Sunteți pe pagina 1din 3

1.Un sistem automat este format din două mari subsisteme: procesul (instalaţia) referinţă).

La reglarea după
de automatizat P şi dispozitivul de automatizare DA (fig. 1.8). Sistemele perturbaţie se urmăreşte
automate cu structurile a) şi b) sunt sisteme deschise, iar cele cu structura menţinerea constantă a
mărimii de ieşire a procesului,
c) sunt sisteme închise. Sistemul cu structura a) este un sistem de
prin compensarea efectului
supraveghere automată (prin măsurare şi semnalizare), sistemul cu structura b) produs de perturbaţie, iar la
este un sistem de comandă automată (după un program prestabilit), iar reglarea după referinţă se
sistemul cu structura c) este un sistem de reglare automată a procesului P. urmăreşte aducerea şi
menţinerea mărimii reglate la o
valoare apropiată de cea a
referinţei, (fig. 1.3 b).
Deoarece acţiunea compensatorului la reglarea după perturbaţie are loc în
paralel şi simultan cu acţiunea perturbaţiei măsurate, sistemul de reglare poate,
cel puţin teoretic, să prevină modificarea mărimii reglate de către perturbaţia
respectivă. Pentru obţinerea unui rezultat apropiat de cel ideal, este necesară
cunoaşterea foarte exactă a modelului dinamic al procesului reglat. De remarcat
însă faptul că efectul perturbaţiei nemăsurate v2 rămâne în totalitate
Fig. 1.8. Structuri ale necompensat
unui sistem automat.
-> PRP(dupa perturbatie ) -> se evalueaza valoarea curenta a perturbatiei , se
In cazul sistemului de reglare automată, dispozitivul de automatizare estimeaza efectul acesteia asupra marimii reglate si nu intervine convenabil
DA primeşte informaţie despre starea curentă a procesului reglat P şi, pe baza asupra procesului cu scopulcompensarii efectului produs de perturbatie . R-
acestei informaţii, generează comenzi convenabile asupra procesului, în compensator
vederea menţinerii sau aducerii acestuia într-o anumită stare dorită (de
referinţă). Abaterea stării curente a procesului de la starea de referinţă se Av-deoarce act compensatorului are loc in paralel si simultan cu actiunea directa
datoreşte acţiunii perturbaţiilor şi/sau modificării stării de referinţă. a perturbatiilor luate in considerare , sist de regl poate sa previna modificarea
marimilir reglate de catre perturbatia respectiva
2.Sensul regulatorului
Dez -> pentru a asigura o reglare ideala este necesara cunoasterea exacta a
Intr-un system de reglare dupa eroare regulatorul indeplineste rolul elementului modelului matematic dinamic al partii fixate : - chiar si in cazul ideal al modelului
de camanda ,de decizie.Regulatorul primeste la intrare doua semnale:semnalul exact perturbatiile care nu sunt masurate produc la iesire un efect care ramane
de referinta , care exprima procentual valoarea dorita a marimii reglate s necompensat modificand marimea reglata .
semnalul de masura,generalde traductorul marimii reglate au de ansamblul
traductor-adaptor.In urma procesarii celor doua semnale dupa un algoritm
convenabil,cu parametric dependent de comportamentul dynamic al procesului
reglat,regulatorul elaboreaza semnalul de comanda a elementulei de executie
,prin intermediul caruia se intervine asupra procesului reglat pentru a adduce 4.Care sunt pasi de proiectare a sistemelor de reglare automata
marimea reglata la o valoare cat mai apropiata de valoarea referintei.Dupa
trecerea sistemului de reglare din regim MANUAL in regim AUTOMAT,algoritmul 1. Stabilirea scopurilor reglarii
de comanda al regulatorului inlocuieste rationamentul ,judecata,logica
operatorului uman. 2. identificarea variabilelor reglate si masurate

3.Principile reglari automate PRC PRE PRP 3. Scriera specificatiilor asociate variabilelor

Sistemele automate de reglare sunt in general sisteme cu structura inchisa,la 4. Stabilirea configuratiei sistemului si identificarea elementelor de executie
care semnalul de comanda este elaborate tinand seama de valoarea curenta de
iesirii procesului reglat P si uneori de valoarea curenta a unor marimi 5. Obtinerea unui model a partii fixate
peturbatoare care influenteaza starea procesului
PF=P+E+T

6.Descrierea regulatorului si selectarea parametrilor de acordare .

7. Optimizarea parametrilor si analiza performatelor

NU (se intoarce la 3 ) -- -Se indeplinessc specificatiile -> DA STOP PROIECT

5.

1.5.1. Principiul Reglării după Efect 6. Reglarea debitului pompelor centrifuge:Procesul de modificare a debitului de
Principiul reglării (acţiunii) lichid care cirucula printro conducta de lungime medie este caracterizat printro
după efect presupune dinamica relativ rapida ,cu regimuri tranzitorii de oridinul secundelor.Intarzierea
intervenţia asupra sistemului care apare are drept cauze inertia masei de lichid de miscare,freacarea interna a
reglat, pe baza informaţiei lichidului si frecarea de peretii conductei,inertiei pompei si,nu in ultimul
obţinute prin măsurarea rand,intarzierii ce caracteriseaza raspunsul robinetul de reglare
mărimii reglate, în vederea Deoarece semnalul de masura generat de traducotor de debit contine in multe
menţinerii acestei mărimi la o cazuri un nivel ridicat de zgomot,regulatoarele de debit sunt de tip Pl,cu
valoare cât mai apropiată de componenta proportioanala slaba si componenta integrala puternica.
valoarea referinţei, (fig. 1.3 a). Sunt 3 metode de reglare:
La sistemele cu acţiune după 1)metoda cu robinet de reglare pe conducta de refulare:
efect, apariţia erorii (diferenţa
dintre valoarea referinţei şi
valoarea mărimii reglate) nu
poate fi prevenită, dar acţiunea
de reducere a acesteia începe
din momentul producerii celei
mai mici erori sesizabile,
indiferent de cauza care a
provocat eroarea.
Principiul Reglării după Cauză

Principiul reglării (acţiunii) cu RR pe conducta de refulare


după cauză presupune Fi-traductor de debit;
intervenţia asupra procesului Fc-regulator de debit;
reglat, pe baza cunoaşterii RR-robinet reglare;
valorii curente a intrării Ft-traductor de debit
perturbatoare (cazul reglării FR-inregistrator de debit
după perturbaţie) sau a intrării FI-indicator de debit
de referinţă (cazul reglării după E/P-regulator electropneumatic
√extractor de radical
>-pompa centrifuga RR-robinet reglare ,reduce sect.de curgere.

Prima litera a unui element din componenta SRA semnifica marimea reglata.
F-flow rate Reglarea temperaturii:Procesele de transfer termic sunt procese lente,cu
A doua litera arata care este rolul elementului regimuri tranzitorii de ordinul minutelor si zecilor de minute,in functie de
dimensiunile instalatiilor in care au loc aceste procese(cuptoare,schimbatoare de
A doua litera arata care este rolul elementului caldura,reactoare chimice,etc).
La reglarea prin strangularea conductei de refulare de utilizeaza un robinet de
reglare mai mare decat la reglarea prin strangularea conductei de recirculare.In La cuptoarele tubulare ,reglarea se face prin modificarea debitului de combustibil
schimb,domeniul in care debitul poate fi reglat prin prima metoda este mai mare sau a presiunii gazului combustibil,iar la schimbatoarele de caldura ,reglarea se
decat in cazul de-a doua metoda.La ambele metode,o parte semnificativa din face prin modificarea debitului de agent termic(vapori supraincalziti,aer,apa de
energia pompei se consuma pe robinetul de reglare.Acest neajuns este eliminat racire,etc).
prin utilizat celei de-a treaia metoda de reglare
2)metoda cu robinet de reglare pe conducta de recirculare: (normal)

CT-cuptor tubular
TT-traductor de temperatura
TR-inregistrator de temperatura
TC-regulator de temperatura
E/P-convertor electro-pneumatic
RR-robinet de reglare

(in cascada)

3)metoda de modificare a vitezei a pompei:

TC-regulator principal
PC-regulator secundar

BCG-bloc comanda pe grila


RTD-redresor trifazat dubla alternanta
Mcc-motor de c.c.
Ft-traductor de debit
ir-curent de referinta
6.3Structuri de reglare a debitului
ic-curent de comanda
U-tens.redresata
n-viteza de rotatie a motorului Structura sistemului de reglare automată a debitului (SRA-D) depinde atât de
Echipamentul de automatizare este mai complex si ma scump decat la primele caracteristica statică a sursei de presiune, cât şi de motorul care antrenează
doua metode de reglare ,dar acest dezavantaj este compensat de faptul ca sursa respective.
intreaga energiei a pompei este utilizata numai la transportul lichidului pe
conducta,fara a mai avea pierderi de energie si presiune pe robinetul de reglare SP – sursă de presiune; M – motor; VV – variator de viteză; FT – traductor de
Schema 3 neavand RR(robinet de reglare)nu consuma din energia pompei. debit; FC – regulator de debit; ΔPc – cădere de presiune pe conductă; pa –
Se ut.la transportul debitelor mari,unde SRA lucreaza timp indelungat. presiunea pe aspiraţie; pv – presiunea la capătul conductei.
OBS:La pompele volumetrice(cu piston)se ut.metodele 2 si 3 de reglare a
debitului.1-nu functioneaza pt ca robinetul daca este inchis debitul este constant. Antrenarea pompelor se realizează curent cu motoare electrice de obicei
OBS:La reglarea presiunii pompelor centrifuge si cu piston se ut.toate cele 3 asincrone şi cu turbine antrenate cu abur. Reglarea debitului prin acţionarea
metode. motorului care antrenează pompa presupune modificarea turaţiei motorului,
Reglarea nivelului: problemă care din punct de vedere tehnico-economic se realizează relativ simplu
Reglarea nivelului de lichid intr-un aparat tehnologic sau rezervor se face prin în cazul turbinelor cu abur şi relativ complicat în cazul motoarelor asincrone.
modificarea debitului lichidului de admisie sau evacuare,alegerea variantei Sistemele de comandă a turaţiei motoarelor asincrone bazate pe variaţia
convenabile fiind det.numai de ordin tehnologic. frecvenţei.
Procesul avand ca marime de intrare debitul volumic Q de lichid evacuat si ca
marime de iesire nivelul h este de tip pur integral caracterizat prin: Aşa cum se observă din figură, traductorul de debit este montat pe aceeaşi
t conductă cu robinetul de reglare, în amonte de robinetul de reglare. Principial,
−1 funcţionarea acestui sistem este relativ simplă: dacă debitul prin conductă este
h=
A 0
∫ Qdt +h0 mai mare decât cel prescris, atunci regulatorul FC va comanda închiderea în mai
mare măsură a robinetului de reglare şi invers atunci când debitul scade
unde:A-aria sect.orizontale de lichid in dreptul liniei de nivel

LT-traductor nivel;
E/P-convertor electropneumatic
LC-regulator nivel.proceseaza eroarea ir-im;
LI-indicator nivel
LT-traductor de nivel.sesizeaza scaderea nivelului si reduce proportional
semnalul de masura im;
Astfel, pentru dispunerea în amonte a robinetului de reglare pot fi date ca
exemple: reglarea presiunii combustibilului gazos al mai multor consumatori,
reducerea presiunii aburului, iar pentru montarea în aval exemple tipice sunt:
reglarea presiunii în unele coloane de fracţionare, reglarea presiunii în
separatoarele de fază, reglarea presiunii în unele reactoare chimice etc.

6.2Reglarea nivelului

Se observă că pentru reglarea nivelului în vasul respectiv există două posibilităţi:


să se acţioneze asupra debitului intrării respectiv asupra debitului ieşirii din vas.
Deoarece din punctul de vedere al reglării sunt posibile ambele soluţii, rămâne ca
scopul tehnologic deservit de vas trebuie să impună care din cele două debite va 6.4Reglarea temperaturii
fi utilizat pentru reglarea nivelului. Atunci când debitul de intrare Qi este utilizat
drept comandă pentru reglarea nivelului, debitul Qe constituie principala Reacţiile chimice, transferul de căldură, echilibrul interfazic etc. sunt influenţate
perturbaţie pentru SRA-N şi invers în cazul utilizării debitului Qe drept comandă. puternic de temperatură. Problemele de reglare a temperaturii sunt în fapt
probleme de transfer de căldură indiferent dacă acesta are la bază radiaţia,
conducţia sau convecţia.
c H
L
i
C Robinetul de reglare acţionează asupra debitului de combustibil Qc . Dacă
Q R m temperatura T este mai mică decât temperatura dorită, atunci regulatorul TC va
Q H comanda deschiderea în mai mare măsură a robinetului de reglare. Se observă
i H m i i R HL că în ambele cazuri, mărimea de execuţie (agentul de reglare) este un debit de
LTLC agent termic (abur, un fluid cald) respectiv un debit de combustibil, deci un flux
c T energetic

R Q Q
R e e

6.1Reglarea presiunii

Sursa de presiune, care în mod curent poate fi un compresor, refulează gazul în


vasul în care se doreşte ca presiunea să fie reglată. RR fiind situat pe gaz este
de obicei de tipul normal deschis. SRA-P menţine presiunea în vas la valoarea i
P prescrisă regulatorului de presiune PC. Dacă RR este situat în aval, respectiv
în amonte de PT, iar presiunea în vas creşte, regulatorul PC va comanda
deschiderea, respectiv închiderea în mai mare măsură a RR, în timp presiunea în
vas revenind la valoarea dorită.

Stabilirea precisă a structurii de reglare făcându-se în funcţie de procesul


tehnologic pe care îl deserveşte sistemul pneumatic sau hidraulic respectiv.