Sunteți pe pagina 1din 4

Un nou ghid de revascularizare miocardică a fost publicat de către Societatea

Europeană de Cardiologie (ESC) și Asociația Europeană de Chirurgie Cardio-

Toracică (EACTS) în cadrul ediției 2018 a Congresului European de

Cardiologie, care se desfășoară în aceste zile la Munchen, Germania.

Revascularizarea miocardică se realizează la pacienții cu boală cardiacă

ischemică cronică sau în cazul unui eveniment coronarian acut, pentru a

ameliora fluxul sanguin către inimă și pentru a crește supraviețuirea.

Există două modalități de revascularizare: intervenție chirurgicală deschisă

pentru bypass al arterelor obstruate (coronary artery bypass grafting; CABG) și

intervenție coronariană percutanată pentru plasarea unui stent (percutaneous

coronary intervention; PCI).

În cazul operației pe cord deschis, bypass-ul realizează scurt-circuitarea

circulației coronariene normale, distal de obstrucție, oferind surse

suplimentare de flux sanguin la nivelul miocardului și protecție față de

eventuale viitoare obstrucții proximale. Spre deosebire de acest tip de

intervenție, plasarea stentului urmărește restabilirea fluxului normal al

circulației coronariene prin tratarea locală a obstrucției, fără a oferi însă

protecție față de leziuni obstructive viitoare.


Revascularizarea miocardică prin bypass sau plasarea unui stent. Sursa foto:
Medscape
Rezultatele celor două tipuri de tratament diferă în funcție de

complexitatea anatomică a bolii coronariene, care este gradată

utilizând scorul SYNTAX. Acesta prezice dacă angioplastia cu plasarea stentului

poate oferi o supraviețuire similară intervenției chirurgicale deschise. În

cazurile mai puțin complexe, cele două tipuri de intervenții oferă rezultate

similare pe termen lung. În schimb, bypass-ul oferă supraviețuire mai bună

pe termen lung în cazurile cronice severe, precum și la pacienții

diabetici (indiferent de complexitatea afectării coronariene).

“În ciuda dezvoltării noilor stenturi, studiile arată că pacienții

cu boală coronariană complexă au rate mai bune de

supraviețuire în cazul operației de bypass și că aceasta ar


trebui să fie varianta de revascularizare preferată”, a

declarat Prof. Dr. Miguel Sousa-Uva, EACTS Chairperson of

the Guidelines Task Force, Santa Cruz Hospital, Carnaxide,

Portugalia.

Un alt aspect de luat în considerare în momentul alegerii tipului de tratament al

pacienților cu boală cardiacă ischemică stabilă este posibilitatea de introducere

a stentului sau de realizare a bypassului la nivelul tuturor arterelor

obstruate. Este preferată intervenția care poate oferi așa-numita

“revascularizare completă”, care să amelioreze simptomatologia și

supraviețuirea.

“Ghidul își propune să ajute pacienții și medicii să aleagă

tipul de revascularizare pe baza dovezilor științifice. În plus,

acesta trebuie consultat și utilizat de oficialități și instituții

medicale  drept standard în vederea abordării terapeutice a

pacienților cu boală coronariană”, a afirmat Prof. Dr. Franz-

Josef Neumann, ESC Chairperson of the Guidelines Task

Force, University Heart Centre Freiburg-Bad Krozingen,

Germania.

Pacienții ar trebui implicați în alegerea tipului de intervenție și ar trebui să

primească informații obiective, bazate pe dovezi, accesibile ca nivel de

înțelegere, care să explice riscurile și beneficiile pe termen scurt și lung ale

fiecărui tip de tratament. Cu excepția cazurilor urgente, pacienții trebuie să

beneficieze de timpul necesar luării deciziei și solicitării unei a doua opinii

medicale.

Boala coronariană, cunoscută și sub denumirea de boală cardiacă

ischemică, este printre principalele cauze de mortalitate la nivel global.


Vasele de sânge care asigură aportul de oxigen la nivelul inimii se îngustează

din cauza formării plăcilor de aterom, determinând angină pectorală. Atunci

când vasul de sânge este blocat complet, se produce infarct miocardic acut,

care în lipsa unui tratament prompt, poate determina decesul. Pacienții cu

boală coronariană cronică necesită tratament igieno-dietetic (întreruperea

fumatului, exercițiu fizic, alimentație sănătoasă) și medicamentos (al

dislipidemiei, antihipertensiv, antiagregant, etc).

Varianta integrală a ghidului poate fi accesată aici.