Arhiepiscopia Târgoviştei

Protopopiatul Pucioasa
Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfântul Ioan Botezătorul”-Valea Lungă Cricov

A. ISTORICUL COMUNITĂŢII PAROHIALE

- NUMELE PAROHIEI ŞI PROTOPOPIATUL DIN CARE PROVINE: Parohia Valea Lungă - Cricov,
Protopopiatul Pucioasa.
- PREZENTAREA GENERALĂ A PAROHIEI DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC, ISTORICO-

DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC. Comuna Valea Lungă este una dintre cele mai
vechi aşezări din judeţul Dâmboviţa, localizată în bazinul Cricovului Dulce, pe valea râului cu acelaşi
nume, la limita cu judeţul Prahova. Compusă din satele Cricov, Gorgota şi Ogrea, comuna Valea Lungă
aparţine zonei subcarpatice şi este situată în partea de nord-est a judeţului Dâmboviţa, la 33 km de
municipiul Târgovişte, 13 km de municipiul Moreni şi 15 km de oraşul Pucioasa. Se învecinează cu
localităţile: Vişineşti la nord-est, Vârfuri la nord-vest, Iedera la sud, Proviţa (judeţul Prahova) la est şi
Pucioasa la vest. Are un relief colinar şi este străbătută de apele pârâurilor Cricovu Dulce, Izvoru şi
Tisa.1
Denumirea de Cricov, sat component al comunei Valea Lungă, se regăseşte într-un document din 27
noiembrie 1517, când „Neagoe Basarab întăreşte, mănăstirii lui Drăghici din Cricov” ocina satului
Sacuieni.2 Un document din 10 iulie 1614 emis de Radu Mihnea întărea mănăstirii Dealu, Gura Tisei,
Cricovul, Valea Lungă, Vârful Cordunului şi Curpenişul.3 Pe teritoriul satului Cricov se găseşte fostul
conac Cantacuzino, care a aparţinut boierului Grigore Cantacuzino (1832-1913), fost deputat, senator,
primar al Bucureştiului, ministru, şef al Partidului Conservator.
La început, principala ocupaţie a locuitorilor satului Cricov era agricultura şi creşterea vitelor. Mai
târziu, a început exploatarea pădurilor, cu prelucrarea lemnului, iar odată cu descoperirea zăcămintelor
de petrol (zonele Buştenari, Moreni, Colibaşi-Iedera) şi cu dezvoltarea industriei în Moreni, Pucioasa şi
Târgovişte, tot mai mulţi locuitori s-au îndreptat spre noile sectoare de activitate.4
În curtea bisericii se află mormântul şi monumentul dedicat maiorului Ştefan Minculescu, care, în
data de 20 noiembrie 1916, a căzut la datorie în timpul luptelor cu trupele germane care au avut loc pe
teritoriul comunei Valea Lungă. De asemenea, în faţa primăriei comunei, se află un monument al eroilor
din războaiele de la 1877 şi 1916-1918, construit de profesorul Vasile Blendea.

B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE

- ISTORIA ZIDIRII EI (PISANIE ŞI HRAM). Biserica actuală cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din
satul Cricov a fost ridicată între anii 1901-1927 pe locul unui şir de biserici mai vechi, a căror urmă se
1
Iustin Crăciun, Valea Lungenilor. Monografia comunei Valea Lungă, Ed. Transversal, Târgovişte, 2014, p. 11
2
Ibidem, p. 40
3
Ibidem, p. 43
4
Benone Popescu, Scurtă monografie a comunei Valea Lungă, Ed. Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2014, p.15
1
pierde în negura vremurilor. A fost sfinţită la 15 august 1927 de patriarhul Miron Cristea, precum se
menţionează şi în pisania veche: „Această sfântă biserică cu hramul Sfântul Nicolae şi Sfântul Ioan
Botezătorul s-a început din iniţiativa preotului Nicolae Popescu care a adunat materialul de
construcţie şi o sumă de bani cu concursul lui Ion Pietroşanu şi Ion Bateanu ca epitropi în anul 1901-
1910... sub părinteasca păstorire a Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit primat dr. Miron
Cristea, primul patriarh al tuturor românilor, paroh fiind preotul Policarp Popescu. Pictată de
Dimitrie Belizarie în anul mântuirii 1926 şi sfinţită în anul 1927, 15 august”.5
Între anii 1977-1983, s-au executat lucrări de reparaţii şi consolidare, în special din cauza pagubelor
produse de cutremurul din martie 1977. De asemenea, precum menţionează şi pisania actuală, în aceeaşi
perioadă, „s-a reparat şi restaurat pictura, Paroh fiind Pr. Constantin Popescu, pictor Vasile Ivănescu -
C. de Argeş. Resfinţirea s-a făcut de P.S. Episcop Dr. Vasile Târgovişteanul...”. 6 Între anii 2003-2006,
au fost efectuate ample lucrări de consolidare, restaurarea picturii, resfinţirea fiind săvârşită de
Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Dr. Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, în octombrie 2006.
- ARHITECTURA (PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢIE). Biserica este în formă de cruce,
cu trei turle, una mare pe naos şi două mici pe pronaos, cu zidurile din cărămidă, tencuită cu piatră de
marmură, fiind acoperită cu tablă profil Lindab. Este o construcţie impunătoare, cu o suprafaţă de 242
m2 şi o înălţime de 32 m a turlei centrale. Catapeteasma Sfântului Altar a fost realizată din lemn de
stejar de către meşterul Tache Bucur din Râu Alb. Scările de acces în biserică au un număr impresionat
de trepte, fiind placate cu gresie porţelanată.
- PICTURA (CÂND A FOST REALIZATĂ, DE CINE, CÂND A FOST RESTAURATĂ). Pictura iniţială este în
stil bizantin, fiind executată de maestrul Dimitrie Belizarie în anul 1926. Au fost executate lucrări de
restaurare a picturii, între anii 1977-1983 de către pictorul Vasile Ivănescu din C. de Argeş şi între anii
2003-2006, de către pictoriţa Elena Vasilescu. Se remarcă icoana Rugăciunea din Grădina Ghetsimani
din partea de sud a pronaosului, precum şi Maica Domnului de pe bolta Sfântului Altar.
- OBIECTE VECHI DE CULT - Nu s-au găsit.
- MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI - Nu există.
- POMELNICE ŞI ALTE ÎNSCRIERI SAU INSCRIPŢII - Nu s-au găsit.
- ŞIRUL PREOŢILOR PAROHI. În biserica Cricov au slujit următorii preoţi: „popa Petre, preot Ion fiul
lui popa Petre, preot Dima fiul preotului Ion, popa Dumitrache fiul preotului Dima, preot Nicolae
Popescu (1878-1911) fiul preotului Dumitrache, preot Isaia Popescu (1911-1919), preot Policarp
Popescu (1919-1964) fiul preotului Dumitrache Popescu”.7 Au urmat Pr. Saghel Dumitru (1964-1967),
Pr. Emil Ionescu (1967-1978), Pr. Constantin Popescu (1978-2011), Pr. Nicuşor Ionaşc (începând cu
anul 2003 până în prezent), iar din anul 2011, Pr. Florin Pătulea, actualmente preot paroh.

5
***, Semne ale frumuseţii şi iubirii lui Dumnezeu. Mănăstiri şi biserici reprezentative din Arhiepiscopia Târgoviştei, Sfânta
Arhiepiscopie a Târgoviştei, 2009, pp. 327-328.
6
Benone Popescu, op. cit., p. 25
7
Ibidem
2
 C. CIMITIRUL PAROHIAL. Cimitirul parohiei Cricov este compus din două zone: „cimitirul vechi”,
în care se află şi ruinele vechii biserici Sfânta Parascheva, cu o suprafaţă de 3956 m 2, conţinând un număr de
697 de morminte, situat vizavi de biserica actuală, şi „cimitirul nou”, aflat în curtea bisericii, având o
suprafaţă de 4175 m2, cu un număr de 424 morminte.

D. ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI FILANTROPICE ÎN TRECUT. În anul 1938, în satul

Cricov a luat fiinţă Căminul Cultural „Cricovul Dulce”, prin efortul preotului Policarp Popescu. În anul
1939, s-a înfiinţat biblioteca, aceasta primind în anul 1998 numele de „Nicolae Scurtescu”, în onoarea
unei personalităţi a culturii locale, poet, dramaturg, membru a numeroase cercuri literare.

E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. Parohia este alcătuită în prezent din 347 familii
complete, 203 familii monoparentale, cu un număr de 1643 de enoriaşi, şi se confruntă cu fenomenul
îmbătrânirii populaţiei, mulţi dintre locuitori fiind asistaţi social. Ocupaţia de bază este agricultura.
Parohia Valea Lungă – Cricov organizează activităţi filantropice destinate persoanelor nevoiaşe
menţionate şi în registrul filantropic al parohiei. La evenimentele culturale organizate de şcoala şi
primăria din comună participă şi preotul paroh. Actualmente, programul liturgic al bisericii este
următorul: vinerea – slujba Acatistului, sâmbăta – Sfânta Liturghie şi slujba Parastasului, duminica –
Utrenia şi Sfânta Liturghie, iar în posturile mari, se săvârşeşte Taina Sfântului Maslu.
De asemenea, cu ocazia praznicului Sfântului Ierarh Nicolae, parohia organizează o agapă creştină
pentru cca. 200 de persoane.

F. DATELE DE CONTACT ALE PAROHIEI: ADRESA: Str. Principală, nr. 219, sat Cricov,
comuna Valea Lungă, judeţul Dâmboviţa. HRAM: Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie) şi Sfântul Ioan
Botezătorul. Nu are telefon, site şi email oficiale.

BIBLIOGRAFIE:
1. ***, Semne ale frumuseţii şi iubirii lui Dumnezeu. Mănăstiri şi biserici reprezentative din
Arhiepiscopia Târgoviştei, Sfânta Arhiepiscopie a Târgoviştei, 2009
2. Crăciun, Iustin, Valea Lungenilor. Monografia comunei Valea Lungă, Ed. Transversal,
Târgovişte, 2014
3. Popescu, Benone, Scurtă monografie a comunei Valea Lungă, Ed. Cetatea de Scaun, Târgovişte,
2014