Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Inginerie chimică şi protecţia mediului

Specializarea Managementul Mediului

Proiectarea unui sistem de indicatori de performanţă de

mediu - instrumente pentru îmbunătăţirea calităţii
managementului organizaţiei SNGN Romgaz SA

Masterand: Larisa Palade Profesor: Asistent dr. ing. Daniela Fighir

Grupa: 2506

Ianuarie 2018

2
 CUPRINS
ETAPA I. DEFINIREA ORGANIZAŢIEI
I.1 Denumirea organizaţiei, misiunea organizaţiei
I.2 Profilul de activitate
I.3 Identificarea funcţiilor manageriale în cadrul organizaţiei

ETAPA II. DESCRIEREA MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIONAL

II.1 Structura organizaţională
II.2 Sisteme de management identificate la nivelul organizaţiei
II.3 Obiectivele economice ale intreprinderii în condiţii concurenţiale

ETAPA III. CERCETAREA IMPACTULUI PROBLEMELOR ŞI REGLEMENTĂRILOR DE

MEDIU ASUPRA MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIEI
III.1 Condiţii generale cu privire la relaţia intreprindere – mediu ambiant
III.2 Componentele mediului ambiant ale intreprinderii
III.3 Factorii de influenţă ai mediului care influenţează intreprinderea
III.4 Identificarea problemelor de mediu ale organizaţiei
III.5 Cercetarea impactului problemelor de mediu şi reglementarilor de mediu în cadrul
organizaţiei

ETAPA IV. PROIECTAREA SISTEMULUI DE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ DE

MEDIU SPECIFICI ORGANIZAŢIEI
IV.1 Indicatorii de mediu din ISO 14031
IV.2 Identificarea factorilor poluatori din cadrul organizaţiei
IV.3Performanţe de mediu propuse
IV.4 Stabilirea obiectivelor şi tintelor de mediu ale organizaţiei
IV.5 Identificarea actiunilor manageriale şi a resurselor necesare atingerii performanţelor
de mediu
IV.6 Criteriile de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu
IV.7 Aplicarea metodologiei de selectie a indicatorilor de performanta de mediu
IV.8 Sistem de indicatori de performanţă specifici firmei

3
 IV.9 Informaţiile necesare pentru determinare indicatori de performanţă
IV.10 Identificarea responsabilităţilor de mediu ale organizaţiei
IV.11Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitelor categorii de manageri ai
organizaţiei
IV.12 Întocmirea diagramei de relaţii pentru fiecare compartiment al structurii
organizaţionale
Concluzii
Bibliografie

4
 ETAPA I
DEFINIREA ORGANIZAŢIEI
I.1 Denumirea organizaţiei, misiunea organizaţiei
Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA (SNGN Romgaz SA), cu sediul
central în Mediaș, este cel mai mare producător de gaze naturale din România. Obiectul de
activitate principal al societății este extracția hidrocarburilor.
Romgaz este cel mai mare producator si principal furnizor de gaze naturale din Romania.
Compania este admisa la tranzactionare din anul 2013 pe piata Bursei de Valori din Bucuresti
(link is external) si a Bursei din Londra (LSE) (link is external). Actionar principal este statul
roman cu o participatie de 70%. Compania are o experienta vasta in domeniul explorarii si
producerii de gaze naturale, istoria sa incepand acum mai bine de 100 de ani in 1909, cand a fost
descoperit primul zacamant de gaze naturale in Bazinul Transilvaniei la Sarmasel.
Romgaz face cercetare geologica in scopul descoperirii de noi zacaminte gazifere,
produce gaz metan prin exploatarea zacamintelor din portofoliul companiei, depoziteaza
subteran gaze naturale, efectueaza interventii, reparatii capitale si operatii speciale la sonde si
asigura servicii profesioniste de transport tehnologic.
In 2013 Romgaz si-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei
termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producator si furnizor de energie electrica.

Misiunea organizaţiei constă în:

Cresterea continua a performantei, a competitivitatii si a valorii ROMGAZ datorita
valorificarii potentialului uman si a activelor detinute, a practicii afacerilor predictibile si
profitabile precum si a gestionarii riguroase a riscurilor.
 Efectuarea unor simulări Politică de mediu
Principalele elemente ale managementului de mediu sunt:
- stabilirea obiectivelor politicii de mediu;
- întocmirea unor programe anuale de mediu, care urmăresc protejarea mediului
înconjurător;
- identificarea, urmărirea şi controlul surselor de poluare;
- pregătirea de programe de acţiune pentru intervenţii în caz de urgenţă;
- procurarea de echipamente şi utilaje moderne de intervenţie şi instruire a personalului;
 Măsuri organizatorice luate pentru reducerea impactului asupra mediului:
- existenţa unui personal cu atribuţii specifice la fiecare nivel al structurilor organizatorice;
- comunicare internă (în cadrul companiei) şi externă (cu autorităţile de mediu) pe baza
rapoartelor periodice;
- „Autorizaţii de mediu” pentru obiectivele existente şi „Acorduri de mediu” pentru cele noi
sau reabilitate;
- programe de monitorizare a efluenţilor lichizi şi gazoşi;

5
 - proceduri privind prevenirea poluării mediului şi modul de intervenţie în cazuri
accidentale.

I.2 Profilul de activitate

Producția și înmagazinarea gazelor naturale este realizată, prin exploatarea a peste 3.600
sonde, 20 stații de comprimare și 6 depozite de înmagazinare subterană, cu o capacitate actuală de
2,55 miliarde metri cubi/ciclu[3].
Principalele activități desfășurate de Romgaz sunt:
 Cercetare și explorare geologică a potențialelor zăcăminte de gaze naturale;
 Extracția gazelor naturale;
 Înmagazinarea subterană a gazelor naturale;
 Furnizarea de gaze naturale;
 Operații speciale și servicii la sonde;
 Cercetare și inginerie tehnologică a rezervoarelor geologice;
 Servicii de mentenanță și transporturi.
În prezent compania desfășoară activități în 9 perimetre concesionate pe tot teritoriul României:
 RG01 Transilvania Nord
 RG02 Transilvania Centru
 RG03 Transilvania Sud
 RG04 Moldova Nord
 RG05 Moldova Sud
 RG06 Muntenia Nord Est
 RG07 Muntenia Centru
 RG08 Oltenia
 EVIII-8 Est Depresiunea Panonica

In 2013 Romgaz si-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei

termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producator si furnizor de energie electrica.

6
 Cifra de afaceri

Societatea a înregistrat şi în anul 2016 un profit net de 1.024,6 mil.lei şi un profit net pe
acţiune de 2,66 lei, faţă de 3,10 lei în anul 2015. Marjele realizate ale profitului net (30,0%) şi
EBIT (36,9%) sunt superioare faţă de cele raportate anul anterior (29,5% şi respectiv 35,2%), iar
marja EBITDA (46,0%) înregistrează un nivel semnificativ – ceea ce confirmă menţinerea în
continuare a unei profitabilităţi ridicate a activităţii societăţii.
Consumul de gaze naturale în Romania a înregistrat în anul 2016 o creştere de cca.1,86%
faţă de anul anterior, conform estimărilor de consum ANRE şi ale societăţii, dat fiind faptul că
ANRE nu a publicat până în prezent rapoartele pe perioada octombrie-decembrie 2016.

7
 Producţia de gaze naturale a societăţii a fost mai mică decât cea aferentă anului 2015
(4.219
vs 5.563 mil.mc). Cu această producţie, conform datelor estimate, Romgaz a avut o cotă de piaţă
de 42,5% a livrărilor în consumul de gaze provenite din producţia internă şi o cotă de 41,46% în
rândul producătorilor de gaze naturale.
Producţia realizată în anul 2016 a fost mai mică decât cea înregistrată în anul precedent
ca o consecinţă a provocărilor cu care societatea s-a confruntat în această perioadă, şi anume:
1. o iarnă blândă care a generat un consum de gaze naturale mai mic în primul trimestru;
2. scăderea cererii de gaze naturale în sectoarele cheie cauzată de scăderea preţurilor pe plan
internaţional (mai ales în sectorul îngrăşămintelor chimice unde consumul de gaze naturale a
scăzut cu 12% faţă de anul anterior) şi de competiţia puternică din sectorul producerii de energie
electrică;
3. scăderea cererii de gaze pentru constituirea stocurilor minime de gaze naturale aferente iernii
2016-2017 ca urmare a unui cadru de reglementare imprecis şi lipsit de coerenţă. Astfel, în anul
2016 cantitatea injectată în depozitele Romgaz a fost cu 305,7 mil.mc mai mică decât în anul
2015 (-18,3%) iar cantitatea extrasă a fost cu 215.8 mil.mc mai mică (-13,0%);
4. prezenţa unui stoc de gaze naturale, proprietatea Romgaz, relativ mare în depozitele subterane
la sfârşitul iernii 2015-2016 (stocul în depozitele subterane a fost de 795,8 mil.mc, din care
stocul Romgaz a fost de 723 mil.mc, reprezentând 92%), context în care Romgaz a injectat în
2016 o cantitate de 389,6 mil.mc, faţă de 723,5 mil.mc în anul 2015;
5. competiţia crescută din partea importurilor de gaze naturale indusă de o scădere importantă a
preţului gazelor naturale în Europa. Astfel, faţă de anul 2015 când importul a fost de 0,2 mld.mc,
în anul 2016 acesta a crescut cu 750%, ajungând la 1,5 mld.mc.
Producţia de energie electrică a Romgaz în anul 2016 a fost de 91,6% din producţia
realizată în anul 2015, respectiv 1.628.367 MW şi reprezintă 2,68% din producţia totală de
energie electrică a României. Cota de piaţă deţinută de Romgaz, conform Transelectrica, este de
2,57%.

I.3 Identificarea funcţiilor manageriale în cadrul organizaţie

Funcţiile manageriale în cadrul firmei MOLDOFOREST S.A. sunt următoarele: previziunea,
organizarea, coordonarea, antrenarea şi controlul.
Previziunea
Se bazează pe analiza atentă a urăatoarelor elemente:
 resursele disponibile;
 rezultatele activităţii trecute;
 situaţia actuală;
 scopul activităţii;
Această funcţie constă în:
 formularea obiectivelor strategice ale organizaţiei;
 stabilirea perioadei în care se propune realizarea acestora;

8
  analiza activităţii anterioare a organizaţiei sau a altor organizaţii similare pe o perioadă de
timp proporţională cu mărimea orizontului ales pentru realizarea obiectivelor propuse;
 determinarea şi analiza ponderii influenţei factorilor perturbatori;
 estimarea influenţei condiţiilor de incertitudine şi risc specifice mediului în care urmează
să se desfăşoare activitatea organizaţiei;
 identificarea resurselor necesare pentru îndeplinirea scopurilor propuse şi a mijloacelor
de obţinere a acestora;
 stabilirea strategiilor la nivelul organizaţiei în funcţie de factorii interni şi externi
acesteia;
 formularea ,,scenariilor" de realizare a obiectivelor propuse;
 stabilirea modului în care vor fi măsurate rezultatele;
 stabilirea parametrilor care definesc starea organizaţiei la un moment dat;
 stabilirea termenelor limită pentru sarcinile-obiective ţinând seama de priorităţi.
Tipul de previziune a intreprinderii MOLDOFOREST S.A. este previziunea
ciclică (evenimentele se petrec dupa un anumit ciclu precis şi stabil), care se desfăşoară pe o
perioadă îndelungată şi cuprind problemele societăţii comerciale în perspectiva apropiată,
numită previziune de durată mare.

Organizarea
Realizarea acestei funcţii este condiţionată de două aspecte:
1. Stabilirea structurii organizatorice, adică:
 stabilirea componentelor (posturi, funcţii, compartimente, niveluri ierarhice etc.);
 precizarea documentelor de exprimare a acestei structuri;
 stabilirea tipului de structură. 
2. Stabilirea şi organizarea principalelor compartimente ale organizaţiei (instruire-educare,
organizare-mobilizare, logistică, resurse umane, cercetare-dezvoltare etc.).
Organizarea constă în:
 definirea poziţiei şi rolului fiecărui compartiment;
  precizarea scopurilor, sarcinilor, responsabilităţilor şi autorităţilor fiecărui post de
muncă;
 repartizarea echitabilă a sarcinilor;
 stabilirea relaţiilor între compartimente;
 stabilirea gradului optim de delegare a autorităţii şi responsabilităţii;
 repartizarea resurselor pe obiective.
Coordonarea
Este o organizare în dinamică, a cărei necesitate rezultă, în principal din:
 dinamismul organizaţiei şi al mediului ambiant, imposibil de reflectat în totalitate
în preveziuni şi în sistemul organizatoric;

9
  complexitatea, diversitatea şi ineditul reacţiilor peronajului şi subsistemelor organizaţiei,
ce reclamă un feed-back operativ, permanent, de natură să asigure corelarea adecvată a deciziilor
şi a acţiunilor şi a acţiunilor acestora.
Pentru asigurarea unei coordonări eficace este esenţială existenţa unei comunicări
adecvate la toate nivelurile managementului, prin comunicare înţelegând transmiterea de
informaţii şi perceperea integrală a mesajelor conţinute.
Antrenarea
Este implicarea cât mai profundă, caâ mai eficace a personalului de execuţie şi de
conducere la realizarea obiectivelor ce-i revin, deduse din obiectivele organizaţiei. Fundamentul
antrenării il reprezintă motivarea, ce rezultă din corelarea satisfacerii necesităţilor şi intereselor
personalului cu realizarea obiectivelor şi sarciniilor atribuite.
Motivarea, în funcţie de modul de condiţionare a satisfacerii personalului, de rezultate
obţinute, este pozitivă sau negativă, proces care trebuie să întrunească mai multe caracteristici:  
 complex - stimulentelor materiale, morale, în raport cu factorii endogeni şi exogeni
organizaţiei;
 diferentiat - aprecierea obiectivă a performanţelor realizate, în funcţie de calităţile şi
capacităţile fiecărei persoane şi ale fiecărui colectiv de muncă, pentru a se obţine
maximum de participare la stabilirea şi realizarea obiectivelor organizaţiei;  
 participativ- practicarea unui management participativ, implicarea angajaţilor în luarea
deciziilor; 
 interdependent şi constant - pe toată durata desfăşurării activităţilor în funcţie de
diferitele categorii de necesităţi ale angajaţilor.
Control-evaluare
În calitate de funcţie a managementului, implică 4 faze:
 măsurarea realizărilor;
 compararea realizărilor cu obiectivele şi standarde stabilite initial, evidenţiind
abaterile produse;
 determinarea cauzelor care au generat abaterile constante;
 efectuarea corecturilor care impun, inclusiv acţionarea, pe măsura posibilităţilor, asupra
cauzelor ce au generat abaterile negative.
Conţinutul funcţiei de control-evaluare este necesar să:
 fie continuu;
 fie preventiv;
 fie flexibil;
 se bazaze pe analiza relaţiilor cauză-efect;
 se axeze pe elementele cheie;
 fie constructiv

10
11
 ETAPA II.
DESCRIEREA MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIONAL
II.1 Structura organizaţională
În ansamblul ei, structura organizatorică are două componente:
1. Structura funcţională (de conducere);
2. Structura operaţională (de producţie şi concepţie).
Structura funcţională reprezintă ansamblul cadrelor de conducere şi compartimentele
tehnice, economice, comerciale, administrative, modul de constituire şi grupare a acestora,
precum şi relaţiile dintre ele necesare desfăşurării corespunzătoare a procesului managerial şi a
procesului de producţie.
Organizarea structurală a Romgaz este evidențiată în documentele organizatorice din
cadrul acesteia. Organigrama arată modul în care este structurată conducerea, în cazul Romgaz
aceasta fiind piramidala, specifica unei structuri organizatorice de tip ierarhic functional.
Structura organizatorică a societății are un numar de 6 niveluri ierarhice, și anume:
 Adunarea Generala a Actionarilor
 Consiliul de Administratie
 Directorul General
 Directorii Generali Adjuncti
 Sefii compartimentelor functionale si operationale din subordinea Directorului General si
al Directorilor Generali Adjuncti
 Personalul de executie.
Oamenii cheie in structura si functionalitatea societatii sunt Directorul General, Directorii
Generali Adjuncti, Directorul Economic, precum si directorii de sucursale. Acestia au in
subordine sefii de compartimente (sucursale/departamente/ directii/servicii s.a.), care fac legatura
intre structura superioara si angajatii respectivului compartiment.
Fiecare compartiment are atributiile sale, bine stabilite prin ROF-ul societatii, iar toate
aceste elemente alaturate functioneaza ca un tot unitar. Pentru personalul de executie, sarcinile,
competentele si responsabilitatile acestora sunt cuprinse in fisele fiecarui post.
Societatea are in componenta 7 sucursale, dupa cum urmeaza:
 Sucursala Medias, cu sediul in municipiul Medias, str. Garii nr.5, cod 551025, jud.Sibiu,
organizata teritorial in 8 sectii;
 Sucursala Tirgu Mures, cu sediul in municipiul Tirgu Mures, str. Salcamilor, nr.23, cod
540202, jud.Mures, organizata teritorial in 8 sectii;
 Sucursala Ploiesti, cu sediul in municipiul Ploiesti, str. G.Cantacuzino nr.184, cod
100492, jud. Prahova,organizata teritorial in 2 sectii si 2 ateliere;

12
 Sucursala de Interventii, Reparatii Capitale si Operatii Speciale la Sonde Medias
(SIRCOSS), cu sediul in municipiul Medias, str. Soseaua Sibiului nr.5, cod 551009, jud.Sibiu,
organizata teritorial in 3 sectii si 5 ateliere;
 Sucursala de Transport Tehnologic si Mentenanta Tirgu Mures (STTM), cu sediul in
municipiul Tirgu Mures, str. Barajului nr.6, cod 540101, jud.Mures, organizata teritorial in 3
sectii si 3 ateliere;
 Sucursala de Productie Energie Electrica Iernut (SPEE), cu sediul in localitatea
Iernut, str. Energeticii nr.1, cod 545100, jud.Mures;
 Sucursala Bratislava, cu sediul in Bratislava, City Business Centre V.-Karadžičova 16,
cod 82108, Slovacia.

Tabel 1. Avantajele și dezavantajele structurii funcționale

II.2 Sisteme de management identificate la nivelul organizaţiei

Sistemul de management integrat, certificat in domeniul calitatii, mediului si sanatatii si
securitatii ocupationale, implementat in Romgaz, sustine indeplinirea misiunii organizatiei de a-
si creste continuu performanta, competitivitatea si valoarea.
Sistemul de management integrat implementat în cadrul firmei S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
a luat în considerare cerinţele standardelor: SR EN ISO 14001:2005, SR OHSAS 18001:2008 şi
SR EN ISO 9001:2008.
Scopul implementării este de a:
- presta servicii care să satisfacă cerinţele clienţilor, precum şi cerinţele
legale şi reglementate aplicabile;
- mări satisfacţia clienţilor prin aplicarea eficace a sistemului;
- demonstra capabilitatea organizaţiei de a asigura în mod consecvent protecţia
mediului înconjurător atunci când prestează aceste servicii, astfel economisind resursele
epuizabile;

13
 - demonstra capabilitatea organizaţiei de a menţine sub control riscurile pentru sănătatea şi
securitatea ocupaţională;
- demonstra conformitatea sistemului de management cu documentele de referinţă şi
cu cerinţele organismului de certificare.

II.3 Obiectivele economice ale intreprinderii în condiţii concurenţiale

Romgaz este o prezenta puternica pe piata regionala si continua imbunatatire a
potentialului si capacitatilor companiei este o prioritate atat in beneficiul companiei cat si al
actionarilor. Astfel compania isi propune:
- Cresterea portofoliului de resurse si rezerve de gaze, prin descoperirea de resurse noi si prin
dezvoltarea si imbunatatirea recuperarii resurselor deja descoperite;
- Consolidarea pozitiei pe pietele de furnizare a energiei;
- Optimizarea, dezvoltarea si diversificarea activitatii de inmagazinare subterana, prin
reconsiderarea importantei acesteia, pentru asigurarea sigurantei, continuitatii si flexibilitatii in
aprovizionarea cu gaze naturale;
- Identificarea unor oportunitati noi de crestere si diversificare;
- Cresterea performantelor companiei.

Funcţiunile întreprinderii
1. Funcţiunile componente ale sistemului
S.N.G.N. ROMGAZ S.A. îsi desfăsoară activitatea productivă într-un anumit cadru
organizatoric. Ea presupune un ansamblu de activităţi dinamice şi complexe, ce se pot grupa în
anumite funcţiuni, care se condiţionează reciproc şi a căror integrare permite firmei să reactioneze la
solicitările mediului, să evolueze eficient şi să dezvolte continuu.
Evoluţia conceptului de funcţiune a fost influenţată, în principal, de doi factori:
- progresul tehnic, ca factor de bază al determinării structurii şi complexităţii activităţii
firmei;
- sistemul socio-economic în cadrul căruia a fost definit şi aplicat.
Pentru o firmă modernă se pot defini cinci funcţiuni de bază:
1.      cercetare-dezvoltare;
2.      comercială;
3.      de producţie;
4.      financiar-contabilă;
5.      de personal.
1.1 Funcţiunea de cercetare-dezvoltare
Aceasta cuprinde activităţile prin care se studiază, se concepe, se elaborează şi se realizează
viitorul cadru tehnic, tehnologic şi organizatoric al întreprinderii. Această funcţiune capătă noi
dimensiuni şi implicaţii atât teoretice cât şi practice, ea integrând activităţi cu un accentuat
caracter intelectual ce pot fi grupate în:

14
 - activităţi de concepţie, care vizează cercetarea şi proiectarea produselor, a serviciilor, a
lucrărilor noi şi a tehnologiilor de realizare a acestora;
- activităţi de organizare a conducerii, producţiei şi a muncii.

1.2 Funcţiunea comercială

Cuprinde un ansamblu de activităţi vizând aprovizionarea tehnico-materială, desfacerea
produselor, comertul exterior şi cooperarea economică internaţională, ele fiind grupate în trei
componente:
1. marketing;
2.      aprovizionare;
3.      desfacere.
Firma poate folosi anumite tipuri de studii de marketing pentru:
·        cercetare de piaţă;
·        cercetarea produsului;
·        cercetarea preţului;
·        cercetarea distribuţiei;
·        cercetarea promoţională.
În domeniul aprovizionării tehnico-materiale, managementul firmei trebuie să
desfasoare o serie de activităţi, cum sunt:
-         calculul şi asigurarea necesarului de resurse materiale pentru fabricarea producţiei
contractate;
-         contractarea furnizorilor, negocierea şi încheierea contractelor de aprovizionare cu
resurse materiale;
-         calculul necesarului de resurse materiale pentru constituirea stocurilor pentru
producţie;
-         fundamentarea normelor de consum de materiale;
-         inventarierea activelor circulante depozitate;
-         efectuarea operaţiunilor de primire, recepţie cantitativă şi calitativă, precum şi
eliberarea din depozite a resurselor materiale corespunzătoare solicitarilor unitatilor de
producţie consumatoare;
-         organizarea spaţiilor de depozitare cu respectarea normelor de protecţie a muncii şi a
mediului.
În mod corespunzător, în domeniul desfacerii şi în cel al comerţului exterior firma
desfăşoară o serie de activităţi, cum sunt:
-         prospectarea pieţei interne şi externe pentru stabilirea potenţialilor clienţi;
-         încheierea contractelor de vânzare pentru produsele fabricate;
-         rezolvarea reclamaţiilor clienţilor;
-         participarea la licitaţii;
-         asigurarea livrării ritmice a bunurilor fabricate, în cantitatea şi calitatea negociată cu
clienţii;
-         calculul mărimii stocurilor de produse finite;
15
 -         participarea la diferite târguri, expoziţii în ţară şi străinătate.
Toate aceste activităţi demonstrează faptul că fiecare întreprindere îşi desfăşoara
procesele economico-sociale în corelaţie cu alte unităţi economice.
1.3 Funcţiunea de producţie
Cuprinde totalitatea activităţilor legate nemijlocit de realizarea bunurilor în care este
specializată firma.
Activitatea de pregatire a producţiei este influenţată de gradul de noutate al produsului ce
urmează a se fabrica- produs nou asimilat, produs modernizat sau a cărui fabricaţie se repetă. Din
acest motiv, această activitate este direct legată de activitatea de cercetare, fiind de cele mai
multe ori o continuare a unor acţiuni întreprinse în cadrul funcţiunii de cercetare-dezvoltare.
Executarea propriu-zisă cuprinde totalitatea activităţilor întreprinse în scopul îndeplinirii
sarcinilor de fabricare a produselor finite.
Volumul activităţilor incluse în funcţiunea de producţie este influentat de mai mulţi factori
printre care:
-         profilul întreprinderii;
-         înzestrarea tehnică;
-         caracteristicile materiilor prime, ale materialelor;
-         complexitatea produselor fabricate.
1.4 Funcţiunea financiar-contabilă
Cuprinde activităţi privind folosirea mijloacelor financiare necesare în procesul economic
şi de urmărire a rezultatelor obţinute de firmă. În funcţie de obiectivele urmărite, această
funcţiune cuprinde:
a) Evidenţa contabilă financiară, care are drept scop înregistrarea şi raportarea activelor,
pasivelor, veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii. Produsul final al contabilităţii financiare este
raportul financiar periodic.Informaţiile financiare se comunică, de regulă, prin publicarea
bilantului şi a dărilor de seama explicative în forma si conţinutul reglementat prin lege în vederea
asigurării clarităţii necesare pentru interpretarea lor.
b) Evidenţa fiscală. Aceasta cuprinde activităţile de stabilire corectă a impozitelor în
concordanţă cu legile fiscale. Sarcina contabilului sef este să stabilească baza impozabilă,
respectând legile fiscale. Mărimea bazei impozabile depinde mult de exactitatea datelor din
evidenţa contabilă financiară.
c) Organizarea interna a evidenţei contabile. Aceasta presupune respectarea următoarelor
cerinţe:
- asigurarea securităţii activelor;
- asigurarea calităţii, fiabilităţii datelor contabile;
- asigurarea eficienţei operaţionale.
d) Contabilitatea managerială. Aceasta se refera la mijloacele de comunicare a datelor
financiare către managerii întreprinderii, în primul rând prin analiza managerială a preţului de
cost. Această componentă cuprinde activităţi cu un însemnat rol de control şi de acţiune
corectivă.

16
17
1.5 Funcţiunea de personal
Această funcţiune cuprinde un ansamblu de activităţi specifice, cum sunt:
- determinarea necesarului de forţă de muncă;
- recrutarea, selecţia, angajarea, evaluarea performanţelor în muncă şi promovarea personalului;
- organizarea perfecţionării, pregătirii profesionale a salariaţilor;
- stabilirea sistemului de salarizare, aplicarea acestuia şi calculul drepturilor bănesti ale
salariaţilor;
- efectuarea de studii pentru îmbunătăţirea climatului organizaţional şi motivaţional în cadrul
firmei;
- îmbunătăţirea condiţiilor de muncă cu respectarea normelor de securitate şi de protecţie a
muncii.
În organizarea acestor activităţi este necesar ca managerul să asigure în permanenţă un
echilibru între interesele salariaţilor, obiectivele şi rezultatele firmei.
În concluzie, funcţiunile identificate au caracter teoretic, în practică activităţile
corespunzătoare fiecareia regasindu-se ca actionând simultan.
Toate aceste funcţiuni se află într-o strânsă interdependenţă, se întrepătrund şi se
completează reciproc, formând sistemul organizării procesuale al firmei.

Fig. 2. Mecanismul funcționării întrepinderii

18
 ETAPA III. CERCETAREA IMPACTULUI PROBLEMELOR ŞI
REGLEMENTĂRILOR DE MEDIU ASUPRA MANAGEMENTULUI
ORGANIZAŢIEI
III.1 Condiţii generale cu privire la relaţia intreprindere – mediu ambient
Activitatile desfasurate de Romgaz in domeniul responsabilitatii sociale sunt realizate in
mod voluntar, dincolo de responsabilitatile ce revin din perspectiva legala, compania fiind
constienta de rolul pe care il joaca in societate.
Responsabilitatea sociala reprezinta pentru Romgaz o cultura de afaceri care include etica
de afaceri, drepturile clientilor, echitatea economica si sociala, tehnologii care nu dauneaza
mediului ambiant, tratarea justa a fortei de munca, relatii transparente cu autoritatile publice,
integritate morala si investitii in comunitate.
De asemenea, Romgaz sustine dezvoltarea sustenabila si durabila a societatii si
comunitatii, prin sustinerea financiara/sponsorizare partiala sau totala a unor actiuni si initiative
din urmatoarele domenii principale: educatie, social, sport, sanatate, mediu inconjurator.
In actiunile sale de sustinere/participare la realizarea unor proiecte, actiuni, initiative de
responsabilitate sociala, Romgaz are in vedere prevederile Politicii de sponsorizari si ale
Ghidului de sponsorizare aplicabile in fiecare perioada. 
Întreprinderea este parte integrantă a mediului ambiant, este o componentă economică a
acestuia. În condiţiile actuale mediul ambiant se caracterizează printr-un dinamism accentuat,
printr-o creştere spectaculoasă a frecvenţei schimărilor.
Mediul ambiant este de trei feluri:
 mediu stabil, unde schimbările sunt rare, de mică amploare şi uşor vizibile;
 mediu schimbător, unde schimbările sunt frecvente, de o amploare variată, dar în general
previzibile;
 mediu turbulent, unde schimbările sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidenţe
profunde asupra activităţii întreprinderii şi greu de anticipat.
Sistemul managementului de mediu (S.M.M.) al S.N.G.N. Romgaz S.A. este privit ca un
sistem complex de politici şi programe. El reprezintă un instrument preţios ce contribuie la
instaurarea încrederii populaţiei, organelor reglementatoare şi acţionarilor şi capacitatea
S.N.G.N. Romgaz S.A. de a lua cele mai bune decizii privind protecţia mediului şi de a respecta
legislaţia în vigoare.S.M.M. este parte integrantă a sistemului de management general care
asigură implementarea politicii de mediu şi care include structura organizatorică,
responsabilităţile, practicile, procesele şi resursele necesare realizării acestei politici.

19
 III.2 Componentele mediului ambiant ale intreprinderii
Componentele mediului ambiant al întreprinderii sunt:
 Micromediul;
 Mezomediul;
 Macromediul.

Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intră în

relaţii directe. Acestea sunt:
 furnizorii de mărfuri care sunt agenţi economici ce asigură resursele necesare de materii
prime, materiel, echipamente şi maşini;
 prestatorii de servicii reprezentaţi de firme sau persoane particulare care oferă o gamă
largă de servicii utile realizării obiectivelor firmei;
 furnizorii forţei de muncă sunt unităţile de învăţământ, oficiile forţei de munca şi
persoanele ce caută un loc de muncă;
 clienţi care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale sau agenţiile
guvernamentale pentru care bunurile produse se întreprindere le sunt oferite spre consum;
 organismele publice – asociaţiile profesionale, asociaţiile consumatorilor, mediile de
informare în masă şi publicul consumator;
 concurenţii sunt firme sau persoane particulare care-şi dispută aceeaşi categorie de
clianeţi, iar în situaţii frecvente aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii.
Mezomediul este o noţiune intermediară care devine tot mai necesară în explicarea
evoluţiei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea oricăror deficienţe de explicare se
studiază comportamentul întreprinderii din sistemul productiv şi social cel mai apropiat
întreprinderii şi care poate fi un intermediar între macromediul şi micromediul întreprinderii.
Mezomediul trebuie să intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii
pentru că permite abordarea relaţiilor acesteia cu mediul său în termeni mult mai apropiaţi de
lumea afacerilor.
O întreprindere poate face parte din următoarele sisteme mezoeconomice:
 o anumită industrie
 o zonă geografică sau administrativă
 un grup de întreprinderi.
Aceste sisteme sunt în măsură să influenţeze acţiunile, deciziile şi rezultatele unei
întreprinderi, influenţa exercitată la acest nivel poate fi atât directă cât şi indirectă, dar are un
caracter general, în sensul că influenţează toate întreprinderile care aparţin aceluiaşi sistem.
Activitatea oricărei întreprinderi, ca şi a celorlalţi agenţi din cadrul micromediului
întreprinderii, se află şi sub influenţa altor factori de mediu, care acţionează pe o arie mai largă.
Legătura care se stabileşte între întreprindere şi aceşti factori este de regulă industrială,
influenţa exercitându-se pe termen lung şi formând macromediul întreprinderii.

20
 Macromediul este reprezentat de totalitatea unităţilor economice, a instituţiilor financiar-
bancare, juridice, administrative, a organismelor politice, de ocrotire a sănătăţii, care influenţează
şi sunt influenţate de activitatea întreprinderii.
Macromediul firmei cuprinde ansamblul factorilor de ordin general al mediului ambiant
cu acţiune indirectă şi pe termen lung asupra acţiunii firmei şi asupra agenţilor cu care aceasta se
află în contact nemijlocit.
Componentele macromediului sunt:
 mediul demografic – numărul populaţiei, structura pe sexe şi grupe de vârstă, numărul
de familii şi dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorială şi me medii a
populaţiei, rata natalităţii. Analiza unor astfel de caracteristici şi surprinderea tendinţei lor
reprezintă punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii potenţiale, a pieţei
întreprinderii.
 mediul economic - ansamblul elementelor care compun viaţa economică a spaţiului în
care acţionează întreprinderea determină mediul economic al acesteia. Acesta determină
volumul şi structura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor băneşti, mărimea cererii de
mărfuri, mişcarea preţurilor la nivelul concurenţei.
 mediul tehnologic - intreprinderea se implică în dinamica mediului tehnologic, atât ca
beneficiar cât şi ca furnizor, în principal prin intermedciul pieţei. Este una din cele mai
dinamice componente ale macromediului întreprinderii şi dobândeşte o exprimare
concretă prin invenţii, inovaţii, mărimea şi orientarea fondurilor destinate cercetării,
explozia producţiei noi, perfecţionarea producţiei tradiţionale, reglementări privind
delimitarea tehnologiilor poluante.
 mediul cultural – reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori,
obiceiuri, tradiţii, credinţe şi norme ce guvernează statutul oamenilor în societate.
 mediul politic - reflectă structurile societăţii, clasele sociale şi rolul lor în societate,
forţele politice şi raporturile dintre ele, gradul de implicare a statului în economie, gradul
de stabilitate al climatului politic intern, zonal, internaţional.
 mediul instituţional cuprinde ansamblul reglementărilor de natură juridică ce vizează
direct sau indirect activitatea de piaţă a întreprinderii.
 mediul natural – condiţiile naturale ce determină modul de localizare şi de distribuire în
spaţiu a activităţii umane. Această conjunctură economică reprezintă starea curentă şi
concretă a fenomenelor, proceselor şi evenimentelor specifice unei ramuri, a unei
economii naţionale. Importanţa sa este dată de reducerea resurselor de materii prime
neregenerabile şi de accentuarea gradului de poluare.
Factorii economici ai mediului ambiant extern sunt :
 piaţa;
 puterea de cumpărare;
 nivelul şi ritmul de dezvoltare economică;
 potenţialul economic.

21
 Piaţa internă şi externă influenţează activitatea societăţii prin faptul că pe baza studiului
cererii ea îşi va stabilii serviciile ce urmează a fi prestate precum şi strategia de acţiune.
Puterea de cumpărare a leului care e scăzută precum şi scumpirea utilităţilor afectează
activitatea S.N.G.N. Romgaz S.A. în sens negativ deoarece pentru a-şi realiza obiectul de
activitate societatea este nevoită să achiziţioneze o cantitate mai mică de materii prime şi
materiale cu aceeaşi cantitate de monedă, fapt ce va afecta profitul firmei.
Nivelul şi ritmul de dezvoltare economică precum şi potenţialul financiar influenţează în
mod covârşitor activitatea S.N.G.N. Romgaz S.A. care prin serviciile prestate influenţează la
rându-i economia per ansamblu.
Factorii tehnici şi tehnologici
Aceşti factorii sunt reprezentaţi în principal de: nivelul tehnic al echipamentului, al
maşinilor, utilajelor, instalaţiilor furnizate întreprinderii, nivelul tehnologiei folosite de
întreprindere, licenţele cumpărate, capacitatea de documentare, capacitatea de inovare.
Factori tehnici şi tehnologici care influenţează întreprinderea atât ca beneficiar cât şi ca
furnizor, în principal prin intermediul unor elemente specifice:
 mărimea şi orientarea fondurilor destinate cercetării şi dezvoltării;
 asimilarea de produse noi şi modernizarea celor existente;
 investiţiile şi inovaţiile;
 reglementări care vizează eliminarea sau restrângerea efectelor factorilor poluanţi;
 nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru cumpărare;
 calitatea tehnologiilor ce pot fi achiziţionate;
 calitatea şi nivelul cercetărilor la care firma are acces.
Factorii de management
Factorii de management reprezintă totalitatea elementelor manageriale care influenţează
direct sau indirect activitatea economică a firmei, dintre care enumerăm:
 mecanismul de planificare macro-economic;
 sistemul de organizare al economiei naturale;
 modalităţii de coordonare;
 mecanisme de control al suprasistemelor din care face parte firma;
 calitatea studiilor, metodelor si tehnicilor manageriale.
Începând cu 1994, odată cu înfiinţarea S.N.G.N. Romgaz S.A. la conducerea societăţii a
venit o echipă managerială relativ tânără, dinamică şi cu o bogată experienţă în domeniul de
activitate al firmei.
Noua metodă de conducere prin costuri, adoptată de echipă de administraţie, a urmat
atingerea obiectivului principal pe care îl are orice firmă, creşterea profitului. De asemenea, din
proprie iniţiativă, conducerea a trecut la un nou design organizaţional, prin reorganizarea
fundamentală a structurii firmei pentru adaptarea rapidă la condiţiile perioadei de tranziţie spre
economia de piaţă. Ulterior, managerul şi echipa de conducere au conceput şi adoptat strategii pe
termen lung privind dezvoltarea.
Factorii socio-culturali

22
 Din această categorie fac parte:
 raportul dintre populaţia urbană şi rurală;
 nivelul de dezvoltare a învăţământului;
 nivelul de ocrotire al sănătăţii;
 calitatea activităţilor cultural-artistice;
 mentalitatea.
Problemele de sănătate ale personalului şi cele de protecţia muncii, protecţia mediului şi
de prevenire şi stingere a incendiilor vizează eficienţa resurselor umane din preocupările de
maximă importanţă a conducerii organizaţiei.
Activitatea de protecţie a muncii asigură aplicarea criteriilor de muncă şi pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru reducerea efortului fizic, precum şi măsuri adecvate
pentru munca femeilor şi a tinerilor. Realizând ca micşorarea numărului de accidente reduce
cheltuielile directe şi indirecte provocate de acestea într-o măsură mai mare decât costul unui
program permanent de protecţia muncii, la care se adaugă concepţia umană e tratare a salariaţilor
a determinat conducerea societăţii să conceapă şi să aplice un program complet şi eficace de
asigurare sanitar-medicală a personalului şi de protecţie a muncii salariaţilor.
În acest sens au fost alocate fonduri importante pentru menţinerea în funcţiune a
sistemului de transport - actualmente destul de uzat. De asemenea, anual, întreg personalul este
examinat medical de comisii de specialitate, cheltuielile fiind suportate de firmă.
Continua preocupare a conducerii pentru asigurarea unor condiţii de lucru adecvate a
condus la stabilirea unei orientări ferme privind extinderea activităţilor sociale.
Factorii ecologici sunt reprezentaţi de componentele mediului înconjurător:
 relief;
 clima;
 flora, fauna;
 resursele subsolului.
O economie de piaţă durabilă, se caracterizează printr-o economie de piaţă funcţională în
condiţii economice, fapt ce a determinat conducerea S.N.G.N. Romgaz S.A. să acţioneze în
protejarea mediului înconjurător.
S.N.G.N. Romgaz S.A.. încearcă să respecte legile pentru protecţia mediului, respectiv
LEGEA 265/2006, LEGEA PROTECŢIEI MEDIULUI, prin procurarea de materiale, utilaje şi
tehnologii nepoluante care să respecte normele europene privind protecţia mediului.

23
 III.3 Factorii de influenţă ai mediului care influenţează intreprinderea
Principalele categorii de factorii de mediu care au o influenţă majoră asupra firmei sau a
unor componente ale acesteia. Asemenea factori este recomandabil sa fie abordaţi într-o viziune
sistematică, date fiind multiplele interdependenţe ce se stabilesc între ei şi comunitatea
domeniului influenţat.

Factori
ECONOMICI
Factori Factori
GEOGRAFICI MANAGEME
NT

Factori Factori
TEHNICI şI DERMOGRAF-
tehno-logici FACTORII ICI
MEDIULUI
AMBIANT

Factori
Factori
SOCO-
ECOLOGICI
CULTURALI

Factori Factori
POLITICI JURIDICI

Fig.3. Factorii mediului ambient

Din categoria factorilor de management – care presupun totalitatea elementelor
manageriale ce influenţează direc sau indirect unitatea economică- fac parte , printre alţii:
- mecanismul de planificare macroeconomică,
- sistemul de organizare a economieni naţionale,

24
 - modalitati de coordonare,
- mecanismele de control ale suprasistemelor din care face parte întreprinderea
respectivă,
- mecanismele motivaţionale,
- calitatea studiilor,
- metodelor şi tehnicilor manageriale.
Maniera de concepere şi operaţionalizare a factorilor de management influenţează
apreciabil atît constituirea firmeir, cat mai ales funcţionalitatea şi eficacitatea acesteia.
O altă categorie de factori de mediu, cu impact sporit asupra întreprinderii, o reprezintă
factorii demografici, care includ totalitatea elementelor demografice ce acţionează asupra
firmei, direct sau indirect. Din acestia fac parte:
 numarul populaţiei,
 structura socio-profesională a acesteia,
 ponderea populaţia activă,
 rata natalităţii, şi mortalităţii,
 durata medie a vieţii.
O asemenea situaţie este justificată de poziţia prioritară pe care resursele umane le ocupă
în cadrul firmei, de calitatea lor depinzănd calitatea activităţilor microeconomice.
Etapa de tranziţie spre economia de piaţă îşi pune amprenta şi asupra modului de
asigurare şi asigurare şi perfecţionare a managerilor şi specialiştilor din unităţile economice, prin
exigenţele sporite pe care le ridică în ceea ce priveşte selecţia, încadrarea, evaluarea, motivarea şi
promovarea salariaţilor. Competenţa devine elemental hotărîtor în derularea tuturor activităţilor
de personal şi, totodată, condiţia fundamentală a succesului întreprinderii într-un mediu
concurenţial din ce in ce mai acerb.
Factorii socio-culturali - structura socială a populaţiei -ocrotirea sănătăţii, învatămantul,
cultura , ştiinţa , mentalitatea – cu influentă directă sau indirectă asupra întreprinderii au o
semnificaţie deosebită în economia de piaţă.
Un rol decisiv îl joacă învatămăntul care contribuie atăt la îmbunataţirea ( ameliorarea)
structurii socio-profesionale a populaţiei, căt şi, mai ales, la amplificarea nivelului cultural al
acesteia, la formarea unei mentalităţi specifice economiei de piaţă .
Factorii politici acţionează, de asemenea, direct sau indirect asupra firmei, regăsindu-se ,
în principal, în politica economică, socială, politica stiinţei, politica învatamăntului, politica
externa ,cu influenţă în ceea ce priveşte. Sansele şi modalităţile de constituire, obiectivele şi
mijloacele de realizare a lor. Managementul este , la răndul său, influenţat nemijlocit de factorii
politici prin impactul pe care îl genereaza asupra fundamentării strategiilor şi politicilor firmelor,
a deciziilor de realizare a obiectivelor prevazute de acestea.
O categorie aparte de factori ai mediului ambiant o reprezint şi factorii naturali
( ecologici), din care fac parte , printre alţii, resursele naturale, apa, solul, clima, vegetaţia ,
fauna.

25
 În condiţiile actuale, cănd criza de materii prime şi resurse energetice imbraca noi
dimensiuni, interdependenţele dintre factorii ecologici şi unităţile economice se multiplică şî
diversifică pentru cunoastera şi valorificarea lor de către managementul microeconomic
În sfărsit, o ultimă categorie de factori o reprezintă factorii juridici, constituiţi din
ansamblul reglementărilor juridice cu influenţă directă sau indirectă aupra firmei şi
managementului său .
Cei mai semnificativi factori juridici sunt:
- legile
- decretele,
- horătătile guvernamentale,
- ordinele miniştrilor
- deciziile prefecturilor şi primariilor
Factori juridici cuprind o serie de norme de drept de a căror respectare sunt responsabili
agenţii economici.

III.4 Identificarea problemelor de mediu ale organizaţiei

ROMGAZ isi concentreaza continuu eforturile pentru satisfacerea cerintelor clientilor si
pentru reducerea impactului activitatii  asupra mediului, asigurand un mediu curat generatiilor
viitoare.
Viziunea Romgaz de mentinere a pozitiei de lider pe piata nationala a productiei de gaze
naturale este asumata prin Declaratia de politica in domeniul calitatii si mediului si transpusa in
misiunea de a produce si furniza gaze naturale, de a presta servicii de inmagazinare subterana a
gazelor naturale, de mentenanta a sondelor si de transport tehnologic, in conditii de calitate,
siguranta, continuitate, flexibilitate, utilizare eficienta a resurselor materiale, umane, respectand
totodata cerintele legate de mediu, financiare, informationale si de dezvoltare durabila.
În depozitul de înmagazinare subterană a gazelor natural se injectează gaze natural în
prioada aprilie-octombrie prin intermediul unui număr mare de sonde, urmând ca prin
intermediul acelorași sonde gazelle să fie extrase în perioada sezonului rece, respective
noiembrie-martie.
Gazul natural intră in categoria substanțelor periculoase, are H220, H228, P2 și categoria
numărul 1 de pericol, fiind foarte inflamabil, poate forma amestecuri explozive cu aerul. Există
pericol de explozie și de incendiu ale elementelor naturale (pajiști, resturi agricole) situate în
apropierea amplasamentului. În cee ace privește gazul metan, nu există date privind toxicitatea
acestuia. Există pericol de explozie în cazul formării accidentale de amestecuri gaz-aer în
limitele de explozie și de incendiu ale elementelor natural.
Incendiile au ca effect creșterea nivelului de radiație termică, producerea de emisii de
gaze arse degajate în urma arderii.
Exploziile creează o undă de șoc cu efecte asupra construcțiilor, infrastructurilor și
instalațiilor din apropiere.
Incendiile au ca efect asupra construcțiilor, infrastructurilor și instalașiilor tehnologice
din apropiere.
26
 Pericolele de accidente majore constau în:
- producea unui accident tehnologic care are ca effect scurgeri de gaze natural
ce conduc la incendii și/sau explozii;
- acțiunea unor persoane neautorizate care are efecte similare unui accident
tehnologic.
- Posibilitatea producerii unor calamități natural datorită activității seismice,
fenomene meteorologice grave (trăsnete).
Datorită prezenței î cadrul amplasamentului de substanțe periculoase din categoria extrem de
inflamabile (nominalizate în HG 804/2007 în cantități mari) se impune:
- Stabilirea structurilor de urgență în cazul producerii unui eveniment;
- Categorisirea și delimitarea evenimentelor de urgență;
- Stabilirea măsurilor împotriva pericoleleor;
- Existența unor adrese de urgență;
- Colaborarea cu autoritațile competente;
- Existența unui punct central de coordonare în cazul producerii unui
eveniment.
Apele uzate rezultate în etapa de funcționare a grupului sunt vidanjate periodic. Apele de
zăcământ separate în procesul tehnologic de tartare a gazelor natural sunt colectate într-o
șezătoare de 30 mc de unde sunt preluate și injectate în snde de injecție autorizate.

27
 III.5 Cercetarea impactului problemelor de mediu şi reglementărilor de mediu în
cadrul organizaţiei
Chestionar

1. Cunoasteţi legislaţia în vigoare cu privire la prevenirea poluării în sectorul de

producere a gazelor naturale?
a) Da, cunosc legislaţia în vigoare;
b) Nu, nu am cunostinţă despre legislaţia în vigoare;
c) Sunt la curent cu faptul ca există legislaţie cu privire la protecţia mediului, dar nu ii
cunosc prevederile.

2. Organizaţia deţine autorizaţie de mediu?

a) Da, organizaţia deţine autorizaţie de mediu;
b) Nu, organizaţia un deţine autorizaţie de mediu ;
c) Activitatea organizaţiei nu impune obţinerea de autorizaţii.

3. Activitatea dumneavoastră beneficiază de certificare pentru sistemul de management

al mediului (ISO 14001)?
a) Da,  SMM este în curs de proiectare;
b) SMM este în curs de certificare ;
c) Nu, organizaţia noastră nu este certificată pe sistemul de management al mediului.

4. Au fost întâmpinate dificultăţi în găsirea resurselor materiale necesare perfecţionării

sistemului de management de mediu implementat?
a) Nu
b) Da

1. Personalul dumneavoastră este instruit în politicile şi procedurile de lucru privind

managementul de mediu?
a) Activitatea noastră nu are politici şi proceduri de lucru formale privind managementul de
mediu;
b) Personalul nostru are instruirea necesară;
c) Personalul nostru a beneficiat de instruire.

6. Angajaţii dumneavoastră au luat parte la cursuri privind tematicile de mai jos?

a) Politica integrată de produs;
b) Eco-etichetarea produselor şi serviciilor;
c)Legislaţia de mediu aplicabilă în domeniul propriu de activitate;
d) Cele mai bune practici şi tehnologii aplicabile în domeniul propriu de activitate.

28
7. Cui credeţi că ar trebui să se adreseze cursurile?
a) Asociaţii companiei;
b) Personalul administrativ al companiei
c) Tehnicienii companiei;

8. Consideraţi potrivit momentul ales pentru perfecţionarea sistemului de management de

mediu?
a) Nu
b) Da

9. Ce fel de asistenţă consideraţi utilă în vederea implementării unui sistem de managament

de mediu în organizaţia dumneavoastră?
a) Asistenţă în definirea impactului de mediu al activităţii, produselor sau serviciilor;
b) Asistenţă în definirea cadrului legal de reglementare;
c)Asistenţă în definirea politicii de mediu a organizaţiei;
d) Asistenţă în definirea procedurilor de mediu;

10. Consideraţi necesară îmbunătăţirea continuă a sistemului de management de mediu ?

a)Nu
b)Da

Prelucrarea statistică a chestionarelor

Structura personalului de conducere-administraţie la S.N.G.N. Romgaz S.A. :
Tabel 2. Structura personalului pe grupe e vârstă
NR. CRT. GRUPE DE VÂRSTĂ
ANUL 2008
1 Sub 30 de ani 35

2 30 – 40 ani 23

3 40 – 50 ani 15

4 50 – 60 ani 10

5 Peste 60 ani 7

90
TOTAL

29
 Sub 30 de ani
30 – 40 ani
40 – 50 ani
50 – 60 ani
Peste 60 ani

Tabel 7. Structura personalului pe sexe

FEMEI 25
BĂRBAŢI 65
TOTAL 90

FEMEI
BĂRBAŢI

30
Chestionar privind sistemul de management de mediu al organizaţiei S.N.G.N. Romgaz S.A
1.Cunoasteti legislatia in vigoare cu privire la prevenirea poluarii in sectorul de producere
a gazelor naturale?

35%
a) Da, cunosc legislatia in
vigoare;

b) Nu, nu am cunostinta
50%
despre legislatia in
vigoare;

c) Sunt la curent cu faptul

ca exista legislatie cu
privire la protectia
mediului, dar nu ii cunosc
15% prevederile.

50% dintre corespondenţi cunosc legislaţia în vigoare cu privire la prevenirea poluării în sectorul
producerii gazelor natural, 35% sunt la curent cu faptul că există legislaţie cu privire la protecţia
mediului dar, nu ii cunosc prevederile, iar 15% dintre corespondenţi nu au cunostinţă despre
legislaţia în vigoare.
2. Organizaţia detine autorizaţie de mediu?

19%
a)      Da, organizatia detine
1% autorizatie de mediu;
b)     Nu,organizatia un
detine autorizatie de mediu
;
c)      Activitatea
organizatiei nu impune
80% obtinerea de autorizatii.

80% dintre corespondenţi au informaţii precum că organizaţia deţine autorizaţie de mediu,

19% sunt de părere că organizaţia nu impune obţinerea de autorizaţii, iar 1% sunt de părere
că organizaţia nu deţine autorizaţie de mediu.

31
3. Activitatea dumneavoastră beneficiază de certificare pentru sistemul de management al
mediului (ISO 14001)?
3% 22%

a) Da,
SMM este in curs de proi
ectare;

b) SMM este in curs de

certificare ;

c) Nu, organizatia noastra

nu este certificata pe
sistemul de management
al mediului.
75%

75% dintre corespondenţi sunt de părere că SMM este în curs de certificare, 22% sunt de părere
că SMM este în curs de proiectare, iar 3% sunt de părere că organizaţia nu este certificată pe
sistemul de management al mediului.
4. Au fost întâmpinate dificultăţi în găsirea resurselor materiale necesare perfecţionării
sistemului de management de mediu implementat?

18%

a) Nu
b) Da

82%

82% din personalul intervievat sunt de părere că nu au fost întâmpinate dificultăţi în găsirea
resurselor materiale necesare perfecţionării sistemului de management de mediu, iar 18% sunt de
părere că au fost întâmpinate dificultăţi în acest sens.

32
 5.Personalul dumneavoastră este instruit în politicile şi procedurile de lucru privind
managementul de mediu?

2% 13%

a) Activitatea noastră nu
are politici şi proceduri de
lucru formale privind
managementul de mediu;

b) Personalul nostru are

instruirea necesară;

c) Personalul nostru a
beneficiat de instruire
85%

2% din personal nu a fost instruit în politicile şi procedurile privind managementul mediului,13%

din personal nu are instruirea necesară şi 85% din personal a beneficiat de instruire.
6.Angajaţii dumneavoastră au luat parte la cursuri privind tematicile de mai jos?

27% 12%
a) Politica integrată de
produs;

b) Eco-etichetarea
25%
produselor şi serviciilor;

c)Legislaţia de mediu
aplicabilă în domeniul
propriu de activitate;

d) Cele mai bune practici

36% şi tehnologii aplicabile în
domeniul propriu de
activitate

30% din personal au luat parte la cursuri cu privire la cele mai bune practice şi tehnologii
aplicabile în domeniul de activitate, 40% din personal a luat parte la cursuri cu privire la
legislaţia de mediu în vigoare, 27% din personal au luat parte la cursuri cu privire la eco-

33
etichetarea produselor şi serviciilor, iar restul de 13% au participat la cursuri cu privire la politica
integrată de mediu.
7. Cui credeţi că ar trebui să se adreseze cursurile?

5%

a) Asociaţii companiei;
50%
b) Personalul administrativ
al companiei 45%

c) Tehnicienii companiei;

45% din personal sunt de părere că, cursurile sunt adresate personalului administrativ, 50%
tehnicienilor, iar restul de 5% asociaţilor companiei.
8. Consideraţi potrivit momentul ales pentru perfecţionarea sistemului de management
de mediu?

15%

a) Nu
b) Da

85%

85% din personalul companiei sunt de părere că a fost ales momentul potrivit pentru
perfecţionarea sistemului de management de mediu, în schimb, restul de 15% sunt de părere
contrarie.

34
 8. Ce fel de asistenţă consideraţi utilă în vederea implementării unui sistem de
managament de mediu în organizaţia dumneavoastră?
20% 25%
a) Asistenţă în definirea
impactului de mediu al
activităţii, produselor sau
serviciilor;

b) Asistenţă în definirea
cadrului legal de
reglementare;

c)Asistenţă în definirea
politicii de mediu a
23% organizaţiei;

d) Asistenţă în definirea
32% procedurilor de mediu;

20% din personal consideră utilă asistenţa în definirea procedurilor de mediu, 23% asistenta în
definirea politicii de mediu, 32% asistenta în definirea cadrului legal de reglementare, iar 25%
asistenta în definirea impactului de mediu al activităţii.
10. Consideraţi necesară îmbunătăţirea continuă a sistemului de management de mediu ?

10%

a)Nu
b)Da

90%

90% din corespondenţi sunt de părere că este necesară îmbunătăţirea continua a sistemului de
management de mediu, iar restul de 10% sunt de părere că nu este necesară îmbunătăţirea
continuă a sistemului de management de mediu.

35
 ETAPA IV. PROIECTAREA SISTEMULUI DE INDICATORI DE
PERFORMANTĂ DE MEDIU SPECIFICI ORGANIZAŢIEI
IV.1 Indicatorii de mediu din ISO 14031
Indicatorii de performanţă a managementului sunt indicatorii care furnizează informaţii
despre eforturile managementului de a influenţa performanţa de mediu a organizaţiei.
Eforturile managementului de a îmbunătăţi performanţa de mediu pot include
implementarea politicilor şi a programelor de mediu, conformitatea cu cerinţele sau aşteptările,
performanţa financiară şi relaţiile cu comunitatea.
În funcţie de aspectele de mediu semnificative ale organizaţiei şi de criteriile de
performanţă de mediu pot fi aleşi indicatorii de performanţă a managementului.
Indicatorii de performanţă trebuie să respecte o serie de cerinţe generale, după cum
urmează:

 indicatorii trebuie să se coreleze cu dimensiunile fenomenului sau procesului abordat;

 conţinutul informaţional al unui indicator este necesar să fie cât mai bogat încât să
contribuie la creşterea cunoaşterii;
 fiecare indicator sau grup de indicatori să îndeplinească o funcţie de cunoaştere specifică;
 un indicator prezintă trei trăsături esenţiale:
 formă numerică de exprimare, fiind rezultatul unui proces de cuantificare sau
determinare;
 conţinut real, fiind expresia unui fenomen sau proces concret;
 caracter aproximativ, precizia indicatorului depinzând de o serie de factori;
 indicatorul să asigure prin conţinutul său un transfer permanent de informaţii;
 să-şi modifice cu uşurinţă valoarea la orice modificare a dimensiunilor eficienţei;
 indicatorii să fie cât mai precişi şi uşor cuantificabili pentru ca realizarea sau nerealizarea
lor să poată fi determinată fără ambiguitate;
 efortul depus pentru urmărirea şi calcularea unui indicator să fie compensat de creşterea
gradului de cunoaştere.

1. Indicatorii de performanţă a managementului

Managementul firmei urmăreşte să evalueze implementarea politicilor şi programelor de
mediu în întreaga organizaţie. Aceşti indicatori sunt:
 implementarea politicilor şi a programelor:
 numărul de obiective şi ţinte realizate;
 numărul de iniţiative implementate privind prevenirea poluării;
 numărul de angajaţi care au incluse în fişa postului responsabilităţi de mediu;
 numărul de sugestii de îmbunătăţire a mediului provenite de la angajaţi;
 numărul de furnizori de servicii cu contract care au un sistem de management
de mediu implementat sau certificat;

36
  conformitate :
 gradul de conformitate cu reglementările;
 gradul de conformitate al furnizorilor de servicii cu cerinţele şi aşteptările
specificate de organizaţie în contracte;
 timpul necesar răspunsului sau corectării incidentelor de mediu;
 numărul de acţiuni corective identificate care au fost rezolvate sau care nu au
fost nerezolvate;
 numărul de constatări de audit pe o perioadă;
 numărul de exerciţii pentru situaţii de urgenţă efectuate;
 procentul referitor la pregătirea de urgenţă şi exerciţiile de răspuns care
demonstrează promptitudinea planificată.

 performanţă financiară:
 costurile (operaţionale şi de capital) care sunt asociate aspectelor de mediu ale
produsului sau procesului;
 reinvestirea unei părţi a venitului pentru proiectele de îmbunătăţire a mediului;
 economiile realizate prin reducerea utilizării resurselor, prevenirea poluării
sau reciclarea deşeurilor;
 fondurile de cercetare şi dezvoltare utilizate în proiectele cu semnificaţie de
mediu;
 răspunderea juridică referitoare la mediu care poate avea un impact material
asupra situaţiei financiare a organizaţiei.

2. Indicatorii de performanţă operaţionali sunt indicatori care oferă informaţii privind

performanţa de mediu a activităţilor organizaţiei.
Activităţile unei organizaţii pot fi grupate în mod logic, pe baza intrărilor şi ieşirilor din
utilităţile fizice şi echipamentele organizaţiei. Activităţile organizaţiei includ de asemenea
utilităţile fizice şi echipamentele organizaţiei precum şi aprovizionarea de la şi livrarea la
acestea. Indicatorii de performanţă operaţionali fac referire la următoarele aspecte:
 Materiale:
 cantitatea de materiale utilizate pe unitatea de produs;
 cantitatea de materiale auxiliare reciclate sau reutilizate;
 cantitatea de apă pe unitatea de produs;
 cantitatea de apă reutilizată;
 cantitatea de materiale periculoase utilizate în procesul de producţie
 Energie :
 cantitatea de energie utilizată pe an sau pe unitatea de produs;
 cantitatea din fiecare tip de energie utilizată;
 Servicii care sprijină activităţile organizaţiei:

37
  cantitatea de materiale periculoase utilizate de furnizorii de servicii
contractate ;
 cantitatea de materiale reciclabile şi reutilizabile folosite de furnizorii de
servicii contractate;
 cantitatea sau tipul de deşeuri generate de furnizorii de servicii contractate.
 Utilităţi fizice şi echipamente:
 numărul de ore de funcţionare pe an pentru un anumit echipament;
 numărul de situaţii de urgenţă (de exemplu, explozii) sau activităţi care nu
sunt uzuale (de exemplu , închideri ) pe an;
 numărul de ore de mentenanţă preventivă a echipamentului pe an.
 suprafaţa totală de teren utilizată în scopuri de producţie;
 numărul de echipamente cu părţi proiectate pentru fi uşor dezasamblate,
reciclate şi reutilizate;
 Furnizare şi livrare:
 numărul de livrări de produse pe tip de transport pe zi;
 consumul mediu de combustibil al parcului de autovehicule;
 Produse:
 numărul de unităţi de produse secundare generate pe unitatea de produs;
 Servicii furnizate de organizaţie:
 cantitatea de combustibil consumat (pentru o organizaţie al cărui serviciu
furnizat este transportul);
 Deşeuri:
 cantitatea de deşeuri controlată prin autorizaţii de mediu;
 cantitatea totală de deşeuri;
 cantitatea de deşeuri depozitate pe amplasamentul organizaţiei
 Emisii:
 cantitatea de emisii specifice pe an;
 zgomotul măsurat într-un anumit amplasament;
 cantitatea de emisii în aer cu potenţial de distrugere a ozonului;

3. Indicatori de stare a mediului - reprezintă frecvent atribuţia agenţiilor guvernamentale

locale, regionale, naţionale sau internaţionale, a organizaţiilor neguvernamentale şi instituţiilor
ştiinţifice şi de cercetare, mai degrabă decât a unei organizaţii individuale. Indicatorii de stare a
mediului fac referire la următoarele aspecte:
 Aer:
 concentraţia unui anumit poluant în aerul înconjunrător, în zonele alese pentru
monitorizare;
 mirosul măsurat la o distanţă specificată de utilităţile organizaţiei.
 nivelurile medii de zgomot măsurate în perimetrul utilităţiilor organizaţiei;

38
  Apă:
 concentraţia unui anumit poluant în apele subterane sau de suprafaţă;
 Sol:
 refacerea terenului într-o anumită zonă;
 concentraţia unui poluant specific în orizonturile de la suprafaţa solului în
anumite zone din apropierea utilităţii organizaţiei.
IV.2. Identificarea factorilor poluatori în cadrul organizației
În cadrul organizaţiei S.N.G.N. Romgaz S.A. se pot identifica factori poluatori:
Tabel. 3. Factorii poluatori ai organizației

39
 IV.3. Performanțe de mediu propuse
În cadrul activităților de explorare-dezvoltare și producție gaze naturale în perioada 2011-
2016 Romgaz a executat operațiuni petroliere de explorare în 8 perimetre concesionate prin
Acordul petrolier aprobat de Guvern prin Hotărârea nr.23 /13.01.2000. Astfel, a fost intensificată
activitatea de explorare pe treptele de mare adâncime din Bazinul Transilvaniei, Platforma
Moesică şi Platforma Moldovenească și în aceste perimetre s-au executat 4.705 Km2 de achiziţie
seismică 3D, s-au forat 70 sonde de explorare și au fost confirmate resurse contingente de cca.
17.000 mil. Nmc gaze.
Ca urmare a rezultatelor pozitive obținute prin implementarea în perioada 2011-2016 a
programului de lucrări Romgaz și ANRM au decis continuarea operațiunilor petroliere de
explorare a celor 8 perimetre printr-un nou program de lucrări care va acoperi perioada 2016-
2021, concretizat prin semnarea unui act adițional de prelungire a perioadei de explorare pentru
aceste perimetre.
Odată cu aprobarea Actului adițional prin hotărâre de către Guvernul României, Romgaz
va identifica un potențial de exploatare pe termen lung menit să asigure constanța unei rate
performante de înlocuire a rezervelor și consolidarea încrederii investitorilor în activele
companiei.
(https://www.romgaz.ro/sites/default/files/Romgaz%20Continuarea%20explor%C4%83rii
%20unor%20perimetre%20petroliere.pdf)

IV.4. Stabilirea obiectivelor și țintelor de mediu ale organizației

Obiective strategice:
 Valorificarea trecutului gazelor naturale. Expozitii si muzeificarea sectorului gazelor
naturale;
 Deschiderea portilor viitorului. Sistem inteligent de documentare si informare pe plan
national si international;
 Asigurarea finantarii – Inchirierea infrastructurii Centrului.
 Obiective tactice:
 Expozitii si muzeificarea sectorului gazelor naturale;
  Vizitarea colectiei de carte tehnica, obiecte specifice sectorului gazifer si a colectiilor de
minerale;
 Activitati de cercetare si valorificare a istoriei gazelor naturale;
 Activitatea de muzeificare a istoriei recente.
 Activitatea de documentare si informare pe plan national si international;
 Activitatea de documentare si cercetare privind situatia prezenta si evolutia viitoare a
sectorului gazelor naturale;
 Activitatea de diseminare a informatiilor privind situatia prezenta si evolutia viitoare a
sectorului gazelor naturale;
 Activitatea de inchiriere a infrastructurii Centrului.

40
41
 Sustinerea financiara a activitatii se realizeaza si prin inchirierea complexului ce este
dotat cu sisteme ce se adapteaza unui standard de cerinte specifice desfasurarii de evenimente
intr-un mediu corporatist: sisteme audio si video performante, computere, acces la internet, LCD
proiector, flipchart, transmisie live a evenimentelor pe internet si sisteme de traducere sincrona
(maxim trei limbi concomitent) (https://www.romgaz.ro/ro/content/casa-gazelor-naturale).

IV.5. Identificarea acțiunilor manageriale și a resurselor necesare atingerii

performanțelor de mediu
In domeniul producerii de energie electrica, Romgaz si-a propus eficientizarea activitatii
prin realizarea unor investitii pentru cresterea randamentului Centralei termoelectrice (CTE)
Iernut la minim 55%, incadrarea in cerintele de mediu (emisii NOX, CO2) si marirea sigurantei
de exploatare.
In baza unei analize a situatiei si a performantelor actuale ale CTE Iernut,  s-au evidentiat
urmatoarele aspecte cheie:
•        Estimarea unei diferente de 15 – 20 puncte de randament in favoarea instalatiilor care
utilizeaza cicluri combinate, determinata de compararea randamentelor de producere a energiei
electrice (consumurile specifice de combustibil) ale grupurilor existente in cadrul centralei, cu
performantele realizate pe plan mondial in instalatii bazate pe utilizarea unui ciclu combinat gaze
- abur (randamente de 55 - 57%)
•           Cresterea eficientei energetice la care se adauga si cresterea flexibilitatii in exploatare a
grupurilor cat si reducerea emisiilor poluante (CO2, NOX etc.)
•           Necesitatea reducerii costurilor de producere a energiei electrice, corelata cu cea de
reducere a consumului de hidrocarburi pentru producerea de energie electrica, precum si
eficientizarea acestei activitati impune  adoptarea unor tehnologii performante, cu consumuri
specifice minime.
A aparut  ca necesara si oportuna analiza posibilitatilor de modernizare/dezvoltare  a CTE
Iernut in vederea imbunatatirii parametrilor tehnico – economici, a cresterii duratei de exploatare
si a incadrarii in dispozitiile „Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European” privind emisiile
industriale.
Romania face tranzitia catre o economiei caracterizata prin emisii reduse de dioxid de
carbon prin producerea mai curata si mai eficienta a energiei electrice din gaze naturale, care
reprezinta calea principala de a reduce emisiile de sera ale tarii, asigurand in acelasi timp
furnizarea de energie electrica in conditii de siguranta si accesibilitate. 
Calitatea aerului             
Centralele moderne cu turbine cu gaz in ciclu combinat, reprezinta tehnologia existenta
cea mai curata si eficienta de producere a energiei electrice din combustibili fosili. O astfel de
centrala produce mai putin de jumatate din volumul de dioxid de carbon (CO2) comparativ cu o
centrala pe carbune de dimensiuni echivalente. Spre deosebire de centralele electrice pe
combustibili fosili (cum ar fi carbune si pacura), continutul de sulfuri din gazele naturale este

42
neglijabil, iar emisiile de pulberi ale centralei electrice cu turbine cu gaz in ciclu combinat vor fi
minime.
Operarea noii centrale se va face cu conformarea la cerintele BAT privind emisiile  de
NOx si CO pentru instalatiile de ardere tip ciclu combinat gaze-abur:
•             Emisii maxime de NOx: 50 mg/Nmc
•             Realizarea noii investitii va determina reducerea emisiilor de Nox, comparativ cu
situatia existenta de functionare a CTE Iernut, de cca. 4 ori
•             Emisii maxime de CO: 100 g/Nmc
•             Emisia specifica CO2  (tCO2/MWh produs)  dupa punerea in functiune a noii centrale
va scadea la 0,360, sub valoarea de 0,374 conform cerintei BREF-BAT.
Calitatea apelor evacuate
•             Reducerea volumelor de apa de racire evacuate va fi semnificativa,
•             Temperatura apelor raului Mures, in aval de deversare, nu va depasi cu mai mult de 6°C
temperatura apei Muresului, din amonte de captare
Impactul vizual si nivelul de zgomot
•             Centralele moderne cu turbine pe gaz in ciclu combinat au un gabarit mult mai redus, au
nevoie de mai putin spatiu si au un impact vizual mult mai mic in comparatie cu centralele
traditionale pe combustibili fosili
•             Deoarece peisajul si impactul vizual reprezinta adeseori un motiv de ingrijorare major
pentru comunitatile locale si pentru partile interesate, centrala electrica cu turbine pe gaz in ciclu
combinat propusa va fi proiectata astfel incat  impactul vizual asupra imprejurimilor sa fie redus
•             In timpul functionarii, echipamentele vor genera un nivel de zgomot <65dB(A) la
nivelul incintei industria
In vecinatatea CTE Iernut exista arii protejate vegetale si faunistice :
•             Elesteele Iernut-Cipau
•             Rapa Lechinta si raul Mures in amonte si in aval de Centrala
Astfel, pentru protejarea mediului acvatic din raul Mures: 
•             se va efectua monitorizarea ihtiofaunei inainte si dupa terminarea lucrarilor
•             se va amenaja o scara de pesti moderna, functionala la nivelul barajului de prize, pentru
toate speciile de pesti in vederea mentinerii conectivitatii longitudinale a raului Mures.

IV. 6. Criteriile de selecție a indicatorilor de performanță de mediu

Criteriile indicatorilor de performanţă se impart în:
 Criteriul Indicatorilor de mediu obligatorii pentru avizul de functionare - CO
(factori de mediu aer, factori de mediu apa, nivel de zgomot);
 Criterii generale
 CG1-aprecierea corectă a performanţei;
 CG2-aprecierea directă a performanţei;

43
  CG3-aprecierea facilă a performanţei;
 CG 4-aprecierea relevantă a performanţei.
 Criterii specifice firmei
 CS1-relevanţă indicator pentru activitatea firmei;
 CS2-disponibilitate resurse organizaţie pentru monitorizare indicator;
 CS3-disponibilitate managerială in evaluarea impactului indicatorului asupra
activităţii firmei;
 CS4-posibilităţile de informare rapidă asupra evoluţiei indicatorului.

IV.7. Aplicarea metodologiei de selecție a indicatorilor de performanță de mediu

Tabel 4. Indicatorii de performanță de mediu

44
 Indicatorii de performanţă a
managementului CO CG1 CG2 CG3 CG4 CS1 CS2 CS3 CS4 TOTAL
Implementa numărul de obiective 0 8 8 8 3 8 5 5 10 55
rea şi ţinte realizate
0 8 7 3 6 9 8 8 8 57
politicilor şi numărul de angajaţi
a care au incluse în fişa
postului
programelor
responsabilităţi de
mediu
numărul de sugestii de 0 8 8 3 9 9 9 8 8 62
îmbunătăţire a
mediului provenite de
la angajaţi
Conformita gradul de conformitate 10 10 10 10 10 10 10 10 10 90
te cu reglementările
numărul de constatări 0 9 9 9 10 10 10 10 10 77
de audit pe o perioadă
Performanţă costurile (operaţionale 0 10 10 10 10 10 10 10 10 80
financiară şi de capital) care sunt
asociate aspectelor de
mediu ale produsului
sau procesului
răspunderea juridică 10 10 8 8 8 10 10 10 10 84
referitoare la mediu
care poate avea un
impact material asupra
situaţiei financiare a
organizaţiei
Indicatori de performanţă
operaţionali
Materiale cantitatea de materiale 0 9 9 8 10 10 10 10 10 76
utilizate pe unitatea de
produs
cantitatea de materiale 10 8 8 8 8 8 8 10 10 78
auxiliare reciclate sau
reutilizate
cantitatea de apă pe 0 9 10 8 10 8 8 8 8 71
unitatea de produs
Energie cantitatea de energie 10 10 9 9 10 10 10 10 9 87
utilizată pe an sau pe
unitatea de produs
cantitatea din fiecare 10 10 8 10 10 10 9 9 9 85
tip de energie utilizată

Utilităţi numărul de ore de 0 8 8 7 7 7 7 8 8 60

fizice şi funcţionare pe an
echipamen pentru un anumit
echipament
te 10 10 10 10 8 10 9 9 9
numărul de ore de
mentenanţă preventivă 86
a echipamentului pe an
suprafaţa totală de 10 10 8 10 10 10 8 8 10 84
teren utilizată în 45
scopuri de producţie
Furnizare şi numărul de livrări de 0 10 9 9 10 10 9 10 10 77
livrare produse pe tip de
IV.8. Sistem de indicatori de performanță specifici firmei
Indicatorii de performanţă specifici firmei sunt cuantificati in urmatorul tabel:
Tabel IV.8.1. Cuantificare indicatori
Indicator Concretizare Posibilităţi de Calculare Unitate
indicator în determinare de
firmă măsură
Implementarea politicilor şi a programelor
-numărul de obiective şi În raport cu Identificare din Numărare Număr
ţinte realizate obiectivele de obiective, ţinte
mediu stabilite in şi program de
cadrul firmei management de
mediu
-numărul de sugestii de Stimularea La nivelul Numărare Număr
îmbunătăţire a mediului angajaţilor din fiecărui
provenite de la angajaţi toate sectoarele de departament al
activitate ale firmei prin
firmei in intervievarea
elaborarea de angajaţilor în
sugestii de problema
îmbunătăţire a protecţiei
mediului(practic mediului
fiecare angajat
poate emite astfel
de sugestii)
Număr cât mai
mare
- numărul de angajaţi Intruirea Evaluarea Numărare Număr
care au incluse în fişa angajaţilor pe nivelului de
postului responsabilităţi probleme de cunostinţe a
de mediu; protecţia mediului angajaţilor pe
probleme de
protecţia
mediului
Conformitate
-gradul de conformitate Gradul de Conform Nr.ind. conf. %
cu reglementările conformitate procedurilor de G.conf=------
trebuie să tindă mediu formulate ----------.100
spre 100% Nr
ind.neconf
- numărul de constatări Realizare audituri Număr Numărare Număr
de audit pe o perioadă periodice neconformităţi
raportate

Performanţa financiară

46
-costurile (operaţionale Costurile de Evaluare costuri Calculare RON
şi de capital) care sunt mediu cuprinse în actiuni de costuri de
asociate aspectelor de costul produselor protecţia mediu şi
mediu ale produsului mediului încadrarea lor
sau procesului in costul
produselor
- răspunderea juridică Plata amenzilor Identificarea Calculare RON
referitoare la mediu care punctelor de costurilor de
poate avea un impact poluare a prejudicii
material asupra situaţiei mediului aduse
financiare a organizaţiei. mediului

Indicatori de performanţă operaţionali

Materiale
- cantitatea de materiale Identificarea de Determinarea Calcularea t/an, kg/an
auxiliare reciclate sau materiale pe tipuri cantităţilor consumurilor
reutilizate consumate, anuale pe
reciclate sau categorii de
reutilizate pe an materiale
-cantitatea de apă pe Consum specific Determinare Calcularea mc
unitatea de produs apa consum consumului
apa/unitatea de specific de
produs apa
-cantitatea de materiale Material ceramic, Consumuri Calculare t/buc, buc.
utilizate pe unitatea de gaz metan specifice consumuri
produs specifice

Energie
-cantitatea de energie Identificare tipuri Determinare Calcul Kwh, Kcal
utilizată pe an sau pe de energie cantităţi energie cantităţi etc
unitatea de produs utilizate utilizată pe energie
tipuri/an sau utilizată pe
unitatea de tipuri/an sau
produs unitatea de
produs
-cantitatea din fiecare tip Identificare tipuri Determinare Calcul Kwh, Kcal
de energie utilizată de energie cantităţi energie cantităţi etc
utilizate utilizată pe energie
tipuri/an sau utilizată pe
unitatea de tipuri/an sau
produs unitatea de
produs

Utilităţi fizice şi echipamente

47
 -numărul de ore de Identificare Înregistrări nr Sumarea Nr ore.
funcţionare pe an pentru numărul şi tipurile ore funcţionare nr.ore de
un anumit echipament de maşini şi funcţionare/u
utilaje din cadrul tilaj,maşina
firmei şi etc.
înregistrarea
numărului de ore
de funcţionare/an
-numărul de ore de Întocmire plan de Înregistrarea Calcul ore Nr ore
mentenanţă preventivă a mentenanţă orelor de mentenanţă/
echipamentului pe an preventivă mentenanţă/echi echipament
pament si pe si an
total an
- suprafaţa totală de Identificare Înregistrare Sumare Mp
teren utilizată în scopuri suprafeţe suprafeţe suprafeţe
de producţie; construcţii şi construcţii şi
dotări din firmă dotări din
cadrul firmei
Furnizare şi livrare
- numărul de livrări de Identificarea Înregistrarea Calcul Tone
produse pe tip de catităţii de ţiţei cantităţilor de cantităţilor
transport pe zi; livrată ţiţei livrat de ţişei livrat

-consumul mediu de Identificare Înregistrare Calcul Litri

combustibil al parcului mijloace de consum de consum
de autovehicule transport, tipuri de combustibil/tip mediu
combustibil mijloc de combustibil/
transport şi an an

Produse
- numărul de unităţi de Identificare Determinare Calcularea Nr/an
produse secundare produse cu defecte tipuri produse numărului de
generate pe unitatea de sau reciclate cu defecte sau produse cu
produs; reciclate/an defecte sau
reciclate/tip
si an
Deşeuri
-cantitatea de deşeuri Identificare Înregistrare Calcularea Kg,t
controlată prin deşeuri/tipuri cu cantităţi cantităţii de
autorizaţii de mediu precizarea deşeuri/tipuri si deşeuri pe
procesului sursă procese sursă tipuri deşeuri
(deşeuri textile, urmărite prin
metalice, autorizaţia de
menajere, nămol mediu
pre-epurare, şlam
carbit, carton,

48
 uleiuri uzate)
-cantitatea totală de Identificare Înregistrare Cumularea Kg,t
deşeuri deşeuri/tipuri cu cantităţi cantităţlori
precizarea deşeuri/tipuri si de deşeuri pe
procesului sursă procese sursă tipuri
deşeuri/an
Emisii
-zgomotul măsurat într- Identificare locaţii Măsurare Citire dB
un anumit amplasament; cu zgomot şi intensitate indicaţii
înregistrare nivel zgomot in aparatura
zgomot/locaţie diferite locaţii specifică
-cantitatea de emisii Identificare tipuri Înregistrare Cumulare Mc, t/an
specifice pe an de emisii pe cantităţi emisii cantităţi
locaţii pe tipuri şi emisii
locaţii
-cantitatea de emisii în Monitorizare Înregistrare Cumulare Mc/luna,
aer cu potenţial de emisii în aer cantităţi emisii cantităţi an
distrugere a ozonului în aer emisii în aer
Indicatori de stare a mediului
Aer
-nivelurile medii de Identificare locaţii Măsurare Citire dB
zgomot măsurate în cu zgomot şi intensitate indicaţii
perimetrul utilităţilor înregistrare nivel zgomot in aparatura
organizaţiei zgomot/locaţie cu diferite locaţii şi specifică in
influenţe in in perimetru perimetru
perimetrul organizaţiei organizaţiei
organizaţiei
-concentraţia unui Monitorizarea Înregistrare Cumulare Mc,g,kg
anumit poluant în aer poluanţi cu efecte concentraţii/peri concentraţii/t etc.in
înconjurător, în zonele in aerul oade determinate ipuri de funcţie de
alese pentru înconjurător de timp poluatori natura
monitorizare mediu poluatorul
înconjurător ui
Apă
-concentraţia unui Monitorizarea Înregistrare Cumulare Mc,g,kg
anumit poluant în apele poluanţi cu efecte concentraţii/peri concentraţii/t etc.in
subterane sau de in apele subterane oade determinate ipuri de funcţie de
suprafaţă sau de suprafaţă de timp poluatori in natura
apele poluatorul
subterane sau ui
de suprafaţă
Sol
-concentraţia unui Monitorizarea Înregistrare Cumulare Mc,g,kg
poluant specific în poluanţilor concentraţii/peri concentraţii/ etc.in
orizonturile de la oade determinate tipuri de funcţie de

49
 suprafaţa solului în de timp poluatori în natura
anumite zone din sol poluatorul
apropierea utilităţii ui
organizaţiei;

IV.9. Informații necesare pentru determinarea indicatorilor de performanță

Tabel IV.9.1. Informaţiile necesare pentru determinarea indicatorilor

Informaţii Modul de Beneficiari

Indicator necesare pentru Sursa prelucrare a informaţii
determinarea informaţiilor informaţiilor indicatori
indicatorilor
Implementarea politicilor şi a programelor
- Numărul de Informaţii Strategia, - Managerii de
obiective şi manageriale obiectivele şi vârf
ţinte realizate ţintele de mediu
- Numărul de Informaţii Înregistrările pe Selecţie, Managerii de la
sugestii de managerial la probleme de cumulare, nivelul fiecărui
îmbunătăţire a nivelul fiecărui mediu la analize departament şi
mediului departament nivelul fiecărui de vârf
provenite de la departament
angajaţi
Conformitate
- Gradul de Norme şi limite Legislaţia în Calcul Managerii de la
conformitate cu admise pentru vigoare şi indicator nivelul fiecărui
reglementările diverşi poluanţi înregistrările de departament şi
mediu de vârf
- Numărul de Informaţiile Procedurile de Identificare, Managerii de la
constatări de sistemului de mediu analizare, nivelul fiecărui
audit pe o referinţă, mediul numărare departament şi
perioadă (procedure) de vârf şi toţi
angajaţii pentru
responsabilizarea
problemelor de
mediu la toate
nivelurile
Performanţă financiară
- Raspundere Reglementările din Documentaţia Consultare Managerii de la
a juridică documentaţia de de management nivelul fiecărui
referiroare la management integrat de departament şi
mediu care integrat de mediu mediu de vârf
poate avea un
impact material
asupra situaţiei
financiare a

50
 organizaţiei
- Costurile Valoarea fondurilor Documentele Repartizarea şi Managerii de la
(operaţionale şi pentru proiectele de care prevăd calcularea nivelul fiecărui
de capital) mediu repartizarea fondurilor departament şi
care sunt fondurilor firmei de vârf
associate firmei
aspectelor de (financiare)
mediu ale
produsului sau
procesului
Indicatori de performanţă operaţionali
Materiale
- Cantitatea Cantităti de Documentele de Calcule Managerii de la
de material materiale prelucrate evidenţă a specifice nivelul fiecărui
prelucrate, şi reciclate/ tipuri consumurilor de pentru departament şi
reciclate sau de produse şi CR, la nivelul CR determinarea de vârf
reutilizate, an producţie consumurilor
folosite specifice,
reciclărilor pe
tipuri de
producţie şi an
- Cantitatea Consumul de apă Documentele de Calcule Managerii de la
de apă pe pe unitatea de evidenţa a specifice nivelul fiecărui
unitatea de produs consumurilor de pentru departament şi
produs utilităţi la determinarea de vârf
nivelul CR consumurilor
producţie specifice de
utilităţi
Cantităţi de materii Documentele de Calcule Managerii de la
prime reutilizate în evidenţa a specifice nivelul fiecărui
- Cantitatea procesul de consumurilor de pentru departament şi
de materii producţie/ an materii prime determinarea de vârf
prime de la nivelul CR consumurilor
reutilizabile în producţie specifice de
procesul de materii prime/
producţie an
- Cantitatea Cantităţile de Documentele de Calcule Managerii de la
de material material/ unitatea evidenţa a specifice nivelul fiecărui
utilizate pe de produs consumurilor de pentru departament şi
unitatea de materiale de la determinarea de vârf
produs nivelul CR consumurilor
producţie specifice de
materiale/ an
Energie
- Cantitatea Tipurile şi Evidenţele Calcularea Managerii de la
de energie cantităţile de consumurilor de cantităţii, nivelul fiecărui

51
utilizată pe an energie utilizată/tip energie/tip cumularea şi department
sau pe unitatea produs, CR, an produs, CR, an analizarea (mentenenţă)şi
de produs valorilor de vârf
calculate
- Cantitatea Tipurile şi Evidenţele Calcularea Managerii de la
din fiecate tip cantităţile de consumurilor de cantităţii, nivelul fiecărui
de energie energie utilizată/tip energie/tip cumularea şi department
utilizată produs, CR, an produs, CR, an analizarea (mentenenţă)şi
valorilor de vârf
calculate
Utilităţi fizice şi echipamente
- Numarul de Echipament- Evidenţele pe Calcularea, Managerii de la
ore de numar, tip, orele de departamentul cumularea şi nivelul fiecărui
funcţionare pe funcţionate/an de mentenanţă analizarea department
an pentru un şi CR producţie numărului de (mentenenţă)şi
anumit precum şi altele ore de de vârf
echipament în care funcţionare/
funcţionează tipuri de
echipamentele echipamente
- Suprafaţa de Clădiri şi spaţii Evidenţele de la Cumularea Managerii de la
teren utilizată amenajate în Departamentul suprafeţelor nivelul fiecărui
în scopuri de incinta firmei pe Tehnic clădirilor şi department şi de
producţie tipuri şi destinaţie, spaţiilor vârf
suprafaţă ocupată amenajate în
incinta firmei
pe tipuri şi
destinaţie
- Numărul de Echipament- Evidenţele de la Calcularea, Managerii de la
ore de numar, tip, orele de departamentul cumularea şi nivelul fiecărui
mentenanţă mentenanţă/an de Mentenanţă analizarea department
preventivă a numărului de (mentenenţă)şi
echipamentului ore de de vârf
pe an mentenanţă/
tipuri de
echipamente şi
an
Furnizare şi livrare
- Numărul de Călătorii de afaceri Evidenţele Calcularea Managerii de la
călătorii de pe tip de transport contabile decontărilor nivelul fiecărui
afaceri care s- şi mijloc de privind department şi de
au efectuat pe transport deplasările vârf precum şi
tip de transport toţi cei interesaţi
(care au efectuat
deplasări)
- Consumul Numărul şi tipurile Evidenţele Cumulare Managerii de la
mediu de de transport Compartimentul consumuri/tip nivelul fiecărui

52
 combustibil al utilizate ui Administrativ de mijloace de department şi de
autovehiculelor transport vârf
Produse
- Numărul de Numărul de Înregistrările de Cumulare şi Managerii de la
produse defecte produse defecte/tip la analizare nivelul fiecărui
sau reciclate produs şi CR compartimentul department (AQ)
producţie AQ şi de vârf
Deşeuri
- Cantitatea Informaţii privind Înregistrările de Cumulare şi Managerii de la
de deşeuri cantităţile de la analizare nivelul fiecărui
controlată prin deşeuri din compartimentul department (AQ)
autorizaţii de autorizaţia de AQ şi de vârf
mediu mediu
- Cantitatea Cantitatea de Înregistrările de Cumulare şi Managerii de la
totală de deşeuri/tip deşeu la analizare nivelul fiecărui
deşeuri compartimentul department (AQ)
AQ şi de vârf

Emisii
Nivel zgomot/tip de Înregistrările de Înregistrare şi Managerii de la
- zgomotul echipament (acolo la analizare nivelul fiecărui
măsurat într-un unde se impun departamentul department
anumit măsurători ) de mediu (mediu) şi de
amplasament vârf
- cantitatea de Cantitatea de emisii Înregistrările de Înregistrare şi Managerii de la
emisii specifice specific/tip de la analizare nivelul fiecărui
pe an emisie şi an departamentul department
de mediu (mediu) şi de
vârf
- cantitatea de Cantitatea de Înregistrările de Înregistrare şi Managerii de la
emisii în aer cu emisii în aer cu la analizare nivelul fiecărui
potenţial de potenţial de departamentul department
distrugere a distrugere a de mediu (mediu) şi de
ozonului ozonului vârf
Indicatori de stare ai mediului
Aer
- nivelurile Nivelul de Înregistrările de Calculul Managerii de la
medii de zgomot/tip de la nivelului nivelul fiecărui
zgomot echipament şi departamentul mediu de department
măsurate în amplasament (acolo de mediu zgomot şi (mediu) şi de
perimetrul unde se impun analizare vârf
utilităţilor măsurători)
organizaţiei
- concentraţia Concentraţii de Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la
unui anumit poluanţi monitorizare/tip analizare nivelul fiecărui
poluant în monitorizate în aer, de poluant şi department

53
 mediul nivel admis la CR (mediu) şi de
înconjurător, în poluanţi conform vârf
zonele alese normelor şi
pentru legislaţiei în
monitorizare vigoare în România
Apă
Concentraţii de Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la
poluanţi monitorizare/tip analizare nivelul fiecărui
- concentraţia monitorizate în apă, de poluant şi department
unui anumit nivel admis la CR (mediu) şi de
poluant în poluanţi conform vârf
apele subterane normelor şi
sau de legislaţiei în
suprafaţă vigoare în România

54
IV.10. Identificarea responsabilităților de mediu ale organizației
Tabel IV.10.1. Identificarea responsabilităţilor de mediu
Nr. Department component al Responsabilităţi de mediu
Crt structurii organizaţionale
.
Echipa managerială de vârf
1. Director general - Asigura gestiunea principalelor acţiuni ale firmei
care au avut, au şi pot avea efect asupra mediului prin
reducerea poluării şi a riscurilor de protejarea
resurselor natural mediu;
- Analizează şi avizează politicile şi strategiile
propuse în sensul creşterii responsabilităţii faţă de
mediu a firmei;
- Crearea condiţiilor tehnico organizatorice pentru
implementarea ISO 14001;
- Îmbunătăţirea continuă a performanţelor de
mediu ale organizaţiei, concomitent cu evoluţia pe
plan economic şi social;
- Examinează şi supraveghiează exactivităţile
firmei şi analizează punctele critice pentru mediu.
2. Director producţie - Asigură şi urmăreşte raţionalizarea şi economisirea
materialelor prime, a apei şi a energiei,
reducerea,costurilor prin reciclare;
- Propune un program de acţiuni concrete pentru
atingerea scopurilor de mediu;
- Adoptarea unor tehnici şi soluţii bazate în
primul rând pe prevenirea poluării, apoi pe reducerea
şi ţinerea ei sub control
- Asigurarea unui management mai bun al materiilor
prime, al deşeurilor rezultate şi a unei mai bune
gestionări a apelor reziduale şi a emisiilor de
poluanţi în atmosferă;
- Controlul si analiza emisiilor – imisiilor
- Gospodărire a substanţelor toxice şi periculoase
- Iniţiază, planifică şi conduce schimbări de
producţie.
3. Director financiar - Analizează principalii indicatori de mediu ai
firmei şi propune politici şi strategii în sensul creşterii
responsabilităţii faţă de mediu a firmei;
- Urmăreşte găsirea de resurse interne şi externe
pentru achiziţionarea de echipamente şi utilaje
necesare reducerii impactului asupra mediului a
firmei.
Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa subordine a directorului
general

55
4 Compartiment resurse umane
5 Compartiment calitate
6 Managementul mediului
7 Oficiul juridic
Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa subordine a
directorului financiar
8 Birou contabilitate
9 Birou financiar – preţuri
10 Birou analiză economică
Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa subordine a directorului de
producţie
11 birou plan dezvoltare
12 CR proiectare dezvoltare
Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa subordine a
directorului comercial
13 Birou marketing-vânzări
- Asigură formarea şi sensibilizarea întregului
personal cu privire la problemele de mediu;
- Identifică principalele responsabilităţi legate de
mediu pe fiecare categorie de angajaţi şi le
menţionează in fişa postului;
- Ia măsuri care urmăresc implicarea mai mare a
oamenilor în protecţia mediului.
- Asigură colaborarea cu managerul în vederea
realizării unui sistem integrat calitate- mediu
- Inventarierea legislaţiei din
domeniu şi diseminarea celor mai relevante
informaţii în cadrul firmei
- Urmărirea realizării sistematice
a obiectivelor de mediu
- Asigura urmărirea principalilor
indicatori vizaţi, analiza lor şi prezentarea
informaţiilor relevante managerului general
- Identificarea celor mai importante efecte de mediu
- Asigură legătura cu autorităţile de mediu
- Audit intern şi extern
- Defineşte politicii de mediu
- Monitorizarea indicatorilor de mediu si respectarea
procedurilor de mediu prestabilite
- Asigură conformitatea cu legislaţia din domeniul
protectiei Mediului la nivel naţional şi european
Contabilitate mediu
- Evidentierea in costul produselor a cheltuielilor de
mediu
- Evidenta penalizarilor de mediu
Analiza cheltuielilor de mediu
- Dezvoltă strategii care urmăresc o mai bunã
valorificare a materialelor
- Urmărește dezvoltarea unor produse prietenoase
faţă de mediu
- Urmăreşte dezvoltarea/ implementarea unor
metode de lucru care să protejeze mediul
- Evaluarea preliminarã a impactului pe care
activitãţile şi produsele noi o vor avea asupra mediului
- Urmăresc conceperea unor strategii
care să educe consumatorul în
prelungirea duratei de exploatare a
56
 produsului
- Informarea clienţilor despre pericolele
pe care produsele le reprezintă faţă
de mediu

14 Aprovizionare/transporturi/gestiun - Identificarea celor mai importante

i efecte de mediu
- Obligarea furnizorilor şi subcontractanţilor sã
respecte normele şi prevederile de mediu aplicate în
cadrul firmei

IV.11. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitelor categorii de manageri ai

organizației
Tabel IV.11.1. Stabilirea deciziilor de mediu specifice
Decizii de mediu Indicatori de mediu
- numărul de obiective şi
ţinte realizate
Implementarea politicilor şi a - numărul de sugestii de
programelor de mediu îmbunătăţire a mediului
provenite de la angajaţi
- gradul de conformitate
cu reglementările
- numărul de constatări
Conformitate de audit pe o perioada
- răspunderea juridică
referitoare la mediu care
poate avea un impact
material asupra situaţiei
financiare a organizaţiei
- costurile care sunt
Perfornanţă financiară associate aspectelor de
mediu ale produsului sau
procesului
Performanta operaţională in - cantitatea de material
ceea ce priveşte : prelucrate, reciclate sau
- materialele reutilizate, folosite
- cantitatea de materii
prime reutilizate în
procesul de
57
Compartiment/centru de
decizie
 Managerii de vârf
(general,de producţie ,
financiar, contabil, calitate
 Managerul de mediu
 Managerii CR
 Directorul de producţie
 Managerul de mediu
 Managerii CR
 Managerul general
 Directorul de producţie
 Managerul de mediu
 Managerul de mediu
 Directorul de producţie
 Managerul general
 Directorul financiar
 Directorul de producţie
 Managerii CR
 Managerul de mediu
 Directorul financiar
 Directorul de producţie
 Managerul de mediu
 Directorul Tehnic
 Managerii CR
 Managerul de mediu
 Directorul de producţie
 Managerii CR
 Managerul de mediu
 - producţie
- cantitatea de materiale  Directorul Tehnic
utilizate pe unitatea de  Managerii CR
produs
Performanta operaţională in cantitatea din fiecare tip de  Directorul de producţie
ceea ce priveşte: energie utilizată  Manageri CR
- energia - cantitatea de energie  Directorul de producţie
utilizată pe serviciu sau  Manageri CR
client
Performanta operaţională in - suprafaţa de teren  Directorul de producţie
ceea ce priveşte: utilizată în scopuri de  Managerul de mediu
- utilităţile fizice şi producţie
echipamentele
- numărul de ore de  Directorul de producţie
mentenanţă preventivă a  Managerul de mediu
echipamentului pe an
- numărul de calătorii de  Manager comercial
afaceri care s-au efectuat
pe tip de transport
Performanta operaţională in - consumul mediu de  Directorul financiar
ceea ce priveşte combustibil al
- Furnizarea şi autovehiculelor
livrarea -
numărul de produse cu  Directorul de producţie
defecte sau reciclate  Managerii CR
 Directorul de calitate
Performanta operaţională in - numărul de produse care  Directorul de producţie
ceea ce priveşte: pot fi reutilizate  Dorectorul de marketing
- produsele
Performanta operaţională in - cantitatea de deşeuri  Managerul de mediu
ceea ce priveşte: controlată prin autorizaţii  Managerul general
- deşeurile de mediu
- cantiatea totală de  Directorul de producţie
deşeuri  Directorul financiar
 Managerul de mediu
 Manager calitate
 Manageri CR
Performanta operaţională cantitatea de emisii specific  Directorul de producţie
in pe an  Managerul de mediu
ceea ce priveşte: - cantitatea de emisii în  Directorul de producţie
- emisiile aer cu potenţial de  Managerul de mediu
distrugere a ozonului

58

Starea mediului – AER
Starea mediului – APA
- zgomotul măsurat într-  Directorul de producţie
un  Managerul de mediu
- anumit amplasament
- concentraţia unui anumit  Directorul de producţie
poluant în aer  Managerul de mediu
înconjunrător, în
zonele alese pentru
monitorizare
- nivelurile medii de  Directorul de producţie
zgomot măsurate în  Managerul de mediu
perimetrul
utilităţilor organizaţiei
- concentraţia unui anumit  Directorul de producţie
poluant în apele subterane  Managerul de mediu
sau
de suprafaţă

IV.12. Întocmirea diagramei de relaţii pentru fiecare compartiment al structurii

organizaţionale
Diagramele de relaţii de mediu prezintă circulaţia informaţiilor de mediu in cadrul unei
firme, ceea ce constituie un element ce sprijină conceperea si funcţionarea sistemului
informaţional si construirea tabloului de bord integrat de mediu.

59
Fig. 5. Tabloul de bord integrat de mediu

60
Fig. 6. Diagrama de relații de mediu – director de producție

61
Fig.7. Diagrama de relații de mediu – director economic

62
63
Fig.8. Diagrama de relații de mediu – director commercial

64
 Fig.9. Diagrama de relații de mediu – director general

Concluzii

În cadrul studiului de caz am urmărit aplicarea metodologiei proiectate pentru o industrie

producătoare de gaze naturale.
In abordarea problemelor am tratat următoarele aspecte:
 Obiectivele firmei - obiective si tinte specifice de mediu
 Structura organizatorică
Pentru a putea realiza sistem de indicatori de performanţă de mediu am parcurs următoarele
etape:
- prezentarea organizaţiei;
- descrierea managementului organizaţional: structura organizatorică, sistemele de
management de mediu identificate, obiectivele economice ale firmei;
- cercetarea impactului problemelor şi reglementărilor de mediu asupra managementului
societăţii S.N.G.N. Romgaz S.A. .
- proiectarea sistemului de indicatori: sunt aleşi indicatorii de mediu, se identifică factorii
poluatori, performanţele de mediu propuse, obiective, ţinte, cuantificarea indicatorilor.
Tabloul de bord este un instrument de informare a managerilor de pe diverse niveluri
ierarhice, intr-o forma personalizata si sintetica, metodologia de proiectare a tabloului de bord
integrat de mediu, conceputa si realizata de colectivul de cercetare tratează următoarele
probleme:
 principalele probleme de mediu ale unei firme
 identificare responsabilităţi de mediu/departamente componente ale structurii
organizaţionale
 determinarea corelaţiei decizii de mediu-indicatori de performanta de mediu-centre de
responsabilitate (departamente)
 stabilirea structurii si construirea machetei tabloului de bord integrat de mediu o
construirea diagramelor de relaţii de mediu

65
 În societatea S.N.G.N.Romgaz S.A. este implementat, certificat, menținut și îmbunătățit
continuu, un sistem integrat de management al calității, mediului, sănătății și securității
ocupaționale, în conformitate cu standardele internaționale în vigoare.

66
 Bibliografie

- Management organizaţional şi performanţe ecologice - suport de curs, Prof. Dr. Ing.

Luminiţa Lupu;
- https://www.romgaz.ro/ro ;
- http://www.anpm.ro/documents/839616/33975835/175-07.2017.pdf/f340d7c1-bd14-
4c92-8cd1-a3745a08a745;
- http://www.anpm.ro/documents/20769/2344941/A+110+DIN+07.10.2014+SC+AMROM
CO+ENERGY+SRL+-+EXTRACTE+GAZE+NATURALE.pdf/693eb850-da51-4c57-
8c65-1be6d8aa2000 ;
- http://old.protectiamuncii.ro/ro/good_practice/riscuri-de-accidentare-in-industria-gazelor-
naturale.html ;
- https://www.romgaz.ro/ro/content/legislatie ;

67