UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Direcția ID / IFR

Program de studii: Pedagogia învățământului primar și preșcolar
Anul II – ID-IFR, 2018 - 2019

STUDENT:TUDOR (ALBU) ALINA LILIANA

Metodologia cercetatii in Stiintele educatiei

Chestionarul

Prof univ dr Lucian Ciolan

1
 Chestionarul

Chestionarul este ,,un set de întrebări, bine organizat și structurat pentru a obține date cât
mai exacte cu privire la o persoană sau la un grupde persoane, și ale căror răspunsuri sunt
consemnate în scris”. (Havârneanu, C., 1999, p.95).

Chelcea, S., (1975), defineşte chestionarul ca fiind ,,o tehnică şi, corespunzător, un
instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini
grafice, ordonate logic şi psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau
prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi
înregistrate în scris.”

Orice chestionar are trei obiective importante: trebuie sa transforme informatiile de care
va fi nevoie intr-un set de intrebari la care sa raspunda subiectii; trebuie sa motiveze si sa
incurajeze respondentul sa se implice in comunicare si sa coopereze (in conceperea unui
chestionar, cercetatorul incearca sa minimizeze riscul oboselii, a plictiselii care genereaza
raspunsuri incomplete sau deloc); trebuie sa minimizeze riscul aparitiei erorilor.

In conceperea chestionarului trebuie sa se tina seama de structura esantionului. Cu cat

acesta va fi mai eterogen, cu atat va fi mai dificil pentru cercetator sa conceapa un chestionar
care sa fie compatibil tuturor componentilor acestuia. De asemenea, trebuie sa se tina seama si de
tehnica prin care se administreaza chestionarul subiectilor, mai precis de maniera in care
subiectilor li se prezinta obiectul cercetarii si de asigurarea anonimatului respondentilor.

Situatiile in care se foloseste chestionarul sunt diferite, in functie de informatiile de

colectat si de resursele disponibile. Cele mai cunoscute circumstante sunt:

Cand resursele financiare disponibile sunt limitate. Un chestionar este un instrument

ieftin de administrat. Timpul este de asemenea o resursa pe care chestionarul o poate maximiza.
Daca se foloseste ancheta interceptata sau autoadministrata pe internet, un mare numar de
raspunsuri pot fi colectate in doar 10-20 de zile.

2
 Cand se doreste pastrarea confidentialitatii identitatii respondentilor. Adesea, pentru
a obtine informatii reale, respondentii trebuie convinsi ca se pastreaza fidelitatea raspunsurilor.
In aceasta categorie intra studiile despre comportamentul individual al persoanei anchetate.

Cand se doreste confirmarea unor constatari. Studiile de mare amploare deseori

releva tendinte interesante de comportament si de cele mai multe ori nu exista resurse pentru a
face alte studii pe acelasi numar mare de persoane care sa confirme constatarile facute. De aceea,
se impune administrarea unui chestionar pe un esantion reprezentativ care sa intareasca
observatiile initiale.

Chestionarul face legatura intre obiectivele cercetarii si informatiile respondentilor. In

aceasta pozitie el trebuie sa transforme aceste obiective in intrebari usor de inteles care sa
'smulga' informatiile de la persoanele intervievate.

Etapele realizarii unui chestionar

Folosirea științifică a acestei metode presupune parcurgerea mai multor etape:

1. Determinarea intrebarilor de cercetare
2. Elaborarea itemilor din chestionar
3. determinarea sectiunilor chestionarului si organizarea intemilor/inrebarilor
4. Designul chestionarului si stabilirea formatului
5. pretestul (pentru a vedea dacă chestionarul a fost bine elaborat)
6 .revizuirea
7.colectarea si analiza datelor respectiv interpretarea

8. redactarea raportului final de anchetă

Tipuri de chestionare

Intrebarile concretizeaza de fapt structura chestionarului. Exista trei tipuri de intrebari:

1. Deschise (solicită respondentului să își formuleze răspunsul propriu)

Intrebarile deschise dau posibilitatea interlocutorului de a-si exprima liber propria opinie. Ele se
adreseaza procesului activ al memoriei subiectului si testeaza ceea ce este stabil, puternic

3
consolidat in cunostintele si comportamentul acestuia, reliefand astfel intensitatea, frecventa
obisnuintelor de comportament. Folosirea acestor intrebari necesita timp si cheltuieli
suplimentare cu inventarierea, gruparea si codificarea raspunsurilor. In plus, raspunsurile difera
de la respondent la altul si sunt interpretabile, incadrarea lor intr-o grupa depinzand de
subiectivismul operatorului de ancheta.

2.Inchise dihotomice ( în cazul în care respondentul are două opțiuni)

In cazul unei întrebări de tip închis respondentul alege un răspuns dintr-un anumit număr
de opțiuni. Opțiunile de răspuns pentru o întrebare de tip închis ar trebui să fie exhaustive și
exclusive reciproc.

Intrebari inchise dihotomice sunt cele la care raspunsul poate avea doar 2 alternative.
Acestea au o pondere informationala redusa deoarece respondentului nu i se acorda sansa de a
comunica intensitatea sentimentelor in legatura cu subiectul intrebarii. Ele sunt folosite de obicei
ca intrebari filtru.

3.Inchise cu alegere multipla.

Intrebari inchise cu alegere multipla prezinta avantajul ca pot fi prelucrate relativ usor.
Acest tip de intrebari nu apeleaza prea mult la memoria respondentului si elimina subiectivismul
codificarii. Dezavantajul acestor intrebari este ca cercetatorul pierde timp cu enumerarea
variantelor de raspuns.

În general, întrebările ar trebui să decurgă în mod logic de la una la alta. Pentru a obține
cele mai bune rate de răspuns, întrebările ar trebui să curgă de la cel puțin sensibile la cele mai
sensibile, de la factuale și comportamentale la atitudine, și de la general la mai mult mai
specifice.

Modalitati de administrare:

 Email, online
 Pe strada
 In cabinet

4
  Prin posta

Folosirea chestionarului ca metodă de cunoaștere a elevilor este utilă deoarece, pe baza

rezultatelor obținute se constată realitatea din școală, care poate confirma sau infirma ipoteza și
poate oferi sugestii pentru îmbunătățirea activității didactice.