Polifein. gb Galtteéas INCHINAREA POEMULUI Octavele 1-3. Inchinarea poemului cuprinde prima tradi de octave, respectind fodati cu tradigia gl regulle «jocului»: « poefal—ne epune don Dimaso Alonso — cete intotdeauna marelul senior ef renunfe pentru moment fie la indatoricile sau obli agile militate, fe Ia distacte obignuie, pentru a da atentie poesiei». Atta doar ci, spre deosebire de inaintai, Géngora alege de la bun inceput tonal defnitiv al poemului shu: Bas que me dices vimat sonora culta sl, aunque bucélica, Talia oh excelio conde! —, en lar purpiireas horas (Cum obscrvi Luis Rosales (La imaginacién confgurante), tonul represint® « plasma scructurald» a intregula tex, ori alefel eps, «tensiuines emorionala care va spiel « fora senetick a poemului» gi care, de obicel, nu este inck flexibilf, deci nu are nic sinters ‘let logis, functionind doer ea « demaraj dinamien ee va ordona cuvinte, versus, strofe, Tonul ales de don Luis este mai mult decit un astfel de demaraj, situindune dlinte-o dati atic in sonortatea definicva a poemulul eft gi in sintara aceatel sonorit {net din’ primel yers ne intinim cu un hiperbaton peelungit si in urmicorul, unde des. ‘coperim subieetul gramatical al celet dintt proposigi, in vreme ce predicatul poctic va 6 nocatabia in versul al gaslea’ excucha — ascult, Pentru o mat bun infelegste, #5 notim eu cifte piryle respectivet propo Bas (1) que me dicté (6) rimas sonoras (2), culez sf (4, dunque bueslica (5), Talia o.. Si eranscriem acum propositin in ordines Seaset: Exas rimas sonoras que Talia, eulta sf, aunque buedlica me dicts... SSI S10 traducem: «Aceste rime sonore pe care Talia, cules, desi bucolich, mi le diceat> Si refiner 54 ordinea dati de poet: 162453. Absolut nici un cuvint na se mai afi allturi de cel care ar trebul. Tar dack ne prelungim analiza pe distanta fneregi frare, renumerotind pirtile de cuvine si propospile integratoare, vom obser cA fenomenul se produce macematic gi <= respects cu toath rigoarea «, fi rise CCARTEA A XIILA, ww (6 Géngora citise cu mare atentie Metamorforele, dar nu va face apel Ia astfet de recursurl eroul sit nu va fi orbit de Ulise pentru ch povestea se vermin inaintes acestei 605{ntimplisi, cca care nu 1a atras prin nimic pe poet. Ceea ce il interesa cu adevirat era Gragostea dintre Acis i Galatoea, cise uriagul ciclop aves sil pun eapit prin uciderea Tul Acis, Pregitirea acestul eveniment tragic se face de Ia bun inceput, prin datele le care ream referit,artificiu ale cirui faneyii nu faseeerh intensfieate pind la Géngora de cle iment ofcleast astfl, aceasti eiad com fimediat, Géngora igi portretiesss defn ick perfect cu urmitoarea, unde, vor vedea ‘rou, Localisrea euturor evenimentelor in Sicilia respect, firegte, cadrul stabil de toate textele anterionre, incepind cu legendele misologice. Nedumeriten primilor comentatgti nna fost totus! nesemnifcativa: legendele, iar mai apoi textele culte (mal ales Homer) lituau in puncte geograice deosebite locel diversclor intlmplis, aminunt nerespectat dde don Luis, Lilibeo, de exempta, este localizat in extremitatea vestici a mnsulei, acolo tunde ast se alli Boco, Ting Marsala. De alel ping la Etna, unde a fonctionat feriria Jui Volcan — dept alti cerceitori vorbese de. Lipari —, distanga acopert intreags Inturi european» a triunghiulul. Suprapunerea celor dowi puncte, precum gi cea a celor doui legende —Vulean, Tifeo—a fost un. reprog ce 1s ficut poctului Ia vreme cee, dar nu ise mai face si ant, cind sa acceptat opinia lui Dimaso Alonso: folo- sindu-se de sinecdoci, Géngora ingelege prin Liltbeo intreaga insuli. Alegeres vopor mici s-ar f ficut datorict unor ratlun! fonetice, dati find canticatea de voctle deschise din versul respectiv: el ple argema de plata al Lilibeo—eleacaeatieo, Nu trebuie si ne indoim nici © cliph de fapeul ei don Luis gtia foarte bine locul de origine al ficirel legende, descifvindwl oarecum insintea celor ce at reusit ai ident fice cu exacttate itinerarul lul Ulise: pats ciclopilor este situath in Campi Felgre, cei ochi rotunsi at craterelor vuleanice (Occhi Tondi), cum ne asigued Jean Bérard (Storia delte colonie greche dellkalia meridionale), cel care stabilete si punctul exact al pejtesiiIui Polifem: «ine-o wale din'capul Posillpo ee deschide intrarea unei enorme rote ingridith de mins de om, pestera lui Polifem ...» Géngora isi fxeact naratiunes ‘exact in acessti ond a vuleanilor, unde toponimia a rimas neschimbath: sgl dei Cilopi — stincile ciefopilor Si in cele din uemi, nu lipsa nel elgort topometrice ii deranja pe cei dint comen: tarigti, ct descrierea in sine a respectivel geografl, marea eantitate de formule obscure si metafore «tip Géagora», cele ce distrugeas pelasjul renascentst, inloculaducl ew relic fal baroe. Cercetati din acest unghi, lnteaga teiadi, prima din poem, functioneasi ca 0 cas: adi care irumpe din fuvill calme ale Renagterit,alimentaté cu noapte, monstruos triste gl prevestire rea, pentru a se pribugi cu sgomotul ef asursitor peste cimpla. mitied fa nereidelor. Infeicogate de gurs ameninfitonre a pegteril din strifundurile eitela £3 bate fipitul ciedului de pSsiri, acestea at i dispésue fn largurile mili, Hstadu:l tn acest peisaj apisitor numal pe Polifem. Neconturat inch; doar forgt gi groezi Nu stitey, pe atunci, I indemina oricui, objinerea unut astfel de efect, care ne lasl senzafia unei pickuri cu ajucorul sunetelor. Cicl, si se observe, triads debuteasi printr-o ming ca de fulger rece, singua din tntreg paral: Donde espumoso el mar siciiano al ple argenta de plata al Lilibeo, pentru ea, imedist, sf ne intilnim cu subteranel peisajulal—mormintul si feria — cel care, int-un fe, este transmis Ia suprafayd prin pestera lui Polifem si noaptes vey rick din adincul acesteia 606 Econom pilner-o serie Alonso: ‘Dualitate: Dualieate ‘Asn echt fn. vedere efe de ze, in in de formule, t stu evident, Un al do ccomplicat, rigia dezordin respectivei oc fila. Ensayo Gangora, prec sport now. T. «EL meh de sereiry ma yy de redil ex e los monte fe reine, ¥ De «Melan fem, gross fn care inch’ framoasi bo Ordines feate, este fen decane cxteticd a his viaga in Ma Jui Camoens ‘Astfel, ia 1¢ don. Luis aw 1 ironiza p care face pe va 6 coment. pie saleul ‘Siritonre de (aeieea cite),4 adevirat era prin uelderea tele Ia care wyora de citre ©, vom vedea bilie de toace ~ comentargth lee Homer), 1 nerespectat snsulel, acolo ona fertria oereagn latri cen a celor i Ie veemea Alonso: folo- eres eopani- ale deschise te bine local sie sf identl spi Felice, Jean Bérard veeul exact al 4 naragianea ei Cilopi — rule obscure dul ow ral sh on @ cas iempia miticd i cirela ris dul fa acest care ne las anh priner-0 1 Beraaia — ces care ne di se Economia de covint tin de greutate, se rezolva Ie inceput printr-o serie de corelatitinlinguite pe sistem dusl, cum fouste exact sublinjart Dimaso ‘Alonso: Dualiesteafncia: Vulean (A,) —Tieo (Ay) Dualiatea a doua: duro oficio (@,) — snerilego deseo (8). ‘Am echivalt By prin Gonde cncisvm connco wabrio Gaconde Ins cuimbres dsperas “de los montes ‘Ordinea stabilith de poet este ale A D B EB Gonde encores cuanto ins cumbres deperis cabrio ae los montes c Rezuled evident saltul din vereul sespeetiv: / 7 N cuanto las cumbres Ssperas cabrio Un adevirat salt, peste culmile periculoase: tas cumbves dsperas. Diimaso Alonso nu se indoteste de fapeul ch Géngora a avut in vedere exact aceasti caiviturl», sli rispunde lui Farin y Souse cu vorbele Tai Lunarejo (peruanal Juan de Espinosa Medrano), cel eare (vesi Vert de peste Adantic) sia publicat, in 1662, Apolo- ia in favoarea Iai don Luis de Géngora ... Noteash Lunarejo: den, acest vers, un comeatator ar putea spune ch se exprima sburdilnicin acestor [animale (precom o yi spune Faria), mu numai prin transporitia care deaparte cuanto de tio, clei astfel de lucruri gisim in poem gi cind nu e vorba de subiecte care sar, Ci gi prin fapeul cf respectiva tranepositie, find insotiti de diperas, cuvint eu accent aceilie, privilltor, insinueasi aruncarea in. prlpastie a caprelor. Ne facem de ris eind Celutim pete i6 sonre si greyll in Géngora, pein aceste patru timpenit ale caprelor, care Sar gi sempiediel -.. Mergi cu bine, Faria; lagi caprele sl renungi is a-l mai coresta Jing; ciel tiar putea spune: Monitor, capras age, inviicel obra ‘elor cate vioiat si instrulascd pe cel ce stim pe un post atit de di .4i caprele:siealdanclea impotrh rai mull decie ei.» ‘Nu em reugie sk pisteim acest salt al caprelor in versiunea noastri. Mere se pierde te corn, Gngora era un mare macstru al unor astfel de 4 desene» verbale. El putea Gt obtind oricind un astfel de «salt peste «culmile periculoase» sle muntlor, dup Sum, la fel de wor putes si «deseneze» mal init munfii sexpectivi. SX ne rearintim Sei, cot din Polifei, un vere transeris cu intuitin lui Jorge Guillén jue esta montaia engendrs A \ z \ a tas arpias este © astfel de culme ¢sireau caprele lui Poifem-... $haceasta este doar o Tnturi fs boroculul construe de don Luis, un baroc aslmilat ln manierism cu prea mule graba 608 sh cu prea sla astfel de fiecare « ‘Aranci Alonso, alt se sprint cad pe uns este deo pirgle de « geru lrg ale se prevestitoas Dap peti, inde Don t «Sey Aeposice & coinelde ct Dact fn sine nu fecal ob cc toe din Sieber mind un « tate dups tellana), 2 Nit ve vorbeste D don Luis ta desenl fa fal Juanw ce pare © cape pentru velegeres Iai raul Juande 1662, Apolo- © cuanto de ae iprelor, care sHeel obraz- col ce gelau is ced 1 te plerde Je. EL putea tilor, dupa rae o lata mule grabi si cu prea puyin temet de apiitorii reset respective. Prin matile ele poeme, Géngora anula astfel de ivonre care, atunci cind aveau api, n-aveau oglinsi, lar cind avewu oglint, ‘nu mai aveau murmus. Foetul cordaber ciuta gi constr de fecare dats ‘Aruncind, acum, o ultim& privire peste aceasth tiads, si mat reginem, dupé Démaso Alonso, alte dout aminunte din octava a dova, Versul cascade gi munti, St reugea Iinfame eicba de noctisnas aves infama gloata de nocturne past se sprint pe dou accente care, duph cum bine se observi, sine perfect simettice 4i ced pe una 4i access silabs tur. tn acelagt timp, versul simiendo tists y volando graves tipind ceiste gf sburind greanie frytd simetrie cu axul pe conjunctia (i). Don Démaso Alonso retine 1 modul lor de organisare serunsiu — adjectiv — conjuncfie — gerunsiu—adjectivy notind: «. eu cele dou pirg{ ale sale, versul ne Iasi impresia a dous bitit de atipi in zborul grcot al plsirllor prevestitoare de ru, Dupi aceasta observatie, dot cereetitorl, Antonio Vilanova gl C. C. Smith, au descoe peris, independent, ievorul posibil in Ercilla (La Araucana) Bl aire de sefales anda leno 1 las noturnas aver van tusbando con tordo vuelo el claro dia sereno, Don Dimaso nu respinge 0 astfel de potibilitte, dat o consider putin probabil “Se pede din vedere faptul eX poemele eplee (inclusiv Ercilla) sine nije imense deponite de materiale lingvistice. ....Géngora poate sf coincidé cu Ercilla dup cum coincide ou dictionsrul.» Dack Géngora coincide sau nu, sich ou Ercilla, ne ingiduim si sustinem ef fapeul fm sine nu are nici un fel de importants: materialul lingvstic este onganizat altfel, efeccul obyinut este cu totul gi cu toeul alsl. Alonso de Ercilla (1533—1594) na urmicen cu toe dinadinsul efecte stlstice de acest tip fonetic. Siabele insest sint diferte, aici, ca numir, de Ta vers la vers (I2—11—14), iar accentele nu au niei un fel de simeric discibucivs, efsind mereu pe ake silabe @—7—9—11/2—4—10/5—8—11—13), efor. 1d un @axis estrOfico nict micar prin intensitats, ei doar citeva pause de expres ‘ate dupt rigoarea tonalitiqii specifice lui Ereilla, cel cae ipl implryes curgerea versulul pe mat multe crepte sau segmente melodice (ef. Rafael de Balbin, Sitema de ritmica cas- fellana), numite in retoriea hispand plurisiquios, Nu vedem, de acees, nici un fel de'ironie in colnetdenja eu dicslonarul despre care vorbeste Dimaso Alonso. Descifém, in achimb, in aceate doui uluitonre vetsurl ale Tul ddon Luis o alt presen, fourte putin invocatt, atunei cind se procedesss, precuim Farfa, Ya desenul prin sunet, si-i zicem desen fonetle, urmisit de poet. Este mares presents f Tu Juan de Mena, cu cslebrul su Labirint. De aici a tavigae don Luis multe gi fra: 609sf celagl vers. Tats ca ce priveyté simetsa gi repetarea unot sunete sau silabe in unul doar citeva exemple de sstfel de versurt in Juan de Mena me faze grand cuerpo de cuerpo non grande (copla 16) creyera que vientor not diera Fortuna (169) nin la corela non anda sefera por la arena seca pasteando (172) rmlentas morlan e mientras matavan (150), No aftim, prin astfel de exemple, in faya unui ca: unic, ipainte de Géngore Insus ind un poet se arath foarte content de valoarea expresivi particulars « fonemelor fi fncearet prin atari construc si obyind un efeet sporit. Nimeni pint la Juan de Mens (a, 1411) nu tncerease un exercslu aseminitor, lar Ercilla, degi din secolul urmitor, cera departe (gi fle, in defini, elel seria Araucana in Chiloé) de tainele Lebirinelu, Géngora nu mai era, in schimb, departe, gi José Manuel Blecus, editor al Tui Juan ide Mena, 0 epune foarte exact: « Acegti doi cordobesi sint singuri care gia pus inteaga Jor seieuiogt in crearea unui nou limba} poetic, ale chrul recultate sint premature in Mena, dar definitive in Géngora. De Ia «simfonis vocalclor» lui Jaan de Mena, don Luis va trece le a gal desen fanatic, inch un motiv pestra ca un Franclico Cascales oi ge arate nemulfumit ‘Sk rettanseriem, acum, cele dows versuri in discufie in felul urmitor: Infame [ax]ba de nodiarnas aves sim[endolriter [3] volondoferaloes ous, sf chiar sel sine desenele fonetice posible: mal int, in perfecti simetsie cou centrel versulut(partcala de), silaba twr ne poate augera bitaia de api, despre care ‘vorbea Démaso Alonso. La fel de wjor inal, putem interpreta respectiva silabi ca « perete Al peyterit lul Polifem, deci dot « pereyi» intre care pisiile riu-prevestioare giph tise gl sboath geeosie. Sugestia bieili de aripi, in acest car, este mai mule decit augestie, che ‘beneficiasé de gerunsial volando (eburind). Biectiv, poetul a distribuie sunctele cu atita arti incit ni ne indoim cf a chute, sa objinut, astfl de efecte. Lipsn unui manwacris nu anlesss accasts certitudine. $i ¢ pouibil ca poetul si f urmirit chiar o simultaneltate, orl © suprapunere de desene, pis {tind versurle in conditie bimembrt perfec egalt (cinci silabe la stnga, la dzeapes alte inci silabe), despizjite pe un ax evident, fxat in centrul feciruia. Unind cele cine! puncte, vom objine cu adevirat bitala azip Introdust pe un ordinator, sonoritatea color douk versurt ar desens, stem sigui, ‘exact acsasth biale de aript din peytera lai Polifem. Na mai putem si vorbim deci de Imanicrism, ci de basoe, De barocul pur, edifcat pe cea mai riguroasi geometric in spativ. 610 Octavele 7 aceasth trad ‘8 in direct tun ochi ea v taea face ca suemitoare, l tuluis_preeur plepeuly iar < pentru ‘el nu Sicilel, natur mille la fe xn acasd In fH cet dines #4 Pellicer, re pita deo Dimaso, af naw exstat tind neconco salveazhnicic de oale, ct d sig al lai P Nu exis ving, on Ia fel de val: (este que— se ingelege ci cero (ves In efi, dupa ciclope Dimaso (ered) det ciclope (exe incidents. cemine t Un mon + de ae Am opt chiar Tingsilabe in wal ena: vpla 16) Sngore tasugy fonemelor si wuan de Mena, lal urmitor, Labirneuli, oe al fat Juan u pus intreagn ware in Mens. intial desen ‘ott simetic despre care ‘ca € pereten © tpl cist i sugestie, fei itudine. $i ¢ esene, pis reap. alte nd ele cinck \ QL incem sigur, bim deci de He in spatiu, PORTRETUL LUI POLIFEM Octavele 79, Cogmar al peisjulul mitojogic sivigit de bacoc, Polifem nut, in aceasth triads, decte forpt ql crusime. Imaginile prin care poctul obtine acest porte se sil in dicectA comunieare cu criada anteroard: un munte cv brafe, aviod in here on tu ochi ca un soares eel mai semet pin se Indosic ca o treste sub fora li, lar arom, faten face en trunchiul eare-tservesteazi de baiton, mine sh fic tolag: Se teeee, fn orcas wwrmicoare, In plete’ gt barb: precum apele riului Lete li este pil supue bien che ‘ululs precum torentele impetuoase care coboati din munfi i exe bathe, inundindiet Picptul, far seeiduinge ciclopului de® y-o pleptine, arind-o cu degetele, este aadarnied Pentru cf nu ae pricepe ¢- facl, sou o face prea tral. Urmessh crusimea: iw muni Selle, natura n-a ficut ai creascd o fark care sil intrench pe Polifem sau ak seape din Iiinile lui ie prin erusime fc prin fags, Singura cate- inficoga pe plugeral oe ae ea scasi Ta clderea seril s-2 transformat in cojoe pentru Polifem. Nu stim ce fart ens H cet dintt comencarigt au avuc gi nici foarte mult de lucru: atie Salcedo Coronel, ce 14 Pellicer, retinind sugestia din versul 68 (aw piel manchada de colores ciento-« blamed pitact deo auth de culori»}, au socotit ici vorba de tigrs. Coronel, ebscrvy dag Dimaso, a ficut un mare gi inutl efort de eruditie, ajungind Ia conclusia of te Sid nau existat niclodack tig, Cuesta a reaping de In inceput o arefel de pouibiliste, art, tind neconcordanta imaginit: prin ferocitates Ini, putem vorbi de tigre, Gar tigral us es salveast niciodats prin fugi. S.a conchis, cx Diaz de Rivas, ed Polifem nu poerth cole de oni, cl din blana dlvertelor animale silbatce pe care le vina. De sich cojoeul «ran, ‘tiga al Tul Polifem. . Nu exist alee dificult de lecturs. Adie dost ci in prima dintre octavele tiadeh, @ viegulf, un punct gl 0 vitgulé sau dout puncte duc la tel posibiltag difre de cue, 1a fel de valabile, tn ceea ce priveste fanctia demonstraivulut este (acest) din versal 3 (este qué — de Neptuno ..). Mai inti, dact se pune virgull dupt elope (val 53), te ingelge oe vorba de acest clclop, In al dolla rnd, dackse pune yunct yi wngula dung ‘cero (versul 52) gi se renungé In virgula dupa ciclope, vom aven acett fal lut Neprun 4m see, dack punctul gl viola tint inlocute prin dou puncte 4 se plstreest vigela Supt lclope, leetura ne di aceste care (Gu crud al Iai Nepean) poared wn echt + Dimaso Alonso noteast: « In punctuata af incerpretarea acestel erofe, mal separ (cred) de ‘ofl editorit lui Polen. Dups opinis mea, demonstratival este oe referee clelope ene. cilope) si tor ceen ce se aft Intro acste cuvinte ropresinl 0 lung Incidenti.» Schema coordonil si subordonisit propocitillor este edifearonre: de Neptuno mulo casi del mayor lucero t t — hijo fiero de un ojo t t ‘eminence ue...... iustra el oxbe de su frente t t Un monte era... este... ciclope, a quien + de miembros ‘Am optat, fo taducer, pentru sceasth primi variants, mutind demonsratvul eile chiar Ting ciclope—acest ciclo, in mina. oil‘Mal existh, in cea de-a doun octavé, un yers (62), pe care editorii Lau transcris fn diverse felusi, f¥ri avi altera sensurile, dar acupea ciruia cercetitoril s-au optit prea putin. Démaso Alonso il transcric ssf ‘que (adusto hijo de este Pirineo) jar Alfonso Reyes gi Juan Mille y Gimenes que —adusto hijo de este Pitineo — Sensutile gi subinfelesurilefiecivul cuvine de ici au fost identifate: adusto inseamnd, fin primul rind, ferbnte, dogoritor. In acceptie Sgurativs semnitich auster, rigid, melan. colic. Cind se pune insi persona adusa, se ingelege om singuratic, nelncresitor, neso- ciabil, ursus si chiar feroce sau crud. Cam pe sensurile Tui hurato, cuvine care se pis ‘renzi in Andalusia de ri, mat aes in acia geografici a Crdobei, gi ca substantiv, hrdn- cechivalat de nol, cindva (romanul Agata ochi de_pisied de J.M. Cabellero Bonalé), prin wruc, un localism din Olteaia, absent din toate atlasele lingvstice. Eximologic, aduso nu pune probleme: «de la lstinescul adutus, participiul paslv de la —adusive, insemnind chamuscar (0 pili, dar 91 a infuria) a arde superficlal, de tunde ¢i nuangele’ de prajit yi bronsat, precum gi cut agpect dur qi intunecat» (Corominas) Cuvintul ar & intrat in spaniolt cu eensul fundamental, in 1438, proliferind: adurit duro, adusible, adustin, adurivn, Cu except lui aduatién (cauterisare), toate celelalee ‘cuvinte au intrat in fondul pasiv (Anita Navarrete Lufe, Diccionario de terminas antiewados 7 en desus). Exist corupl fa adusto gl 0 nuanti de eclean, mai ales astish. $i, dack ne gindim bine, Polifem este $i viclean ‘Aceasta, pe de o parte. Pe de alta, aver hijo de este Piringo. Ne interesessi Pirineo, ‘Noteaza Damaso Alonso: «...Pineo se teferi in mod traditional Ia cuvintul grecese bir— focr Corominas este de acceasi pirere (gr. Pst, pyrés— foc), dind tot felul de derivate — piromancia, pivémantico, pimeno etc. etc. Chiat 91 plropo—o anume. platré Dresioas —, cuvine drag tinerelor spaniole, cei pitopo mai inseam gt lauds, cuvint feu: mos, galanterie pe care le-o adresearé flict "Reruled, intre aleele, X Pirnei igi datoreas4 denumires grecilor, care tau numa astfel apreciinds-le eulosrea rosie, ca focul. $1 mu nesplrat pentru ch ar fi avut loc, ln tun incendie mitologic, cum sustine Luclen-Paul Thomas Dar don Luis spune et Polifem este ful acestul Pinineo. Se gindepte oare la muntiy Pisinel? Dact da, atunel inseamni ci cercetaze indelung 9i cunostea foarte bine obirsia primilor locuitori din Sicilia, Iai pe Jean Bérard, comentind acest aminunt Dio- nisio di Alicarnaso dice lo steso, ma in maniers pid precisa: quando arrivarono i Sicull a Slela era ableate da un popole di origine iberica, dai Sicant.. esti erano molto pochi per una replone tanto grande... La tradisione si ritrova fin negli autorilatini dellecé Imperiale: cost in Silo Ialico, secondo il quale i Sicani sccedettero ai Ciclpi e ai Lest oni e dovewano il love nome a un fume dellIberia, il loro pacse derigine, designata col rome poctco di Pirene...» (op. city p. 441), ‘Agadar, surscle cele mai vechi ne spun ck Sieunil sint de origine iberick gi vin in Sicilia dupt Ciclopt gi Lestrigoni (sau Lestrogoni). Mat mole, «igh datoreass numele unvi lu (ou stim care—anvns.) din Iberia, gara lor de origine desemnats cu numele pootic de Picene Un timp, e de presupus, sicanii au convietuit cu ciclopit intt-o geograte suficienté pentru tol (erau aie de putin’ pentra 0 regibne atie de snare) gi conviepuitea a 612 is do acces, Dar rezulei 4 don Lots cedess8 Iocu! ‘Aceatea oral datelor Intlmplitor « fn mod egal Polifem . Oa do Sind interpre Mal por Muscle aan dia turn p dar cintecul Francis episela, adce 4 barba ros etn ch bbe roseat, mila rojeat, «mu ill peneru Cascates fosttpropri elo, ni gt foarte instru: su, Filipe 1 ta, ca barb dats wa ov dental Vorbind emailed ber Polit, fil lo Priam, atic toria e4. Pir Géngora it c cle de url = Octavele 1 rept 0 cont ace mai te4 opeie pres ‘aid, melan. nev, urn 2r0 Bonald), cipal pasiv perfical, de (Coromines) ind aduri vate eelelate + anticuador ne gadion Pitineo. neal grecese rot felul de vume plated ‘euvine fu sumit afl fn Pirine, Ia munis bine obiegia «...Dio- sno t Sicli, nolto pochi sink delleed eat Lest- cslgnata col 4 gi vin in wamele unui mole poetic 1 sufciened, icgurea wa cunoscut violenfe: mui mitografi ne asigurk ci un anume Cocalo, mai mare peste sicani fis de aceea, numi si Sicano, era ful ciclopulul Brisero! $i aceasta inet nut ceva fantasti Dar resale oi el a fost ‘tail lui Andiface gt al lui Polifem!... Exact aga cum spuse fi don Luis de Géngora: fu al acestud Piineo. In acest x2, etimologla (grecescul pros) cedessi locul genealogiel (bericul pirene). Care putea, sau nu, sk vind din acelasi pros ‘Aceasta ar fi o primi ipocest eare ne indreptieste si citim versul reapectiv eu aj, foral datclor mensionate pind acum gi si fim de acord ch poctul n-a apropiat deloc Incimplitor adusto de Pirineo, cia urmirie dout efecte: culoares comunt pe eate © poartl Jn mod egal —cea a focului— gi alusia la obirga, meat pe jumitate tbericl, a lui Polifem ‘© dows ipotess, cea mei comodi, exte ces slensi de comentargit vremi,versul find interpretat doar ca aeracte intre una fi aceeagt ular. Mai poate exist © a treia posiblitate: Iuate in eaptivtate de regele Tracil, Pirene, Muzele sau salvar datorité aripilor. Pteneu a binuie cf le poate prinde gi, aruncinduse din turnul pelatulot stu, a murit. Un ale Tear gi un ale Mester Manole. Polifem «tact, dar cintecul lui ny-i ocrotie de Muze Francisco Cascales, erudicul, ne poste ajute cu unele din oplaille sale din Prima episod, adresath lui Salvador de Leén gf inticulats Contra los bermejos (Impotriva celor cu barbd royie). Géngors ne spune ck pletele ciclopului sine negre gi ne obligh si dedu- em ci barba it este rosie. Riutatee, vielenia gi nesoclabilicatea « birbilor roll sint una. sim recunoscute, Cind il « cearti» pe Zoil, Martial fi spune. fri ocol: « Zoll, eg royeat, mulaere, schiop, gayiu; ar fio mare minune daci ai fi om bun». Polifem cra rojcat, «mulacru (ascendentul Sicano) i, poate, chiar gi qapiu, desl e o insusire dif sili pentru cei ce au un singur ochi Gaseales, supirat in acéastl epistolf, datorits cumpiririi-unei ease, fi considerh pe fogtt proprietsti niste bermejos (ropcovani) sl fulgeri impotriva lor ew proverbe (Ber melo, ni gato ni perro —Rogcovanul, nicl pisies aici cine) gl anecdote, dintre care una foarte instructivi: un curtean se lnclnegte cu un bermejo vi spune cl La ausie pe regcle Siu, Filipe TI, cf na fost ingelat niciodath de o berbi-rosie, Incerlocutorul se tract tat, a barbi-rogle ce este, dar curteanul -o reteasi pe loc: n-a fost inglat pentru cl nicl fodnth nv avut incredere In ei... St ne amineim, regele Filipe Tl se mal'numea 4l Pru- dental Vorbind despre etimologia cuvinculut perro (cline), nestabilité nici plat ast Ge face © presupunere onomatopeici de Ie pre l br, din lames plstorilor), Cascales se aratt nevi- ovat: «cu nu gtiu de unde ar putea sf vin8, dack nu din porrho, cuvine grecese care semnifick bermejo (coiatic). Fapt este cf Gul hui Ablle se numea Alexandru, dar findet cer rogcovan, Iau spus Plerus, Bra de-ajuns sf fie bermejo pentru a fi ati de crud cu Polit, ful lui Priam, caci La uels in fage eattlut sku, iar dupl acces chiar gl pe regcle Priam, atic de bierin cd abla se spriinen in baston.» Polie Ia tnsotie pe Ulise tn ell foria #8, Pirrus a incrat in Troia inchis in ealul de lemn... In orice az, don Luis de Géngora ii citise pe Homer, Versi, Ovidiu, Asociatile pentru acest uml gf neinsem- nat vers —aduso hijo de este Pirinco— puteau veni din coste ‘ivoarele, St versul, pe cle de umil gi de neinsemnat, oferd posibitates unui sublect pentru o carte intreags, Octavele 10—11. Nu credem ct sivieyim © greqeali dach eocotim sceasti triads ddrepe © éontinuare a portreculul lul Polifem. Avutia nu face parte din chipul niminui, dar nici nu © vorba, aici, de avuyia cu care Polifem, precum in Ovidin (Metamorfore XILL, ve, 810—839), incearck s-0 cuceteascd pe Galatees. Isplta pe acensth cele ee va pro duce mai trsiu Gneepind cu octava 46), dar gl stuncl, vom vedes, diferengle fath de 613wan Err ara fone mas Don Late «transfect» sop tn tad de fgh clon. din «be. Bey tions sle ciclopuel, tratate de Verlis sl Ovid in un loc Seoral Ga spa tS seestor elements nu urmireyt anticipate, ci folosites ov ce mee lute Is ineregiren portretulul lui Poifem. Aminune,neseslae, Datorts poate gi faprulut ch aceast triad a nec lung a ‘minate inci dispute, Bunurile 1m impresi, de niment ups cum am aria, neter i, Polifemol siu ust ra crengile pomilor, invitind-o s8 le culeagi, Le poet te el foarecare pleeat cu turmele Ia placut, Nimeni, nicl micar Ca nf arati Galateei fructele pe ‘urrén (trast), ca un pistor ifm 0 trasti de umit! Géngora face parte din poreeetul sia, traista portant. Alicuri de ea, fuierul, Exact sub acceasi forpl a baroculu, sk abdice de la condita an, Traista aceasta, pe ear poetul, impo. Ties PEM are a font roils sos in afirn Oulmpula, Renters mee Grenct e foot peat gat diet af 8 fleuto, east nar fr avortaty de nes fovea Ser pecbabil goal, precum cele ale sfinlor cilitor prin scase, Pohaey aan seancotoas In sali, Pein Géngors,apateneneinsemoatul ebisctfenctioeen feet Sin eas are yrabituat Lest. Si precum din mantava lui Cchikor de ual Won Gh auRe Kl Folie vor tel scoundrel serio, indeoeedt poe eon a nee 1 tendingelor culteraniste 3 asupes foane tulburati de noutatea in sine Primelor dout octave, ne fac dovade depllnd et ers 2 gestalu inurl care La fogelestorug pare olf fost maele erudit Pedro de Valencia, cruia To) te eis Poem spre « concurt, iar acest, del cu © teribilé grist de eas tant fete eas £8 rispons pe larg, ficindoi mule observa nigerinlet skeen nn Se cent Importane dnd cra tn stcudinen an: «Nu vine nd ne ok SRE needa ‘cel my slot atte de grave vinoviile, pe ele de soph i de coagens Comentarigtl timpului n-au avut cunostingé de aceas sctlsoare, Tar don Luis, cind ® Primit-o, va fi fost incintat si citeasck pasnje ea sonen + «MA obligagi foarte mule, & Nguroasi ql critics, precum si eu sfaturle pe earg firi a ma lisa orbit de presuiren gl stima micturisitd pe care de male GT 0. Got de Tucruilo pe care le-att fleur bn poodle, apreilnd cl usc dees at snbites cu mule tot een co am ini In Gree Latin ta acest ges pia nacenene fngeniozitte, generoziate, clatitate -..» etc. ote Le «cenzurat» totus Pedro do’ Valenc scestel prime octave —a zecea — din teiadd, a Te ceregi e don Luis, sf a ficut-o chiar asupra Titi pasajul —respectiv ;,H{ muml epuneti ch mirul (a camuese) igi plerde din culocrea galbend find ae co capital gutonse Reyes, parcurgind scrlsoarea gi unele dintre manuscrsele poemulut, a fost ‘el dineit care a descoperit forma initalé a oetavei tn discutcs % Lanudo 8 propio (na cercado sjono) de la fruta el surrén casi abort — que el tardo otofo deja Pe copia Ferbit care Te ‘postal © Suge imbstznise Cele patr primitiva « 0: fost inlocuite ‘onele plerder Singurul den deus jur alfel». $i Pe ‘Andrés d penteu ef a 4 ans.) la valo Je don Laie ss gti sie Luis aceste + Cees ce | 2 fost glumn fel edu — mereu, tn ron budescs, Ade ofl» — ag co cusieul, forei — femei Era fost referingele co: apa thiach» coptiats «dis ales: para est De bios o f sai mele dee svar glo ascu rizeaxt, Gi inlocuith cu ¢ nafie naeurala i modifice ©2 «bunu- 1 aducert cecare of 1 fier. uctele pe Géngora ul, Bnet conditin sal impo- feare, fi neler 1 enecind « precam, baroculul i curajos bi asupea smal (mai sa modi vi piee- cxagerath wie, dnd ee mult, e mule diner ele veuralege, ont Bind ia foe Ode la piadosa yerba encomendada: lt delicada serba, a quien el heno X rugas le da en Ja cuna, y la opilads % camuesa, que el color pierde, amarillo, x en tomando el acero del cuchilo Pe copia trims de poet lui Pedro de Valencia, nesta 4 insemnat cu x versutile att fragmentele de vere pe care le-a considerat nepotrivite, elogiindu-le pe cele apreciate a demne de pana sa printr-un asterise, reprodus de noi printr-un cere. Nu putem & sigori duc aceste asteriscuri au figurat, aga cum le-am pus noi, pe sespectiva copte Sine dou versuri deosebit de expresive: toamna tri ipi Incredingeast fructele- pits fevbil care le primegte tn sinul ei suay, lat seoruga ee maturiseasi in fin, actiune pe care poetul o sugerea:4 prints-o metafork uluitoare: capits abicctuci in leegin ... Accasth imbierinise In leagin» mi se pare extaordinasi sl e probabil ci Pedro de Valencia fra trecut peste ea flrk 6-0. eubliniese Cele patru curl reprecint® « cenzure», Don Luis n-a mai plstratneatinse, din forma rimitivd a octavel, deci trei versuri, ingemnate de nol printe-o liniugd; —. Celealte au fost inlocule fie in intregime (vv. 5—6—7_-8), fe partial (1). Curios este sic fapral el modificaren au a dus Ia sporizea expresivtitt generale e octavei, elgeigul find anlat de tussle pierderi destul de. importante, Singurul care a cunoscut forma primitivd » fost Pellicer: «In unele manusctse, cea de dous jumicate a acestel stanfe este deosebith gi eu nu gtiu daci mu era mal bine kel», $1 Pellicer transcri, alicurt de forma ultims, versiunes inital, ‘Andrés de Ia Cuctta ia cunojtings, prin Pellicer, de aceasti modifica, g{1 acust pentru cf a govlit inre cele dout varlante: «...nu ajing (versurile din prima va‘iant— nnns) la valoarea celor de-acum ... descoperim lucruri mai puyin demne de ingeniontatea Jui don Luis .., Poate ct lea scris don Luis la inceput, iar dupé aceea le-a corectat (Cucsea 1 atin nimic despre Pedro de Valencia — nuns), insS ev cred cf nici nu sine serie de don Luis aceste versuri.» eet ce | eranjat, dupi cum am vizut, pe Pedro de Valencia, in aceastd octavi, 1 fost gluma din ultimele douk versuri, Poetul era incintat si strecosre, in versutile sale, ‘ict rhurisi—alusl, anecdote, chistes, proverbe etc. —, recurgind Ia metaford, © ficuse ‘mecew, in romances i, mal ales, in letras far acum nv se putes dezobignul de atmosfera Durlesct, Astfel, deqi o msi folosise eindva (leila Alld dards, rayo), gluma eu « apa cofelti» — agua acerada, ea reapare aici, arash de simpla tdiere a mivului (comuesa) ce cogicul, Mirul nu mai inseamad aici mdr, cl—in plancl secund sau ieeal al meta forei—femeie palida (precum mirul) care se insinstogeste bind amintita api. Era foarte In modi pe stunci accasti «api», iar literatura timpului este plind ca referingele corespunzitoare, Intr-un fel, ea poste f echivalaté cut «cirbunit stingi» gi et apa thiati» din literatura descintecelor nosstre, Don Pedro de Valencia La, tadmo- estat» pe poct glacesta gia modificet octava, fnlocuind maul prin. pard, Ghama con- ceptistd a displrut. Dar se pare ef poetul nv ficut-o cu plicere, punind fn local ei 0 slka: para este ocrotiti de paie precum un turore ocroteyte o finga tinded gi fird apérare, De obicei © fat. In Spanit acclul timp, ne spune Dimaso Alonso, aceasek tuteld insemna, sat mult decie ocrotire. $i Géngora sugereash acest fap prin ultioul vers: tutofele este var glo ascunde pe tind (sintem obligai a presupunem ci ¢ frumoast) pind se din versul 6, Pellicer aves motive ai govse, Despre urmicoares octavi a triadei am vorbit pe lag Is inceputul volumulet — capi- tolul Poesia cea mai difclla — si nu vedem ce am mal putes adiuga, Practic, aceasta rein elementele principale din cea precedent, adiugind in eaisa lui Polifem alee fructe ‘astanele, guewia, mirul (varianta manzana, cfct camuess, In care sa renunjat, © 0 spe- cic de mir foarte dulce gi foarte aromat) si ghinds — si pare serisl anume pentro wl fncurea si nedumeri pe comentarst Ukima octava din trindd este dedicats fuierului din care cinth Polifem. Din o sut de tuburi de testie era Iucrat acest fuer si la Ovidiu tun flier facut din ‘Trestl o suti-mbinace ginea; mong, mare risund de qulerat ciobinese ow. 703-706) Unirea ou cesri si cinepi a tuburilor, ne spune don Dimaso, este intlnitd la foarte ‘multi poet! bucolic, In traducere, in loc de cfnep am pus dumbravnic: un veeht dito rar roménese ne spune ei dumbravnicul este cinepa codrulsi, De oblecl, un astfel de fluicr era facut din sapte euburi, Prea putin pentra vn gigaat ca Polifem, posesorul nel traiste cle o gridini, Lisind la © parte aminuntul c& fluieral siu trebuia sf cueremure idusile, cimpia st chiar marea, alungindu-l pint sl pe Triton, eel eare-l rupe commal (rompete ficuti din cochilla unut mele uring) 41 dispare in languri, neausie Nu existi difculeiti deosebize de lecturi in aceasti octava: primele ptr versuti ‘ansmit de Ia unol le sleal sugesti, in cadsul aceleagi ss. In priqul vers — cera y canamno unis (que no debiera) —em avue senzatin unor deracorduri: covect ern unieron fH debieran, cici avem dou sublecte: ceara gi cinepa wnese, leagd. Nui o greseli, ne spune tot Dimaso Alonso: «Castiiana are anummite lbertiti in ceca ce priveste acor. area verbului, mat ales daci subiectele colaboreazt in mod intim In sivicgcen accleingi aciiunt 2» © aducere justi a acestet primet piri a octavei ar suna ase ‘Ceara pi cinepa au Tegat (i n-ar fi trebuie) © sutt de testi, al ciror silbatic =gomot, dde mai multe ecouri decte au legae cinepa gl ceara fluiere intre ele, este repeeat cu toath puteres Urmaroarele patru se consttule ca eufonie a cintecului,atit de silbatc, tncte cine rejul rfihine singur in fntreg pelsajel. Abia acum ne dim seama cf portretul lui Poll: fem este terminat pini Ia ultimol aminunt, mereu sub disciplina baroculul: utiag, ure, 0 un singur ochi in mijlocul frunpil, cu pletele ca apele riului Lete, cu barbs eurgindw-t 8 nite pirale de munte, puternic inet coingul it este ficut din cel mai mindru pis, Polifem posrti un cojoc din blani de animale silbstice, duce in tralstl © intr de fevcte gl eines din fluier, esursind impre) mile, Fora, infatiqarea-d, 616 hui indepse Octavele In sapere adi, Tri de penelul © ¥3 face « fn ele, Pe Pentru Vel Veldsque: uate sta Exist fem. De # Ingeleass Loerinds: datorits p Polifem — ui Nerew etal de Om seca / st panel 2 0 impereste ca penajul tie a Tu om luo! fost cons bia acu ct 0 lebs te redus Ure abel rir vine farm cnilor «srcltoare | lui indepttsst din acest imprejrimi orice sulfur. Polifem e sngur gi uit. Monstruo: Ingalt — | tea este desivicyth se paid, § tena PORTRETUL GALATEEL Versanen Ocravele 13-15. Avea mare nevole don Lule de monstruccates lal Folifem: ‘sino din in raport cu portrtul sla, chipel Caleteed © nemal lumind qi colar: Din rein in tod, Triada acest este lucatt in tvegine pe tehnicncrobecuruluy fourte propia i— apt {de peneol lu Veldsquer: « Este adevirer ck Veliaues, dey aceptt af pictre miclor, cent, | ‘ova face cw un samy opus cell pe care contemporsnitsil—plctort gi public —il chu eee in cl, Pent cepiay un sublet mtologc tru © promiione de fururi neverosnile oes Pentre Velisques e'un ¢ motiv> ced permite of grupeze Sut! Intro ecenk tateligibil cree Veltaquer coud ridcine fecirut mit in coon ce een poten nat lorem abt de sen late aca ete cen co plete» Joab Ortogn y Ontses, Veldcguer. Goze) ino mad vist, ma int in porretal Galatei, 0 comuniaresubteran cu portetl Tui Poli | fom, De alc, 0 anuine simetric 4 termenilor, evident In cecn ce priveyte ocll gl sub | ingleat in test pie, wer, Date ete.— prin sugetile care vin din lume color. | Lucrinduse inst pe clarobacor,octavele acted ede sine mule mai dil kn let datorith permanentelor tinervipti» de cvine, Prima difelteceIncepe chiar ex Ochs Polifem—o aim abin scum ent Indrigote de nimi, ict a seiel Dov Gi e oy I Neveu, cea mal fromona! dio che ee aft tn imptrisa apeor, eel Venus « pus In | fu ineg farmecal celor tre Gra, Numele ef eae Gnlates. Ade ni se comunel, ta foarte | deeral de limpede, tn primele pateu versus, Secu vine difculatea A ici vnfal de Son wna 3 ota luinase enretle corul unet | lucientes ojos de sx blanca luna: omenere st roca de crinal no es de Nepeene, pe corn paudn de Venus en, cane de Tune. ws veeutt © eraducere cunt cu cuvint est aproapeimposiblé: «Sine uml 4 ale lumtione “vere stele [serlucor oct penelor ef abe: / dack elneh de cristal nut este Tal Nepean, / 2 gen (© erducere explicatvd, cu economia de cuvinte a tal don Démaso Alonso, ne cee aor. limpecese miserul: Ochi isnt cn Gout luminonse stele /sriucese rub unt abs, ue cr penajl Iebede:/g-dact tu purem spune cl ete 0 tines de etal din mae, impe See Tui Nepeun (mu puter pentru i'n ett un punce fire fn anime), / anc, am eee afb precoim labia ae ochi in acon all ca de pani dact re och im pene, rptunat, puter spune el ete plunul zie Venus gi Ibid « Junone!, cael lo lea : fost consacrate aceste pisiri de rigoarea zeilor™, Incrucigarea de cuvinte gi sensuri ne este, thie acum, limpede: Galatea a un pin (co Snagit de'Tebads, pentru ch ali) gh ho lei (ca imu de plun pent ci are ochit in albul penlor). Matta verbli : {Fa redus_ prin acest procedeu Ins apronimativ, o secime, ‘Urmitosteeoctavt pune 0 difcultate aemsastoare: In albul de ping acum, se adaugh rele in abot erlor itis) 4 purpura tandafsilor (nas). Cupidon mu qs din care pare Tui Pol wine farmecal culos Gin obrjt i tapel Gnltets de In trandafiitIaminati de albal cig, Trtilorseu de In eandoren einlorincendiagi de soit sil, Don Luts na ot indotete rind tH eranserie versul: a 6 pirpura nevada, 0 nieve roa, late! ort purpurk nine, ort stpedt rose 617Noteari Dimaso Alonso: « Curios, fn acest endecasilab bimembra, poetul a inves: sat adjecivarea‘(pentru ci la zipadi /nieve/ ar corespunde ninsi [nevada], lar lx purpurd, rofie). Culorile fusioneasé gi ae confundi in relerul celui ce se desfutS cu acest vers, precum fusioneasi ise confundi in erupsl Galateei» (Poesia espanola, p. 378). Diticutaten igi are origines in primele douk versuri le octavei —in tandafvié pur- Durit (Ay) gt erinit candist (Ay) —y unde poctul igi di seama cf are posiblitatea si intro luck ined o datt sistemul corelativ al dusliesilor. Astfel ci la A; — Ar adaugh purpurd ninsi B,) si zipads rosie (By) Perla din Brireee (Marea Role) nu poste egala accasti fusiune dine alb gi row, Drepe pent care, Cupidon o eanformt tn cee, pedeprnd-os4-Inpodppe chea nimei, Pedepsirea perlei, ni se explich {a octava urmitoars, aven temeiul ei: frumusefea Galateei era opera desivirstt « lui Cupidon insu ompa del marinero nite alado que 2in fanal conduce se venera : ow S16. Comentaritii nau avue difculesy ta cazul acestor dou versuri: venera inscamn’ scolel; Amor (Cupidon), fu al Venere, plutegte pe mare intro vened care nu ate felinas — sin fanal —pentru ck Amor este legat la ochi, Noa fost, in schimb, inci tai de adjectival marinero (marina), pentru cf in touts lieratura veche nimeni nisi sp sese Tui Cupldon mariner. Diaz de Rivas accepei noutatea: «don Luis inventeart 0 ‘nou fabuld» Toate nimfele © invidiasd pe Galateea pentru frumuscfen ei. $i toti zit din imp- igia apei_o indrigesc, Intre acegtia, Olauco, fiul lui Nepeun gi sl nimfel Naide, Gale eea suri df nick 0 atenfie, chiar da cesta, jumitate om, jumfeate peste, Incesscd prin ineecul su ragugie (de atiea cinta) ¢-0 ademencssct in caru-i de cristal de pe argictul Ovidiu desvolti pe larg presenta lul Glauco (Metamorfore, XII, wv, 905968, gi XIV, ve, 140) ge probabil ot don Luls« fost fascinat de frumusefen legende!: simplu pescar, intinsindw-gi prada pe larbi, el descoperi ci peytl ee intore in api; de furl, Ssmulge jorba gi o roade cu dingii; sucurile ierbit ii transmit chematea spre universul Tichid, unde, eu ajutoral » nows descintece, Ocean gi Tethys il curigt de tomte greslile pimintesti, eransformindul in zou al misll, eu trup de om terminat in peste, cu pirul verde gi brage albert, In Ovidiu, Glaucus nu 0 Suberee pe Galatoes, ci pe Sells, case refurk iubiren, Glaveo merge In Circe gi explies durerea, cerindu-t ajutor, Circe, fiinded aga a fost fécuta, IW cere 5-0 fubeascs pe en «eu cares sith Soarelui fat, sim lerburt gl velji am ata putere, Vreau si fiu a ta, Cu dispreg, la dispeet eu rlapunde 1 rlapliteste pe cea ee te vreai cu 0 singurh fapts Si mi rizbuni, pedepsindo pe ea»... Glauco 0 respinge pe Circe «Vor ereqte In mare copaci, pe munti alge, -nainte e a stinge tubirea-mi, timp este Scil-n viata» (iam ve. 38-20, lar Circe, lubindst totus, © pedepseste pe rivals, preficind.o in monstr, 618 Aceas jocel le: Oceavele Galateeo, fac, astil a porteti= vverdele pl sminune, remaurt de i fige de Lace: impromse toate mij) crete de 4 fore ine Toeul me. tial bos Alonso, wu find fapt opera po sugeren ‘Urmeass ctor al froze ince>ecul a inver: ve ls purpues, 378), cendaoit fur- sen sh intro ugh purpura lb gi coy. lopested ure is feumuseren ra fosearnn him, tact cit din imps Nalde, Gala incearcs prin fe pe argineal 905968, gi cadet: simpl vp; de frie, pre universul toate gregellle ste, cu peal been, Glauco. fost focuts, lm ves 829, ‘Aceasti fubire, ne spun uncle suree, este inventia unei poctese (Hedyle) contem- poran cu Calimah, Numele lui Glauco, susfin aceleasi surse, aminteste infitigares mirit 4 jocul Tuodnit pe undele ei. Pentru cf in greaci numele lui inseamnt verde. Octavele 16—17. Inainie de a ail presents pe Acis, singurul pe care iubeste Galatcca, Luis de Géngora aduce lingk Polifem dot rivalt: pe Glasco si pe Palem. Ei fac, astfel, parte din portretul Galatec. Introduceres lui Glauco chiar in aveastl triad portretisisit nimfel ar & dovada aceite. intenil. Clarobscurul Iucreard gi are nevoie de verdele pletelor lut Glauco. Pentru intregcen jocului de lumini gi euloare, simte nevoia intoarceril spre «purpura ninsi gl zfpada rosie», proprie Grlatet. Palemn Hi actveste de minune, “clei pe fruntes albistruie (em fortat in caducere, platrind cerulee) poartd ramuri de coral, Chiar daci nul uragte, precum pe Polifem, Galateea nu iubeste deloc si fage de el, de indatt cet vede. Palem incearei s-0 ajunei inotind pe lings qiemutl Lucrurile ar fi foarte simple 9 clare pentru tof. Dar ox intotdesuna, atunci cind imprumuti din diverse susse anumite elemente, don Luis le complick foarte mule, prin toate mifloacele, pentru ca si fie recunoscute dept numai ale lui, $i alei complicatile exese' de la vers Ia vere: ¥. 120 Del Faro odioso al promontorio extrema le 1s Farul cel grosenic In capitol celille al insult, 1 fost interpretat «de Ia Merina-Ia Lilibeo», Mesina —inere Seylla gi Caribda — find local multor nauftagi. Villanova propune « de Is Mesina Ia Helespont>, pentru ca spa: ‘ul bogitiet Jul Pslem oi Ge mai maze. «Nu-i un motiv prea temeinic, spune Dama sa interpretarea biteinilor comentarlst» ‘Alonso, pentru = a -y, 127 —caleada plamar— ou ariph Ia picioare, «fost ingeles fark grevctgi, dat find faptal ch acest calzar cu sens de vestir—a imbriea, apare de mai multe ort in ‘opera poetulut vs 128 —tantas flores piso como et espumas atitea flori a cileat precum el valurt sugereazt foga nimfet pe ling firm, pe plmint, sl a ul Palem, in apropiere, pe apt. Urmeasi © octavi care nu mai poate & traduet cuvine dupt cuvint, decit dact singurul citivor al scestel traduceri ar f° Géngora insuyi! Pentru ck numal el ar putea ai desci- free inersin astfel de text ceea ce codicat cind a scris octava respectiva, Tato Huye la ninfa bella; 9 el marino ‘amante nadador, ser bien quisiera, v LL —ya que no dspid a su ple divino, vy, 1B2— dorado pomo a su velox carrera; mas, cudl diente moral, cudl metal fino le furs suspender podra gera que el derdin solista ? Oh cudwo era delfin que sigue en agua corea en terra ! (on 29-136) 619Page nimfa fremoasl; gi marinal lubie tnotitor, i fie ar dori mule, acd nw sepidi pentru piciorul el telese, . surie fruct pentra sprintenat fags: dar, ce dinte mortal, ce metal scump foga +0 opteaseh ar putes uyosti pe care neinerederea a impus-o? O, cit de mult greyeyte delfinal care urmireste, din api, ciprioare pe pimine! Codurle se afi in versurle. 131 si 152. Dar se pare’ cl pe veemea Tui don Luis toati lumea gtla mitologla pe dinafard sl era sufcientt o simpld alusie din aceasti lume pentru ca ineregul sf poael & reconstitute firk greyeald: Palem, pentru a opel fuga nlmfel, ac dori si fe 1) veninul garpelui care a mujeat-o pe Euridice cind incerea si fugh de Aristeu, anu 2) mirol de aur pe care Atalanta, in intrecere cu Hipomen gi sigurl ell va fnvinge, 2a oprit st culeagi. Dupt unele legende, mirul a fost aruncat de Hipomen Inguii, lar dupa altele, de Afrodits, Numal astfel crede Palem ci ar putea s-o" opreascd pe Galatea. $i nich asta, ex metal scump care ai fing ‘nu exieth diate veninos, nik parol mingt de neincrederea in dragoste ‘Don Dimsso Alonso «desface», bucteh cu bucatl, aceste incrucigirt de sensurt gi stabileyte sistemul corelailor dusle: ‘entra Euridice: aspida (A,)—plelortl (B,) —dineele (Ci) Pentru Atalanta faga (B.)—metalul (Cy) ccee la versal 128: tantes flores bis6 como Al eshuat 1 stabileste, in relagie dinoct® cw delfnul gi ciprioara, sistemal paralel: Pentry Galateea: florile (A;) — ciprioara (B,) —riemul (C,) Pentru Palem: valul (A) — delfinul (B.)—spa (C,) Si observé don Démaso fapcul c& poctul «retrage>, in cazul Euridicei, termenit (Ay B) prin formula: daci nu A, —By, atunel Ay — By. Suprimarea ipl aro un sens lar: «ar implica moartea Oalatci, apa cum » murit Euridicen. In rest, erecerle de fensuri de la oricare dintre termeni spre celilale sine posible gi acceptate: Galaees tot thu va fi opries. Géngora ineireste inck o dat aceaset convingere print-0 epifonemd fick fupore micologie, dar atic de frumoses, incit mitologin giar putea-o in ©, cle co amigeste elfinl ciprioara pe gitm cind urméreyce! ‘Ajungtaict, descoperim e& portretul Galateel nu se «vede», Poetul au ne-a descrls decie ochii, precum nigte stele. Restel portretulut ¢ ficut numai din cvlori si luming In achimb, cel al Toi Polifem aves toate linlle bine subliniate: pirul, fruntes, ochiul, barba, mine, sttura etc. ete. E mule pimint fn toate aceste date, In Galateea, poetul fa refucat si punk aatfel de elemente, gia desenato treptat, numai din tnsusiri care. de anatomia zeilor, sjutindurne, prin augestlle sale, si neo desenim singuri: © st Tocitoere, sonind gi sensbill precum cele ere Gratis © apeintend, mai presus dectt Buri- dice gi Atalaneas e invidisti de toate nimfele gf fubies intrascuns (anor culdado) de tof reli din mares dar ea, cea ocrotth de Venus gi Junona, ea, care ny. are nimie pimin. tesc, nat fabeste nici 0 Bingé din Iumea mai, cSreia Hi aparfine intra totul. Nict pe nefe eieul Glauco, nict pe bogatul Palem. $i a igie din mare gl sti pe firm, intre pimintent 620 Ce fel dot ea, care pr devi exe ‘Nu sir putue opr, find pentr. 11) ae sfirse si col mari Togice ajue Octavele i coling © 4 peimil | Se eruditic entra pr Dogitie ru Pellicer (5 Desc! enpigas. cada uno, fs ab spe Ub. 6. spicele se cieind, fo siempre ¢ de origin datoriea prea bi ‘Lue proventu: Ovidiu, deci oir fn ideea | ch acesteimine! fot don Lois sceasth Lume fuga nim ca sf fap de Sigurd ell va de Hipomen vse ak feings de sensurt $i trecerile de Galatees tot oifonems fies ails new descr oni gt Iuming, saves, ochiul, lateca,"poetul valet care. tin cguel: © eek os decte Buti- culdado) de simic pimin: Nici pe nee Ce fel dé fintd poate #8 fe, in acest cx fm, care prin Infiggare gi comportament, vine de sus, adevir cova ce cauti? Nu sine, toate acestea, nigte tnerebist 6 tut opri, in portretizarea Galateei, In octava 15, Dar mu, a mers mai depatte, distr tind pentru prima data evidentul sistem al tradelor, Prin cele douk octave ulkime (16 17) ae sfirgeste primo parte a pocmulul,conturindu-ni-ee cele dous universurt: cel eoreetra st eal marin. Frontiera dintre ele este Galatecs, mesagera sitibolics « antiehititit mito logice ajunsi, prin cimptle Renayeeri, sub vuleanit Baroculi, Galateea? $i ce cauti pe tirmul muritorlor, in Tumea stelelor? Va gist inte- inoportune sau fk temel. Géngors +. BOGATIA $I DRAGOSTEA SICILIEL Octavele 18—20. Cups a lui Bacus, geiding a Pomonel, gsinar- al neobositet Ceres tH colin ninsi cu turmele ocrotite de Pales, Sicilia pire si f fort foarte bopata, cindva, 4 primi interprefi al poemului, ne spune don Dimaso Alonso, au ficut un mace efor de eruditie pentru a dovedi prin cltace dia diversi autorl acest adevic, asupra cituls, Pentru prima dati, au coincis cu tof, Dout dintre versusi de cusas siempre frtilr expigas las provincias de Ewopa som hormigas (or 10140 fiw reprezentat motivul principal pentru ciutarea de date autorisate privind acces uriagh bbogite rustic. St dinere orl comentarigti, Pellicer fost cel mal seiruitor: «el aa crerut indreptivie st explice aceste versuri printr-un adevirat tratat de economic pol. ‘ich, eranscris pe nui mai putin deci teispresece coloane intregl din Lecciones solemnes Pellicer (precum cof cella) a facue teabi buns, dar cit inutls pedanteri se aft in faceasti impresionanti surst_de_informati.» Deschiss, prima dinere cele teisprezece colosne ne spune: «6, De cies fertlsmas cepigas. No solo era fértil Sicilia de espigas, sino que las espigas eran de muchos granos cada wno, Tres cosas pose Varron en la espiga: granum, glumam, aristam; su etimologis cs ab spe; por la experanza que offece. Todo el concepto de D(on) Lis) abrazo Apuleyo. Ub, 6, Afin, Rogo te frugiferam deam ...» Aqadar, Pellicer incepe prin a ne spune ch spicele se compuneau din mai multe bosbe gi recurge la citate din Varro si Apullelus, citind, fn lating, lung gl, intr-adevir, inutile pasuje, Singurul Iucru nou pe eare-l deseo: prim aici este faptul ci versul in discutle are o form& diferiet: in loc de « de cuyas siempre fériles expigas» avem, «de cuyas feriismas expigas», Formé, evident, string de original (don Luis nu gar & Ingiduie un astfel de anal superlativ fetilsimas ...), datorich fe contaminirit copiel dupt care Iucre, fc memoriet comentaristului, care sia ‘prea bine» inrez poemul pe de rose Lucrurile nu se vor schimbs ici mat departe: 7, Las Provinces de Europa su hot tmigas. De donde se proveen las Provincias de Europe todas de trigo: alude a To que de Sicilia dice Estrabén: «Atque adco penus Romae appelatur Sicilin, quod omnes clus proventus...» $I dupi Strabon urmessi Caton, Tullo, Pindar, Lucan, Titus Livius, Ovidiu, Arnoblus, Horus Apolo, Aldrovando, precum qi alte peste teizec ! de nume, deci o increagi bibliotecs pentru explicarea « dous versuri, Firk eile explice, de fape {in dees lor poeticl. Dar avind, de multe ori, farmecul lor, ect de aict elim, de exemple, (adick erau) eeekeeel gl gape: «Las Provincias ek aceste «provincil» ale Buropei oute Europa son treinta y slete, tantas pone H. Glateano in deseript. Ewopa, Y Ricmaro Filesio en su Enaracié de Europa... in cele din urms, mat convingi deci oricind, ch tntr-adevie Sicilia fasese foarte bogs. Tncepem si ne convingem, paccurgind ata erudite, chins #1 de faptul don Luis de Géngora «se documentase> in acest sens, inainte de a trece la. claborare Poemului siu. C& nu citise deci numai pe Homer, Vergilu, Ovidis, Stigliant sau pe Leis Carrillo de Sotomayor, ci poate chiar ¢l unul sau dowd menuale sau tratate de geosrofic 4 politics economick siciliani. Pare absurd sf pretindem o astfel de lecturt de la un poet «ate atin foarte bine c& unde este bogitie apar gl zl dar exact aceste doua versuri —« pentea ale citei intotdeauna fertile spice / provinelle Europel slat furniel>— ne indreptijes of susfinem 0 atare opine: sint cele mai slab realisate artistic din latscaga triads, Cu eaceptia hiperbeconulwi, prin termenti lor par tmprumutate direct dinersum astel de manacl al ip vem Evident, ne poet mu: interesa nicieum aceasth bogitie in sine. Avea prea pogin’ impor ‘nfl pentr el fapt ci, si sicer, armatele romane au cucerie Frenfa gl Anglia consumanal pine siciliand, eb eret pir din bogitin biseriéil romane au fost date cindva cot de gril sleilian sau eS normansil, germanil, francesi,.spaniolii sl Inchisgia sha rotumiie fear smu averile tot de alc, datored feuctelon, griului gi tuemelor de ol. Semniticatia acestel trinde, ajesatd imediatela efirytul primet piryi a poemulul, este ‘at inti una de estetct pura: don Luis era obosit de peisajul bucolic renascenvat care cont run sl se fabrice in serie pe vremea aceea, atit in Ialia cit, mai sles, in Spanie, Dinaints de Garcilaso, lirica spanioll fusese invadath de seranas gt waqueras, Paginile eavalerent, atit de frumoase pentru o perioads, ig epuizaters gle farmmecul gi, pind la nagteea taser Personaj din La Mancha, se ciutau mijlosce pentru anihilarea lor. Literatura’ pastoals ines in adest timp slgurs de ea, etigind un teritorlu impresionane: numiitate cindva de Juan Antonio Mayans y Ciscar (prologul la El pasor de Filda), avem nu tai putin de patrusect de,romane pastorale sconse de aub teascurile rudimentare ale tipograilee spa niole in sumiai gaptezeci de ani: 1558, end apare Diana Iui Jorge de Montemayor 1 1629, sind se publick La Cincia de Aranjuer a lui Gabriel del Corea Nu se inti pls nimi extraordinar In acsste romane, majotitatea avind intercalate in ‘ext lung sl numeronse poeme, dar se cleau cu mule interes de edtre toy, mai ales dup traduceren Arcadiei Iui Jacopo Sennararo (Toledo, 1549), deacoperind tm cle © lume la care ee raportau cu plicere, singure indelenicire « personsjelor find accea de « vorbt de Aragoste, de obicei neimparciqth, ori de agl mirturisl nostalgia pentru Virsta de Aut a ‘omenirit, exgerindu-se frumusefea si generociatea naturi, Bucolismul aceate veyejse Peisajul renascentis, Hi sleise izvouree, lar patil logie, nu dadeau semne de inviorace, Cervantes a sling melancotia unei astfel de toamne vepnice gi chiar daci sctis un exceptional roman pastoral, La Galatea, considerst de el drept eal mai frumos Iucru pe cate Ia fcut, a ciutat fnviorarea genului Inte-o al dicectc, dindu-nil pe Quijote (yi ka ‘mamai), unde nuanfares psihologcy (aproape absenté din vila pistorilor see de idealicap) ace la conturarea unor personaje mult mai complexe gi mal umane. Renagterea fasrce foarte frumonsi, va mai dura inet, dar brafele gi umerii statullor inghejacers, Pe impel ‘marmura fusese ferbinte: acum, traversind Evul Media gt lumina solerd 8 Toscanei, se ricise datoriel, in primul rind, artifcfulu. chiar gl repopulate ew multi mico Este ceea ce a simgie st Luis de Géngora y Argote. Si ca orieate mare spirit incercat #4 modific, micar si desechilibrezeatita armonie, att de monotond. Trompetele de vor sau argine erebuiau ob tf tact gi cel mai bun iijloc pentru aceasta era un flier cao 622 utd de tuburi 1 primi in ner ‘Si ast, ede 45), wr poetul vine $3 exiled gts wealversal mit Ii Polifem s: Impodobit eu Iueriteei cims lsreact foar Tosti ins din. dragosce, empl, nict sende nim it ‘Aceasta, i etie find = (octavele 15 Cs intore se poetului co de data ac fiecare octavl materi, abun Tass cum Read ) Sic 2) Sicil Dimaso fnversiune i=: Versa 1 ose explicat las fre Jos tills, los Sicilia a evn abundantes & contra wn pre imperandun,Ricmaro fr Sicilia de fapeul elaborare uw pe Luis eogratie «pentru pele: si ss exeeptia ‘aan al nd impor oneumnind de grisl nit fonree salu, ese Dinaince araleroE ‘Dustrolat pastoral cindva de putin de flor sps vr 9 1629, sealate in ales dup > Tome fe vorbi de de Aura lek mico- aera pe ote (gi nu ‘deaizai) rea fasese Pe timpul sina colard le de aur Jules ct 0 uti de tuburl pus in mina Tui Polfem. Peisajl cecbuia modifiat gi el, rivipi chiar, pentra 2 primi in nemirginicul Toi ale timp gio ale lume, ‘Gk astfel, dup descrierea unei Sicilt vegheath numai de mitologie gi dezastru (octa~ vele 46), unde era grew de crerut cf un pertona) precum Galateea ar putea supeavieguy poetul vine gi suprepune pe acelagitrionghi o Taming nou, sub care ze gl oamenti inva 1 eellasl gt sf Iucreze Impreunt. Calendarcle ee confuadi pe nesimgiee sub aceasti lumink, luniversul mitologie se contopeyte cu cel bucolic far miloucele de expresie din retorica renascentisth, ql chiar manieriets, sit obligate of product o astfel de frumuseye. Traista Ii Polifem sti alituci de Cornel Abundente, far Ceres erece peste Ianuri mu in earul ei impodobit cu spice, el intr-o trelerdtoare (ila) etvald, in timp ce plstorl, gridinart Iueritor elmpului nu sint stinjenigt de asci presente, inselndu-le cu un respect care mai pitreasd foarte putin din ceen ce fusese mal demule o astiel de Inchinaze. “Toaté insula, © descoperim in cctavele 1920, se inching acum, Ge din eredings, fe din dragoste, Galateek. Ca unick qi adeviraté self, Care, venith din lumen mis empl, nici mica altar, Offandele cei ge adue sine depuse de aceea pe firmul mit ‘unde nimfa Ig opreste payii:€... el mazgen donde para / del espumose mar su pie ligero>.. "Accasta, ar fy in ordine, cea de-a dous semnificatie a tiadel in discutie, confinutul ci etic find mat mule decit limpede: dupi deagostea zeitiilor marine pentru Galaceea (ocavele 15—17), urmessi dragostea pimintenilor pentru frumoasa nimft Ca intotdeauna, materia verbalé eate obliga ai intre gl acum fn tiparele economice le poctulul: hiperbaton, versuri bimembre gi, mai ales, paralelisme duale. Curios e faptul (8k de data aceasta poetul le sporeste freevenfs, dar impresia de ansamblu pe care o lasi fiecare octavi in parte gi epot toate trei In un loc este aceea de proliferare « respective! ‘materi, abundenti precum bogitia insist a Sil ath com sine dispugl termenil dualitifit fn octawa 18: Sicilia, en cuanto oculta (Ay), en cuanto ofiece ( apa es de Baco (B"), huerto de Pomona (B,): tanto de fruias (Cy): exa la eniguece ‘cuanto aquel de racimos (C,) la corona, ascunde (A,) cupa lal Bacus (By), zeul eare-1 di strugust (Cy) 2) Sicilia oferh (Ay) grédina Pomonel (B,), care di fructe (C.) Dimaso Alonso observi ch fructele (C) sper inaincen strugurilor (Cy), din aceastl inversiune fevérind tun nou paralelism: fructele eu cate aceasta (Pomona) tmbogttejte Sci ‘erugwrl cu care acewa (Bacus) fncoroneazd insula. Versul 142: a sus campatar Ceres no perdona —holdele sale Ceres nu le farek —a fox explicat de Pellicer atfel: « Aquela frare....es gelante, porque se entiende que las ccultiva, las feuctifcay las obliga con las heridas del arrado, Ia golpes del azadén, las hozes, fos trllos, los bueyes, a que den a purse fatigas los feuros porque como esté ya tan hecha Sicilia a Tevar mucho fruto, quiere que de més y m4s: que aunque un aifo y otro ofrece bundantes cosechas, y nunca descansa, quiere Ceres que fructificque més. St bien se va ontsa un preceto de Columela L. 4. © 24. Pos largos fructus parcendum est post exiguos imperandum.» 623Dupl cum se vede, Pellicer deslugea aict route ateajele agricole: plugul, sapa, secercle, treloritorle, boll etc., minuite de zeit pentru ea Sicilia #8 product din ce in ce mat multe rode ‘Urmicoarea octavd (19) poate f consideratiintre cole mal representative pentrs arts lui don Luis si merew aminticele dualiit! 1 paralelisme. Cum nu vom mal insista de acum incolo asupra acestor procedee, socotim util sf trantcriem aici schema lui don Démaso ‘Alonso: A Poles (a) su vicisa cumbre (a",) debe lo que a Ceres (a's), y aun mds, su vega (a” ues sien la una (b's) granos (6) de oro. (6s) Uueve (82) copes (By) niews (B's) en la, ova (8) mill lana (8). De cuantos siegan (cy) oro (2) exgullan (C4) nieve (2) Lisind numai formula, vor aves - ms - fadict un uluitor sistem matematic, mai exact spus, o ecuatie ea tel necunoscute, din care se ramifick alee Poecul venea gl ageza in fecare « eSsugs> solu “«Ce-gl propunes Géngora — se intreabi Démaso Aloneo — prin acest corespondente rmatematice? Pe de o parte, tumful domeniuloi tehnic asupra cuvintulul, luerat eu mies: trie de orfevru, .. pe de alte, este evident el Géngors dorea si ne ofere, condensat, imagines Delpugulul, « acestel plenieudini solace: deseririle gi frumuseyes corelayilor eine date din ous in dout, cu o extrsordinari economic de cuvinte: octava ce umple de eubstantive gi verbe eu aetiune foarte concreth... > ncloest, pare, poeta ineugi de acenseh algebra cuvintslor, in ulsime octavi a triadei (ectaea 20) sporeste complicatile, Ia mecanismele de corelatie 91 parslelism adiugind tchaiea hiperbatonuls Evident eate aici parallisml ce s ramifct din locul de pe gitm unde se opreste Gala- tees, acest Joe fiind altorul pentru oftanda adusi de lucritorul clmpulut (el labrador), pistoral (gonadero) si gridinarul (hortelano). Evident este, de asemenea, cordatia diners labrador gt gonadero: ati oftandeast unul, cit gl celiale, CX priveste hiperbatonl, aceta este prevent in tzel situate 1) el margen (1) donde para (3) del espumaso mar (2) su pie Uzero (4) 2) al labrador (3) de sus primicias (4) ara (2) 5 de sus eaqulmos (6) es (1) al ganedero (5) 3) dela Copia (5) a la era (6), poco avara (1) el ewerno (3) vlerte (2) el hortelano (1) enter (4) sobre la miembre que exio (8) proba (11) si artfcisa no (10), su hones hija (9) {In cel de-al doiles cas, verbul ser (2) apace cu sens de sereir (a folos, In cal deal ereileacaz,hiperbatonul este spatiat pe toate cele patra versutl, oferindu-ne © constructc care/l poate duce ln disperare pe oricare cititor neobignuit eu un astfel de 64 procedeu, Ir fireasek a cu vedes cei ar el hor smiembre que Dect se gridin raport eu pi eu mules m Si ree cine, in defn: tucbuie ef gonrea met ceazul prlijo Octavele 2 religion, bie trinda_precec ceva din exis Gi sors sind dragost in timp ce b turmele prin silor sejari Tn Vit de ce ‘lor, eermel signee, exe face leun n ‘Octava privicherorile Incendint Sic x incor steal in a plepeina a entra possi fn actanen F prin expres ou Pellicer, « octavi, mete bberonul din de «ignoren folosi de pre faineares, cuvineelor d foloseste pr eat luce pespa, secerele, ‘mai mule fata de acum don Démaso ate, din care orespondente 28, imagines sine dace din ubstantive 4 avi a tindel som adtugind ‘opreyte Gale (el labrador), veclagla dinero “a 4, oferindu-ne un aseel de procedeu, In toate cele tel carurl, ea de oblcel, elffele din parantesi marchowsh ordinea fireased a cuvintelor. St epunem in spaniol,ordinea in acest cel de-altrellen az, pentru a vedea citi arth gramatiald era In stare of minaret don Luis: el hortelano vierte ef cuerno entero de la Copla a la tierra, poco avars, sobre la imiembre que tli su honests hija, s arificiosa no, proliia>, Dect “gridinarul golegte (varsa) cornul Snteeg (tot) al Abundengel, atit de putin evar (in report eu pimintel roditor), In cogul de nviele, fest de harnica sa fied, dack nu eu ast, cu moles monet», St retinem insi ordinea cuvintelor: 5—6—7—23-1-4-8-109! Ori cine, in defnitiy, poate at se declare disperse in fate unui astfel de text, Don Luts, in achimby, trebuie ef a ficut Ia rinul aft un efoct Ia fel de disperat gi de chisuitor pentru # objine acest «aranjament al pistilor de proporsie al proposiilor, avind grift st. plstrece rigoaren metrics, accent, rima ete, precum gi jocul de sensurl din unele cuvinte, ca in ceazul polio sarificiso, care lnseamnd gi nu inseamni acelagh luc, Ocravele 2123. Mirturisite a sentimentului de credingd sau iubire (« bien sea religiin, bien amor sea» — versul 151), rtualul ofeandeiindeplinie de insulari a inchis triads precedents prin coful de richied tmpleie de-fica gridinarulul, gest care transmite ceva din existenga de demult a vestalelor, plstritoare ale focull sacru, Ca aceasta a fost intenfia poetulul, © aflim mai limpede, acum, din octavele 21—23, ind dragostea penera Galateea incendiazh Intreg triunghiul sicilan: einer plugart itl si mai fini de cosrnele plugului gl acest trece ea un pieptene peste ariturs de alt dat, in timp ce boii se arat le fel de riicii ca gi stipinit lor} plstoril nui mai aduni niet ef ‘urmele prin guier de pragtle, lar acestes abia de mai au in seamé zefirul gi fosnetul sla tilor stejari; nic init nul mal geese locul: tac increaga noapte, iar iva umbli din vie {in vief de colin, clutind umbea ca #8 poath dormf, Peste noapte, simfind absenta plsto- rilor, curmele behiie tragic, iar intunericul naste lupi, astfel ck farba, insingerath de oile spate, este piscutl de cele rimase In viafi. Invoes poetul, sic, generositaten iubiei, dar © face lun mod care rimine, dupt cum vom vedes, de neingelee. Octava urmicoare (23) va fi dedicati in intregime Galateei: retrasi le umbee unui tur, alituri de murmurul unui vor — deloc ineimplitor! —nlmfa va adorei in cintecul privighetorilor, culeach pe iarba ninsi de insomii. Inchisind ochil —tel doi sori care au Incendiae Sicilia — pe cer rimne sf ardi un singur soare. Cs intordenuna, comentargtit sau angajc in lungl dispote in legfeuré cu wn vers sat aleul din aceasel eiadé, Na sine prea numeroate difcultitile de dat aceasta. Verbul peinar- a pieptina a fost ingles exace de citre tofi: Diaz de Rivas I-ainterpretat ca find specific pentru poesia pastoral; Pellicer, prolific ca tacotdeauna, mere mat depart, identificind in acgiunen respectiva o stare foarte spanioll, cea de negljengé gi superticalitace, exprimmate prin expresia a sobrepeine, adied lueru de mintuiald; in sfitgie, Andrés Cuesta, rhuticios cu Pellicer, cede ci nu avem deva face aic cu nil un fel de mister, S-a eubliiat, din aceeasi etavs, meconimin juventud (cinerefe), culismul erants (tSctort) # ea insistat pe hiper- betonul din versusile 166—167; «los crujides ignoran resonantes, / de las hondas> in loc de «ignoran los resonantes crujidos de las hondat», Era un obicel al plstorilor de a se folost de prastic — honda —eu care aruncaw piete inaincea turmelor pentru a le chimba Tnaineares, Ea devenes reflex, turmele supunindu-se numai la qulerul acesteia, Ordines cuvintelor dack de poet G—i—2—4), « produce wn fel de imagine poetic celui cere foloseste prastia» (Dimaso Alonso), Bimembru, versul ultim (168) din aceasta octavi ‘este Iucrat pe un fonetism foarte plastic: zefrului vvociele suave (¢,f, 0), 625In vreme ce ftingeres din interior a stejarlor este exprimath prin consoune gi grupuri de consoane aspre: ef, js, br, ‘Ocrava urmioare (22) rela aceeagl migcare lent, ea de vis, dar este mai bogatl in expresivtate: versul 170— «de cerro en cerro ¥ somibra yace» — din viet In virf gt dia ‘umbra in umbri zace (ctinele) — reproduce cu extraordinari plastcieate riticires domosls 4 clinelui: « Avem impresia eX versul onduleasi prin doul curbe slmetice descrise de clinele ce rithceste fink stipin» (Dimaso Alonso), De mare forth metaforicd este gi versul 172 — nocturno el lobo de las sombras nace» —nocturn lupul din umbre se naste — lisindu-ne {maginea intunericulut care se eransformA in animalul de pradé, Royul singelui din iarba Pe care pate cile © parei mai mult decit culoare: « tipit si disperare. ‘Urmeast versurile de final (175—176), unde, ea de Sbicel, poetul lash cea mai mare cancieate de sugestic, In cazul de fas, aceastt sugestio a rimas nedescifat, ficind ca versi- rile tn discutie si poarte denumirea de « enigina Sinsuluin, cum le-a considerat acclagt Joseph Pellicer, Neobositul Pellicer care, cu tot acest foarte frumos « boter, aa ingelat, Dar, fiind vorba de © enigma, ve cuvine ai le tanseriem: Revoca, Amor, los silos, 0 a 4 ductor dl silencio del can siga, y el sueho! Versiunea in prozi a lui don Dimaso Alonso este urmitoares: «O, Amor, fi i se audi farigiguierul plstorilor, fi ol se incoared I eurmele lor! Tar dick nu vrei sk faci ast, i 1 dispars inutila eicere fl somnul clinelui, of dispard odstd cu indrigostiul gi riticitorul stor. Este ceea ce; inte-un fel, am incereat #8 cuprindem, treduceten nomstrd Incoarce, Amor, larigl pe pistori la curml, ori last gi sivosll si le dea de rma! Pellicer a ineles revoea —revocar (a rechema) ex prezent indicativ: « Amor rechesad eral. plstorilor. Salcedo Coronel notearl: « O, dragoste, ineoarce guierul pietorului In curmé! adici redi turmei pe pistorul indrigostit de Galateea. Sat, daci nu vrei acta, {4 ca gi ctinele, fnutil pencru cl ace gi doarme, si urmeze pe indrigostiul ritkcit.» ‘Vsque: Siruela, inamfe al lui Pellicer, srie: Cie de mule transpi Tice, n. ns.) tn acest punct! Dar total este scust gl cone silor sau indepictessh negriiacinilor!> Silicio (adie Pel (©, Amor, itoarce gra pleto ‘Antonio Vilanova, cel mai tinge dintre coméntarigi, « culege» informagile st opinile Ie afiry vat, Fee vvorbese des} ivi, $1 Pall ssi altcevs smumat cir sprins de «para ne Mai de ‘ntecul pri potop de so Dac o luis poetul. Dar ‘Asemen ‘acite pent vversuile 16 Géngora de «$F nimi1 grupuri de nal bogaed in in vief gi din cites domosls rite de linele vversul 172 — indune Jt din iarba Gnd ca versie iderne acelast o, $a Ingelat fi sh se aud 2 fac asta, ft fi rlthicoful mor rechesmi corm adic ca gi clinele, fo (adick Pel ceria plsto- lle gi opinite vaca gt diaes onducindw gi. = de turma— fet, sil inso- = Bucure pre- pte si adormie yomas in ver- ‘Termin’ don Dimaso, Alonso: « Cittoral poate #8 aleagi, din toate varlantele, pe cea care plage mai mult», Enigma rimine enigm Nici in octava urmitoare (23) lucrurile nu sine mai simple. Datorim lui Cuesta desci- frarea unui cod rimas ascuns pink In el: « donde J huerta un lausel su tronco al sol ardiente » — unde / gt sscunde (fereste, ocroteste) Inurul de soarele ferbinte trunchiul fun — smarcheasl, {nt locul gi simpul. In al doilea sind, poccul cifreaci aeilegenda lei Apolo {1 Dafne: transformati in laur, Dafne se ascunde de tingiierile soarelut,adick de Apolo, Acesta era codul! $i noteazi, fericit, don Dimaco: « Aceasti presenfa tacid eubl, ns.) 4 mitul ese cea care a atrs in acest vers cuvintul laurel (aut): pentru GSngors ne putes fie vorba de alt copae> (© dous complicate se 28s in vereusle 179160: tantos jazmines cuanta hierba esconde la nieve de sus mlenbron da a und fuente ‘Traduceres nosstrd plstreasi complicatis, desciftind-o: iarba pe care se culek Galateea ‘este nina cu insom. cele care rimin ascunse sub erupel el; dae trupul nize, alb precurn Hipada, restitui ievoruluialbul iasomiilor, Asefl au ingelee-o toti comentargtit, chiar deck uni dintre et Ssleedo Coronel) cred ei nienfa nu ge ald chiar lingl favor, c in apropiecer Vilanova este de slek pirare, considerind aceasté imagine drept « unul dintre pasajele ecle ‘mai misterioase sf mal indescifrabile din opers poetului», Don Démaso Alonso mu goviles ‘im pace ru di nu por si fiu de acord de date aceasta cu lustrul gongorist», In afirit, metafora fill, cei doi sori —ochii Galateei — alituri de sosrele cel adee virat, i sa phrut oi Pellicer «trivia», Triviald in sensul ef prin repet vorbesc despre ochii fubitelor ea despre soare — ex ni mal are nici un fel de putere suges: ivi, $i Pellicer are dreptate. Don Démaso Alonso ete de aceeasi pirere: poetul ar & putt ‘isi alteva, Credem totusi ci alegerea nu a fost intimplitoare; octavele anterioare erat numat flacirs gi riticire din dragoste, Acest foc in care arde intreaga tinereye a insult eva aprins de Onlatees, de ochi ci. Era Gresc ca poctul si le spund dol s aceasta este Intengia sa, Alefel nar fi epue: pentru a nu face sf «para no abrasar con tres soles el dia», ‘Mat descoperim aici un eminune la care nu #-4 gindit nimeni; Gelateca adoarme aub ‘lntecul privighetorilor. Dar privigheurile nu cind cua ! in niet un eas nu elntl pe ata potop de soare!'Alegerea lor — imagine a iubisli— este, credem, nefericie fkcuth de poet. aco futm doar ca simbol, gi deci mu cu presenti real fn pelea, purem fi de acord eu poctul. Dar e vorbs de un cintec foarte coneret gi putem vorbi de o uyoaré negljentt. ‘Asemeni legendei lui Apolo si Daine,-Eainescu gi Arghesl se insinuessi, prezente ‘acite pentru eittorul romfn, in accastl triads. Cel dint, In acea mijeate ondulatorie dia versurlé 169—170. Nimic mai apropiat, din poesia rominé, de aceasti ondulatie a lui Géngora decie curgeres versurlor eminesclene: ; Sara pe desl buciumul suné cu joe, ‘Turmele-t tire, steele acipirion eile Apele pling, clar isvoriad fa fintines Sub un salcim, drags, m-ageepfi tw pe imine, (GARA PE DEAL) «, Si mimic mai apropiat de scena picturals a Galateet intinsi pe larbi deci intuitia arghesland. Si goldul eu culeat in tarbi, pe care plantele cuprind 627stasculti-n slnul thu suspinsl fubiel, eucsrit murind, sani De TARA) im acest mod, ces de a dova parte a poemulul lui don Luis, Totul, In goograia scenita rivigits de arta barocd, a intrat in stipinirea Galaeci, Peste tot plu- tee cao umbri framosea riticire dats de dragoste, Totul palpiei, ea o singurh Inimé Dar somal nimfei face #4 inceeze orice migcare. Se mai aude doar cincecul pisrilor, cor- tind ronorl deschish pete vasttaten decorelo, SOSIREA LUI ACIS Cctavele 2432. In acest decor, toropit de cildurt si supus ticerll care ocroteste sommul Galatesi, ii face apartiaultlmul persona) Important al fabulei, Acis. Intrare pre- ited indelung gl sugerats, osrecum, de.aminsitul soma. Practle, avem de a face cu trel ttiade, dstinete prin migearea pe care o contin, dar unite prin acyunea pe cate o vor de- clanja. Am preferat, de aceea, ale tratim impreun. Dar autonomia lor ne rimine foarte impede: “Astiel, prin teiadd este dedicath sosri Iai Acs, in apereng numal pentru agi ricori funtes gi agi potolisetea din pricina cilduritcanicslare. In fond, pentru a-l aduce Gala- tech, precum toficeilaltingular, ofranda sa. $i mai exact, penta agi mirturisl dragostea. Descoperires nimfei in apropieres icvorului prelongeste gesturle eroulul: in timp ce bea pi, priviile sorb « cristal mot» al trupulul el; Gu al unui faun gi al nimfet Simetide, ‘Acie 20 slinte atras, deacum, de frumusefen Galateel precum ofelul de piatra magnetic, Depuneres ofrandei — migdale, unt gt miere —se face cu mare geji, pentru a nu intre- rupe somnul cele citeia Hi sine inchinate darurile (octava 26). Abia acum (ocava 27) {gi va ricortfruntes gi, dupl unit comentaritl, o va face cu un oarecare zgomot, preficine dusse imediat adormit, Tresith de zgomotul apel, Gslateca (octevs 28) nu are decie un singur gind: af fugh. Cava o refine, ins, gf acest ceva se numese, in frst, tube: Ianturi dle napad gi aripi de get. Descoperind darurile (octava 29) cuslozitatea Ii Infringe team ingelegind (octave 30) cA ni Polifem gi nict un ale satir nu le-au putut depune aliturt de en fird a0 trezeasch. Cupidon Mi sporegte curaul,sigetind.o (octava 31) gt obligind-o sid Setcopere pe Adis (octava 32), ‘Nu sine deloe pugine complicate poetic ct se tnilnesc in aceastconstelaie de trade si comentarigtitn-au ficut economic de eradife gi opinie. Ne vor ope, Inst, numal asupra clor mai semnifcative. Altfel, ne dim eesms, racim sf ni mai termintim niclodack aceste (© impresionant eantiate de cereal owt versuri ‘consumae numa pentrs explicares peimelor Selamandsia del Sol, vestdo estrellas, latiendo el Can del clelo estaba... ict unul dintce comentargtit nu ea ingelat in privings «cifruluby de aici, dar eel rat exact imine Andrés Cuesta: «Spunind cl era vars, don Luis nud mulgumie @ adaugt aminuntul cd era in silele de eanicull. Pentra aceasta se va folost de esle mai extrordinare ‘Motival pentru eare in aceate alle eete att de cald se explich prin aceea ci acum Soutcle ve apropie de o stea care in mod popular se numeste Canicul, ir ltint fi spun Canis (Gtinele): aceasta se fntimpli in momentul cind Soarele intei in zodia Leulut gi retafo 628 sau a Race! Tun fle sceata din ct pete ge adevirat, «| fim ef de Saleedo Ci Ambrieat ir Cartes 5 OF iinet vuna foarte 8 grade si~ Cline pene Mai « Phin nue facut din © Don i cate de a de nol, ue Inte. relor folos veste dezn Gen oe Seschisa, Tot « pootal «i opi un ¢ centellas Bi fost: « ce privestDE TAINA) Ms, Tocul, tot plu i‘ cocroteste veate pre © vor de vine foarte Jace Gala Gragostea, rnp ee bea Slmetide, magnetct ‘ou intee- etava 27) preficine © decie un tee: langurt alatuet de iaind-o ob ie de trade atk sceste chy, da cel ss gadeugs rordinare init ft spun « Leulal gt ru « Raculut; cum ou erezut unit (alusio le Seleedo Coronel —a.n.)... Decl In sfigical luni uli. pentru a spune don Luis oi Soarcle se alt alicurt de Cline, il eseeming pe cesta din urml cu « Salamandes Soarclui>. Salamandta este un animal ce gopitla, acoperit ci pete gelbene... Arietotel spune ci « aruncats in foc, Salamandsa nu arde--- Dack-i adevirat; asta su ne Incereseasi acum. Pentru Soteligenta poetulul nostru este euficient si {im ch despre acest lucru este vorba,.. Ciinele ceresc nu simte focul Sosrelui...». Nici Saleedo Coronel, cu exceptia confusiel dintre Leu gi Rac, nu so situa in afara edevérulul sctronomic, fiind chiar mai exact decie Cuesta: « Descrere a veri: spune ci in siua acce Imbricat in stele, Cinele Cerulul Kita; poate si fe vorba de © imieatie dup Man Cartea 5 (probabil, Marcus Manilus, Astonomiea, 2.0). Beorcurque canis, Laat que canicula flame, Ec rapit igne suo, geminatque incendia Solis, inele Cerului este © imagine sau constelaie care constt din 18 stele gl are in guri ‘una foarte luminoast, numici de latinl Canlcula gl de arabi Alhabor.... Se afld in Rac, la 8 grade 91 40 minute longitudine gf 39 grade gi 10 minute latitadine meridionald,..[-au spus Cline pentru of are figura unuf cine care aleara% dup un depute. 2) Mai adaugi Andrés de Cuesta: « #poerul | spune «vestido estrellas» mu penteu ok linia numeste salamandra «animal stellatum, ci pentru cl, realmente / Cit facut din stele». Don Dimaso Alonso se declart mulgumie icra tocul ew explicate ul Cuesta g subi rk sensul exact al verbulu lati ( clip a pilpi) aitind cB, in acest caz, semnificatia sa le | este este de a lira (ladrar), precum inten sonet (Descaminado, enfermo, peregrino) eradus de noi, unde descoperien . Repetide Inte, no vecino, Aistincto oy8 de can siempre desperto,. Tnsistenga comentargtilor asupra celor dowi versuri se explick prin insolical metafo- ror foloste de poet. Evident, pentru a marca sosies luk Acts, hott ‘este deznodimintl incre fl re in ceea ce pri- don Luis nu putea st usese decide o metafort cosmic. ‘Ca un semn ficut din cuvinte pe bole cerulu. $i pentru ea importants acestl sosel sk fe si mat evidentS, intrarea in scenf a personajulut va f subliniaté gi prin lunga parantesi Seschist, imediat, de versurile urmitoare: . ‘cuando polwo el cobello, hinidas centllas, i no ardientes, aliffares, sudando Negs Act: ‘Tot ceea ce oe afk intre cuando gi legs Acie ax & putut ah fe pus dupi sublect, dar poetul «intiiem pronunfaren numelui lui Acis prin acese portset de cilitor care eoseyte ‘dupi un drum lung, cu pisul plin de colbul drumului i chipul plin de sudoare. Ca de obicei, entra intiriea imapinil postice, descoperi gi aici o inversare de termeni: «huimidas centella /, sino ardientes aljofares» —omede scints,/ dact au pede fierbingis normel ar fi fost: «ardientee centllas,/ si no humidor aljofares». S-au mal purtat dispute gin ceea ce priveste ultipele doud versuri: 4 boca dio, y sus ofr cuanto puido, al sonore cristal, al vital mudo, 629“© pe cea care dormea, Octava urmitoare, datoritd descriptiviamulul eh Cnace Aine ideale tempera esetice sine necsare tn aconone tae ace : seins Goto) Iecerpretabil rimine numai verbul fomenar a produes; oon Pen | dace eal eee of Ff vorba de ghinds gl mu de meres Yomenta tree eee Sie Leeh In prio versiune, ina, nu apace fomentar, edition dione Ig oe) Gack G6) reno iets pentru ch coat cole tet ofrande sine reluate tn scans net GO), eum stem de corel gent — migdhes wack vusty gee mee Se Sauk marl metafore din octave urmitoare'(27) au niscut de seoneaae ee 8 fost consideratt cx mat putin reas fntre dos mirtos que, de espuma canos, dos verdes garzas son de la corience + Intre dot mirti ce, abit de spuma, dot verei bidani sine aicundet, Tranaferul de tnoupii de Ia un termen, mists, tx aleul in cazul Tui don Luls si efortul comentaritilor ‘al aproplata de planul real @ fost, intr adevic, doar mitul, care sek in apt precum gorse, Cominele invisible trase de zefr (Fevoniy) peste. patul dourme Galatcea i-au dus pe unii dintre ineeriven! Grelesiy Ec atgns (oat de vod), aprecinduse chat fi voron de hamac, Der cone fos ups pe deh on Damaso Alonso, era pe atunci nu un hamze, ein pat obi oe srr Pa dol suport tn formt de X, de und #1 denumien de pet foorfonr sede Caen: &\Vael vilulvalurefe Favonia «+.» inceatet at peorece cea “ousir de (lcative» din original: « Vsgns cortinas de volantes vanes | comma Facies Versul 220; sarzas, este foarte obiynule le» descoperi o specie de garar cit ‘util: mu exist garea verde, verde find (coma) de umbes, unde Alfonso Reyes) Is cama segur ce hizo de cus arueenss * foe cist de Chacon, Salcedo Coronel, Andcés Cuesta gi Millé in mod difeie seguir se-hizo de sus scuccnas Diferenga —segur, secure si seguir, a urma — este foarte mare, ln raport cu metafora, In cate pattcips respectivul,covine, aceasta ercbuie sf eidem de acord asupra sentslul unui alt asucenas, rin, ingles gi acesta in mod diferit: pentew Pell far dacd © apreciem cet devine enormi, Penera vine din respectivul vers: er si Salcedo Coronel este cea, Peneru celal, acai crni(nercal) repre 38 cum spune poctul in versuile 179-180 octaea 23), Pert posbilti, cke dout pentru fccare verb: 1) ridienduse, Sy dat Sal pe care dormen seu 2) crnit propriual erp. Te al dolls viet ) rilcindoae, ete wematd de rin cei adevaeai, sa 4) de cre wopsloy dn, olcara a, lice, adepe al formet seq, devine stimtstly eGalatec, te 6 die somo, oe side iar exalt rimin vesait sa cia n picomrey aldel see co 630 seen culcat «Ciudagl my Seleedo vurmessi obie partea Tui C. Precum Ingelenss astt clfedareel pe din 1622 (A: E posibil Alonso obser Un motis Flonat, ef chia E vorba, de ‘runchisl une adlosiei lui Pe Lai doo securea de ac chil desl De 0 aug. comentat, pind foloseste noti. cared alfa, ae dori ai fog de padi, in face entra ef Traducere pile de1 putin rea nut poem» unit comen- menea, sv se obignuie © garta it verde find abel, unde ) ls cama ceo, dup » apreciem, 8. Pentru. civul wore: ronel este sl) repre: ava 23). sicindwse, cat, dect spus, cum stitea culeati pe crini, acegtia, nemaisimjindw-i srupul, mor», Exclama don Dima “ Bineingeles, sigeata slobosits din arcul lui Cupidon nu va fi una obignuith, et pe smisura Galateet: sin harpon de aur (ocavs 31). Odaek lovieh ginta (pieptal nimfet blanco pecho), aceasta se transforms inte-un fel de cutie de cristal (carcaj de crival) sau, dock nu, lnte-o tolbd (aljaba). Dispute fost lungt gi in acest caz, dar don Damasio Alonso pare sii dea drep- tate lul Saleedo Coronel: «Corco} si aljaba inseamni unul gi acelagi icra; aceasth ima. ine este vicioasi gi ae numeyte pleonasm?. ‘Am echivalat “EI monstru de rigor, Ia Gers brava» prin «Neinduplecats fans seinsci, ingelegind ch este vorba, Sreqte, de Galatees, invinek deacum in dispresul ef fata de “dragoste #1 digpusk si ghsenset pe cel de care ee slmte indrigostis Somnul prefteue al Isi Acie (octave 32) a fort interprett in toate aménuntele Lut posibile de eitre Diaz de Rivas: in felul acesta, Acis o putea contempla in vole pe pimfi gin acelagi timp, crerind ef doarme cu adevirat, aimfa il va putes contempls, la rindal ef, mat mule, ajungind si se indeigosteascs. De asemenea, cercetind.o irk ca fet si-gi dea seams, Acis putes deslug! mai ufor, pe chipul el, rectlle de afectiune mu dispeet, Prin versul « cama de campo y campo de batalla» — pat din cimp gi cimp de bit lic, postal anticipessi decnodimacul intllnelidinere Acts gf Galateea: local unde aceasta I gleegte pteficingds-se cf dosrme va deveni «cimp de bitilie» pentru dragosten dintce fi Géngora mai folosise aceasti comparatic a patulsi conjugal drept cimp de bitale 91 fo va mal folosi gi in Singurdtatea fntla, upor modiScats, in vltimul vere: «a batllas dde amor campo de plumss». “Autorul acestel imagini, ne spun primi comentarist,« fost Petrtca: «e duro campo i battaglia it tetsom. LATET ANGUIS IN HERBA... Octayele 3335. Teiadt perfect {n unitaton ol, dat find aménuntul cf, pentru prima dath, poetul unejte octave intze ele, distsibuind absolut simecric frazele postice de Is una la alta: ultimele patra versuri din prima octavi (33) sine perfect solidare cu primele patra din urmieoaren (4), in timp ce ukimele din aceasta octavi fac comp comun cu pimele pacru din octava 35, Nu poste & vorbs de © Ubercate intimplatoare. 5 acum, ca © pausl care cldea matematic dupt primele patra versus, toate ocavele se inchideas ca wnieiti poetice iadependente, De data aceasta (gi procedeul se va mai repeta in cazul octavelor 55—56 gi 5758), don Luis Ini ideen poctica sh traverseze spa. ful iranie al octavel, pentru a eublini gi-n acest fel, am zice, grafic, censul ascendent al suneia gi aceleiagi actluni, descoperivea Iui Acis de citre Galatees. ‘Trocerea aceasta de la 0 octavi la alta, ne spune don Dimaso Alonso, era freevents In poemele italienest, de exemply, if Tasso (Gerwsalemme Liberata), de cele mal siulee ctl ot 0 intengie poctick foarte impede: planul imaginar al unei comparatit era rezolvat 632 jin ule tle octar Exte ceetind i dorind 7 34), Moi x mals (wersurile secunden Nes veder pulai» ¢ vorbs de nlolel: & ‘Sa Dise in echilit verb lac de acne Or far fel gone, Aco chip ne (charpor Conrolifem oseeascl si pulve, 1 erengile Intect er ‘rofeu.» uta, cl pe al nimfet de cristal) den deep. conta fark spretsl ei ‘ontele Iai 1 vole pe. ontempla, © fark ea afectiune > de bith ‘de acensta ea dintre bitaie gt a bacallas Je. poetice clidere 4 fac corp, implitoar.. te octavele verseze spa wendent al + frecventh ‘mat rule 1a rezolvat fn ultimele pateu versuri ale unei octave, ar planul real era dat in primele patru versuri se oceavel urmitoare : Enc exact ceea ce face si don Luis: precum pajers (planul imoginar) care sti nemiy cath fn tia cerului pentru a cobori ca un fulger peste pulul de uliu (versurile 5—8 din foctava 33) aja sth Galatea (planal rea, Sntr-un picior, aplecath deasupra loi Acts, cer- fetindui chipel, cu gulf, pentru a mud tresh pentru cf nici el nu o trexize pe ey si Govind pentru aceasta ok rede la thcere pind gl curgeres apel (versurile 1—4 din octava 34), Mai deporte, privindu-t chipul (vereurile 5—8 din octava 34), nimfa il cercees: cu muleh atentic, indrigindu-l, dack nu pentra suavitate Tei, pentru frumusfen viri 4 din octava 35), Deci, proporitia prlnclpald se efi in octava 35, tar cele (worsurle secundare fn cea anterioat ‘Nu sint prea numeroase in cazul acestei tlade dificultiile de lecturi. Prima a avut fn vedere cuvintul Bult, ce trance in acest fel inseamni « formf exterionr® « tru- pului» (Guests), dar tranteris eulto semnifck fats, chip etc. S-a acceptat ideea cf este orbs de bulto si mu de vulto betacizat (pronungst cu b in loc de , fenomen comun spa- Diolei: bentana pentra ventana, fereasts, ori baca pentru eaca, vac. fetinue mai departe expresla haciéndolo dermido (ficindwl pe adormicul, prezens curioaad «a limbajuloi popular aliturt de ateea rare cutiste» (Démaso Alonso. iscutti mai longi s-au purtat in jurul expresil librada en wn pie, datorts folosei ‘unui verb latin care nu sa transmis in spaniold: lbrare—a cintiri, a pune in balan, fm echilibru —, dar gi-a lsat, totusi, un marcor: bra —llvri, Foarte apropiat de un alt werk latin, Lbwrare —a elibera, ltrare at fi putut si duct la confisti, dar comentaigtit hu sea Isat ingeloi, jar Cuesta a mat adfugee gi aminuntul cf fn lating Iibrare, in afard ‘Se senaul e citi, mai insemna gi «riminerea pistrilor nemigcate in ser», Géngora tranemice amindout semaificaile ‘© splendidé imagine poctick se afs te versuri: tendo colorido el bosguejo que 3a habia fn su imaginacién Cupido hecho on el pincel que le cales su pecho far ingleeul ef nu poate & decit acesta: sfgeatt de Cupidon, nimfa simte 4 se Indes oseyte, dar ni cunoagte ehipul indrigostiralui gl mu are ald posbilcae decit sf gil fmaginese, Este ceea ce ni se spune dealefl fn octava 32: ni lo visto, f Bien pincel siave To he bosgucjado 3a en su fantasia (ows 351-252) ‘Acum, poetul revine asupra acestel idl, augerindune oi pensula care a desenae acest, chip nevisut nu a fort deloe deporte de adeviratal chip, cici nu era alta decit sdgeata (harponul de aur») cu care fusese loviti. ‘Comparatia din finalul tiadel flores su boro et; euyas colores, tomo duerme la lus, nlegan las flores (ow. 29-280) 633este tipiclatit pentru poesia lating, cit gi pentru cea renascentsti, unde chipul este ase- iminat mereu cu florile. Géngora face un pas spre batoc, spunind ci aceste fori nu a ulosrey ciel Hpsegte lumina (Acis sti cu ochii inchiqi) cate 28 Te punt in evidents. Octavele 36—38. Ia plicut mule tai don Luis adagio-ul latin al garpelui ascune printre flri (precum Ia sin), folosie dealefel gi de Renagtere, dar «risucit» in eoate felorile de area baroct. Don Luis Ia folosit de multe orl, gil va mai folosi inck o datk in Singwritatea 1 templado color de la que adora, bora pisa tal el pensamiento precum gi in Singundtatea a dowa: Billa pues sere, y sierpe al fin pisada = alisfar wormitando fugitive en lugar de veneno— (or. 300-329 SE foloseste acum, spatiindu pe inereaga dimensiune # octavet 36, cu un perfect bru fneze planol imapinar gi cel real: precim veninal gaspelui se giseste mai degrabi fn cimpul silbatic ((tonso prado), decit in gridinile ingrijte Gardin eulto), atfel sia ascuns Amor veninul cel mai dulce in chipul lui Acis, cel pe care Gelatees il soarhe cea privires, In acest caz, primele patru versuri reprecined planul imaginar, lar urmitosrele pe eel real. Géngora, pornind de la latin, se despaste aict de acestia, presentind:] pe Acis nu ‘ea peo frumusere feminisatt (precum in Ovidiu), i en pe tne virll, béebiceascs, Dedicatt In incregime cercetirl reacyilor psthice ale Galateei de citre Acts (care se preface in continuare adormi), octava 37 pune 0 problemi de interpretare foarte rea th se pare, in ‘nerezolvat.sutisficdtor, Pentru o mat perfect edificre, eranscriem mat Sethi versiunea prosifictl «lui don Démaro Alonso Asis, precum Argos, cel ou o auth de ochi, este mereu ateat la chipul Galatect, reugind s-0 vadi mai mole deel il ingiduie rapide vidicare de pleospe din somnul sia preficut; easement unul nx care pierunde in cot ceea ce gindegte gi simte (conf, fori goviind intze teami gi dmagorte) Gslateea, chiar duck aceasta gi-ar acopert chipul feu brons, ori ou un sid de diamante, Pentru ci dragosten gt ioni eh introdwci focul pasiinii nu printr-o deschisiturd din zid (precum au introdus srecit calul de lemn in Trols), ql chiar fri si se atingh de aceste ziduri.» ‘Acelagi lucra il spune 4i Diar de Rives, referindu-se mai inti Ia vers ppenetrador de lo que piensa, | ile: atince 1 bconce mirelo diamante «... at de mare ene puteren draporte, incie it a tobiclat pereicacaren dew cunongte interior (Gindurile Galateet —n.n), chiar daci aceasta ar fi o statuie nemigcati de bron: sau diamant.» 634 Se trece « cexplicindute « “«Poetul s cunoagtere, ficut in Troin ‘Amor are ati: com sf nu pe Broares ‘Amor: call poste'fi fagele #41 conteaice pitrunde dine recistengi a fi (penetrant) $i ‘yom intilni cu sh en de obi daa & somnul» gis aceasta tain G8) au poral: nigte inci joase, props biliate. Octava 39. 1 enti aceases paste de ele F dizecti' apo: pe Acie de suas af al ser fodihnet sale! Sndeplinindw apreclat ree Inevieabilel, ve mal pute ‘Ukimele do tinert se tot de poet, interludia poal ee ase flosi nw au len. lot sscuna oo fn toate ingwitatea a) wun perfect nal degeabi ‘atl 1 Hl soarbe smitorrele ve Adis nu sec, ‘cis (care stare foarte @ tut don, 1 Galateei, omaul — Gaps com spune don Dimaso Alonso — este reprezentat de acest erei octave, pregitite ‘reme, mai exact de Is portretizarea eelor doi protagonist, fh amangate, oarecum, Acie si Galeteea. Existt gi am incereat s4 plstrim acest lucry gi in traducere —o gradatie ascendent fs aceatel stiri, att de bine marcati,ineit insstenga asupra el mu ar avea nicl un rose ‘Mule mai importants, in achimb, ni te pare a fi complica poetici acummulats ia accasti triads, in evidenta defavoare & unei narafiuni care, practic, nici na fost avuth in veder ‘Acts gi Galateca se agail pe un covor de iarbi, in vreme ee dot porumbel fi desti- forri ritualul lor de dragoste, aus, in crenglle unui mirt (ectava 40); Galateea evith co afald minglierile lui Acis, dar aceses, ate de aproape de glorie i Infern, nu ae last fnving (41); tot ceea ce route In cele. din uri pere si fe doar un strut (42), sigiv ddfinitiv inad pentru dragostea dintre ei, cic in aceeapt clips Amor va cerne dessupra lor © plosie de flori ce se vor preschimba in patul unel mungt mitologice aralel cu accasth naratiune inainteazh «anecdotica» lubir dintre cele douk psi, terminath gt ea tot prineran srt, perfect «sncroniert» cx cel al lol Aca Gunter de sus dos pias los rubies, ‘cuando al clavel el joven atrevido las dos hojas le chupa cormestes, ‘Acest paralelism este, de fept, 0 ogling in care poetul last si se reflecte de ‘dintre Acis qi Galatea, Deloc inediti, cicl in egalt misurk fasese folosth atit in epoca greco-lating, cle gi in cea a Renagteri, Cu o singuri deosebice: pint la Géngora, sim: bolulipi plstea materialitatea sa fundamentals, adiet exista cu adevarat, palpabil, Acum, ‘minuie de don Luis, simbotul iy plerde subseanga concreti, realul devenind imaginar: ogi cele dowd pisiri ae aflé sus, in crengile mireulu, ele mu sint avute in vedere, nu Te vedem, mai exact spus, deci in masura in care reflec gl materializensi dragosten erot- lor fabulel. Nu sint, edict, o alegorie obignultt cio metaford care functioneast ca un recep: tor al undelor tranemize’ din eeritoriul fubil "Acese transfer codificat al sensurilor, ate de obisnuit in poesia lut Géngors, va fngeles in semnificatia lai mole mal tirsiu, de poeti care vor descoperit, cind, de fapt; nici un vor ajunge Ia perfeciunes eu care era minuit de don Lois, Ciel, fae, fm octava 41, il mai plstressi dose sub formi de sunet, de \uguiald (el ronco arvllo) iar in cea urmitoare numai in ipostssa de culoare, acel rubiniu al ioeurilor Guntar de sus dos picos los rubies) Existi, in acclagt imp cu minuires acestei metafore-eceptor, un desen al migcfri stirilor sulleteti traat prin linit sigure, dar nu intotdeauna cu acceagi rapiditare. De multe ori bla inceputs, una din aceite lini igl intrerupe curgerea pentru s face loc lela, ort pentsu a se despleth en insigi in altele mat mici” Astfel se petrese lucrurile uth in priml vers: wea convingeres ef of Laut chiar in prima dintre octave, unde linia abia Sobre una alfombra, que imitra en vano fl trio sus matices (si bien era de euantas 2edas 32 hilo, gusano, 9 artifice, aié la Primavera) Feclinados, al miro mds lozano, 636 at Sea, cin mule decie + fiunea geom: (cetera) si vietimel Ca gti so opreste ‘de sentido> bellor, en st ‘Mal su: din versul unde Acis poste bes a legendel + fneles, pi Nu le y feta entice «Son Site ‘normal 58 a plserat 6 pus co ied mai pommt Reine schemascendenti in aceast in vedere: 1 ig sf seen evith nse laa 2), sila asupra lor 2uk pais, dragostea in epoca oil, Acum, fimagina: vedere, aw un recep: sora, va fi ei law sie de don de gual rubiniy al A igs dicate, De a face loc ucrurle feste intreruptd brusc, prin introducerea acestel lungi paranteze (ce se ramifc, la rindul ci it alte lini, ea un zigzag sonor), pentru a reveni Ia acceagl inlyime abia in vers! al 5-lea, cind inaintarea atit de lepti se opreste definitiv, ficind loc unet vertcale mai ‘mule deci rapiai (cideres celor doi porumbei in crenglle mirtului), eassth ou perfec: ‘iunea geometrici de verbul calar, imprumutat de poet din domeniul vi (Cetreria) si semnificind migcarea pe care o fac aceste pasici cind cobs Ca i in cazul prime lini, opritt imediat dups verb (eclinador — apecai), aceasta = opreste tot dup verb (calé), optire marcati de 9 pauci de sens («forzos paust de sentido» — spune don Dimaso Alonto), detchiss ca o fereasts spre cintecul porum- bellor, ca epre un rut al natu ‘Mai sugestivd Inet, pia ordines vocalelor (e--8-0 din wereul 325: bruse asupra s-t-bis), ni se pare migcarca nore las ondas y la frutay imitz Antse valuri xi fruetd, imith, unde Acis pare ci pluteste ineradevie, precum Tantal, deasupra apei pe care nu o poate bea si sub mirul inciscat de feucte pe care nu le poste atinge, Perfects codificare a Tegendet mieologice din care poetul mu a pistrat deci gestica, dar a avue giji sf rimind fngeles, pein coreagia eabiles in uleiml vers al octavei: fugitive cristal, pomas de nieve slunecstor cristal, mere de =ipads Nu Ie-a fost greu comentaritlor din secolel al. XVIl-loa ai descopere in «ondas y feuta» legenda lul Tancal, dup cum, ajurati de scessth corclafie, ni le-a fost grew eh dentifice in «fugitivo existal» si'¢ pomor de nieve bratele 4 sinii Galatoci. “4Son los pechos — scrie Pellicer —, donde ae eitrenan las catiias primerss de los ‘Sk tn acest caz;n88, don Luts forgess8 imagines punind fruta acolo unde ar fi fost normal si apari pom (a poesia iating g italian legends lut Tuntal — observa Vilanova — 1 pista pormi di Tent), gi reinind pomo pentru sini Galatei, unde un ale poet ar 4 pus cuvineul exact, manzana (mit), Priner-o astfel de forrare, amintita legend ee cla fick mai mult, ir Galateca devine, indieect, purtitoarea pasivd a unui chin cantalic: pommi di Galatea! Relntorcladucne in acest punct la prime octavf, ef incercim gf sf lustrim peinte-o schemi modul cum se ramilich parantesa din prima frat ‘que imitara en vano el tele . reclinados vy ils, gone * Si bien oma de la Primavera cuantos sedan y tei, artifice, 637“ Aceot lung 91 foarte complicat ablativ absolut —spune Démaso Alonso — care incepe de Ia sobre i se termini Ia reclinados, cunoscind wn ton lent si voit enuniati plin cu Mimuriri gl snigmunte, mu are alt rose decit pe acela de a face ce nchunes ime, iath sk contrasceze gi mai mult prin rapiditatea cu care se petrece.> al miro mds Lozano, sina 9 ota lasciva, si Higera, paloma se calés Este vorba, intradevie, de dous miserl diferiee gl cx rapi covorul se desfiyoarl verde si orizontal, in veeme ce aripa ‘in albastrul cerufat deasupea Iu, « Cusurpiu», Pellicer ii reprogeass nici lal Gin i doar se vopsen Neingelese pind sot au simas din aceasti triad versurle 323 gi 326 (octave 41). Tale, in original, alitusi de celelace doui care le preceds ora faptul ed in Tyr nu se fesea masa, El ronco arrullo al joven solicka; ids, con desvios Galatea suaves, 323 a su audacia lor termines lita, 324 y el aplauso al eoncento de las aves Pint la un punct, total e limpede: « Uguiala Figuyicé ( porumbeilo) fl Hint pe tinkrul Acis; / dar, eu sfcli Galateen suave, / oprete (pune 0 anume limits) cuterangelor sale, / si (opreste) bitaia de aripi a pisirlor Ta cincecul lor». Namai ef Gecare dintre comencargt are © pisese diferied pentru wleiml vers. Asti! Pellicer: Galatea «ponia limite... sl aplaudie con Ia imitaciin los arrales de lng palomas» —Galateea « oprea ... aplasdind prin imitaii uguiala porumbeilon™, Saleedé Coronel: Galatea « limita tambien el aplauso al concertado canto de las aves, no da lugar con su resistencia a que las aves celebren de todo punto las victe, ‘as de Amor en su dulce canto” —adiei « opreqte de asemenea bitaia de aript le cin ‘tecul amoros al plsirilor, au ingidule prin reristenta ei ca pistrile of indeplinesocd tatra totul_vietoria Tui Amor’ prin cintecul lor dulce». Si Andres Cuesta: Galatea «hace que las aves no sean tan aplaudidas de Acts, esto 5 que no corresponds tanto al deseo que en el infcionan, Y bien pudo temblen ‘no sé si mejor, sin que haga selacién a Acis, que Galatea con aquellos desvion he ue tambien las dos palomas no se srrllasen y se juntasen tanto, puce plows de lon aves llamen Jos latinos aquel ruido que hacen con alas y pico. Adicts fl fineat pe Acis, obliginds- si fie mat moderat in doringa lui stimulatd de clntecul pisirilor sea opreste, prin gesturile ei de refus, ping si cintecul pistsilor, obligindwle of nu ces 41 sf nu ae apropie,pres mult, clei prin gplauso de los aves denumese latinit pomoral pe care pisirle il fae eu ariile 4 ew ciocul>, Dintre cele tret opin, cea a Tui Seleedo Coronel (care fees doul soluti) pare fei mai apropiath de adevir, don Démaso transcrind feazcle respective una sub ale, Galatea... limita... los téeminos .. a su audacia Galateea .:, pune ++ margini ... fndsiznelil sale (Acts) Galatea. "Timita -.- el aplauso ... al concerto Galateca ... opreyte... bitaia de sripi... la cintec, ‘diugind soluyis sa: « Galateea opreste, feineash elanurile tndculat gi mu ingiduie s-0 minglie, limitind toful Ia armonia pisiilor. 638 , Pentru a sick ou ties Cikitorut tek de noi «Plicutu Na exist, ra, lo dor de oguiala sett stig Vasquez glotios, As «Yemno To « sul vers al Nami « Octavels srugerea et de teorn trapick Jul Hercule, © dacs durer Tnereags pllri cove puternice, si Polifern insu iva), Galate Aederel gi vite Polifem nu 0 sscutitd a gels (eferdlo, P ‘Obser tari lm Diaz + fabuleit din cite am ir Soarelut. “André fnseta gt ok 0 veraol went Joseph iego: nu Henungiativ, ctiunea ime. 1 ca posite: ade vertical (octava 41), 1 ineiies pe ‘utezangelor vers. Astfel salos de ‘lor. canto de las las vieto aripi la da © Acts, esto ‘ambien, y cesviow hacia awso de tar trent pe visillor eat ‘nw cinte ii 2gomoeul ‘olugit) pare sub lea: inghduie +0 Peneru a adiuga: «Nucl place fn tncregine nici una din eolugi; iar a mea Hmine sic cu tthe provizoriu Cititoral romin igi poste alege oricare din aceste posibiltii, inclusiv pe cea ofe- Het de noi: Plicorol cor de pisisi in presind ai vimion, [Nu exieth alee difcoletti deosebite in triada in discutle. Lea reprogat,-crte ade- virat, lui don Luis gi faptul of a ffeue ea uniren dintre Acte gi Gulateen of fe precedaté de vguisla porumbellor si, mai ales, de plosia de violete negre Pellicer), sugerind ‘stl afirptul tragic al acesel iubis ‘Véequer Siruncla Ia contrasi: « Tubirea aceatea nui g-a terminat intron mod ris, i glorios, Astel a lsat i se ingeleapl Licio (Géngora — nuns.) prin acele ultime cuvinte: 4% Yerna lo ealuds, lo aclamé rio —«drepe mire il salut, drept fluvie il aclam& (clei: raul vers al poemulei Numai ed nota tragich urmensi foarte curind, ULMUL $I VITA DE VIE Cctavele 43—45. Implinied drogoscea incre Acis gi Galateen, se trece acum Ia dis ‘rogerea ef de citre Polifem: ploala de toporasi negti gi mbcandre albe se stinge sub apo. teoza trapick = unui amurg marin, cind Eton coboard soarele in valu, lingi Coloancle lui Hercule, iar Polifom se agazt pe una din stlncile de la yirm, pregicit sii spunt inck 1 dary durerea ss i aceastf triads, precum octave 39, acel interludia, ex prin interventa directs » poctulut, cu un prolog care andeipeast plisl ce va urma. Tonal evte grav, aplsiter, eovestitor do. rol, iar structure trade te sprijink mai mole decitoricind pe universal nealerat al mitologiel. Se lueressi in lini puternice, sigure st putine, un deeen in care eminuntele vor fi adaugate mai ticis, de Polifem insusl. Moarea din dragoste gi nu vie din team (miterta de amor, y de temor no viva), Galatees aude cintecul ciclopulul ea pe un fulger eare despick stincile i asemeni lederi gi viged de vie il imbrigigeasd pe Acis ca pe un trunchi de uli, ekutindu-g salvarea. Polifem nu o vede, dar 0 cauti fo va gle, find ea trunchiul de ulm #8 cadi sub securea sscutith a gelosiet al inflice olmo que puedazosiasegur de los celor hard aguda). Poetul fa are curajal af spond el inrugt ce va wrma qt incredinfeash aceasth rfepundere muzelor (Geferidlo, Prides, os ruego !) ‘Observind troceres brusci de Ia luming gicdragoste Ia intuneric gi eragiam, comen tarigitimpului e-au tnerecut in a4 eublinie daesle mat imporeante. Diaz de Rivas: « Cu cit epeie now gf curaos ig incepe poetul cea de « dous parte 8 fable... primul vere (Su aliento humo, sur relinchor fuego) este cal mal indriznet din cite am fain in acest sens. Picindu-ne #8 trfim cu adevieat rgomotul gl migcarea calor Soarelut ; ‘Andrés Cues, comentind acelat vers, este mal precie: fingers gt ch obosisert cali Soarelui, ne spune ck scotea fam pe nist». $ltotel ne limureste versul urmitor: a Bien su freno espumar: «pentru ef mu pare potsivit en focul sf e im- preune cu valurile, epune al blea, adict aunque (chiar daci)». Joseph Pellicer, in schimb, descoperk o grejealk in las columnas..> que erigié at iego: mu Hercul-grecul, a ridicat aceete coloane, el Hercul-ogipteanul. It va rispunde Gucsea: «... 0 folosit de licenfa Ia care au dreptul poet pentru a atibul Yaptele unui tunci cind acestia au acelagi nume>. {1 ajutase ia acest sens Pellicer insusl, Pentru a ne epune eh se rou aleui 639fntrealtele, in cele patru colosne intregt de coments ‘ii ne spuni gi cl au existar 54 de erol numigi Hercul. ta playa, de escollos no desnuda ~ tiemul, nu fish recify avem de a face cu olitott: garmul cu recif, Tinterna es ciega y atalaya muda ~ far orb gf strajh muth; vers explicat perfect de Pellicer sare vorbegte pe lang de astfel de steii, puncte de observatie camuflte pe malel mari vind obligain si seminalizeze apropierea coribiilor duymane. Prints-o pauot evident, octava 44 se degparte astfel: primele pattu versuri sine dedi cate Tul Polifem, arbitro, adick stipin pe munte gi fiem, cintind ex o fonle din. Suiers ‘urmitoarele patru apartin Gelateel care, de teamit ar dori si se prefacd intr-0 flosre pli pinds, intr-un fie de farbi sau un pumn de qieing (breve flor, Metra humid, tierra Poca), vers alestuie din ert piss perfect egale. id lasciea nu inseamni vigd de vie lascivd, cl exuberantd, ne spune don Démato ‘Alonso, aceasta filnd semnifcatia latin’ a cuvintului. Era un obicei foarte sispindie al culdvatorilor de vith de vie de a face ea aceasta ‘8 se desvolte in ulmi si alti arborl. Don Luis transforms obiceiul ia metaford. ajun- ind pind laa spune ci bragele Galateet era crisalinos pdmpanos —Iitart cristal, fein 8% contrasteze mai mule fragilaten nimfsi in faa fortel bruce a eiclopulul dedicat acestel « grejei», neultind CINTECUL LUI POLIFEM Octavele 4658. Neintrecut in urienie, monstruositate i fort’ fick, Polifem fusese prezentat ca atare in mai toate sursele livesti din antichitate gf nuvi pierduse in hidogenie nici in Renagtere. Numa Ovidia pare sh fi siti in el un persone] malea ‘ugor feagil in sibiticis Tui, si pase fnsi, mat departe gi fick n glas un onrecare ton de duiogie, fri a merge, schimba prin nimic infitigarea. Polifem era condamnat def nit 45 rSimind sie gf uring, chiar dacf el insugi se vedea alefel Desigue, Eu mi cunose: mA virul de curind in apet oglinds Limpede gal meu chip imi plicu QUETAMORADZE, XI, ¥. 821-850) Lui don Luis — i prin el barocului—pare af i se 6 fGeut mili dette slugenie cumulaté de-a lungul cimpului si pentru prima dati, cel putin in interiorul afu, gan: tel gh va altern inftisarea Desigur, prin aceasti schimbare In bine, barocul ipl respecta legile sale Gree, féctnd 8 contrastese gi mai mult aparenja gi finga interioses, locuitt ping acum nusiat de viclenie, riutate gi violent Dar mu neapirat mumai aceasts deplasare de lini, eccasti devicre spre spectrul feamosulut pare ail & preocupat pe Géngora. Contrastul inte exterior-interior, Inte forma 4 continut eravun Ieuru mule prea uyor de obginut. Poccul a simgie nevola ail sporeased in datele lui, auenfind un astfel de contrast gt insofindusl cx altele, Ciei tot un cou trast este gi imensa forth fcici a ciclopulul, de care rimine congtient, devenita cai inexistents im faja tub. $i tot un contrast este gi silbiticia, singurdtaten gi isolates sa carer stipiniserh existenja pind acum, cind, brusc, va deveni dulos, infelogitor gl chiar seneros. 640 Ce ar 6 pe atie de he de sentiment Tae, as Singur ochi, Géngors ra + seaturit sale, iubirea, ‘Na em i div, sealianel unte oft de Marino in sc modifcare de ainale, hapa picia unel ata Ii Polifem, ¢ cou mettica ‘Ovidiu sugestio incey vi Polifem spune foarce Goagora Gintecs Gent Iai G. bun al cutur Na ee Stigliani gi superfcalé « paslunes rer ‘Una dur sansforms th anle perso Beulestile 1 de -comentar eroului. «O, in care [Polif tle gf buses Metamorfore Si ved tee al lui Po ‘Aseultinsell», pouting > lieoth: garml fect de Pellicer e malol mir ssa sit dedi le dia ier; fo doare pli Inumilde,eerea don Dimazo face ea aceasea netsfori, ajun rieealni,Ficind pula cies, Polifem nugi pierduse sona} maleabil, fied = merge ondamnat defi evatca sloenie coral su, ggan- le firey, flctod scum namai de re spre spectral Hor, inte form fail eporestch Sel tot wn cone devenith on gt en gi izolatea ca legitor gl chiar Ce ar fi putut si fact, in definitiv, Polifom, pe cit de mare pe ate de utit gi tot pe ati de hain, in fara lubirt? La ce ar & fost bund atita fort, de veeme ce un wstfel de sentiment nu admite in teritoriul lui decit gingtsa gf mingiiovea? lati-l ajadas, pe Polifem preschimbst inten « monéeulo. qalin> —ficiu eu un singur ochi, eu sufctul ptjlic de focul unei mari gi adevicste iublst, In tiparul stu urieyesc, GSngora va cura toaek dufogia lumi gL va pane in gurd mu aural fuierul pe miars staturil cal, ci gi cele mat frumoase gi mai cutremusicoare cuvinte care ait mircriecerca fubires. ‘Na era intru totul nous aceasttatitudine fas de Polifem. fn traducerea sa din Ovi iu, ialianul Tomaso Stigiani se Indepirtase de textul original, adiugind de la el ami. prunte ori de cite ort i se pireau oportune. $i acelagi Iueru il {eure 9i Giambattiots Marino in sonetele sale, desi, sici, inengia ni poate apreclath dept o incercare, de modificare deliberath a portretului ct mai degrabii un adaos galant venie din perten sone sibilcititepoci, care vrote si se recunoased, dar nu oticum, ping st in modlele antice it priveste Spania, lucruile par si & mers gl mat departe, tng sccolal al XVElea find plin cu versificti mitologice care, nu o ditt, se indepdrtau de rigoatea rursclor orf, Binale, hispeniztnd, ca si folosim un termen cu mule adevie, unele din datele eventiale ale acestor isvoare. Cristobal de Castille, de exempl, pare +i fi intuit eel dint rod sicia unel atari atitudini stim ceaducerea aa din Ovidiu ae va opri exact abupra clateestut Jui Polifm, pe care va transpune int-o propezitie ce ni mai are absolut nimle comun ‘cu metsica din Metamorfoze, iar uneori nici cu conginutul ‘Ovidiu deschisese, dup cum om spus, o astfel de posibillace gi exact din accastt sugestic incepuserd sf prolifereze coneaminitile, poet intrecindu-c inere ini a-1 pune si Polifem in guri cele mat neajtepeate declaratii de deagoste. Dar Damas Alonso o spune foarte frumos gi elavficd destul de precis si de categorte gi noutaten adurt de Géngor “, ete stele are albastrul cerului. Dar Géngora, ca si'chnd ar spune o ghicitonre, mu notessi nymele pisiel, dup’ cum mu 1a rostic nicl pe cel al Iebedet! Pe amindous le rostise in octava 13-a—« pavon de Venws es, cisne de Juno» —tor pentru a clogia frumusefen Calatec. In ofr, in ulimul vers—Oh ti, que en dos incluyes Tas mas bella | sensul e lim: pede: «O, tu, eare, In cei dot ochi aduni cele mai fremoase stele», Démaso Alonso: “cl aceasth strofi, Géngora sugereact prin trel comparatii (sroafe, lebidi, phun) patra ccloti (oyu de guroats, alb, albastra gl auriul steelor)» Octava 47. las hijas de Tels — flele eaget Tetis. Se poate ca Tels fie aici metonimie mci, In acest caz, traduceren noastel este usor greyitt. In continuare dim peste: sin conecbir toclo, porir perlas — flek de rous, sf nascl perl, Credingi a naturligilor antici, precum Pliniu, ne spine don Dimazo, care atribuiau formarea perlelor din boabe de roul 51 nu din hobul de nisi. Poetul merge mai departe: scoiile nase perl, atinse de mersul Galati Octava 48. In Ovidis, Polifem i spune Galateel ei este « mai de neclinrt decit aceste stincl»— «his immobiliae scopulis (v. 801) si «mai surdi decit_ mares» — «surdior aequoribus» (¢. 604), Géngors concentres:i imaginile, aproplindule gi ficindwle #% se lumineze eciproc: Sorda hija del mar, euyasorejas {a mis gemidos son rocas al wento. Dupi fate forgearh inci o dats traditi, Iisindu-t lui Polifem libertatea de a se Iiuda singur pentr siotecol su, mule mat frumos deci cel pe care nimfa il ascule rostie dintr-un instrument ficut din midi, ineapabil sf scoati sunete plicute, rice Polifem, chiar dack ¢ un instr- ment marin. Versul reepecti este de o mare frumusofe, datorie perfeciunii sale de balan. marino, st agradable no, instrument Nu sint prea numerosseastfl de versur in Plifom si Singurdti lustratoare ale acelsi fect oglinzii de care vorbeste Luis Rosales. Alc, precum in versul pe care Lam comentat cu acelprilej, partea de mijloc versului i ggradable no este oglinda care primeyte din 642. Ver perfect. borat to Oceava so-aden dats, ce In toate dine D: teibuir oh aces ‘obices pentru1 neobosicul ‘pentru a ne cred 8 aceste 1 de rout, se ch niciodats sndeés Cuesta 's cortados a vedad se cor ‘ra — Dimaro 2 compare cu bimesabru.» sul de tantos 1 cel care are + Gbngora, ca Lea roste ict consul ¢ Lim mmaso Alonso: a, pun) pacra dim peste: sin aligellor antici boube de roud Inge de mersul sie decie nceste 9 — « surdior icindule od se al siento, Dap 4 singur pentru stoare ale acalat 21am comentat re primests din \éovk extremitiile cuvintele oglindite: marine —instrumento, Cronologic, versst ea Iu los campos |traniza | utlmente (Singurdtatea tna, v- 201) Versul uemitor (cores tejiende eds, ercucha wn dia) este un bimembeu mai putin perfect nr ulimul, cel in care Poifemn iq eprecick clacecul siu poate fi considerat ca ela~ borat tor sub efectu oglinsl, chiar dacs echilibrulsilabelor ns: maleate perfect: mi vors| por dulce, / cuando no por mia. Ociava 49. (Ciclopul cu dot. ochi!) Dupi o prima trad in care Polifem nu face decie Do ademeneasci pe nimfa prla « vorbe dule», fae a se elogia pe el insugi dec o singuré ‘foc, cind tpt apreciazi singur « farmecul» einteculuiy se erece acum Ie japitirea prin boo fn toate cextele snerloere, Polifem recurge lx averea #8, oferindw--o Galateet ca pe cert cadine a unet view unite gi indestlitoare alicori de el. Astfel stau Tucrurile in Ovid = ‘Tuna aceasta e-a mea gi prin wll rlticese inc multe, Mulke stau pe sub copaet; mulee in pejteri se afl in sine Dact mi-ntrebi cite sint, n-ag putea st it spun; dost siracit Oilesi nuded, Cit de frumosse sint, nu mi vet credes oaigt cu pott si le vesl, cum de-abla-nre picloare ist poarch ‘Ugerul plin, si-apot mict am prisila cea nowt inchisi-n Seaule calde, $i fet am, de-aceeast wirsts, in alte Staule, am lapte alb ca spade mereu, si 0 parte Din ef il yin de bine, far o parted fac brinst cw chisgul Cel subfier, Nu te vot desféei, ea un om oarecare Done eu ieftine darur Don Luis nu scordi un spasiu pres mare acestei «stratagemeD, Iucrind rapid, in tence groase, hiperbolice. $i mai mul, insofesteaverea lui Polifem cu masea sa triste levoritt Sin dragowte: pe cit de mati sint riurile de lapte, pe att de multe si lacrimile. Averes of ‘ihnises sit perfect echilibrate in goeasth ocawi, primele patru verrurt dustrind avutia far urmdtoarele petra chinul de’ nu se 9t lub. Trel lmpresionante orizontale (versurile rg) caleg avurel aceata, dseribule pe 8 relifuri geograice distinete: vii — deaburi — ipwe los alles impido més eacios, tos certs desparezco levantados 1 lot caudales seco de los rios. Dintre comentatigti, Saleédo Coronel « mers cel mai depsrte cw interpretaren #8, dis ‘ibuind, la rindul elu, pentru’ fecare' relief, aninalele lat Polite ile wmpleau Wile (los valles),cSch aici Ie-place #4 paset; dealurile (los ceos) dispar sub gileanal de Tipe cted ele cautl tncotdenuna fname; ia sure. (los ris) erau secate de vacl, pentru SPieletre le blace of pac iatba de lingh suri». Pellicer exclude vacile,rémfaind cs de Shieei erudic pf comentind pe, dowd coloane fntregi puterea avert, cu tot felul de exemple, Pentru a conchide e& Polifern, deg pistor, prin avutia sa este un nobil-- 6430 derivados de los ojos mics, ee tlgnese din ochit me 1 clsut aub ochil Iul Jduregui, care, deyi nu 2-2 ocupat in acel faimos Antidat de Polifem, fu ¢a putut abyine gi La comentae ou suficientlironie: « Este gigante, como Vind. mismo dice y todos saben, no tenia més de un ojo en la cata, de donde el pio lector colegird cud ‘otro ojo ee le pudo dar aqui por compariero™, Decl: « Acest uray, cum chiar D-steh spuncti so gtie toned lumes, ns avea decte un och! in frunt, afl cd piosulcititor se va feline, Incercind si afle care ale ochi (ati putut da ea tovarie». Comentargtt nu sau lsat atrai de-observatis lui Jéuregul, susinind eu rotit drepeul Ia Heenga poetied; folosirea pluralului pentru singular, pentru a da sencatia de mare sau mule. Au deeptate, ¢ posibil ca don Luis sf se fi gindit exact a acest neru, gi, cotuy, cind spunem Polifem, vedem wn singur ochi gi mi doi Don Dimaso Alonso sanctioneasi ca valabild opinia comentarigtilor qi retine fru smoasa corelafic a trei duaitii din ultimele patra versuei ale octave: ubres (wgere) — Ay — jor (chi) — Az leche (apts) —B, —Ligrimas (lactimi) —B, Bienes (avere) — Cy, rales (eistee) — Cy. Gctava 50 (Micrea ca aliment baroc). A trecut, dupk cum am visut, foarte. gribie don Luis peste rurmele fui Polifem: in patru versuri a cerminae cu tonte. Acum, ajuns la micre, li va dedica o intreagl octavi, subjugat pared de vietuile poctice ale acestui sliment expr mate de el en atta desivirgts arti barocs, incit nu gresim prea mult dach vom considers ‘mieten drepe un alimene baroc. Nu sintem, in fond, prea departe de Dimaso Alonso, care considers acelagi produs ca apartinind Viewtei de Aur (Edad Dorada), peecum Ovid: curgenu peste tot riuri mari de nectar gi de lapte, Picuri de galbend miere cideau din stejarul toc verde METAMORFOZE, (11: In ec 3b, Gingora va insata gi 0 va face de fecare dat eprijinc pe trade, mai alee ve Veils, dupa cum arats don Dimaso Alonso, de unde gi- luat toate verbele Peneru frumuseten ei, micyorath poate in traducere,aceasté octava mee seria aici, fm original, pentru a 6 aves sub ochi: 8 Ge tran Sudando nécter, lambicando olores, senot que ignora au le golose cabra, corchos me guardan, més que abeja floes iba inquiets, ingeniora labra: troncos me oftecen drboles mayors, cuyos enjambrer, o el abril los abra, 6 los desate el mayo, émbar distlan yen ruecas de oro rayos del sol lan. Transcrie don Dimaso Alonso, dupé comentargti, ievonrele preluate de Géngors Br durae quercus sudabunt rorcida mela (sito, BOLOGA 1¥, 3) 64s ti, pentru «Lee exemple ‘ack desco fFramuset dase de ‘Cavin este verbu des eubsts cae fole don Luis Trei 1 t Spon duce unl fect, Urmaror, dle marede Polifem, ‘md. mismo legit ott drepeul fotugi, cin retine fr A rc, — srabie don. os ln mien osent expt "considers lonso, care 0 Ovidia i Ge tea. © Géngora. ff mindst swjari vor asuda miete din rou Pinguia conicibur sudent electra myrioae (ratio, EOLOGA vin, 50) ‘Tamarinsti 8 asude prin scouryt chiblieberul grew aliae purisima mella ‘eipane et liguido distendune nectare cellar (Wusitu, CEOROICELE, 1V, 165— 14) 1 of umple celule eu nectarul Uc apes omnia bane Precum albinele care sug totsl, 1, pentru desilar (gi alambicar), Ovidiv, in vereul cit (I, 112) flavaque de viride atilabane tice melt imletea ausle curgea din verdele stejar. . La drepe vorbind, nici nu am inilaie in aceste octave mart difcultsi de leceutd poetica tn cazul primei octave (51), dour ortozraia a pus gi mal pune unele probleme. Mill, Via nova si don Dimaso au optat pentru punct si visgult dup pastr gi tnainee de a, in weraul al doilea: Foulche-Delbose este de aceeasi pivere i dupa escondas, verse 5. last o suspencio, ssubstiuits de don Démaso prince-ua ale punct gi virgul. Saleedo Coronel, Pellicer, Alfonse Reres si unit traducitori (Lucien-Paul Thomas) deplaseaci acest punct i viegull un vets smal fnaince, instalindsl dupi cuvtarul nuera (word, iar, in primal eas, in loc de punce si vieguld, dup pastor folosese numai o viegulé obits Dei majoritatea se grupeaci aici, respectind foarte exact modul general de ortogra- ficre (mai intotdeauna, dup eel de al patrulen vers se pune punct gi virgula) al oetavelos fmpasste egal ca sens, am trecut de partea lui don Diinaso Alonso, nu fit 0 oarecare efinere: este adevirat, dup cum sryumenteasé domaia aay ch pesind punct 9i virgully opi escondas, putem eit Ia un loc «situ detden no espera... no te escondas; dar le fel de adovirat este gl ef instalind acest punct ¢é vnguli' mai inate, dup nucra, obginem 4i simetria obipnuled gt purem citi Ia un Joe: «no te escondas / que tanto eeposo edimiea Ia ribera», Del Tiger soy hijo nu trebuie citi: «sine Gul lu Jupicer», ekl ar 6 o seeped: Polifm ‘era ul fai Nepeun, iar dack nu al acestua, am vizut (Jean Bérard) era al elcloputui Beiaere 646, : = Versul «1 iseangind se: del Vole. de lun cap Saleedo Ocrava 52 6 Dimato Alo: smodificare fi sre ingelesal Tet pare srandiosamer ‘como at fee. Dact in ppunce de vee al dotles ver mina ciclopt i alcinev tinind fot Fr In acest de inale ts eazul rului durerea Octava 53. i drepeate ‘ind oglinal vorbind mai pasize iI Bate cee y Varga Decis « Acaoflindd retec fel de cuvince intel rSexines sre vegnies ve din versu- exces de il, acum gt ce bicbae) —, s. fevctal din vumbra hut mi, datorith ideas 20% 3 curl poetic, Mille, Via 2, fn vera Alfonso Ht on vers loc de punce sIde ortogea al octavelor cra, obyinem spose ade alt: Polifern >ulat Briaer, Versul tebuie citi in intregime: «Del Jupiter soy hijo, de las ondas», hiperbatonul Aierngind aensul: « Jipiter de las ondas, dec, Jupiter al enact, adich Nepeem, + del Volga... al Indo nu are semnifiatie geogratcl strict, ci, de la un ep Ia ala! al Tami, Saleedo Coronel a citi sic in loc de Volga, belga (belgian) gf cum peretom (enes) ‘nu avea sens, « schimbat cuvintul respect in belicoo(clsbolaie). Colaborace efasarh, aya cum.am sublinin, ‘Qctava 52 este «cen sat putin complicatdstrofé din intreage Fabuli», dupicuin spune Dimaso Alonso. i totuyi, aici pare si fi intervent, dupt leceure lui Pedeo de Veloveia modifare fcutt ori de poet, ori de © mind stiind. Nu-t o modicare deosebits, des it are ingeleeul A paragraful i Valencia: «. Es verdad que sabe Vuestra merced decit alta y arandiosamente, con sencilles y claidad, con breves periddos y cada vocablo en su lugar, como si fuese en prosa. A sus ejemplos propios lo remito: Sentado, al'alta palma no perdona 1 dulce frato mi valiente mano etc...» Dact in primul vers avem in loe de al alte, a la alia, sini se pare mai corectastfel din net de vedere gramatical, chiar daci versul spareste Ia 13 slabe ta loc de 12, in cel de al doilea vers, inlocuirea lui ealiene (cutajoass) ou robusta (vigurosst), calfcatiy pentru ‘ina ciclopului, nv-t doar o intimplare. Probabll ct nu don Luis « modifcet adjectival, ci altcineva, cate a vrut si dovedeases astfl deperidenga cotald a ncestel octave de une spar, tlnind lai Franclico de Aldana Tan alto era el ja3dn, que desde el suelo an les ms altos, eumbret se arrimaba, 3 el dquila cogia, pasando a vuelo, 5i la mano robusta al aire alzaba, (Aldana: OCTAVAS BEL MISMO CAPITAN...) In acest poem, Aldana vorbeste de dragosten dintre Hercul gi Onfali 4c inal ci, intinsind mina, prinde acvla din zbor, culegind-o din inalyimile corului. i don Luis, Polifem se ridick in picloare gi igh eerie cu degetul pé bolts ce. lui durere fubiri. Aici se afi acel vers extrzotdinar, la carel pot rly tot! poeti dn lume Hercal © ait hn eazul yen los ciclosy desde eta r06a, puedo tcribir mis desdichas con ef dedo ? Octava 53. Dupmanul neimpicat’al lol don Luis (dupé Jauregui), Francisco Cascales, 1 4 drepeate aici marelui poet: Polifem se privegte in apa mari late un moment de linige, cid oplinsile aceetia sine limpes gl ealme. Cel putin acest Iucru a vrut fl marcheze poeta vorbind mat inti de alcion, cici o credingi veche, retinuth de Pliniv, sustine cl aceastt pasire ig Incepe clocirul neapirat int-o ri senind Ese ceea ce «pune, feri sl vrea, aproape umilit, i Cascales, in dialog cu Tomas Tamayo yy Vargas, eutorul unor comentari asupra luk Garcilaso, cel care scisese in Egloga primera: Agora me veo En exa agua que core clara y pur. Deci: « Acum mi eid /In accastd api ce curge clas prt». 647(Cascales il apira sci pe Verziliv, de la care Garcilaso dmprumutase acest privit in ape. \ Nec sum adeo informis, nuper me in litore vil, (Cum placidum vents staret mare. . «Nu sint ait de ures ect acum pe flrmul / Aceetel mari m-atm privit, clad era linigtita», Toterverise mai inainte in discufie Fl Brocense, profesorul lui don Luis, care pustee Iucrurile In punce: «Primul care sa privie in mare a fost Teocrt, apot Veryiia» ot apot ogi cella Discutia pornes de la foprul ei mule! sustineaw cd nimeni nu se poste privi in mare, ‘ici mu se vede. $1 Cascles aa dus pe tirm fia verficat: «E foarte adevirat, 2 poate vedes, flex experienta pe tiemul mirii gt 6 poate face orice... Difculeatea constd in aceea ci apele trebule ai fe linge ‘i reyinem, cui mai molt folos, de Is don Dimaso Alonso citeva opinii despre estetica si muicscria acestet strofe: « Cele douk pargi oblgnuite ale octave! presintd de data avcsata tun contrast net in ceea ce priveste continutul sl realicarea lor. Prima parte sugureest a mens peissj deca, plin de lumins, obtinut gu extrem de pune mijlonce’ un alcion care Jncununi o stineS inaled i o intindere de mare albastes, care — dup cum spune usiayel = fost in ziua acees oglindd de safr in care g-a privit chipul. Se inalatd fa acenethculosre (elbasru + albastru de safr) : cspeo de safiro fue luciente 4a playa azul, de la persona mia, Accasti insistenga nui intimplitoare: marea albastri (azul) este 0 oglinds de saie (afro); in dowk versuri, precum tot in doud, gf tot unul dupa altul, am intilnieacelad slbastru in octauu 46, despre mantia albastrd a piunului care de ssemenea este de sah (su manto azul de tanto ojos dora / cuantas el celestial tafiro eatrellasy —n. m1) Gbngora wren af ne Jasi gravati in pupile sensata intensifiatl culoril Dups pausa ceneralf, poetul va stabi o epalitate: ‘fe (ochi) — sol (soars) Marcle ochi unic pe care ciclopul il are in mijlocubSrungii este ea un sone in tii corului, Egalitaten este absolut, sint dous obiecte ale reaititi gi ecare va funcyiona ca magine a celuilalt: in cer se vede un ochi riag; in fruntea ciclopului, un more... Schemet rigide pe care o are ideea poetict in aceasth a dous parte a strofet, ii corespunde cx vers fate o schemi la fel de riguroasi. Cele dous pry (ale octavel nm.) se completen si se Tuminessi'recfproe». [Nu era nick Saleedo Coronel mule prea deparce de adevirul estetic. Oprinducie asupra verselai fina 0 al cielo humano, 0 al clctope celeste, Coronel observi: «A claborat don Luis ou mare grié acest vers care pate hung, pentru a semnificaindoiala gi nehoetstees marti in fata une slegeri» Ince-adevar, senzatia de nedumerire a misit cate dath de condiva bimembri a versus fn punctul de articulaie al celor dous prt intervenind vn grup compact de src! vocale deschise o—o—a din «humano, o al cilopen. « Aceastt foutte greu de obtinue sinalefi spone acelai Dimaso Alonso, are o extraordinars valoare expresiva Polifem nu ers, prin urmare, deloc modest cind igi fices singur o astfel de prezen- tare, $i cotuyi, dick vom cerceta mal cu griji aceste octave, observim cf uriaul nu gtie 648 pres bine ce avotul gt ara powte ch au pentru ai ¢ pune deci vwizut de cur Exists, agnde Oceavele 54 din deagoste Cele ma in srece de ls p eneroziaten vitae abla in dar il muts ‘emporan. peqterl ‘lel anicnal cospitalier pes demnule covar dedicind-se Contrast beroculsi, de le ofere cer runghiuile po etalon, urmée In ples © transi eel care, am Fwie in apes linigcca». sre pusese > i apot «E foarte slelon eare ne vriagul + culosre a de safe 3 acelag de sar Géngors se asupra pentru a versulu, et vocale sinelefé, Pres bine ce poate sk faci din « frumuseen® a8. Si, precum in cazul cind i ‘vutul gf arath ci este jnutil (apte gi lacrimal), neSind ineles in dragostea lui, scum roca, nowite ef nui este de mare folos gigaticastatued, din moment ce sceasta il utd num, Pentru argh scrie eu degetul pe cer nefericires. Mai soul, privindute in mare, spune deci ci are un ochi stilucieor precum ‘vizut de curiad in apa linigia gi supsaliien Cone ego me novi liquideaque in imagine vidi Iuper aquae placuit que mihi mea forma videntt Exist, spadar, gl © modestie baroct Octavele 5456 (Pietatea barocului). Era fcese, din moment ce intrenga insulé ardea din dragoste pentru Galatcea, ca Polifem st sufere gel, fat de trait, unele tansformish, Cele msi Insemnate dintre toate se produc acum, cind Polifem, continuiads-i cintecul, ‘eee de Ie portretizatea sa exterioari la fingadiotims, supralictindu-st blindefes, petaten, senerositaten gi, lueru meobignuie, cultura sa. Rigoares baroculul se face presenti cu nde. virat abia in aceste octave care-1 plstreash pe uriay in inveligul eadigional greco roman, der il muss din calendarul ancle th cel al Renasteri, ficind din el un strana persons) con. femporan. Nu mai zbosrd acum, greosie gl eu tipi tragic, pisirile nocturne in. adincel ester lui. Dragostea 1 transformat iner-atita, incit nu mai cide pe nimenl, nici ome aici animal: trofeele acestel crusimi nur mai atiend pe peretii pesetl, deventd adipon cspitsier pentru naufeagiagl. $l, bineingees, acesti naufagiati nu mai soe nici el cel de emule tovaesgiintru raticirea marind « lui Ulse, ci oameni care by cimpia mini Aedicindw-se, in primal rind, comertulul Contrastul dinere exterior (chipul clelopului) sf interior (noile sale obiceiue), specific Daroculsi, devine prin astfl de date deosebic de bine eubliniat. Ca yi cind gear & propus si le ofere cerceitorilor de mai tes ai barocului un exemplu practic, mal malt decie vases. ‘ie, Pentru teorile lor, don Lule insistd asupra noilor elemente, dedicinducle toate aceste incl octave, care nui sporese, de fapt, amfnunteleesentale, ci doar le lumineasd din ronte woghiurile posible, In acest sens, prima dinere octave (54) poate f considerats octave ctalon, urmitoarele:patru find mal mule nigte ramiGcatit ale acestela, Secare cu 0 nusntd tn plus © ‘ansformare a lui Polifem, datorich idbieil penera Galatees, exists gi in Ovidiu, cl care, am putea spune, anticipesst in aces fl lint ale baroculut: Nici un atrtin nw visu fad « f pedeps Disprequieste Olimpul cel mare gi sei. si Ge e iubirea gi pradi unet patimi pusticonre, Exnflcirat, g{ de turmele lui gi de: pepcerd with Ba te-ngrjegt, Polifem, deal tiu chip, ca s4 placl, be iti piepteni Parul gepos cu o greblé; cind barba sbirlic ith place SE fio retesi cu o seceré: cind siti veri in luclul apei : Fata silbaticd sf so gitetigTe-al lsat de omoruri, Setea cumplitd de singe, ertimes, sac potolite: Vin ve dus, fied gif corabil. (METAMORFOZE, XII, 769-760) 649