Sunteți pe pagina 1din 18

Set de teste la disciplina d) Examenul instrumental

Medicina Internă și geriatrie cu NS e) Examenul subiectiv

6. CM. Contraindicații pentru efectuarea Tomografiei Computerizate inclusive și cu


CS – complement simplu ( un singur răspuns )
substanță de contrast sunt:
CM- complement multiplu (mai mult de un răspuns ) a) Fracturile osoase
b) Sarcina sau alăptarea
I. GENERALITĂȚI ȘI GERIATRIE c) Persoana claustrofobă
d) Alergii care produc urticarie
1. CS. Actul cu triplă semnificație: document medical și științific, medico-judiciar și e) Insufciența renală severă
contabil, se numește:
a) Buletin de identitate 7. CM. Complicațiile posibile ale bronhoscopiei sunt:
b) Fișa de observație clinică a) Diseminări tuberculoase, suprainfecții
c) Legitimație b) Infecții renale
d) Proces de nursing c) Cancerul bronhopulmonar
e) Abonament d) Insomnie
e) Hemoragii
2. CM. Examenul unui pacient terapeutic constă din următoarele: 8.CS. Metoda de investigație cliniăa prin intermediul căreia medicul cunoaște din
a) Examenul paraclinic: subiectiv, obiectiv relatările bolnavului starea lui de sănătate se mumește:
b) Examenul paraclinic: funcțional, instrumental a) Dialog
c) Examenul clinic: subiectiv, obiectiv b) Anamneză
d) Examenul paraclinic: de laborator, funcțional, instrumental c) Monolog
e) Examenul paraclinic: obiectiv, de laborator d) Obiectiv
e) Sugestiv
3.CS. Culegerea datelor este primul punct din cele 5 puncte ale:
a) Tratamentului de nursing 9. CS. Examenul de laborator, care studiază compoziția chimică a sângelui, se
b) Procesului de nursing numește:
c) Intervențiilor de nursing a) Urograma
d) Diagnosticului de nursing b) Hemoleucograma
e) Planificării îngrijirilor c) Biochimia sângelui
d) Spirograma
4. CM. Cele 3 componente ale diagnosticului de nursing sunt: e) Coprograma
a) Semne și simptome
b) Problema de dependență 10. CS. Metoda care permite vizualizarea radiologică a colonului, cu ajutorul
c) Obiectivele substanței de contrast se numește:
d) Cauza, etiologia a) Colecistografie
e) Intervețtiile b) Bronhografie
c) Irigografie
5. CM. Examnenul paraclinic constă din următoarele: d) Bronhoscopie
a) Examenul de laborator e) Colangiografie
b) Examenul funcțional
c) Examenul obiectiv
1
11. CS. Obiectivele din cele 5 puncte ale planului de nursing reprezintă: e) Planificarea îngrijirilor
a) Tratamentul de nursing
b) Procesul de nursing 17. CM. Examenul subiectiv al pacientului poate fi efectuat prin următoarele metode:
c) Interventiile de nursing a) Anamneza
d) Diagnosticul de nursing b) Interogatoriul
e) Planificarea ingrijirilor c) Chestionarul
d) Dialogul
12. CM. Componente ale examenului obiectiv sunt: e) Interviul
a) Inspecția
b) Percuția 18. CM. În analiza biochimica a sangelui, nu se determină următoarele:
c) Anamneza a) Glucoza
d) Palpația b) Bilirubina generala
e) Auscultația c) Trombocite
d) VSH
13. CS. Metoda clinică de investigație prin pipăire se numește: e) Leucocite
a) Palpație
b) Percuție 19. CM. Organele care pot fi examinate endoscopic sunt:
c) Auscultație a) Cordul
d) Vizualizare b) Esofagul
e) Atingere c) Stomacul
d) Bronhiile
14. CS. Aparatul care folosește un câmp magnetic puternic în vederea obținerii mai e) Intestinul
multor imagini pe o pelicolă, se numește:
a) Radiograf 20.CM. Contraindicații pentru efectuarea Rezonanței Magnetice Nucleare sunt:
b) Angiograf a) Sarcina, dispozitivele intrauterine
c) Computer Tomograf b) Pacient cu Pneumonie
d) Bronhograf c) Pacienti cu implanturi metalice
e) Aparatul RMN d) Pacient cu Gangrena pulmonara
e) Pacient cu Bronsiectazii
15. CS. Rezolvarea problemei unui pacient pe baza unui plan cadru de acordare a
îngrijirilor se numește: 21. CS. Fenomenul natural caracterizat prin scăderea elasticității cristalinului se
a) Nevoie numește:
b) Prognostic a) Hipermetropie
c) Necesitate b) Hipoacuzie
d) Nursing c) Miopie
e) Proces de nursing d) Presbiopsie
e) Orbire
16. CS. Formularea simplă și precisă, care descrie răspunsul persoanei la o problemă
de sănătate, se numește: 22. CS. Profilaxia escarelor la persoanele imobilizate constă în schimbarea poziției la
a) Tratament de nursing cel puțin fiecare:
b) Proces de nursing a) 2 – 3 ore
c) Intervenție de nursing b) 3 – 4 ore
d) Diagnostic de nursing c) 30 min
2
d) 4 – 5 ore d) Mărirea tensiunii intraoculare
e) 1 – 1,5 ore e) Atrofia nervului optic

23.CS. Afecțiunea degenerativă, progresivă a creirului care apare la persoanele II. PNEUMOLOGIA CU NS
vârstnice se numește:
a) Boala Down 1.CM. În bronșita acută se cunosc următoarele consecințe ale inflamației induse de
b) Boala Alzheimer către agentul cauzal:
c) Boala Tourette a) Hiperemia mucoasei bronșice
d) Boala Addison b) Edem
e) Boala Crohn c) Inflamație leucocitară
d) Formarea exudatului
24.CS. Hipoacuzia se caracterizează prin: e) Formarea lichidului ascitic
a) Scăderea vederii
b) Scăderea sensibilității tactile 2.CS. Aparatul care folosește razele x în vederea obținerii mai multor imagini pe o
c) Scăderea acuzelor pelicolă se numește:
d) Scăderea auzului a) Radiograf
e) Scăderea mirosului b) Computer Tomograf
c) Aparatul RMN
25. CS. Fenomenul natural caracterizat prin scăderea acuității vizuale se numește: d) Angiograf
a) Hipermetropie e) Bronhograf
b) Hipoacuzie
c) Miopie 3.CS. Aparatul care folosește razele x în vederea obținerii unei singure imagini pe o
d) Presbiopsie pelicolă, se numește:
e) Orbire a) Radiograf
b) Computer Tomograf
26. CS. Cauza principală a apariție osteoporozei la femei după menopauză este: c) Aparatul RMN
a) Modificări hormonale d) Angiograf
b) Fractura e) Bronhograf
c) Intoleranța la lactate
d) Hipertonia musculară 4.CS. Semne clinice a unei hemoragii pulmonare sunt următoarele, cu excepția:
e) Amenoreea a) Hipertensiune arterială
b) Vertij
27.CS. Pancreatita cronică la o persoană vârstnică se asociază cu riscul apariției: c) Tahicardie
a) Cirozei hepatice d) Hipotensiune arterială
b) Diabetului zaharat e) Slăbiciune generală
c) Osteoartrozei
d) Osteoporozei 5.CS.Bronșita acută reprezintă:
e) Cardiopatiei ischemice a) Inflamația bronhiilor cu sindrom bronșic acut
b) Inflamația traheei cu sindrom traheitic acut
28. CM. Glaucomul se caracterizează prin: c) Inflamația bronhiilor cu sindrom bronșic cronic
a) Scăderea tensiunei intraoculare d) Inflamația alveolelor cu sindrom bronșic acut
b) Opacifierea cristalinului e) Inflamația pleurei cu sindrom pleuritic acut
c) Scăderea acuității vizuale
3
6.CS.Astmul bronșic reprezintă: 12. CM. Colapsoterapia în tuberculoza pulmonară urmărește:
a) Inflamație și hiperreactivitate alveolară a) Punerea în repaos a plămânului bolnav
b) Inflamație, hipersecreție, hiperreactivitate bronșică b) Punerea în repaos a plămânului sănător
c) Hiposecreție și hiporeactivitate bronșică c) Favorizarea procesului de cicatrizare
d) Hiposecreție și hiporeactivitate traheitică d) Defavorizarea procesului de cicatrizare
e) Inflamație, hipersecreție, hiperreactivitate alveolară e) Rezecția unui segment sau lob

7.CS. Pneumonia reprezintă o: 13. CM. Principiile de bază î tratamentul tuberculozei pulmonare sunt următoarele:
a) Afecțiune inflamatorie acută a parenchimului pancreatic de etiologie bacteriană a) Tratamentul precoce este egal cu tratament eficace
b) Afecțiune inflamatorie acută a pleurei de etiologie variată b) Tratament eficace este egal cu tratamentul târziu inițiat
c) Afecțiune inflamatorie acută a pericardului de etiologie bacteriană c) Orice tuberculoză trebuie tratată cu antituberculoase de bază
d) Afecțiune inflamatorie acută a peritoneului de etiologie variată d) Orice caz trebuie declarat și înregistrat
e) Afecțiune inflamatorie acută a parenchimului pulmonar de etiologie variată e) Tratamentul strict supravegheat

8.CS. Bronhopneumopatia cronică obstructivă reprezintă: 14. CM. Simptomele generale a unei tuberculoze pulmonare sunt:
a) Bronșita acută și emfizemul pulmonar a) Apetit exagerat
b) Bronșita cronică și edemul pulmonar b) Subfebrilitate
c) Bronșita acută și edemul pulmonar c) Transpirații nocturne
d) Bronșita cronică și emfizemul pulmonar d) Astenie, fatigabilitate
e) Bronșita cronică și ascita e) Scădere ponderală

9.CM. Proba Mantoux se consideră pozitivă atunci când exprimă următoarele: 15. CM. Tratamentul de urgență în caz de hemoragie pulmonară constă în:
a) Pe locul de injectare este prezent un punct a) Repaus absolut la pat, poziție culcată decubit dorsal
b) Diametrul transversal al papulei la adult este de 10-20 mm b) Repaus absolut la pat, poziție semișezândă
c) Diametrul transversal al papulei la copil este ≥ 5 mm la nevaccinați c) Repaus vocal
d) Diametrul transversal al papulei la copil este ≥ 10 - 16 mm la vaccinați d) Monitorizarea funcțiilor vitale
e) Papula are diametrul transversal ≤ 4 mm inclusiv la cei nevaccinați, ≤ 9 persoanele e) Abord venos
vaccinate
16. CM. CM. Tratamentul de urgență în caz de hemoragie pulmonară constă în:
10.CM. Preparate antituberculoase de bază sunt: a) Aplicarea termoforului pe piept, dacă se cunoaște partea bolnavă
a) Capreomicina b) Administrarea ceaiurilor calde
b) Rifampicina c) Administrarea preparatelor hemostatice
c) Izoniazida d) Bronhoscopia cu ocluzia temporală a arterei
d) Streptomicina e) La necesitate, intervenție chirurgicală
e) Etambutol
17. CM. Tipurile de pleurezie sunt următoarele:
11.CM. Preparate antituberculoase de bază sunt: a) Fluteroasă
a) Tubazida b) Excavativă
b) Rifampicina c) Exudativă
c) Kanamicina d) Fibrinoasă
d) Streptomicina e) Hemoragică
e) Pirazinamida
4
18.CS. Metoda care permite vizualizarea radiologică a arborelui bronsic cu ajutorul 2.CS. În hipertensiunea arterială are loc afectarea următoarelor sisteme de organe:
substantei de contrast se numeste: a) Sistemul cardiovascular
a) Colecistografie b) Sistemul nervos central
b) Bronhografie c) Toate sistemele
c) Irigografie d) Sistemul renal
d) Bronhoscopie e) Sistemul optic
e) Colangiografie
3.CS. Manifestare clinică a insuficienței cardiace cronice este:
19. CM. Bronhoscopia este metoda de examinare endoscopică unde se vizualizează: a) Dispneea
a) Adventiția bronșică b) Euforia
b) Mucoasa bronhiilor c) Eupneea
c) Cartilajele bronșice d) Poziție forțată – drenaj postural
d) Lumenul bronșic e) Poziție antalgică
e) Conținutul bronșic
4.CM. În tratamentul hipertensiunei arteriale se utilizează următoarele medicamente:
20. CS. Funcția organismului prin care se realizează aportul de O2 la țesuturi și a) Atenolol – B blocant
eliminarea de CO2 în atmosferă se numește: b) Furosemid – Diuretic
a) Aerație c) Captopril – Inhibitor al enzimei de conversie
b) Oxigenare d) Diltiazem – Inhibitor al canalelor de Ca
c) Respirație e) Prednisolon – Antiinflamator steroidian
d) Digestie
e) Absorbție 5.CM. Infarctul miocardic acut are următoarele caracteristici:
a) Este o necroză a miocardului
21. CM. Frecvența mișcărilor respiratorii la vârstnici variază în funcție de: b) Este rezultatul unei ischemii acute
a) Mediul ambiant c) Este o ocluzie completă sau parțială a unei a. coronariene
b) Statutul social d) Este ireversibilă
c) Sex e) Este reversibilă
d) Vârstă
e) Stare de veghe sau somn 6.CM. Gradele insuficienței cardiace după NIHA sunt următoarele:
a) I – fără simptome la efort normal
b) I – diminuare considerabilă a capacității de efort la efort fizic obișnuit
III. CARDIOLOGIA CU NS c) II – simptome ușoare la efort normal, pacientul se simte confortabil în repaos
d) IV – incapacitate de a efectua orice efort fizic
e) III - diminuare considerabilă a capacității de efort la efort fizic obișnuit
1.CS. Tehnica colectării hemoculturii în endocardita infecțioasă este următoarea, cu
excepția: 7. CM. În tratamentul medicamentos a infarctului cardiac la vârstnici se utilizează
a) Din fiecare puncție venoasă trebuie obținută o singură cultură următoarele preparate:
b) Pentru recoltare sunt necesare două vase ( pentru culturi aerobe și anaerobe ) a) Acid acetilsalicilic 75 mg
c) Hemocultura se prelevează numai după inițierea tratamentului cu antibiotice b) Streptokinaza
d) Hemoculturile trebuie efectuate la 2 și la 4 săpt. după întreruperea terapiei c) Acid acetilsalicilic 500 mg
e) La adulți se va preleva minim 10 ml. de sânge d) Colkicina
e) Heparina

5
8.CM. Cordul pulmonar cronic se caracterizează prin: 14.CM. Preparate blocante a canalelor de Ca sunt următoarele:
a) Hipotrofia și micșorarea părților drepte ale cordului a) Captopril
b) Hipertrofia și dilatarea părților stângi ale cordului b) Atenolol
c) Hipotrofia și micșorarea părților stângi ale cordului c) Diltiaxem
d) Hipertrofia și dilatarea părților drepte ale cordului d) Nifidipină
e) Produs de boli care afectează structura și funcția pulmonară e) Nitroglicerină

9.CM. Ateroscleroza are următoarele caracteristici, cu excepția: 15.CS. Reprezentarea grafica cu un tipar caracteristic a impulsurilor electrice
a) Se instalează acut generate in inima se numeste:
b) Se caracterizează prin dereglarea metabolismului lipidic a) Ecocardiografia
c) Se caracterizează prin dereglarea metabolismului glucidic b) Electroesofagograma
d) Debutul este din copilărie c) Veloergometria
e) Se carcterizează prin formarea de plăci ateromatoase d) Electrocardiograma
e) Monitorizarea Holtter
10. CM. Examenul paraclinic al infarctului de miocard constă în următoarele
examinări: 16.CS. Înregistrarea electrocardiografică continuă timp de 24 de ore se numește:
a) Tomografia Computerizată a) Ecocardiografia
b) Biochimia sângelui (troponinele cardiace) b) Electroesofagograma
c) Electrocardiograma c) Veloergometria
d) Ecocardiografia d) Electrocardiograma
e) Rezonanța Magnetică Nucleară e) Monitorizarea Holtter

11.CM. Particularități ale infarctului miocardic la vârstnici sunt următoarele: 17. CS. Metoda aprecierii reacției tensiunei arteriale, frecvenței contracțiilor
a) Simptomul cardinal este dispneea cardiace, tulburărilor de ritm, modificărilor de ritm, în timpul efortului fizic pe
b) Simptomul cardinal este durerea puternică cicloergometru, se numește:
c) Decurge mai frcvent atipic a) Ecocardiografia
d) Formele silențioase ( mute ) sunt mai frecvente b) Electroesofagograma
e) Supraviețuirea este mare c) Veloergometria
d) Electrocardiograma
12.CM. Tratamentul prespitalicesc de urgență a infarctului de miocard constă în: e) Monitorizarea Holtter
a) Regim la pat
b) Acid acetilsalicilic 500 mg 18. CS. Mărirea nivelului de colesterol în sânge la o persoană vârstnică se asociază cu
c) Nifidipină s/l riscul apariției...
d) Morfină Sulfat a) Cirozei hepatice
e) Caprtopril s/l b) Este fiziologică
c) Osteoartrozei
13.CM. Preparate B-adrenoblocante sunt următoarele: d) Anorexiei
a) Captopril e) Cardiopatiei ischemice
b) Atenolol
c) Propanolol 19. CS. Patologia în care are loc depunerea colesterolului în peretele vascular se
d) Metoprolol numește:
e) Nitroglicerină a) Vasculită
b) Dilatare varicoasă
6
c) Tromboflebită a) Rezistența vasculară totală
d) Ateroscleroză b) Debitul cardiac
e) Arteriită c) Pulsul
d) Frecvența respiratorie
20. CS. Acuzele caracteristice pentru afectarea sistemului cardiovascular sunt e) Volumul sanguin
următoarele, cu excepția:
a) Dispnee 26. CM. Manifestări clinice ale colapsului sunt următoarele:
b) Hemofilie a) Scăderea bruscă a tensiunei arteriale
c) Durere precordială b) Slăbiciune generală
d) Palpitații c) Puls mic, filiform
e) Edeme cardiace d) Scaderea temperaturei corpului
e) Creșterea temperaturei corpului
21. CS. Metode de investigație ale sistemului cardiovascular sunt următoarele, cu
excepția: 27. CM. Șocul cardiogen are următoarele caracteristici:
a) Electrocardiograma a) Mărirea funcției de pompă a cordului
b) Monitorizarea Holter b) Poate apărea ca o complicație a infarctului de miocard
c) Examenul radiologic c) Scăderea pronunțată a tensiunei arteriale
d) Angiografia d) Oligoanurie
e) Ecografia splenică e) Mărirea diurezei
22. CS. Focarul de auscultație a valvei mitrale este: 28. CS. Edemele de etiologie cardiacă au următoarele caracteristici, cu excepția:
a) Spațiul II i/c pe linia parasternală stângă a) Cu localizare preferabilă în regiunea feței
b) Spațiul II i/c pe linia parasternală dreaptă b) Sunt dure
c) Spațiul V i/c pe linia medioclaviculară stângă c) Sunt reci la palpare
d) Spațiul III-IV i/c din stânga lângă stern d) Cu localizare preferabilă în regiunea membrelor inferioare
e) Capătul inferior al sternului, la nivelul incizurii sternale e) Sunt de culoare cianotică
23.CS. Procesul inflamator reumatismal cel mai mult afectează:
29. CS. Astmul cardiac are următoarele caracteristici, cu excepția:
a) Articulațiile
a) Este o formă paroxistică de dispnee
b) Sistemul nervos
b) Dispneea este de tip expirator
c) Cordul
c) Ortopnee
d) Țesutul cutanat
d) Dispneea este de tip mixt
e) Sistemul renal
e) Tahipnee
24. CS. Principala manifestare clinică a insuficienței cardiace cronice este: 30. CS. Focarul de auscultație a valvei aortale este:
a) Cianoza mucoaselor
b) Peteșii a) Spațiul II i/c pe linia parasternală stângă
c) Durerea lombară b) Spațiul II i/c pe linia parasternală dreaptă
d) Echimoze c) Spațiul V i/c pe linia medioclaviculară stângă
e) Dispneea d) Spațiul III-IV i/c din stânga lângă stern
e) Capătul inferior al sternului, la nivelul incizurii sternale
25. CM. Factorii care determină nivelul tensiunei arteriale sunt:
31. CS. Ateroscleroza are următoarele forme clinice, cu excepția:
7
a) Ateroscleroza coronariană
b) Ateroscleroza cerebrală 37. CS. Examenul obiectiv al endocarditei infecțioase are următoarele caracteristici,
c) Ateroscleroza venei safena magna cu excepția:
d) Ateroscleroza arterelor abdominale a) Paloarea pielii - ʺcafea cu lapteʺ
e) Ateroscleroza arterelor renală b) Peteșii
c) Hemoragii subunghiale
32. CS. Manifestări clinice șocului neurogen sunt următoarele, cu excepția: d) Degete hipocratice
a) Cefalee e) Hipertermie 38 - 39°C
b) Reducerea debitului cardiac
c) Creșterea TA 38. CS. Focarul de auscultație a trunchiului pulmonar este:
d) Scăderea TA a) Spațiul II i/c pe linia parasternală stângă
e) Dereglarea conștiinței b) Spațiul II i/c pe linia parasternală dreaptă
c) Spațiul V i/c pe linia medioclaviculară stângă
33. CM. Modificări ale ECG caracteristice unui infarct de miocard ( acut și cronic ) d) Spațiul III-IV i/c din stânga lângă stern
sunt: e) Capătul inferior al sternului, la nivelul incizurii sternale
a) Unda P negativă
b) Unda Q precede unda P 39. CS. Procesul de nursing în hipertensiunea arterială include următoarele etape, cu
c) Supradenivelarea segmentului ST și formarea undei T negative excepția:
d) Apariția undei Q patologice a) Aprecierea statutului general al pacientului
e) Reducerea amplitudei undei R, deformarea complexului QRS b) Stabilirea diagnosticului de nursing
c) Planificarea obiectivelor
34. CM. Cauze ale șocului hipovolemic sunt: d) Epicriza
a) Diareea e) Intervențiile asistentului medical
b) Durerea insuportabilă
c) Voma 40. CS. Manifestări clinice ale unei crize hipertensive sunt următoarele, cu excepția:
d) Arsurile a) Cefalee occipitală
e) Hemoragiile b) Dureri retrosternale
c) Diaree
35. CM. Factori de risc pentru dezvoltarea aterosclerozei sunt: d) Greață
a) Hipercolesterolemia e) Vomă
b) Obezitatea
41. CM. Rolul asistentei medicale în ceea ce ține de primul ajutor prespitalicesc, în
c) Hipotiroidismul
caz de șoc cardiogen ține de:
d) Hipertiroidismul
a) Calmarea pacientului
e) Alimentația bogată în fructe și legume b) Combaterea durerii
c) Așezarea pacientului în poziție Tredelemburg
36. CS. Profilaxia primară în febra reumatismală acută are următoarele d) Așezarea pacientului în poziție anti Tredelemburg
caracteristici, cu excepția: e) Aplicarea termoforului la nivelul picioarelor
a) Este îndreptată spre preîntâmpinarea infectării primare
b) Tratamentul la timp a infecțiilor aparatului respirator 42. CM. Cauze ale cordului pulmonar cronic sunt:
c) Se efectuiază cu terapie antibacteriană a) Ateroscleroza cerebrală
d) Este îndreptată spre asigurarea infectării primare b) Bronhopneumopatia obstructivă cronică
e) Este obligatorie la pacienții imunocompromiși
8
c) Astmul bronșic 3. CS. Dificultatea de a înghiți se numește:
d) Bronșiectaziile difuze a) Polifagie
e) Bronșita cronică obstructivă b) Disfagie
c) Oligofagie
43. CM. Factori de risc pentru dezvoltarea infarctului miocardic acut sunt: d) Parafagie
a) Hipocolesterolemia e) Afagie
b) Tulburări ale metabolismului lipidic
c) Diabetul zaharat 4. CS. Eliminarea frecventă a gazelor se numește:
d) Fumatul a) Flatulență
e) Alimentația bogată în fructe și legume b) Balonare
c) Meteorism
44. CM. Caracteristici ale circulației mici sunt următoarele: d) Garguiment
a) Începe din ventricolul stâng prin aortă e) Constipație
b) Începe din ventricolul drept prin trunchiul pulmonar
c) Se îndreaptă spre plămâni unde are loc schimbul de gaze 5. CS. Metoda de examinare, în care se vizualizează mucoasa esofagului, stomacului
d) Se întoarce spre atriul stâng prin patru vene pulmonare și duodenului se numește:
e) Se întoarce spre atriul drept prin vena cavă superioară și inferioară a) Cistoscopia
b) Bronhosopia
45. CM. Caracteristici ale circulației mari sunt următoarele: c) Irigografia
a) Începe din ventricolul stâng prin aortă d) Colonoscopia
b) Începe din ventricolul drept prin trunchiul pulmonar e) Fibroesofagogastroduodenoscopia
c) Se îndreaptă spre toate organele, unde are loc schimbul de gaze
d) Se întoarce spre atriul stâng prin patru vene pulmonare 6. CS. In sondajul duodenal proba care se colectează din duoden se numește:
e) Se întoarce spre atriul drept prin vena cavă superioară și inferioară a) Proba A
b) Proba B
c) Proba C
IV. GASTROENTEROLOGIA CU NS d) Proba D
e) Proba E
1. CS. Metoda de examinare imagistcă, neinvazivă, de rutină, în care se vizualizează
morfologia pancreasului se numește: 7. CS. In sondajul duodenal proba care se colectează din căile intrahepatice se
a) Ecografia abdominală numește:
b) Colangiopancreatografia retrogradă a) Proba A
c) Irigografia b) Proba B
d) Laporoscopia c) Proba C
e) Fibroesofagogastroduodenoscopia d) Proba D
e) Proba E
2. CS. Hormonul secretat de pancreas, care participă la asimilarea de către celule a
glucozei, se numește:
8. CS. Voma cu sânge se numește:
a) Somatostatina
a) Hemoragie
b) Glucagon
b) Irigoragie
c) Parathormon
c) Eritroragie
d) Insulina
d) Hidremeză
e) Prolactina
e) Hematemeză
9
9. CS. In sondajul duodenal proba care se colectează din vezica biliară se numește: 15. CS. Hemoragia digestivă superioară invizibilă cu ochiul liber, se numește:
a) Proba A a) Hemoragie
b) Proba B b) Irigoragie
c) Proba C c) Eritroragie
d) Proba D d) Hemoragie ocultă
e) Proba E e) Hematemeză

10. CS. Irigografia este metodă radiologică prin intermediul căreia se vizualizează: 16. CS. Colecistografia este metoda radiologică prin intermediul căreia se
a) Intestinul subțire vizualizează:
b) Vezica biliară a) Intestinul subțire
c) Vezica urinară b) Vezica biliară
d) Intestinului gros c) Vezica urinară
e) Bronhiile d) Colonul
e) Ductul pancreatic
11. CS. Refluxul alimentelor ajunse în esofag se numește:
a) Regurgitație 17. CS. Cauza de bază a cirozei hepatice este:
b) Eructație a) Fumatul
c) Pleurictație b) Indigestia
d) Parafagie c) Hepatita A
e) Afagie d) Hepatita cronică B, C, D
e) Hepatita acută rezolvată tratată
12. CS. Acumularea gazelor în intestin se numește:
a) Flatulență 18. CS. În colica biliară se administrează următorul preparat:
b) Hiperbalonare a) Propanolol
c) Meteorism b) Cinarizin
d) Garguiment c) Drotavirin
e) Constipație d) Clemastin
e) Furosemid
13. CS. Metoda de examinare în care se vizualizează mucoasa itestinală se numește:
a) Cistoscopia 19. CM. Sindromul astenovegetativ din cadrul hepatitelor cronice se caracterizează
b) Bronhosopia prin următoarele:
c) Irigografia a) Astenie
d) Colonoscopia b) Cefalee
e) Fibroesofagogastroduodenoscopia c) Scăderea capacității de muncă
d) Labilitate emoțională
14. CS. In sondajul duodenal proba care se colectează din căile intrahepatice se e) Icter
numește:
a) Proba A 20. CM. După gradul de compensare ciroza hepatică se împarte în:
b) Proba B a) Compensată
c) Proba C b) Supracompensată
d) Proba D c) Subcompensată
e) Proba E d) Decompensată
e) Hipercompensată
10
e) 2,5-8,3 mmol/l
21. CM. Cauze frecvente a cirozei hepatice sunt:
a) Hepatitele cronice 27. CM. Afirmație corectă referitor la irigografie, este:
b) Cancerul bronhopulmonar a) Eexaminarea endoscopică
c) Boala alcoolică a ficatului b) Vizualizarea colonului
d) Cancerul hepatic c) Examinare radiologică
e) Criptogene d) Cu substanță de contrast
e) Fără substanță de contrast
22. CM. Complicațiile ulcerului gastric sunt următoarele:
a) Anorexia 28. CS. Examinarea cu vizualizarea mucoasei și biopsia ei în gastrita atrofică se
b) Penetrația numește:
c) Perforația a) Cistoscopia
d) Malignizarea b) Bronhosopia
e) Hemoragia c) Irigografia
d) Colonoscopia
23. CM. Metoda examenului endoscopic fibroesofagogastroduodenoscopia permite e) Fibroesofagogastroduodenoscopia
vizualizarea:
a) Muscularei esofagului 29.CS. Gastrita atrofică specifică persoanelor geriatrice, se caracterizează prin:
b) Mucoasei duodenului a) Hipersecreție gastrică
c) Mucoasei esofagului b) Frecvent este depistată în perioada copilăriei
d) Mucoasei nazofaringelui c) Hiposecreție gastrică
e) Mucoasei stomacului d) Se tratează cu preparate antisecretorii
e) Se tratează definitiv
24. CM. Colecistografia permite:
a) Depistarea calculilor vezicii biliare 30. CS. Gastrita atrofică se caracterizează prin:
b) Depistarea infecției a) Hipersecreție gastrică
c) Depistarea calculilor vezicii urinare b) Hipersecreție pancreatică
d) Depistarea funcției c) Hiposecreție gastrică
e) Depistarea malformațiilor congenitale d) Hiposecreție intestinală
e) Hiposecreție salivară
25. CS. Metoda de investigație endoscopică în care se explorează mucoasa intestinului
gros, se numește: 31. CM. Complicațiile cirozei hepatice sunt:
a) Cistoscopia a) Encefalopatia hepatică
b) Bronhosopia b) Hemoragia digestivă
c) Irigografia c) Coma hipoxică
d) Colonoscopia d) Coma hepatică
e) Fibroesofagogastroduodenoscopia e) Ascita
V. NEFROLOGIA CU NS
26. CS. Conținutul normal al bilirubinei generale în sânge este de:
a) 6,6-7,7 mmol/l 1. CS. Creșterea cantității de urină peste 2,5 - 3 l se numește:
b) 0,1-0,45 mmol/l a) Hiperurie
c) 8,5-20,5 mmol/l b) Poliurie
d) 3,3-5,5 mmol/l
11
c) Oligurie c) Dizurie
d) Paraurie d) Retenție de urină
e) Anurie e) Polakiurie

2. CS. Schimbare calitativă a urinei este: 8. CS. Schimbare cantitativă a urinei este:
a) Glucozuria a) Proteinurie
b) Polakiuria b) Polakiurie
c) Nicturia c) Nicturie
d) Poliuria d) Poliurie
e) Oliguria e) Glucozurie

3. CS. Cantitatea de urină eliminată timp de 24 ore se numește: 9. CS. Glomerulonefrita cronică reprezintă un proces:
a) Oligurie a) Autoimunoinflamator cronic
b) Anurie b) Autoimunoinflamator acut
c) Diureză c) Autoimuninflamator de scurtă durată
d) Poliurie d) Autoimunoinflamator subit
e) Opsiurie e) Autoimunoinflamator subacut

4. CS. Emisia involuntară de urină se numește : 10. CS. Pielonefrita cronică reprezintă:
a) Incontinență de urină a) Inflamație acută infecțioasă a rinichiului
b) Mictiune imperioasă b) Inflamație cronică infecțioasă a pleurei
c) Dizurie c) Inflamație cronică infecțioasă a rinichiului
d) Retenție de urină d) Inflamație acută infecțioasă a pleurei
e) Polakiurie e) Inflamație cronică infecțioasă a peritoneului

5. CS. Schimbare calitativă a urinei este: 11. CM. Examnenul paraclinic al sistemului urinar constă din:
a) Proteinuria a) Examenul de laborator
b) Polakiuria b) Examenul obiectiv
c) Nicturia c) Examenul subiectiv
d) Poliuria d) Examenul funcțional
e) Oliguria e) Examenul instrumental

6. CS. Cantitatea de urină eliminată timp de 24 de ore, care nu depășește 500 ml se 12. CM. Căile de infectare în pielonefrita cronică sunt:
numește: a) Ascendentă
a) Oligurie b) Hematogenă
b) Anurie c) Directă
c) Diureză d) Orală
d) Poliurie e) Limfogenă
e) Opsiurie
13. CM. Examnenul obiectiv al sistemului urinar constă din:
7. CS. Imposibilitatea de a goli vezica urinară se numește : a) Examenul de laborator
a) Incontinență de urină b) Palpație
b) Mictiune imperioasă c) Inspecție
12
d) Examenul funcțional d) Anemie severa
e) Percuție e) Stare febrilă

14.CM. Itervențiile autonome a unei asistente medicale la un pacient cu afecțiune 20.CS. Examenul de urină în care se recoltează urina de dimineață proba de mijloc, se
renală sunt: numește:
a) Administrează Antibiotice a) Urograma
b) Recoltează urina pentru examenul de laborator b) Coprograma
c) Cântărește zilnic pacientul c) Proba Zimnitki
d) Asigură igiena riguroasă zilnică d) Urina la glucoza
e) Schimbă lengeria de corp și de pat e) Proba Niciporenco

15. CM. Litiaza renală se caracterizează prin următoarele manifestări clinice: 21.CS. Jetul urinar slab se întâlnește în:
a) Hipotermie a) Adenomul de prostată
b) Colică renală b) Glomerulonefrită
c) Polifagie c) Pielonefrită
d) Artralgie d) Colecistită
e) Hematurie e) Ureterită

16.CM. Manifestările clinice ale insuficienței renale acute cuprind următoarele stadii: 22.CS. Volumul sporit de urină reziduală după micțiune este o indicație pentru
a) Debut tratament :
b) Oligoanurie a) Medicamentos
c) Poliurie b) Chimioterapie
d) Polidipsie c) Chirurgical
e) Vindecare d) Radioterapie
e) Ureterită
17.CS. Rinichiul polichistic reprezintă:
a) Un chist la nivelul suprarenalelor 23. CM. Terapia antibacteriană în pielonefrita cronică ține de administrarea
b) Un chist la nivelul rinichiului următoarelor preparate:
c) Tumoare malignă la nivelul rinichiului a) Adrenalină
d) Mai multe chisturi la nivelul rinichiului b) Cinarizină
e) Nu există așa patologie c) Ciprofloxacină
d) Amoxacilină
18. CS. Conținutul normal al ureei în sânge este: e) Cefazolină
a) 6,6-7,7 mmol/l VI. HEMATOLOGIA CU NS
b) 0,1-0,45 mmol/l
c) 8,5-20,5 mmol/l 1.CS. Leucemia acută se caracterizează prin prezența în sânge a următoarelor
d) 3,3-5,5 mmol/l elemente:
e) 2,5-8,3 mmol/l a) Leucocite mature, într-o cantitate mică
b) Celule mature, diferențiate
19. CM. Contraindicațiile urografiei intravenoase sunt: c) Eritrocite în exces
a) Afecțiuni ușoare renale d) Trombocite în exces
b) Afecțiuni severe cardiace e) Leucocite imature, nediferențiate
c) Hipersensibilitate la iod
13
c) Litiaza biliară
2. CM. Tabloul clinic al anemiei B12 deficitare se caracterizează prin următoarele d) Diabet zaharat
sindroame, cu excepția: e) Glomerulonefrita
a) Sindromul gastroenterologic
b) Sindromul hemoragic 3. CS. Protruzia globilor oculari în gușa difuză toxică se numește:
c) Sindromul dolor a) Exoftalmie
d) Sindromul neurologic b) Oftalmopatie
e) Sindromul anemic c) Endoftalmie
d) Retinopatie
3.CS. Nivelul normal a hemoglobinei la femei este în limitele: e) Oftalmoplegie
a) 120-140 g/l
b) 180-220g/l 4. CS. Manifestare clinică a gușei difuze toxice este:
c) 90-110 g/l a) Somnolența
d) 80-90 g/l b) Oboseala
e) 70-99 g/l c) Astenia musculară
d) Intoleranța la frig
4. CS. Nivelul norma a hemoglobinei la bărbați este în limitele: e) Irascibilitatea
a) 120-140 g/l
b) 130-160 g/l 5. CS. Metoda de examinare imagistcă, neinvazivă, de rutină, în care se vizualizează
c) 90-110 g/l morfologia glandei tiroide se numește:
d) 80-90 g/l a) Ecografia glandei tiroide
e) 70-99 g/l b) Angiografia glandei tiroide
c) RMN glandatiroidă
d) TC glanda tiroidă
5. CM. In hemoleucogramă determinăm următoarele elemente ale sângelui: e) Scintigrafia glandei tiroide
a) Glucoza
b) Ureea 6. CS. Hormonul hipofizar care reglează secreția hormonilor tiroidieni se numește :
c) Leucocitele a) Luteinizant
d) Eritrocitele b) Somatotrop
e) Bilirubina generala c) Tireostop
d) Tireoeliberator
VII. BOLI ENDOCRINE ȘI METABOLICE CU NS e) Tireotrop
1.CS. Foamea exagerată, urmată de consumarea excesivă de alimente se numește: 7. CS. Modificare din partea sistemului cardiovascular (SCV) în gușa difuză toxică:
a) Polipatie a) Hipotonie
b) Polidipsie b) Tahicardie
c) Hiperdipsie c) Micșorare în dimensiuni a cordului
d) Polifagie d) Bradicardie
e) Poliapetență e) Nu apar modificări în SCV
2.CM. Boli metabolice care pot apărea în obezitate sunt următoarele: 8. CS. Preparatul antitiroidian utilizat în tratamntul gușei difuze toxice este:
a) Guta a) L-tiroxin
b) Hipercolesterolemia b) Tireocomb

14
c) Mercazolil c) Mercazolil
d) Tireomod d) Tirozol
e) Triiodtironina e) Tetraciclina

9. CS. Infiltrația edematoasă a țesutului conjunctiv în hipotiroidism se numește: 15.CM. Cele mai frecvente cauze a hipotiroidismului sunt următoarele, cu excepția:
a) Anasacra a) Surplusul de iod în organism
b) Edem b) Cauze autoimune
c) Mixedem c) Tratament cu iod radioactiv
d) Poliedem d) Deficit de iod
e) Edematoză e) Cauze infecțioase

10. CS. Manifestare clinică a hipotiroidismului este: 16. CM. Examnenul paraclinic al unui pacient cu diabet zaharat constă din:
a) Tegumente fierbinți a) Examenul de laborator
b) Exoftalmie b) Examenul obiectiv
c) Tremorul degetelor c) Examenul subiectiv
d) Intoleranța la frig d) Examenul funcțional
e) Irascibilitatea e) Examenul instrumental

11. CS. Metoda de examinare de laborator, cu scop de confirmare a hipotiroidismului 17. CM. Complicații ale tratamentului cu insulină sunt:
este: a) Stres
a) Ecografia glandei tiroide b) Reacții alergice
b) Angiografia glandei tiroide c) Lipodistrofie
c) RMN glandatiroidă d) Șoc anafilactic
d) TC glanda tiroidă e) Limfodistrofie
e) Dozarea serică T3, T4, TSH
18. CM. După gradul de compensare Diabetul zaharat se împarte în:
12. CS. Hormonul tiroidian T3 se numește : a) Compensat
a) Tireotrop b) Supracompensat
b) Tetraiodtironina c) Subcompensat
c) Triiodtironina d) Decompensat
d) Tiroxina e) Hipercompensat
e) Tireostimulant
19. CM. Hormonii secretați de glanda tiroidă sunt:
13. CS. Modificare din partea sistemului cardiovascular (SCV) în hipotiroidism: a) Triiodtironina
a) Hipertonie b) Tireostimulator
b) Tahicardie c) Tireotrop
c) Micșorare în dimensiuni a cordului d) Tetraiodtironina
d) Bradicardie e) Calcitonina
e) Nu apar modificări în SCV
20. CM. Semne clinice a oftalmopatiei în gușa difuză toxică sunt:
14. CS. Preparatul utilizat în tratamentul hipotiroidismului este: a) Pleoapele larg deschise
a) L-tiroxin b) Endoftalmie
b) Tiamazol c) Clipit rar
15
d) Tremorul pleoapelor închise d) Decurge rapid
e) Luciu exagerat al ochilor e) Tensiunea arterială nu suferă modificări

21. CM. Afectarea sistemului nervos central în gușa difuză toxică se caracterizează 27.CS. Conținutul normal al glucozei în sângele capilar ( periferic ) este:
prin: a) 6,6-7,7 mmol/l
a) Labilitate emoțională b) 0,1-0,45 mmol/l
b) Senzație de căldură c) 8,5-20,5 mmol/l
c) Trecere rapidă de la un subiect la altul d) 3,3-5,5 mmol/l
d) Tremorul degetelor e) 2,5-8,3 mmol/l
e) Bradikinezie
28. CM. În tratamentul medicamentos a osteoporozei se utilizează următoarele
22. CM. Cauze a apariției hipotiroidismului sunt: preparate:
a) Tiroidectomia a) Dexametazon
b) Procese neoplazice tiroidiene b) Bifosfonați
c) Unele medicamente c) Colkicina
d) Cauze autoimune d) Vit. D3
e) Surplus de iod e) Calciu

23. CM. Semne clinice a hipotiroidismului sunt: VIII. BOLI ALE ȚESUTULUI CONJUNCTIV
a) Exoftalmie
b) Bradicardie 1. CM. Criterii de diagnostic al artritei reumatoride sunt următoarele:
c) Mixedem a) Redoare diurnă
d) Bradilalie b) Redoare matinală
e) Amnezie c) Poliartrita
d) Nodulii reumatoizi
24. CM. Complicațiile hipotiroidiei pot fi: e) Artrita simetrică
a) Cardiovasculare
b) Neurologice 2.CM. Deformările tipice pentru artrita reumatoidă sunt:
c) Ginecologice a) Anchiloze în articulații
d) Coma hipotiroidiană b) Deviere ulnară a mâinii
e) Tahikinezia c) Hiperemia articulațiilor
d) Tumefacția articulațiilor interfalangiene
25. CM. Manifestări clinice ale diabetului zaharat tip I sunt: e) Degete fuziforme
a) Poliuria
b) Piuria 3. CM. În cazuri severe de artrită reumatoidă se afectează și:
c) Polifagia a) Sistemul cardiovascular
d) Polidipsia b) Sistemul muscular
e) Parafagia c) Sistemul renal
d) Sistemul digestiv
26. CM. Criza tireotoxică se caracterizează prin: e) Nu este specifică afectarea altor sisteme
a) Decurge încet
b) Creșterea marcată a nivelului hormonilor tiroidieni IX. STĂRILE ALERGICE ACUTE
c) Scăderea marcată a hormonilor tiroidieni
16
1. CS. Leziunea fundamentală (edemul) în edemul Quincke este localizată în: 7. CS. Șocul anafilactic este declanșat de degajarea rapidă și în cantități mari a:
a) Piele a) Mediatorilor biotermici
b) Țesutul muscular b) Mediatorilor termici
c) Țesutul subcutanat c) Mediatorilor fizici
d) Țesutul adipos d) Mediatorilor chimici
e) Mucoasă e) Nici unul din cei menționați mai sus

2. CS. Pericol pentru viața pacientului în edemul Quincke este răspândirea edemului 8. CS. Primele simptome ale șocului anafilactic de obicei apar la nivelul:
în regiunea: a) Pleoapelor
a) Pleoapelor b) Obrajilor
b) Obrajilor c) Pielii
c) Cutieitoracice d) Buzelor
d) Buzelor e) Laringelui
e) Laringelui
9. CS. Managementul unui pacient cu șoc anafilactic necesită:
3. CS. Managementul unui pacient cu edem Quincke necesită: a) Administarea antihipertensivelor
a) Administarea antihipertensivelor b) Administarea diureticelor
b) Administarea diureticelor c) Administrarea Adrenalinei
c) Tratament la domiciliu d) Administrarea Acidului acetilsalicilic
d) Internare obligatorie e) Efectuarea traheotomiei la pacientul care nu prezintă asfexie
e) Efectuarea traheotomiei la pacientul fără asfexie
10. CS. Pacientul cu șoc anafilactic se poziționează în:
4. CS. În lipsa efectului antihistaminicilor ( Taveghil ), în edemul Quincke se a) Decubit vantral
administrează: b) Decubit ventral cu picioarele ridicate 40˚
a) Vasodilatatoare c) Decubit dorsal cu picioarele ridicate 45˚
b) Corticosteroizi d) Poziție ortopneică
c) Antihipertensive e) Poziție de drenaj postural
d) Diuretice
e) Antihipotensive 11. CS. Șocul anafilactic adesea este asociat cu:
a) Pneumonia
5. CS. Edemul Quincke adesea este însoțit de: b) Urticaria
a) Pneumonie c) Cardiopatia ischemică
b) Urticarie d) Glomerulonefrita
c) Cardiopatie ischemică e) Bronșita
d) Glomerulonefrită
e) Bronșită 12. CS. Manifestarea clinică, ne-caracteristică șocului anafilactic este:
a) Paliditate
6. CS. Edemul Quincke mai este denumit și: b) Cianoza
a) Anasacra c) Hipotensiune arterială
b) Mixedem d) Puls filiform
c) Edem generalizat e) Hipertensiune arterială
d) Edem laringian
e) Angioedem

17
13. CS. Grupa de preparate medicamentoase, care nu se itilizează în tratamentul e) Se răzuiește cu un card
edemului Quincke este:
a) Antibiotice 19. CM. Nu se acceptă poziția orizontală cu picioarele ridicate la pacientul cu șoc
b) Antihistaminice generația II anafilactic în cazul când:
c) Glucocorticosteroizi a) Se suspectă prejudiciu la nivelul capului
d) Dezintoxicante b) Se suspectă prejudiciu la nivelul gâtului
e) Antihistaminice generația III c) Se suspectă prejudiciu la nivelul spatelui
d) Se suspectă prejudiciu la nivelul calcaneului
14. CM. Cauzele apariției edemului Quincke sunt: e) Se suspectă prejudiciu la nivelul bazinului mic
a) Alimentare
b) Procese neoplazice
c) Unele medicamente
d) Înțepături de insecte
e) Surplus de iod în organism

15. CM. În caz de localizare a edemului, în edemul Quincke, la nivelul tubului digestiv
manifestările clinice sunt:
a) Greață
b) Constipații
c) Vomă
d) Diaree
e) Dureri acute abdominale

16. CM. Preparatele care poate fi utilizate de urgență în edemul Quincke este:
a) Clemastin
b) Taveghil
c) Suprastin
d) Dexametazon
e) Acidul acetilsalicilic

17. CM. Cauzele apariției șocului anafilactic sunt:


a) Înțepături de insecte
b) Procese neoplazice
c) Surplus de iod în organism
d) Alimentară
e) Unele medicamente

18. CM. Atunci când acul de albină sau viespe a rămas înfipt în piele în șocul
anafilactic se recomandă:
a) De folosit pensa pentru scoaterea acului
b) Nu se scoate acul
c) Se scoate cu degetele
d) Se răzuiește de pe piele cu unghia
18