Prezentare generala

Studiul a cuprins un total de 112 pacienti cu boala Parkinson, evaluati pe parcursul a 24 de luni,
in perioada 01.02.2017- 01.02.2019 si care s-au prezentat pentru diagnostic si tratament la
Spitalul Clinic de Urgenta “Prof. Dr. N Oblu” din Iasi, clinica de Neurologie 1.

Studiul a inclus o serie de variabile independente, invocate sau manipulate, printre care
enumeram:

1. Varsta, cu trei grade de intensitate: tineri (<50 ani), adulti (51-65 ani), varstnici (>65
ani).
2. Studiile, cu trei grade de intensitate: 8 clase, studii medii si studii superioare.
3. Stadiul bolii, dupa clasificarea Hoen si Yahr, cu cele 5 grade de intensitate corespunzand
celor 5 stadii ale bolii.
4. Durata bolii, fiind cuantificata de la data primului diagnostic , chiar si sub forma de
observatie, a bolii Parkinson. Durata bolii este exprimata in luni si recodata dupa 4 grade
de intensitate: <1 an, 1-5 ani, 5-10 ani, peste 10 ani.
5. Tratamentul, tinand cont de administarea singulara sau asociata a tratamentului cu
agonist si/sau levodopa.

Ca si criterii de excludere au fost stabilite urmatoarele:

- pacientii vor avea minim 8 clase pentru a nu influenta scorurile la testarea cognitiva cu
MOCA data de incapacitatea de intelegere a consemnului probelor.

- pacientii nu a prezentat evenimente cerebrale in ultimele 6 luni, capabile sa le modofice

temporar statusul cognitiv.

Varibelele dependente a caror varianța am urmarit-o in timpul studiului au fost

urmatoarele:

1. Nivelul cognitiv de functionare, obiectivat prin aplicarea probei MOCA ( Montreal

Cognitive Assessment). La aceasta variabila am tinut cont si de subfactorii cognitivi
relevanti: functii executive, limbaj, atentie, memorie, orientare tempro-spatiala
2. Nivelul depresiei, obeictivat prin folosirea Scalei de depresie Hamilton, varianta cu 17
itemi. Depresia din boala Parkinson poate fi la randul ei variabila independeta
influentand performanta pacientului la probele cognitive sau nivelul general de
functionare.

1
 3. Nivelul impulsiv-compulsiv, susprins prin scala QUIP-RS (Questionnaire for Impulsive-
Compulsive Disorders in Parkinson’s Disease – Rating Scale). Aceasta scala cuprinde o
serie de factori relevanti dintre care am ales pentru analiza pe urmatorii: impulsuri
sexuale, cumparaturi, alimentare, hobby-ism, punding (activitati repetitive).
4. Nivelul general de functionare (scor GAF), scala relevanta pentru nivelul de autonomie,
integrare socio-familiala si profesionala, prezenta in Manualul de Diagnostic si Clasificare
Statistica a Tulburarilor Mintale – DSM 5.

Descriptives

Din totalul de pacienti, 50.4 % sunt cu varsta peste 65 ani iar media generala a varstei
pacientilor este de 66 ani. 62 de pacienti sunt de gen masculin si 50 de gen feminin.

 69.0 % dintre pacienti au studii medii si doar 21,2 studii superioare.

 Nivelul mediu de functionare al populatiei de parkinsonieini investigata, dupa scorul GAF
(Global Assessment of Functioning), este de 49.5, aratand o afectare moderata a functionarii.
16.1% dintre pacientii evaluati au un scor GAF mai mic sau egal cu 31 indicand o limitare
semnficativa a autonomiei personale.
 29.5 % dintre pacienti inregistreaza un scor de 0 la scalele impulsiv-compulsive . Cele mai mari
scoruri, in medie sunt obtinute la hobby-ism (M=1,60) si punding (activitati repetitive)(M=1,34).
30.68% din scorurile scorate pe scla QUIP-RS sunt alocate factorului hobism, 27,25% activitatilor
repetitive de tip punding si abia ulterior scalei activitatilor compulsive sexuale cu doar 15%,
mancatul si cumparatul compulsiv cu 13,30%, respectiv 13,73%. Putem concluziona ca
arpoximativ 29.5% dintre parkinsonienii cu tulburari impulsiv-compulsive vor avea
comportmante descrise de factorii hobism si punding.

2
 activitatile impulsiv-compulsive
QUIP-RS
sex
15%
punding
27%
mancare
13%

hobism
31% cumparaturi
14%

 In ce priveste tratamentul, 61,9 % dintre pacienti urmeaza un tratament format din asocierea
agonist+ levodopa, 22,1 % doar cu agonist si 9,7 % cu levodopa.

 Durata bolii este redata de urmatorele procente: 20,5 % sub un an, 58,9 % 1-5 ani, 16.1 % 5-10
ani, doar 4,0 % peste 10 ani.

3
 38,4% dintre pacienti au o functionare cognitiva normala, 50,9% au un deficit cognitiv usor si
10.6 un deficit cognitiv moderat. Nici un pacient nu a avut deficit cognitiv sever.

4
 Rezultatele studiului parkinsonieni

Efectele variabilelor principale:

1. Stadiul bolii ( test folosit One-Way ANOVA):

 Variabila stadiul bolii influenteaza in mod semnificativ scorurile la variabila nivel

general de functionare, cu un p=0.000 <0,05, la un df= 3. Scorurile celor doua variabile
sunt invers proportionale, obtinand scoruri tot mai mici la nivelul general de functionare
pe masura ce stadiul bolii va crestem=50,8 in stsdiul 1, ajungand la 37 in stadiul 4). Cu
alte cuvinte, cu cat un pacient va avansa in boala, cu atat va avea un nivel general de
functionare mai redus.

2. Durata bolii ( test folosit One-Way ANOVA)

5
  Obtinem efecte semmificative(p=0.032) intre grupele 2 si 3 ale duratei bolii, in ce
priveste variabila depresie (scoruri la HAM-D) in sensul ca obtinem o crestere
semnificativa a depresiei la pacientii cu 5-10 ani vechime in boala Parkinson (HAM-D=
17.7).

 Scorul general al tendintelor impulsiv-compulsive atinge ,de asemenea, un varf la

categoria de vechime in boala de 5-10 ani (QUIPRS=8.72), cu o diferenta semnificativa
statistic (p=0.026) fata de grupa 1 (QUIPRS=3,13). Acest varf al scorurilor obtinut in
grupa 3 de vechime in boala (5-10 ani) este detaliat prin scorurile pentru impulsurile
compulsive legate de cumparaturi cu un scor de 1,5 fata de 0 la categoria 1 de vechime
(p=0.05), prin scorurile la impulsurile compulsive legate de mancare (binge eating) cu
scor de 1.11 fata de 0.06 la grupa 1 de vechime (p=0.047) si prin scorurile obtinute la
impulsurile compulsive legate de punding (sarcini rutiniere) cu o diferenta de la 3.00
fata de 1.25 in grupa 2 de vechime (p=0.010) si 0.800 in grupa 1 de vechime (p=0.013).

Putem concluziona ca grupa pacientii aflati intre 5 si a10 ani de vechime in boala Parkinson
trec printr-o perioada de agrvare a simptomatoligiei depresive si, poate din aceasta cauza, a
simptomatologiei impulsiv-compulsive prin comportamente de mancat excesiv, cumparat
impulsiv-compulsiv si refugiere in sarcini rutiniere.

6


3. Tratament ( test folosit One-Way ANOVA)

7
 Variabila tratament influenteaza (p=0.052), evolutia scorurilor la variabila scor_MOCA,
in sensul ca cele mai crescute scoruri la testarea cognitiva sunt obtinute de pacientii cu
tratament levodopa+agonist (M=24.75), iar cele mai scazute scoruri sunt obtinute de
pacientii din conditia tratament levodopa (M=21.90). Pacientii din conditia de
tratament agonist+levodopa obtin scoruri mai mari fata de pacientii din conditia de
tratament levodopa (p=0.013)

 Un alt factor cognitiv sensibil discrimineaza intre pacientii cu tratament cu agonist si cei cu
tratament combinat agonist + levodopa (p=0.011) sau sub tratament doar cu levodopa
(p=0.049), din punctul de vedere al orientarii temporo-spatiale. Pacientii cu tratament singular
levodopa obtin scoruri mai scazute la scala de orientare temporo-spatiala.

4. Variabila varsta ( test folosit One-Way ANOVA)

 Variabila vartsa infuenteaza in mod semnificativ statistic, p=0.028< 0.005 evolutia

scorurilor la testul MOCA. Cele mai crescute scoruri le obtin pacienti cu varste intre 51-
65 de ani (M=25,13), varstnicii (>65 ani) obtinand scoruri semnificativ mai scazute

8
 (M=23.17). Putem concluziona ca pacientii cu boala Parkinson inregistreaza o scadere
semnficativa a functionarii cognitive dupa varsta de 65 de ani (M=22,72), in special
privitor la memorie (p=0.034) si functii executive (p=0.010).

Din acest punct de vedere, obtinem cea mai mare diferenta intre grupele adulti (51-65 ani) si
varstnici (>65 ani) la scorul MOCA (p=0.008), la scorul functiilor executive (p=0.003) si la
scorurile la memorie (p=0.022).

 Varsta influenteaza semnificativ nivelul general de functionare (p=0.034< 0.005). Cele

mai ridicate scoruri le obtin, din nou, pacientii cu varsta intre 51-65 de ani (M=52.95),
urmati de varstnicii de peste 65 ani (M=46,60) (p=0.019). In mod surprinzator, cele mai
scazute scoruri sunt obtinute de cei sub 50 de ani (M=40,66) poate si datorita
contrastului mare dintre ei si covarstnicii sanatosi din punctul de vedere al nivelul
general de functionare in domeniile relevante.

9
 Obtinem o influenta semnificativa statistic a variabilei varsta asupra impulsurilor
impulsiv-compulsive de natura sexuala, p=0.002< 0.05, unde tinerii (<50 ani) obtin
scoruri semnificativ mai crescute (M=3.14) decat celelate doua grupuri, adulti (M=0.13)
si varstnici (M=1.29). grupa “tineri” <50 ani) prezinta cele mai ridicate scoruri la
impulsuri-compulsive de natura sexuala, semnificativ mai crescute fata de grupa “adulti”
(p=0.01) si fata de grupa “varstnici” (p=0.045). O diferenta semnificativ crescuta la
scorurile impulsiv-compulsive de natura sexuala o obtin si “varstnicii” fata de “adulti”
(p=0.016).
 Concluzionam ca atat tinerii cat si varstnicii au impulsuri compulsive sexuale semnificativ
mai crescute fata de grupa adulti, care se situeza intr-o relativa normalitate.

10
 5. Studii ( test folosit One-Way ANOVA)

 Singurul efect semnficativ al variabilei studiu il obtinem asupa evolutiei factorului

cognitiv limbaj, p=0.018< 0.05, unde scorurile la proba de limbaj sunt direct
proportionale cu nivelul de studii.

Obtinem o diferenta semnificativa, din punctul de vedere al studiilor, si in ce priveste

scorul la proba de atentie, in sensul ca cei cu studii superioare obtin scoruri semnificativ
mai crescute fat de cei cu studii medii (p=0.029)

6. Depresie ( test folosit One-Way ANOVA)

Depresia este o variabila dependenta, in sensul ca este determinata in boala Parkinson de

nivelul dopaminei si, reactiv, de handicapul asociat bolii. Insa depresia poate, la randul ei, sa
influenteze evolutia pacientului, calitatea vietii sale si randamentul sau.

 Depresia influenteaza semnficativ distributia scorurilor la variabila scor general de

functionare (p=0.00< 0.05), invers proportional. Cei cu depresie absenta obtin scoruri
generale de functionare semnificativ mai ridicate decat oricare dintre nivelurile de
intensitate a depresiei. Cu cat avem scoruri mai mari la scala Hamilton, cu atat nivelul
general de functionare scade. Putem astfel deduce ca depresia are un mare impact,
mai mare decat severitatea sau vechimea bolii, asupra modului in care pacientul
functioneaza in mediile relevante (profesional, social, personal, familial, etc)

11
 Testele Post Hoc arata diferente semnificative la variabila scor MOCA in functie de
nivelul de depresie: pacientii fara depresie obtine scoruri semnificativ mai crescute la
MOCA decat pacientii cu depresie usoara (p=0.033) si decat pacientii cu depresie
moderata (p=0.014)
 Depresia afecteaza si performanta pacientilor la probele legate de functiile executive
(p=0.09) si atentie (p=0.011), obtinanadu-se cele mai scazute scoruri la nivelul de
depresie moderat (ham-d=18-25)

 Obtinem efecte semnificative intre gradele de intensitate a depresiei si din punctul de

vedere al impulsurilor compulsive: cei cu depresie severa a tendinte impulsiv-
compulsive legate de cumparaturi semnificativ mai ridicate decat cu depresie usoara
(p=0.033) si decat cei cu depresie moderata (p=0.037).

12
 7. Genul ( test folosit One-Way ANOVA)
 Variabila Gen influenteaza semnificativ evolutia scorurilor la variabila scor_HAMD
(p=0.020< 0.05), unde pacientii de gen feminin obtin scoruri semnificativ mai crescute
(M=15.86) comparativ cu cei de gen masculin (M=12.66).
 Diferente semnificative statistic in ce priveste variabila gen apar si in ce priveste
comportamentele impulsiv-compulsive orientate catre sex (p=0.042< 0.05), in sensul
ca pacientii de gen masculin obtine scoruri semnificativ mai crescute (M=1.177).
 Putem observa diferente intre cele doua grupuri de gen si in ce priveste memorie
verbala de fixare (p=0.51), unde subiectii de gen feminin obtin scoruri semnificativ mai
ridicate (Mf=2,50; Mm=1,98)

In ce priveste corelatiile, observam urmatoarele corelatii semnificative:

 Medii: -intre scor MOCA si nivel general de functionare (r=0.43, p=0.00)

- intre functii executive si scor general de functionare (r=0.424, p=0.00)

- intre scor HAMD si nivel general de functionare (r=0.43, p=0.00)

 Slabe:
o Intre varsta si scor MOCA (r=-0.23), scor HAMD (r=-0.234), functii executive (r=-
0.25), memorie (r=-0.283)
o Scor HAMD si cumparat impulsiv-compulsiv (r=0.251), atentie (r=0.230), durata
bolii (r=0,301)

13
o Intre scor GAF si memorie (r=0,291), atentie (r=0,350)

14