Curs perfecţionare: ”Inspector în domeniul securităţii si sănătăţii în muncă”

LUCRARE DE ABSOLVIRE
Tema:

XXXXXXXXXXX
XXXXXXXX
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

Absolvent:
XXXXXXXXXXXXXXXXXXX
 Septembrie 2016

CUPRINS

Cap. I: Generalitati. Suportul legislativ in aplicarea masurilor de prevenire a

accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale

Cap. II: Factorii de risc si elementele sistemului de munca

Cap. III: Principalele metode de prevenire

Cap. IV: Scurta descriere a organizarii unitatii, a procesului tehnologic si a metodelor

de lucru din cadrul unitatii

Cap. V: TEMA
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
XXXXXXXXXXXXXXXX
 Moto:
”Angajatorul este singurul responsabil de sanatatea si securitatea
angajatilor sai, dar activitatea de prevenire a riscurilor profesionale este o
problema care ne priveste pe toti participantii la procesul de munca”

INTRODUCERE

Conform Legii Securităţii şi Sănătăţii in Muncă nr. 319/2006, conducatorii unitatilor

economice sunt singurii responsabili de sanatatea si securitatea salariatilor, ei se afla in centrul
activitatii de prevenire a riscurilor si asigurare a sanatatii si securitatii in munca. Au obligatia legala
de a asigura starea de securitate si de a proteja sanatatea salariatilor.
Conform Cap. III, Sectiunea 1 „Obligaţii generale ale angajatorilor”
Art. 6
(1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele
legate de muncă.
(2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilităţile sale în acest domeniu.
(3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere
principiului responsabilităţii angajatorului.
Art. 7
(1) În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:
a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.
(2) Angajatorul are obligaţia să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin. (1), ţinând seama
de modificarea condiţiilor, şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente.
(3) Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) pe baza
următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă,
alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea reducerii
monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra
sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin
periculos;
 g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea
muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie
individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura activităţilor din
întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea
locurilor de muncă;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum
şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea
nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul
activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în
muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;
d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu
lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de muncă;
e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul să fie
permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile adecvate.
(5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când în acelaşi loc de muncă îşi
desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii acestora au
următoarele obligaţii:
a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi igiena
în muncă, luând în considerare natura activităţilor;
b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor
profesionale, luând în considerare natura activităţilor;
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nicio situaţie
obligaţii financiare pentru lucrători.

Cap. I Generalitati. Suportul legislativ in aplicarea masurilor de prevenire a

accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale

CADRUL LEGISLATIV GENERAL ÎN S.S.M.

Element generator al întregii legislaţii de S.S.M în ţara noastră îl constituie Costituţia

României, care stabileşte dreptul la protecţia vieţii şi sănătăţii pentru toţi cetăţenii în mod egal.
Art. 22, alin. 1: Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica. Dreptul la viata, precum si
dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate. Printre categoriile de persoane
nominalizate explicit, pentru care trebuie asigurate protecţia socială, iar în cadrul acesteia,
protecţia muncii, sunt salariaţii.
 Art. 38, alin. 2: Salariaţii au dreptul la protecţia socială a muncii. Măsurile de protecţie privesc
securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu
minim pe economie, prestarea muncii in condiţii grele precum şi alte condiţii specifice.

Acte normative care reglementeaza activitatea de securitate si sanatate in munca

LEGEA nr. 319 / 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop instituirea de măsuri
privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor. Ea stabileşte
principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii securitatea
lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, participarea
echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile
generale pentru implementarea acestor principii.
Legea reprezintă transpunerea Directivei nr. 89/391/CEE, modul ei de implementare fiind
prevăzut în Normele metodologice de aplicare (HG nr. 1425/2006), precum şi de alte acte
normative cu rol principial în reglementarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă.

Directiva
Nr. DENUMIRE Monitorul
europeana
crt. ACT NORMATIV Oficial
transpusa
1.- Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in MO nr. Directiva
munca 646/26.07.200 89/391/CEE
6
2.- HG nr. 1425/11.10.2006 privind aprobarea MO nr.
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor 882/30.10.200
Legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea in 6
munca.
3.- HG nr. 955/08.09.2010 pentru modificarea si MO nr.
completarea Normelor metodologice de aplicare a 661/27.09.201
prevederilor Legii 319/2006 privind securitatea si 0
sanatatea in munca, aprobate prin HG nr.
1425/11.10.2006.
4.- HG nr. 1091/16.08.2006, privind cerinţele minime MO nr. Directiva
de securitate şi sănătate pentru locul de munca. 739/30.08.200 1989/654/C
6 EE
5.- HG nr. 1146/30.08.2006, privind cerinţele minime MO nr. Directiva
de securitate şi sănătate pentru utilizarea in munca de 815/3.10.2006 1989/655/C
catre lucratori a echipamentelor de munca EE
6.- HG nr. 1048/09.08.2006, privind cerinţele minime MO nr. Directiva
de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către 722/23.08.200 89/656/CEE
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la 6
locul de munca.
7.- HG nr. 971/26.07.2006, privind cerinţele minime MO nr. Directiva
pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate 683/9.08.2006 92/58/CEE
la locul de muncă
8.- HG nr. 493/12.04.2006, privind cerinţele minime de MO nr. Directiva
securitate şi sănătate referitoare la expunerea 380/3.05.2006 2003/10/CE
lucrătorilor la riscurile generate de zgomot.
9.- HG nr. 1876/22.12.2005, privind cerinţele minime MO nr. Directiva
de securitate si sanatate referitoare la expunerea 81/30.01.2005 2002/44/CE
lucratorilor la riscurile generate de vibratii.
10. HG nr. 1136/30.08.2006, privind cerintele minime MO nr. Directiva
- de securitate si sanatate referitoare la expunerea 769/11.09.200 2004/40/CE
lucrătorilor la riscuri generate de cimpuri 6
electromagnetice.
11. HG nr. 1051/09.08.2006, privind cerinţele minime MO nr. Directiva
- de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală 713/21.08.200 1990/269/C
a maselor, care prezintă riscuri pentru lucrători, în 6 EE
special de afecţiuni dorsolombare.
12. HG nr. 1028/09.08.2006, privind cerinţele minime MO nr. Directiva
- de securitate şi sănătate în muncă referitoare la 710/18.08.200 1990/270/C
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. 6 EE
13. OMMSSF nr. 3/03.01.2007 privind aprobarea MO nr.
- Formularului pentru inregistrarea accidentului de 70/30.01.2007
munca-FIAM
14. HG nr. 355/11.04.2007 MO nr.
- privind supravegherea sanatatii lucratorilor 332/17.05.200
7
15. HG nr. 600/13.06.2007 MO nr. Directiva
- Privind protectia tinerilor la locul de munca 473/13.07.200 nr.94/33/CE
7
16. OUG nr. 99/2906.2000 privind măsurile ce pot fi MO nr.
- aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru 304/04.07.200
protecţia persoanelor încadrate în munca 0
17. OUG nr. 96/14.10.2003 privind protectia MO nr.
- maternitatii la locurile de munca 750/10.2003
18. Legea nr. 25/martie 2004 pentru aprobarea OUG MO nr.
- nr. 96/2003 214/03.2004
19. HG nr. 537/aprilie 2004 pentru aprobarea Normelor MO nr.
- metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 378/04.2004
96/2003

Obligativitatea efectuarii instruirilor in domeniul securitatii si sanatatii muncii

Potrivit legislatiei, angajatorul este obligat sa asigure si sa controleze prin personal propriu,
cunoasterea si aplicarea, de catre toti angajatii si participantii la procesul de munca, a masurilor
tehnice, sanitare si organizatorice stabilite, precum si a prevederilor legale in domeniul protectiei
muncii, sa asigure materiale necesare educarii si informarii angajatilor, sa asigure informarea
fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta va fi expusa. De
asemenea, legea impune angajatorului sa asigure pe cheltuiala unitatii instruirea, testarea si
perfectionarea profesionala a persoanelor cu atributii in domeniul SSM.
Instruirea privind sanatatea si securitatea in munca la nivelul unitatii se efectueaza fie in
cadrul unitatii, fie in afara sa, in functie de posibilitati, in timpul programului de munca, fara ca cei
instruiti sa suporte costul instruirii.
Instruirea se face de catre specialisti, care trebuie sa utilizeze mijloace, metode si tehnici de
instruire adecvate
Cap. II Factorii de risc si elementele sistemului de munca

SISTEMUL DE MUNCĂ

Procesul muncii constituit în sistemul de muncă reperezintă un complex de activităţi realizate

de executant cu mijloace de producţie conform unor sarcini de muncă într-un anumit mediu de
muncă în scopul producerii de bunuri materiale, servicii etc.

Cele patru componente ale sistemului de muncă:

Executantul;
Sarcina de muncă;
Mijloacele de muncă;
Mediul de muncă.
sunt surse de pericole şi de riscuri şi împreună asigură securitatea şi sănătatea
în muncă la nivelul locului de muncă, atelierului, secţiei, societăţii comerciale.

Toate componentele trebuiesc autoevaluate şi evaluate.

Rezultă că procesul de muncă reprezintă spaţiul de producere a accidentelor şi îmbolnăvirilor
profesionale. Cele două părţi ale sistemului de muncă, umană (executant) şi materială (mijloace de
producţie) intră în relaţii funcţionale prin intermediul sarcinii de muncă într-un anumit mediul de
muncă.
 În raport cu executantul, sarcina şi mediul de muncă acţionează direct asupra acestuia, în
timp ce mijloacele de producţie acţionează numai indirect prin intermediul sarcinii de muncă.
Scopul sistemului de muncă este de a produce bunuri, când elementele lui funcţionează şi
interacţionează corect, în caz contrar el se autodistruge. Orice abatere ori deficienţă la nivelul
componentelor, duce la creşterea entropiei deci la autodistrugere.
Disfuncţiile sistemului de muncă conduc la accidente şi îmbolnăviri profesionale numai când
se formează un lanţ cauzal. Lanţul cauzal este alcătuit din factori de risc care reprezintă în esenţă
abateri de la normal ale stării sau modului de funcţionare a componentelor sistemului de muncă.
Caracteristicile sistemului de muncă sunt:
- este dechis prin factorul uman (executant şi sarcină de muncă) şi semideschis prin
elementele tehnice (mijloace de producţie şi mediul de muncă);
- este dinamic, adică se schimbă în timp (în prima fază se tinde spre optimizare apoi
este starea optimă după care apare starea involutivă);
- este integrat;
- este autoreglabil (prin executant şi sarcina de muncă);
- este determinist prin construcţie şi aleatoriu prin funcţionare.
Toate elementele sistemului de muncă generează factori de risc.

2.1. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI (operator uman).

Factorul uman se regăseşte atât în sistemul de muncă ca executant cât şi ca factor de

concepţie şi decizie în spatele celorlalte componente ale sistemului de muncă.
Încidenţa factorilor de risc proprii executantului sunt subiectivi, fiind daţi de erori
umane sau lipsa de informaţie şi constau în acţiuni greşite şi operaţi în afara sistemului de muncă.
Executantul îşi desfăşoară activitatea de muncă în patru etape (secvenţe):
- recepţionarea şi constituirea informaţiei;
- elaborarea şi adoptarea deciziilor;
- execuţia;
- autoreglarea.
După modul cum realizează cele patru etape, operatorul uman poate avea un
comportament normal care-i asigură securitatea şi sănătatea în muncă prin evitarea pericolelor, prin
respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi neutralizarea situaţiilor de risc, sau
inadecvat care favorizează sau declanşează accidente şi îmbolnăviri profesionale, prin conduite
nesigure sau incorecte, abateri, erori şi acţiuni greşite în procesul muncii.
Factorii de risc proprii executantului reprezintă în principal erori: de recepţie, prelucrare şi
interpretare a informaţiei, de decizie, de excuţie, de autoreglaj.
Caracteristica principală a executantului este reprezentată de capacitatea de muncă (o rezervă
potenţială de muncă) care este diferită de la un individ la altul şi la acelaşi individ în timp, în fucţie
de fazele muncii:
- faza de încălzire sau acomodare;
- faza capacităţii maxime şi constante;
- faza scăderii capacităţii de muncă din cauza oboselii.
Există o capacitate de muncă permanentă sau potenţială ce depinde de nivelul pregătirii
profesionale, însuşirile şi abilităţile personale (temperament, caracter,aptitudini, vârstă, sex, sănătate
etc.) şi este strâns legată de personalitatea executantului.
 De asemenea, există şi o capacitate de muncă actuală sau de moment ce depinde de starea de
oboseală, emoţii, interese de moment, conflicte familiale sau colegiale, boală, influenţa alcoolului,
alimentaţie etc.
Prevenirea acestor factori de risc se face prin: selecţie, instruire, informare şi echipamente de
protecţie.

2.2. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂ.

Sarcina de muncă reprezintă totalitatea acţiunilor necesare a fi efectuate de executant, care

prin intermediul mijloacelor de producţie, într-un anumit mediu realizeză scopul sistemului de
muncă.
Ea reprezintă activitatea muncii şi se concretizează prin funcţii, sarcini,activităţi, operaţii,
procese, cerinţe etc.
Executantul se raportează la sarcină prin intermediul cunoştinţelor personale, aptitudinilor,
deprinderilor, etc.
Sarcina de muncă poate fi realizată singular sau în grup de executanţi cu sau fără mijloace de
producţie.
Operaţia este cea mai mică unitate a muncii fiind subordonată direct sarcinii de muncă.
Factorii de risc ce implică sarcina de muncă sunt:
conţinutul necorespunzător în raport cu scopul muncii (operaţii, reguli, procedee
greşite);
lipsa unor operaţii;
succesiune greşită a operaţiilor,mişcărilor, manipulărilor;
cerinţe exagerate (mici sau mari) impuse executantului;
cerinţe incompatibile cu posibilităţile executantului.
Toţi aceşti factori de risc agresează organismul uman, ducând la scăderea capacităţii de
muncă şi în final la accidente şi îmbolnăviri profesionale.
Măsurile de prevenire a acestor riscuri se referă la analiza corectă a sarcinii de muncă sub
aspectul intensităţii muncii, posibilităţilor fizice şi psihice ale executorilor (protejarea femeilor),
completarea corectă a fişei postului şi organizarea ergonomică a locului de muncă.

LIS TA DE IDENTIF ICAR E

A FACTO RILO R DE RISC

A. EXECUTANT
1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1.Executare defectuoasă de operaţii
 comenzi;
 manevre;
 poziţionări, fixări, asamblări;
 reglaje;
 utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
 întârzieri;
 devansări.
1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
 pornirea echipamentelor tehnice;
 întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice;
 alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice etc.) ;
  deplasări, staţionări în zone periculoase;
 deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel:
o prin dezechilibrare;
o alunecare;
o împiedicare;
 de la înălţime:
 prin păşire în gol;
 prin dezechilibrare;
 prin alunecare.
1.4.Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operaţii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie
B. SARCINA DE MUNCǍ
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU
CERINŢELE DE SECURITATE
1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2.Absenţa unor operaţii
1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizică:
 efort static;
 poziţii de lucru forţate sau vicioase;
 efort dinamic.
2.2.Solicitare psihică:
 ritm de muncă mare;
 decizii dificile în timp scurt;
 operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
 monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mişcări periculoase
1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
 organe de maşini în mişcare;
 curgeri de fluide;
 deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei:
 alunecare;
 rostogolire;
 rulare pe roţi;
 răsturnare;
 cădere liberă;
 scurgere liberă;
 deversare;
 surpare, prăbuşire;
 scufundare.
1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:
 proiectare de corpuri sau particule;
 deviere de la traiectoria normală;
 balans;
 recul;
 şocuri excesive;
 jet, erupţie.
 1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase:
 înţepătoare;
 tăioase;
 alunecoase;
 abrazive;
 adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame

3. FACTORI DE RISC ELECTRIC

3.1.Curentul electric:
 atingere directă;
 atingere indirectă;
 tensiune de pas.
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1.Substanţe toxice
4.2.Substanţe caustice
4.3.Substanţe inflamabile
4.4.Substanţe explozive
4.5.Substanţe cancerigene
4.6.Substanţe radioactive
4.7.Substanţe mutagene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
 bacterii;
 virusuri;
 richeţi;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)
D. MEDIU DE MUNCǍ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.2.Umiditatea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.3.Curenţi de aer
1.4.Presiunea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibraţii
1.10.Iluminat:
 nivel de iluminare scăzut;
 strălucire;
 pâlpâire.
1.11.Radiaţii
 1.11.1.Electromagnetice:
 infraroşii;
 ultraviolete;
 microunde;
 de frecvenţă înaltă;
 de frecvenţă medie;
 de frecvenţă joasă;
 laser.

1.11.2.Ionizante:
 alfa;
 beta;
 gama.
1.12.Potenţial electrostatic
1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări,
prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
 bacterii;
 virusuri;
 richeţi;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
 subteran;
 acvatic;
 subacvatic;
 mlăştinos;
 aerian;
 cosmic etc.

Cap. III Principalele metode de prevenire

Masurile de prevenire se grupeaza in:

1 Masuri organizatorice, care au in vedere executantul si sarcina de munca
2 Masuri tehnice, referitoare la mijloacele de productie si la mediul de munca

1.- Principalele masuri organizatorice se refera la:

Examenul medical
Examenul psihologic
Instruirea personalului
 Propaganda in domeniul securitatii muncii
Organizarea activitatii si a locului de munca
2.- Masurile tehnice de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale pot fi grupate
in:
 Masuri de protectie intrinseca
 Masuri de protectie colectiva
 Masuri de protectie individuala

a) Masuri organizatorice
Examenul medical: constituie una din cele mai importante masuri de prevenire deoarece
contribuie la eliminarea cauzelor accidentelor si bolilor profesionale datorate lipsei,
insuficientei sau deficientei unor insusiri fizice si psihice ale executantului, respectiv starii
anormale a sanatatii acestuia.
Examenul psihologic: urmareste asigurarea concordantei dintre cerintele si sarcinile postului
de munca si capacitatile reale ale individului, asigurand astfel detectarea si prevenirea
cauzelor de ordin psihologic ale disfunctiunilor si accientelor in cadrul sistemului de munca.
Instruirea personalului: este o masura de prevenire, prin care se urmareste eliminarea sau
micsorarea numarului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienta cunostintelor de
protectie a muncii.
Propaganda: in domeniul protectiei muncii reprezinta ansamblul de actiuni, metode si
mijloace de influentare a comportamentului uman, in raport cu cerintele de securitate a
muncii. Prin propaganda, se urmareste mai ales influentarea atitudinii necoresponzatoare fata
de pericolele si sarcina de munca prin diseminarea unor idei si informatii menite sa
consolideze opinii, atitudini si comportamente corespunzatoare, in ceea ce rpiveste
cunoasterea, respectarea si aplicarea legislatiei de sanatate si securitate in munca.
Organizarea activitatii si a locului de munca: in acceptiunea generala, organizarea muncii
reprezinta modalitatea de concepere a sarcinilor de munca si de repartizare a acestora intre
execuntanti, astfel incat sa asigure realizarea procesului de munca in conditii de
productivitate si de securitate.

b) Masuri tehnice
 Protectia intriseca: reprezinta integrarea principiilor de securitate cu cele de productivitate si
fiabilitate inca din faza de concepere a siastemelor tehnice, astfel incat foecare element
component este proiectat pentru a asigura, in acelasi timp, functia de productie si cea de
securitate. Protectia intrinseca este dependenta de nivelul de dezvoltare al stiintei si de
progresul tehnic.
 Protectia colectiva: reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor tehnice prin care se
previne sau diminueaza actiunea factorilor de risc asupra a doi sau mai multor executanti.
 Protectia individuala: totalitatea mijloacelor de protectie cu care este dotat lucratorul in
timpul lucrului alcatuieste echipamentul sau de protectie individuala.

Protectia individuala este o masura complementara masurilor de protectie intrinseca si colectiva.

Prin protectia individuala se diminueaza sau elimina actiunea cauzelor potentiale accidentogene.
Cap. IV Scurta descriere a organizarii unitatii, a procesului tehnologic si a
metodelor de lucru din cadrul unitatii

S.C. XXXXXXX S.R.L. este o societate care are ca activitatea principala ................................
Forma juridica:
Sediul social:
Numar de inmatriculare in Registrul Cometrului: J27
Cod Unic de Inregistrare:
Obiect de activitate:
An de infiintare:
Proprietatea:
Numar de angajati:

Domeniul de activitate

Mediul de lucru

Produse / Servicii

Furnizori

Clienti

Certificari
Se prezinta eventualele certificari (intentii de certificare):
- Calitate (ISO 9001);
- Mediu (ISO 14001);
- Securitate si Sanatate Ocupationala (OHSAS 18001)

Structura Organizatorica
 Se prezinta organigrama

Organizarea serviciului intern SSM

Se prezinta: - Decizia de numire a Lucratoruli desemnat
- Fisa postului Lucrator desemnat

XXXXX SRL Piatra Neamt

DECIZIA
Nr. 1 / 01.03.2016

In temeiul prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca Nr. 319/2006 si a Normelor

Metodologice Nr. 1425/11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii Securităţii şi Sanatatii în munca
Nr. 319/2006,

In temeiul competentelor conferite de statutul societatii XXX SRL Piatra Neamt, Administrator,
Popescu Ioan emite urmatoarea:

DECIZIE

Art. 1.- Incepand cu data de 01.03.2016 se infiinteaza postul de LUCRATOR DESEMNAT SSM.
Art. 2.- Postul, ca si subordonare, este in subordinea Administratorului XXXX SRL.
Art. 3.- Ocupantul noului post infiintat este domnul ION ION.
Art. 4.- Coordonatorul Departamentului Resurse Umane are responsabilitatea de a intocmi fisa
postului nou infiintat, de a o difuza in sistem controlat titularului de post si de a-i explica cerintele si
continutul acestei fise de post. Termen de finalizare: maxim patru zile de la data intrarii in vigoare a
acestei decizii.

Cu ducere la indeplinire incepand cu astazi, 01.03.2016.

Administrator,
Popescu Ioan
Am luat la cunostinta:
Nr. crt. Numele si prenumele Data Semnatura
1.- Ion Ion 01.03.2016

APROBAT,
Administrator,
Popescu Ioan

RESPONSABILITATI FUNCTIONALE
SI
FISA POSTULUI

DESCRIEREA POSTULUI

1. Postul: LUCRATOR DESEMNAT SSM

2. Locatia: PROTECTIE REGLEMENTATA
3. Nivelul ierarhic: 2
4. Ponderea ierarhica: -
5. Relatii organizatorice:
5.1. Relatii ierarhice
5.1.1. Organizatoric: post subordonat managerului general.
5.2. Relatii functionale
Colaborare cu toti coordonatorii de activitati.
5.3. Relatii externe
Cu toate institutile de profil pe linie de SSM.
6. Obiective individuale:
 Asigurarea permanenta a conformitatii desfasurarii activitatilor de SSM
7. Sarcini, limite de competenta, autoritate si responsabilitati
7.1. Sarcini:
7.1.1. Efectueaza instructajele personalului nou angajat (pe linie de SSM), in baza
legislatiei in vigoare.
7.1.2. Consemneaza in fisele individuale de instructaj SSM instructajele efectuate.
7.1.3. Efectueaza instructajele periodice ale tuturor angajatilor, consemnandu-le in
fiecare fisa individuala de instructaj.
7.1.4. Evalueaza periodic modul in care angajatii si-au insusit si respecta cerintele
legislatiei SSM in vigoare.
7.1.5. Isi asigura in permanenta actualitatea legislatiei de SSM.
7.1.6. Elaboreaza instructiunile proprii de SSM specifice fiecarui loc de munca.
7.1.7. Efectueaza instruiri interne in baza cerintelor instructiunilor proprii elaborate.
7.1.8. Identifica toate tipurile de riscuri care pot aparea din desfasurarea activitatilor, le
incadreaza in clase de risc si le documenteaza in fisa de evaluare riscuri.
7.1.9. Stabileste si documenteaza masurile de tinere sub control a tuturor riscurilor
identificate.
 7.1.10. Elaboreaza planul de prevenire si protectie, plan pe care-l transmite pentru analiza si
aprobare managerului reprezentantei.
7.1.11. Elaboreaza tematica anuala pe linie de securitate si sanatate in munca.
7.1.12. Gestioneaza toate accidentele de munca, informand autoritatile in domeniu.
7.1.13. Poseda cunostinte de acordare a primului ajutor in caz de accident de munca
personalului angajat.
7.1.14. Gestioneaza toata baza existenta a mijloacelor SU din organizatie, urmarindu-i
mentinerea starii de conformitate.
7.2. Limite de competenta:
7.2.1. Gestioneaza intreaga activitate pe linie de SSM din cadrul organizatiei.
7.3. Autoritate
7.3.1. Este investit cu autoritate decizionala pentru tot ceea ce reprezinta coordonarea si
desfasurarea activitatilor pe linie de SSM la nivel de organizatie.
7.4. Responsabilitati:
7.4.1. Raspunde de coordonarea si efectuarea tuturor activitatilor legate de SSM.
7.4.2. Raspunde de respectarea de catre angajati a tuturor cerintelor legale pe linie de SSM.
7.4.3. Raspunde de asigurarea actualitatii legislatiei pe linie de SSM.
7.4.4. Raspunde de tinerea sub control a riscurilor pentru toate activitatile desfasurate in cadrul
organizatiei.
7.4.5. Raspunde de respectarea cerintelor legale in cazul producerii unui accident de munca.
7.4.6. Raspunde de tinerea sub control a tuturor tipurilor de mijloace de stingere a incendiilor
existente in cadrul organizatiei.
7.4.7. Raspunde de mentinerea actualitatii planurilor de prevenire a incendiilor existente in cadrul
organizatiei.
7.4.8. Raspunde de amplasarea elementelor de avertizare prevazute de legislatia SSM in vigoare.

CERINTELE POSTULUI
1. Competenta profesionala
1.1. Studii: studii medii.
1.2. Studii in domeniul de specialitate: Curs: Inspector SSM, Cadru tehnic PSI.
1.3. Experienta: vechime de minim 3 ani in desfasurarea activitatilor pe linie de SSM
1.4. Aptitudini si abilitati:
- spirit organizatoric;
- spirit analitic;
- impartialitate si fermitate in luarea unei decizii;
- respect si spirit de fair-play in colaborarea cu furnizorii si clientii organizatiei.

Data: 01.03.2016

Titular post: Ion Ion

Semnatura: ……….………………
 Responsabilitatile lucratorilor in domeniul SSM
Se prezinta: - Anexa la Fisa postului cu responsabilitatile lucratorilor in domeniul SSM

XXXXXXX SRL Piatra Neamt

APROBAT,
Administrator
POPESCU IOAN

ANEXA LA FISA POSTULUI

Sarcini SSM
1.- Participa la toate instruirile pe linie de SSM (planificate şi neplanificate)
2.- Îsi însuşeşte şi respectă cerinţele documentate în:
- Legislaţia actuala, pe linie de SSM
- Procedurile şi instrucţiunile interne elaborate pe linie de SSM.
3.- Îşi desfaşoara activitaţile curente, astfel incat să nu se expuna pericolelor de accidentare sau
de îmbolnavire profesionala.
4.- Menţine, pe timpul programului de lucru, ordinea, curăţenia şi disciplina, la locul său de
muncă.
5.- Se prezintă zilnic la orele de program odihnit, apt pentru a-şi desfăşura activităţile specifice
postului ocupat, fără a fi în stare de ebrietate.
6.- Respectă regulile interne stabilite şi aprobate de a nu se fuma decât în zonele special
amenajate şi identificate.
7.- Evită discuţiile cu ceilalţi colegi de muncă în timpul deservirii echipamentelor, pentru a
preveni producerea accidentelor de muncă.
8.- Nu părăseşte locul de muncă decât numai cu acordul şefului ierarhic direct.
9.- Utilizează, dacă i-a fost încredinţat, echipamentul individul de protecţie, pe toată durata
programului de lucru.
10.- In situatia aparitiei unui pericol iminent de producere a unui accident de munca, opreşte
imediat lucrul, se departeaza de zona respectivului pericol si informează de urgenta managerul
general asupra situatiei aparute.
11.- Nu paraseste locul de munca în cazul in care echipamentul pe care-l deserveste este în stare
de functionare.

Data: 01.03.2016
Titular post: GHEORGHE IOAN
Semnatura: …………….………………….
Cap. V
Se prezinta: TEMA