Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiul a cuprins un total de 112 pacienti cu boala Parkinson, evaluati pe parcursul a 24 de luni,
in perioada 01.02.2017- 01.02.2019 si care s-au prezentat pentru diagnostic si tratament la
Spitalul Clinic de Urgenta “Prof. Dr. N Oblu” din Iasi, clinica de Neurologie 1.
Studiul a inclus o serie de variabile independente, invocate sau manipulate, printre care
enumeram:
1. Varsta, cu trei grade de intensitate: tineri (<50 ani), adulti (51-65 ani), varstnici (>65
ani).
2. Studiile, cu trei grade de intensitate: 8 clase, studii medii si studii superioare.
3. Stadiul bolii, dupa clasificarea Hoen si Yahr, cu cele 5 grade de intensitate corespunzand
celor 5 stadii ale bolii.
4. Durata bolii, fiind cuantificata de la data primului diagnostic , chiar si sub forma de
observatie, a bolii Parkinson. Durata bolii este exprimata in luni si recodata dupa 4 grade
de intensitate: <1 an, 1-5 ani, 5-10 ani, peste 10 ani.
5. Tratamentul, tinand cont de administarea singulara sau asociata a tratamentului cu
agonist si/sau levodopa.
- pacientii vor avea minim 8 clase pentru a nu influenta scorurile la testarea cognitiva cu
MOCA data de incapacitatea de intelegere a consemnului probelor.
1
3. Nivelul impulsiv-compulsiv, susprins prin scala QUIP-RS (Questionnaire for Impulsive-
Compulsive Disorders in Parkinson’s Disease – Rating Scale). Aceasta scala cuprinde o
serie de factori relevanti dintre care am ales pentru analiza pe urmatorii: impulsuri
sexuale, cumparaturi, alimentare, hobby-ism, punding (activitati repetitive).
4. Nivelul general de functionare (scor GAF), scala relevanta pentru nivelul de autonomie,
integrare socio-familiala si profesionala, prezenta in Manualul de Diagnostic si Clasificare
Statistica a Tulburarilor Mintale – DSM 5.
Descriptives
Din totalul de pacienti, 50.4 % sunt cu varsta peste 65 ani iar media generala a varstei
pacientilor este de 66 ani. 62 de pacienti sunt de gen masculin si 50 de gen feminin.
2
activitatile impulsiv-compulsive
QUIP-RS
sex
15%
punding
27%
mancare
13%
hobism
31% cumparaturi
14%
In ce priveste tratamentul, 61,9 % dintre pacienti urmeaza un tratament format din asocierea
agonist+ levodopa, 22,1 % doar cu agonist si 9,7 % cu levodopa.
Durata bolii este redata de urmatorele procente: 20,5 % sub un an, 58,9 % 1-5 ani, 16.1 % 5-10
ani, doar 4,0 % peste 10 ani.
3
38,4% dintre pacienti au o functionare cognitiva normala, 50,9% au un deficit cognitiv usor si
10.6 un deficit cognitiv moderat. Nici un pacient nu a avut deficit cognitiv sever.
4
Rezultatele studiului parkinsonieni
5
Obtinem efecte semmificative(p=0.032) intre grupele 2 si 3 ale duratei bolii, in ce
priveste variabila depresie (scoruri la HAM-D) in sensul ca obtinem o crestere
semnificativa a depresiei la pacientii cu 5-10 ani vechime in boala Parkinson (HAM-D=
17.7).
Putem concluziona ca grupa pacientii aflati intre 5 si a10 ani de vechime in boala Parkinson
trec printr-o perioada de agrvare a simptomatoligiei depresive si, poate din aceasta cauza, a
simptomatologiei impulsiv-compulsive prin comportamente de mancat excesiv, cumparat
impulsiv-compulsiv si refugiere in sarcini rutiniere.
6
7
Variabila tratament influenteaza (p=0.052), evolutia scorurilor la variabila scor_MOCA,
in sensul ca cele mai crescute scoruri la testarea cognitiva sunt obtinute de pacientii cu
tratament levodopa+agonist (M=24.75), iar cele mai scazute scoruri sunt obtinute de
pacientii din conditia tratament levodopa (M=21.90). Pacientii din conditia de
tratament agonist+levodopa obtin scoruri mai mari fata de pacientii din conditia de
tratament levodopa (p=0.013)
Un alt factor cognitiv sensibil discrimineaza intre pacientii cu tratament cu agonist si cei cu
tratament combinat agonist + levodopa (p=0.011) sau sub tratament doar cu levodopa
(p=0.049), din punctul de vedere al orientarii temporo-spatiale. Pacientii cu tratament singular
levodopa obtin scoruri mai scazute la scala de orientare temporo-spatiala.
8
(M=23.17). Putem concluziona ca pacientii cu boala Parkinson inregistreaza o scadere
semnficativa a functionarii cognitive dupa varsta de 65 de ani (M=22,72), in special
privitor la memorie (p=0.034) si functii executive (p=0.010).
Din acest punct de vedere, obtinem cea mai mare diferenta intre grupele adulti (51-65 ani) si
varstnici (>65 ani) la scorul MOCA (p=0.008), la scorul functiilor executive (p=0.003) si la
scorurile la memorie (p=0.022).
9
Obtinem o influenta semnificativa statistic a variabilei varsta asupra impulsurilor
impulsiv-compulsive de natura sexuala, p=0.002< 0.05, unde tinerii (<50 ani) obtin
scoruri semnificativ mai crescute (M=3.14) decat celelate doua grupuri, adulti (M=0.13)
si varstnici (M=1.29). grupa “tineri” <50 ani) prezinta cele mai ridicate scoruri la
impulsuri-compulsive de natura sexuala, semnificativ mai crescute fata de grupa “adulti”
(p=0.01) si fata de grupa “varstnici” (p=0.045). O diferenta semnificativ crescuta la
scorurile impulsiv-compulsive de natura sexuala o obtin si “varstnicii” fata de “adulti”
(p=0.016).
Concluzionam ca atat tinerii cat si varstnicii au impulsuri compulsive sexuale semnificativ
mai crescute fata de grupa adulti, care se situeza intr-o relativa normalitate.
10
5. Studii ( test folosit One-Way ANOVA)
11
Testele Post Hoc arata diferente semnificative la variabila scor MOCA in functie de
nivelul de depresie: pacientii fara depresie obtine scoruri semnificativ mai crescute la
MOCA decat pacientii cu depresie usoara (p=0.033) si decat pacientii cu depresie
moderata (p=0.014)
Depresia afecteaza si performanta pacientilor la probele legate de functiile executive
(p=0.09) si atentie (p=0.011), obtinanadu-se cele mai scazute scoruri la nivelul de
depresie moderat (ham-d=18-25)
12
7. Genul ( test folosit One-Way ANOVA)
Variabila Gen influenteaza semnificativ evolutia scorurilor la variabila scor_HAMD
(p=0.020< 0.05), unde pacientii de gen feminin obtin scoruri semnificativ mai crescute
(M=15.86) comparativ cu cei de gen masculin (M=12.66).
Diferente semnificative statistic in ce priveste variabila gen apar si in ce priveste
comportamentele impulsiv-compulsive orientate catre sex (p=0.042< 0.05), in sensul
ca pacientii de gen masculin obtine scoruri semnificativ mai crescute (M=1.177).
Putem observa diferente intre cele doua grupuri de gen si in ce priveste memorie
verbala de fixare (p=0.51), unde subiectii de gen feminin obtin scoruri semnificativ mai
ridicate (Mf=2,50; Mm=1,98)
Slabe:
o Intre varsta si scor MOCA (r=-0.23), scor HAMD (r=-0.234), functii executive (r=-
0.25), memorie (r=-0.283)
o Scor HAMD si cumparat impulsiv-compulsiv (r=0.251), atentie (r=0.230), durata
bolii (r=0,301)
13
o Intre scor GAF si memorie (r=0,291), atentie (r=0,350)
14