economici realizează venituri din care, în primul rând, se acoperă
cheltuielile efectuate şi se obţine un profit care trebuie să asigure o eficienţă
satisfăcătoare pentru întreprindere.
Majoritatea veniturilor obţinute de SRL „Luconex” în cursul unui exerciţiu
provin din activitatea operaţională reprezentată de vânzarea de bunuri materiale,
executarea de lucrări şi prestarea de servicii, potrivit obiectului de activitate.
Astfel, planul contabil general oferă posibilitatea unei evidenţe stricte şi
detaliate a veniturilor din activitatea de bază a agentului economic, în funcţie de
sursa lor de provenienţă. La întreprinderea SRL „Luconex” contabilitatea
veniturilor este dusă conform Planului de conturi contabile al activităţii
economico-financiare a întreprinderilor Nr. 174 din 25.12.97 completat prin
Ordinul Ministerului de Finanţe a Republicii Moldova nr.2 din 10.01.06 şi în
conformitatea cu Standardul Naţional de Contabilitate 18 "Venitul"
Potrivit Legii contabilităţii, contabilitatea veniturilor evidenţiază o serie de
elemente, printre care menţionez:
1. Contravaloarea produselor, lucrărilor şi serviciilor facturate se constituie
ca venit al perioadei de gestiune încă din momentul facturării, indiferent dacă
acestea se încasează în cursul aceluiaşi exerciţiu sau în exerciţiile viitoare;
2. Valoarea producţiei finite sau în curs de execuţie destinată activităţii
investiţionale a întreprinderii se constituie, de asemenea, ca venit al perioadei;
3. Valoarea producţiei finite, semifabricatelor, mărfurilor şi a producţiei
nefinalizate se consideră venit al perioadei de gestiune în care acestea au fost
obţinute luând în considerare creşterea sau descreşterea stocului la sfârşitul
perioadei faţă de începutul perioadei.
Analiza modului de evidenţiere în contabilitate a cheltuielilor şi veniturilor
relevă o anumită similitudine între grupurile de cheltuieli şi venituri,
corespondenţă menită să asigure comparabilitatea între eforturile depuse şi
38
 Bibliografie

rezultatele obţinute de agentul economic în cursul unei perioade de gestiune.

Conducerea SRL „Luconex” are sarcina să prevadă efectele economice a
veniturilor şi cheltuielilor obţinute sub formă de profit din efortul financiar în lei şi
în devize de cheltuieli depus la fabricarea producţiei de bază a prestărilor de
servicii sau executărilor de lucrări.
Mărimea rezultatelor financiare depinde în mod organic de dimensiunea
cheltuielilor şi veniturilor.
Astfel, cu cât cifra de afaceri se obţine cu un volum de cheltuieli minime, în
condiţiile negocierii unor preţuri de vânzare a produselor cât mai favorabile, cu atât
venitul SRL „Luconex” va fi mai substanţial (mai mare).
Rezultatele financiare ale SRL „Luconex” sunt proporţionale - pe de o parte
– în funcţie de volumul cheltuielilor de producţie, efectuate pentru realizarea
activităţii de bază, cât şi pentru alte activităţi (activităţi anexe), alte lucrări şi
servicii, iar pe de altă parte de volumul veniturilor încasate.

Acte legislative şi normative

1. Legea contabilităţii nr. 426-XIII din 04.04.95 // Monitorul Oficial al RM
nr.28/321 din 25.05.1995.

39
2. Codul Fiscal al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al RM nr.102-103
din 23.08.1993.
3. Standardele Naţionale de Contabilitate // revistele „Contabilitate şi sudit”
nr.1,1998, nr.5, 1999.
4. „Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a
întreprinderilor” //Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova
nr.147 din 25.12.1997, MonitorulOficial al RM nr. 93-96/182 din
30.12.1997.
Manuale, cărţi, broşuri, monografii
5. ASEM Contabilitate financiară Ediţia a II - a revăzută şi completată //
ACAP, Chişinău, 2003.
6. Biroul Naţional de statistică al Republicii Moldova // Buletin Statistic,
Chişinău, 2006.
7. Negruţiu Magdalena Contabilitatea financiară şi de gestiune internă a
cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor în comerţ - turizm // E.D.P., R.A.,
Bucureşti, 1999.
8. Ţurcanu V. Contabilitatea conform standardelor internaţionale // ASEM,
Chişinău, 1996.
9. Bojian Octavian. Contabilitate generală. Bucureşti.: Eficient, 1998. – 560p.
10.Creţoiu Gh., Bucur I. Contabilitate. Noul sistem şi expertiza contabilă.
Ediţia a III-a. - Bucureşti: Editura ACTAMI, 1997. - 384 p.
11.Dumitrana M., Negruţiu M. Contabilitatea firmei. Editura MAXIM,
1997. - 235 p.
12.Epuran M., Băbăiţă V., Grosu C. Contabilitatea financiară în noul sistem
contabil. Volumul I.- Timişoara: Editura de Vest, 1994. - 303 p.
13.Epuran M., Cotleţ D., Ineovan F., Pereş I. Contabilitatea financiară în noul
sistem contabil. Volumul II. - Timişoara: Editura de Vest, 1995. - 307 p.
14.Feleagă N., Ionaşcu I. Contabilitate financiară. Volumele I-IV. - Bucureşti:
Editura de Vest, 1993. - 894 p.

40
15.Mazarachi Ch., Luca L., Nicolai M. Contabilitate aplicată. Fundamente ale
contabilităţii. Contabilitate generală. Contabilitate managerială. Controlul
economico-financiar prin intermediul conturilor. - Editura NAŢIONAL,
1996. - 292 p.
16.Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova. Colectiv
de autori: coordonator - A.Nederiţă. Chişinău: ACAP, 1998 - 432 p.
Articole din presa periodică
17.Букур В., Гаврилюк Л., Казаку Ю., Карауш М., Недерица А., Палади В.,
Тостоган П., Цуркану В. Методические рекомендации по составлению
новых форм финансовых отчетов. - Contabilitate şi audit, 1998, nr.5.
18.Казаку Ю., Букур В., Недерица А. О порядке составления и
представления годового финансового отчета за 1998 год. - Contabilitate
şi аudit, 1999, nr.1-2.
19.Недерица А., Тостоган П. Новый порядок учета затрат, расходов и
доходов предприятия и составления Отчета о финансовых результатах.
- Сontabilitate şi audit, 1998, nr.4.
20.Недерица А. Методические указания по разработке учетной политики
предприятия на 1998 год. -  Сontabilitate şi audit, 1998, nr.5.
21.Nederiţa A., Ţiriulnicov N., Paladi V., Gavriliuc L. Recomandări practice
privind întocmirea notei explicative la raportul financiar anual. -
Contabilitate şi audit, 1999, nr.4.

41