II.

Date iniţiale

Destinaţia clădirii: Hotel

Localitatea: Băile Felix
Alimentarea cu căldură: Centralizată
Parametrii agentului termic: T1 = 130°C
T2 = 70°C
Orientarea faţadei principale: Nord-Vest
Indicii termotehnici al îngrădirilor de construcţie:
Rezistenţa termică a pereţilor:
m 2  C
Roper  2
W
Rezistenţa termică a tavanului:
m 2  C
R tav  2
W
Inerţia termică a tavanului:
Dtav  4.5
Numărul încăperii pentru care detaliat se fac calculele degajărilor nocive şi
schimb de aer: 1
Numărul de oameni în încăperea de calcul: 300

II.1 Caracteristica climatului localităţii

Datele climaterice se determină din SNIP 2.04.05-91.

Parametrii de calcul exteriori ai aerului (parametrii A şi B pentru proiectarea
instalaţiilor de climatizare) se stabilesc în corespondenţă cu punctul 2.14.1.
Valorile parametrilor de calcul se înscriu în tabelul 2.1.

Parametrii de calcul ai aerului exterior Tabelul 2.1

Perioadele Parametrii A Parametrii B
 Presiunea barometrică
umiditateConţimutul de

Conţinutul de umiditate

Concentraţia de CO2
Umiditatea relativă
Umiditatea relativă
Temperatura

Temperatura

Latitudinea
Entalpia

Entalpia
de calcul
ale anului

° g/k kJ/k g/k 3

kJ/kg % °C % Pa ° g/m
C g g g
Vara 26 56,9 59 12,2 - - - -
Tranziţie 8 22,5 84 5,7 - - - - 290 48 1
Iarna - - - - -16 -14 70 0,8

II.2 Caracteristica microclimatului încăperii

Condiţiile meteorologice din zona de deservire se stabilesc conform

regulamentului normativ SNIP, Anexa 8.
Temperatura admisibilă, umiditatea relativă şi viteza de mişcare a aerului se
stabilesc din anexa 1 [1] şi tabelele 1.1 şi 1.2 [2].
Zona de lucru în clădirile de uz social este de 2 m, iar în încăperile unde
oamenii stau aşezaţi: săli de teatru, şcoli, restaurante etc. – de 1,5 m.
Valorile parametrilor interiori si înscriu în tabelul 2.2.

Parametrii de calcul ai aerului interior Tabelul 2.2

Parametrii admisibili ai aerului pentru climatizare
Hotel Hyperion
Viteza de
mişcare a

Concentraţia
Conţinutul de
Temperatu-ra

Umiditatea

umiditate

Perioada admisibilă
Entalpia
relativă

de calcul de CO2
aerului

3
°C % kJ/kg g/kg m/s g/m

2
 Vara 29 65 71 16,5 0,5
Tranziţie 20 65 44,2 9,5 0,2 4
Iarna 20 65 44,2 9,5 0,2

III. Calculul debitului de substanţe nocive

III.1 Excesul de caldură

În multe încăperi din clădirile publice (edificii) substanţa nocivă
determinantă este excesul de căldură.
La calcularea instalaţiilor de climatizare în astfel de încăperi este necesar de
alcătuit bilanţul termic, adică să se determine debitul şi consumul de căldură.
Q   Qdeg  Q pierd

- vara ∆Q>0 → surplus de căldură;

- iarna ∆Q<0 → deficit de căldură;
Q deg  Q0  Qil .el .  Qutilaj  ...
Q pierd  Q peret  Qtav  Qinil .  ...

a) Degajări de căldură de către oameni (Qo):

Q0t  qot  nbar  qot  n fem  0.85  qot  ncop  0.75, W
Q0p  qop  nbar  qop  n fem  0.85  qop  ncop  0.75, W
unde Q0t , Q0p - respectiv căldura totală şi perceptibilă.
nbar , n fem , ncop - respectiv nr. de barbati,femei şi copii din încaperea de calcul
1;0,85;0,75- respectiv coeficient care indica degajarile de caldura(/100%)
Aceste valori se calculează funcţie de lucrul efectuat - uşor şi funcţie de
v tr iar
temperatura aerului interior (ti =28°C, ti =20°C, ti = 20°C), pentru toate 3 perioade
ale anului din Staroverov Tabelul 2.1:
- pentru vară :
qot  145W
qop  44.9W
Q0t  145  150  145  100  0,85  145  50  0.75  39513W
Q0p  44.8  150  44.8  100  0,85  50  44.8  0.75  12208W
- pentru iarnă şi perioada de tranziţie:

3
 qot  151W
qop  99W
Q0t  151  30  151  30  0,8  8154W
Q0t  99  150  99  100  0, 85  99  50  0.75  26978W
b) Degajările de umiditate de către oameni:
W0  w0b  nb  w0 f  n f  0.85  w0 c  nc  0.75, g / h
- pentru vară:
W0  143 g / h
W0  143  150  143  100  0,85  143  50  0.75  38967 g / h;
- pentru iarnă şi perioada de tranziţie:
W0  75 g / h
W0  75  150  75  100  0, 85  75  50  0.75  20437 g / h;
c) Degajări de CO2 de către oameni:
M 0CO2  m0b  nb  m0 cop  ncop  0.75  m0 f  n f  0.85, kg / h
Se calculează pentru toate perioadele anului împreună:
m0  25l / g ;1g / m 3  1.98l / m 3

M 0CO2  25  150  25  100  0,85  25  50  0.75  6812.5l / h;

d) Degajările de căldură de la iluminatul electric:
Qil  E  F  qil il , W

unde:
E – gradul de iluminare (tabelul 2.3 ind. 60 pag 19), funcţie de destinaţia
încăperii şi de sursa de iluminare – incandescent;
2
F – suprafaţa încăperii de calcul, m ;
2
q0 – căldura specifică în W/m degajată de la 1 lux de iluminare, indicatia 60
pag 21 tab 2.4(funcţie de: tipul becului de iluminat – difuză, pentru încăperi cu
2
suprafaţa între 50 – 200 m şi la înălţimea mai mare de 3,6 m);
 il - cota parte a energiei termice degajate în încăpere (funcţie de faptul că

folosim iluminatul difuz ηil=0,85);

Astfel:
Qil=100  170,5∙0,85  0,280=4057,9 W;
- vara:
Qilv  0

- iarna (100%):
Qili  4057.9W
- de tranziţie (40%):
4
 Qiltr  0,4  Qili  0.4  4057.9  1623.16W
e) Aportul de căldură din exterior(radiaţia solară):
Aporturile de căldură de la radiaţia solară se va lua în consideraţie în bilanţul
termic numai pentru perioada caldă a anului.
Qr .s.  Qrf.s .  Qrtav
. s . ,W
f
1)Aportul de căldură prin elementele vitrate Qr .s. :
Qrf.s.  (q ' F  q '' F )    (q dir  qdif )  k1  k 2  F  W q ''  qdif  k1  k2  0
unde:
F – aria feresrelor
W W
qdir , 2
; qdif 2 ; k1  0.6; k 2  0.95 ,
m m
β = 0,53 - coeficientul permeabilităţii termice a elementelor (tabelul 10[6]
(pentru pereţi cu grosimea de 2,5-6mm cu jaluzele interioare deschise la culoare).
Pentru perioada de a doua jumatate a zilei, orele 16-17, când avem maxim
aporturi de căldură se calculează azimutul solar: Asf
Asf  As  Af
Deoarece Asf  90  q ' '  0
tav
2)Aportul de căldură prin planşeul de pod Qr .s.
. s .  ( q    Aq )  F , W
Qrtav
unde:
2
F – aria tavanului = 170,5 m ;
2
qo – căldura medie a 24 ore în W/m pătrunsă în clădire determinată cu
formula:
1 W
q0  tav
(tec  ti ), 2
R0 m
în care:
2
Ro – rezistenţa termică globală a planşeului, din date iniţiale, m °C/W;
ti- temperatura interioară de calcul, °C;
c
t e- temperatura exterioară convenţională medie a 24 de ore, °C, determinată
cu formula:
  Im
tec  te  ,
e
unde: te- temperatura exterioară medie lunară în °C, tabelul 1 /7/
(SNIP„Климатологиа и геофизика ”, funcţie de localitate şi luna iulie);
ρ- coeficientul de absorbţie al radiaţiei solare de către materialul suprafeţei
exterioare a planşeului de pod, vezi anex 7 /6/(pentru ruberoid);

5
 2
Im- debitul de căldură mediu a 24 de ore în W/m din radiaţia solară (directă
şi difuză) pe suprafaţa orizontală, anexa 1/7/(funcţie de latitudinea geografică);
αe- coeficientul de schimb superficial de căldură pe suprafaţa exterioară a
2
planşeului de pod, în W/m °C. Pentru perioada de vară αe se determină cu formula:
 e  1.16  (5  10 V )  1.16  (5  10 1)  17.4
unde:
V- viteza minimă din vitezele medii ale vântului după rumburile lunii iulie,
repetarea cărora alcătuieşte 16% şi mai mult, anexa 4 /7/, dar nu mai mică de 1
m/s, funcţie de localitate;
0.9 184
tec  21.5   31.01C
17.4
1
q0   (31.01  29)  1.005W / m 2
2
2
Aq- amplitudinea oscilaţiilor fluxului termic în W/m , determinat cu formula:
Aq=k·αi·Aτ.i.
unde:
k – coefficient = 1 pentru planşeul de pod cu strat de aer ventilat şi alte tipuri
de planşee;
2
αi=8 coeficientul de schimb superficial de căldură la interior, W/m °C, tabelul
4 /6/;
Aτ.i.- amplitudinea oscilaţiei temperaturii suprafeţii interioare a planşeului de
pod şi se determină cu formula:
Aτ.i.=2,5-0,1·(te-21)=2,5-0,1(21,5-21)=2,45°C;
2
Aq=1·8·2,45=19,6 W/m ;
β – coeficientul, care determină mărimea variabilă a fluxului termic în
diferite momente de timp. Astfel β se va determina funcţie de z – timpul cînd
fluxul maxim de căldură (zero fiind la ora 24 noaptea) va pătrunde în încăpere prin
planşeul de pod, care se determină cu formula:
z=13+2,7D=13+2,7·4,5=25,15 ore
Deoarece diferenţa este de 4 ore ceasornice rezultă că β=0.56.
Qrtav
. s . =(0.005 +19,6·1)·170,5=3513 W;

Aporturile totale de căldură de la radiaţia solară vor fi :

Qr .s.  0  3513  3513W

6
 III.2 Pierderi de caldură

Deoarece iarna pierderile de căldură se compensează cu degajările de

căldură de la sistemul de încălzire, în bilanţ pierderile de căldură se vor considera
numai pentru perioada de tranziţie.
La determinarea pierderilor de căldură este necesar de a îndeplini tabelul 2.3.
Q0  k  F  ti  tec  n   1    ;  
Calculul pierderilor de căldură Tabelul 2.3

calculDiferenţa de temperatuă de
Temperatura interioară

Dimensiunile îngrădirii
Denumirea îngrădirii

Orientarea îngrădirii

Aria îngrădirii
Nr.încăperii

Q0(1+β1)
k
Q0
1

100

2
°C axb m °C W W
PE NE 22,1*7,2 159,12 1 954,72 1,2 1145,66
PE SE 11,8*7,2 84,96 1 509,76 1,15 586,22
1 20 12
Tv - 22,1*11,8 260,78 0,9 1408,21 1 1408,21
Pd - 22,1*11,8 260,78 0,6 713,49 1
Σ=3853,58
unde:
Temperatura interioară este 20°C
Temperatura de calcul pentru perioada de tranziţie este 8°C
R – rezistenţa termică globală a elementelor de închidere (din datele iniţiale,
iar pentru ferestre din NCM funcţie de tipul ferestrei, am ales ferestre de timplarie
de lemn duble cu două foi de geam);
k pentru perete este 0,5, pentru tavan – 0,5, pentru pardoseală -0,38
n – coeficientul care ţine cont de poziţia îngrădirii faţă de aerul exterior
(tab.8 NCM), pentru tavan – 0,9, pentru perete este 1, pentru pardoseală -0,6
Suma pierderilor de căldură va fi:
 Qtp  Q p  Qinf
unde:
7
 Hotel Hyperion Denumirea încăperii

1877,6 Volumul încăperii

deci
Qinilt

tabelul 2.4.
Vara Tranziţie Iarna Perioada de calcul

12208 26978 26978 Perceptibile

De la
oameni
39513 41148 41148 Totală

3820 - - Prin îngrădiri de protecţie

Degajări şi pierderi de căldură

14492 14492 14492 De la iluminatul electric

Degajări de căldură
30520 41470 41470 Perceptibile

Sumare
10744 8717 9562 Totală

57825 55640 55640 Prin îngrădiri de protecţie

de
căldură
Pierderi

- 3853 - Totale
 Qtp  Qp  0.25  3853.58  963.4W

30520 37617 41470 În W

Perceptibile
3
16,25 20,03 22,08 În W/m

57825 51787 55640 În W

Tabelul 2.4
Toate pierderile şi degajările de căldură calculate până acum se înscriu în

Totală
- pierderile de căldură pentru încălzirea aerului infiltrat se adoptă 15%
pentru incaperile de mijloc din pierderile de căldură prin îngrădiri de protecţie,

Exces de căldură

8
30,79 27,58 29,63 În W/m
 Calculul debitelor de aer în climatizarea generală şi pentru caracterizarea
încăperii din punct de vedere a degajărilor de noxe se efectuează în formă de tabel
(tabelul 2.5).
Noxe degajate în încăpere Tabelul 2.5
Degajări

Degajări de umiditate
de gaze
Încăperea Excesul de căldură
şi vapori
nocivi

Perioada de calcul

Latentă

Totală
3
Denumirea

Volumul, m

Perceptibilă
Degajări
Nr.
de CO2
în
în W 3 în W în W kg/h
W/m
Vara 41470 22,08 14170 55640 20,437
Hotel
101 1877,6 Tranziţie 37617 20,03 14170 51787 20,437 6812
Hyperion
Iarna 30520 16,25 27305 57825 38,67

IV. Alegerea schemei de introducere şi evacuare a aerului

În proiectul dat alegem schema de introducere şi de evacuare a aerului din
încăpere „sus-sus”.
Am ales aceasta schemă deoarece se utilizează în cele mai multe încăperi din
clădiri publice (în cazul dat clădire administrativă).

Ga Gr

Q W M
Figura 2.1
Schema cu o singură gură de refulare şi una de aspiraţie a aerului („sus-sus”)

Pentru a determina parametrii aerului aspirat şi refulat construiesc procesele

de tratare a aerului în diagrama I-d.
Pentru aceasta calculez parametrii aerului exterior (punctul E), interior
(punctul I), refulat (punctul R) şi aspirat (punctul A).

9
– pentru perioada rece a anului:
pE (texB  16C ; I exB  14kJ / kg )
pI (ti  20C )
p.R(t r =t i -t=20-5=15°C) ,
unde: ti- temperatura aerului interior, ti=20°C;
Δt – diferenţa de temperatură care are rolul de a excluderea apariţiei
torentelor de aer şi se recomandă de luat în funcţie de destinaţia încăperii, metoda
de repartizare şi locul de introducere a aerului. Astfel din recomandări funcţie de
înălţimea încăperii (h=6,5m), am adoptat Δt=5°C.
p.A t a =t i +(H-h)gradt
unde:
H- înălţimea amplasării gurii aspiratoare,m;
h- înălţimea zonei de deservire de la pardosea, m;
gradt- gradientul mediu de temperatură a aerului interior, °C/m. Se
determină în funcţie de căldura specifică perceptibilă (din tabele pag.38).
gradt=f(ΔQp/V)=f(17.1)=0,3°C/m (pentru iarnă)
ta=20+(6,5-1,5)∙0,3=21,5°C
Atunci cînd în încăpere au loc simultan excese de căldură ΔQt şi degajări de
umiditate W, schimbarea parametrilor aerului din încăpere pe diagrama I-d
reprezintă o dreaptă numită raza procesului.
Calculăm raza procesului:
i
ε =3,6 ΔQt/W=(3,6∙55640)/20,437=9801 kJ/kg

– pentru perioada de tranziţie:

pE (texB  8C ; I exB  22,5kJ / kg )
pI (ti  20C )
p.R (tr=tex+1=8+1=9°C),
deoarece în perioada de tranziţie trebuie de luat în consideraţie încălzirea aerului în
ventilator şi canale u 0,5-1°C;
p.A (ta=ti+(H-h)gradt=20+(2,8-1,5)∙0,25=20,325°C)
tr
ε =3,6 ΔQt/W=(3,6∙51787)/20,437=9122 kJ/kg

– pentru perioada de vară:

pE (texA  26C ; I exA  56.9kJ / kg )
pI (ti  29C )
10
 p.R (tr=tex=26°C,
deoarece în perioada de vară este posibilă refularea aerului prin golurile deschise şi
temperatura aerului refulat este egală cu temperatura aerului exterior);
p.A ta=ti+(H-h)gradt, gradt=f(18,3)=1,2°C/m;
ta=29+(6,5-1,5)∙1,2=35°C;
v
ε =3,6 ΔQt/W=(3,6·57825)/38,967=5342,2 kJ/kg;

V. Determinarea debitului de aer pentru instalaţia de climatizare

Debitul de aer pentru climatizarea generală a încăperilor se determină din

rezolvarea sistemului de 2 ecuaţii – ecuaţia bilanţului de nocivităţi (căldură,
umiditate, gaze şi vapori nocivi) şi ecuaţia bilanţului de aer al acestora.
În caz general la existenţa în încăpere a instalaţiilor de refulare şi aspiraţie,
ecuaţia bilanţului aerian este:
n m

 Gref   Gas  0
i 1 j 1

unde: Gref şi Gas - debitul de aer al instalaţiilor de climatizare prin refulare şi

aspiraţie, reciproc, kg / h .
Ecuaţia bilanţului de noxe pentru aceleaşi instalaţii în dependenţă de felul
substanţei nocive degajate are formulele:
 la degajări de căldură (totală)
n m
Qt   Gr  I r   Ga  I a  0
i 1 j 1

La degajarea numai căldurii perceptibile formula de mai sus se aduce la

forma:
n m
Q p   cm  Gr  tr   cm  Ga  ta  0
i 1 j 1

unde: Qt şi Q p- este excesul de căldură totală şi perceptibilă,

kJ / h, (1W  3.6kJ / h) ;
I r şi I a - entalpia aerului refulat şi aspirat concomitent, kJ / kg ;
cm - capacitatea specifică termică masică a aerului, kJ / kg C ;
tr , ta - temperatura aerului refulat şi aspirat, C

 la degajări de umiditate:

11
 n m
dr d
W   Gr    Ga  a  0
i 1 1000 j 1 1000
unde W - degajarea de umiditate din încăpere, kg / h ;
d r , d a - conţinutul de umiditate a aerului refulat şi aspirat, g / kg

 la degajări de substanţe nocive (gaze, etc):

n m
c c
M n   Gr  r   Ga  a  0
i 1 r j 1 a
unde: M n - debitul de noxe degajate în încăpere, kg / h ;
cr , ca - concentraţia substanţelor nocive în aerul refulat şi aspirat;
 r ,  a - densitatea aerului refulat şi aspirat, kg / m 3 , ρa,r=353/(ta,r+273);

Toate aceste ecuaţii se scriu pentru 3 perioade ale anului şi se calculează

debitul de aer refulat şi aspirat:
a) pentru perioada de iarnă:
1) după căldura totală:
3, 6  Qt 3,6  55640
Ga  Gr    25038kg / h
Ia  Ir 25  17
2) după căldura perceptibilă:
3,6  Qp 3,6  41470
Ga  Gr    24275kg / h
c  (ta  tr ) 1  (21.15  15)
3) după umiditate:
W  103 20.437 103
Ga  Gr    20437kg / h
da  dr 1,5  0,5
4) după gaze:
M 6812
Ga  Gr    2724 / h
ca cr 4 1
 
a r 1, 2 1, 2

b) pentru perioada de tranziţie:

1) după căldura totală:
3,6  Qt 3,6  51787
Ga  Gr    11579kg / h
Ia  Ir 40  23.9
2) după căldura perceptibilă:
3,6  Qp 3,6  36617
Ga  Gr    10849kg / h
c  (ta  tr ) 1  (21.15  9)
12
3) după umiditate:
W 103 20.437 103
Ga  Gr    12021kg / h
da  dr 7.3  5.6
4) după gaze:
M 6812
Ga  Gr    2724kg / h
ca c 4 1
 r 
 a r 1.2 1.25

c) pentru perioada de vară:

1) după căldura totală:
3,6  Qt 3,6  57825
Ga  Gr    11565kg / h
Ia  Ir 75  57
2) după căldura perceptibilă:
3,6  Qp 3,6  30520
Ga  Gr    12208kg / h
c  (ta  tr ) 1  (35  26)
W  103 38967 103
3) după umiditate: Ga  Gr    11460kg / h
d a  d r 15.5  12.1
M 6812
Ga  Gr    3475kg / h
4) după gaze: ca c 4 1
 r 
a r 1.14 1.18

Debitul de calcul (refulare, aspiraţie) se alege ca fiind cel mai mare: L=G/ρ
În urma acestui calcul se alege debitul de calcul La  Lr  25038/1.2  20865m / h sau
3

L 20865
Ga  Gr  25038kg / h ; n    11schimburi
V 1877
Parametrii aerului refulat şi valorile de calcul ale schimbului de aer în
încăpere se introduc în tabelul 2.6.

13
 Zona de deservire a încăperii
Zona superioară (A) Aerul refulat în încăpere (R)
(I)
Debitul de
Perioada ce calcul

aer aspirat Debitul de aer

Denumirea

Parametrii aerului Parametrii aerului Parametrii aerului

Volumul

din zonă

3
3
I,kJ/kg

I,kJ/kg
I,kJ/kg

ρ, kg/m

ρ, kg/m
În m /h

În m /h
d,g/kg

d,g/kg

d,g/kg
ρ,kg/m

În kg/h

În kg/h
φ, %

φ, %
t,°C

t,°C

t,°C
φ,%

3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

20 24 1,5 11 1,2 21,15 25 1,65 11 1,2 20865 15 17 0,7 7,5 1,22 20522
Iarna
Hotel Hyperion
1877,6

20 38 7,1 50 1.2 21,15 40 7,4 49 1.2 20865 9 23,9 5,7 75 1.25 20030
Tranziţie

29,6 63 13,2 53 1.16 35 75 15,5 45 1,14 21963 7650 26 57 12,2 59 1.18 21218 7650
Vara

Parametrii aerului refulat şi valorile de calcul ai schimbului de aer Tabelul 2.6

14
15
VI. Calculul debitului de aer si dimensiunile gurilor si canalelor
de aer ale instalaţiei de climatizare generală

Formula de calcul:
L  n V
sau L  m  N
L
F
3600  V ,
unde:
V – viteza recomandată:
 climatizarea naturală - V=1m/s;
 climatizarea mecanică - V=3m/s.
Pentru alegerea grilelor se calculează secţiunea vie a grilelor standarde:

PP  1  Fv  0.1 0.2  0.6  0.012m 2

P150  Fv  0.15  0.15  0.6  0.0135m 2
P 200  Fv  0.2  0.2  0.6  0.024m 2
PP  4  Fv  0.2  0.4  0.6  0.48m 2
PP  5  Fv  0.2  0.6  0.6  0.072m 2
Calculul dat se face sub formă de table, Tabelul 2.7, reprezentat mai jos.

16
 incaperiiVolumul
Numarul de Sectiunea de Tipul gurilor de Sectiunea de

Dimensiunile
Debitul de aer de
Nr.incaperii

Denumirea
schimburi de aer calcul a gurilor aer sau calcul a

incaperii
calcul
normativ de aer dimensiunile lor canalelor
La La La La La La La La La La
refulare aspiratie refulare aspiratie refulare aspiratie refulare aspiratie refulare aspiratie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
101 Restaurant 170,5 1125,3 33 P.P-5 33 P.P-5
25038 25038 25038 25038 2,318 2,318 0.072 0.072
102 Scenă 84,5 563,7 200x600 200x600
PP-4
103 Depozit p-t 21,5 77,4 - 2 - 155 - 0,043 – - 0.048
200x400
Sală de 3 P.P-1 3 PP-1
104 32,1 115,56 3 3 347 347 0,032 0,032 0.012 0.012
gimnastică 100x200 100x200
P.P-1
105 Direcțiunea 11,9 42,84 - 1 - 42,84 - 0,012 - - 0.012
100x200
P.P-1
106 Vestiar 10,10 36,36 - 3 - 109 - 0,010 - - 0.012
100x200
Business corner P.P-1
107 140,5 505,8 3 - 1516 - 0,14 - - 0.012 -
100x200
Punct sanitar PP-4
108 24,5 88,2 - 5 - 500 - 0,046 - - 0.048
WC 200x400
PP-4
108 Cafenea 49 147 - 5 - 500 - 0,046 - - 0.048
200x400
2P.B-5 2P.P-5
109 Bibiliotecă 106,9 384,48 3 2 1153 769 0,10 0,21 0,054 0,072
150x600 200x600
3 P.P-1
110 Depozit de cărţi 17,92 53,76 - 2 - 108 - 0,03 - - 0.012
100x200

17
 PP-4 PP-4
111 Terasa 50,7 152,1 3 3 459 459 0,042 0,042 0.048 0.048
200x400 200x400
P.B-5 P.B-5
112 Sală de gaming 75,2 225,6 3 3 677 677 0,062 0,062 0.06 0.06
200x500 200x500
113 Hol 16,7 50,1 - - - - - - - - - -
114 Camera de film 26,6 P.P-3 P.P-3
79,8 3 3 239 239 0,022 0,022 0.024 0.024
200x200 200x200
27958 28174

18
 După calculul dat se calculează debalansul care constă în diferenţa dintre
aerul refulat şi aspirat . Acest lucru se face pentru a se respecta ecuaţia:
Gr  Ga

Debalansul se face pe etaje aparte:

L  27958m3 / h 
  L   Lasp   Lref  216m / h
ref 3
Etaj I :
L asp  28174m / h 
3

3
Conform debalansului avem aspiraţie în coridor cu L=216 m / h deci avem
nevoie de refulare care să se efectueaza din coridor sau prin uşile de la intrare,
ferestre sau neetanşităţi.

VI.1 Stabilirea numărului de instalaţii de climatizareprin refulare şi

aspiraţie şi a locului de amplasare a agregatelor de introducere si
evacuare a aerului
În clădirile civile cît şi cele administrative pot fi utilizate instalaţii de
climatizare naturale şi mecanice. Climatizarea naturală se proiectează, dacă ea este
admisă de condiţiile de aflare în încăpere a oamenilor.
Climatizarea mecanică e necesar să fie proiectata, dacă condiţiile
meteorologice şi puritatea aerului din încăpere nu poate fi asigurată cu instalaţia de
climatizare naturală.
Climatizarea naturală numai cu ajutorul aerisirii prin golurile de ferestre se
permite să se efectueze numai în încăperile, unde numărul de schimburi de aer nu
depăşeşte 1,0 schimb în oră. În celelalte cazuri se proiectează instalaţii de
climatizare mecanică prin refulare şi aspiraţie (cu canale şi reţele din canalele de
aer) sau instalaţii de climatizare mecanică şi naturală.
În proiectul dat am ales un sistem de climatizare prin refulare generală cu
amplasarea utilajului (ventilator, baterie de încălzire, filtru) într-o cameră special
amenajată la etajul I (cameră de climatizare 113.3): o centrala de climatizare prin
refulare este destinata camerei de calcul iar cealalta pentru restul incaperilor in care
se necesita refulare mecanică.
Se proiectează o instalaţie de climatizare prin aspiraţie forţată aparte pentru
WC şi iarăşi cu amplasarea ventilatorului pe acoperiş din lipsa etajului tehnic. Plus
la aceste instalaţii se mai adaugă şi canalele de aer amplasate în pereţii portanţi sau
lângă pereţii despărţitori destinaţi pentru efectuarea ventilării naturale.

19
 Deasemenea se prevede climatizare individuală prin aspiratie din bufet, din
depozit si din WC.

VI.2 Calculul aerodinamic al canalelor de aer

Calculul aerodinamic al canalelor de aer se efectuează cu scopul
dimensionării secţiunii transversale a tronsoanelor reţelei de climatizare.
Înainte de a efectua calculele aerodinamice ale canalelor de aer este necesar
de a desena schema axonometrică a instalaţiilor pe care se evidenţiază piesele
speciale (coturi, teuri, difuzoare, confuzoare etc.), prizele şi distribuitoarele de aer.
La calculare schema se împarte în tronsoane. Etajul de calcul se caracterizează prin
debit de aer constant.
Se stabileşte traseul de calcul care reprezintă un şir de tronsoane unite în serie
de la priza de aer până la cea mai îndepărtată gură de aer a instalaţiei de refulare sau
la cea mai îndepărtată gură (priză) de aspiraţie a aerului până la gura de evacuare a
aerului în exterior pentru instalaţiile de aspiraţie.
La existenţa a două sau mai multe circuite egale după lungime, ca traseu de
calcul se ia cel mai încărcat (cu debit cel mai mare).
Calculele aerodinamice constau din 2 etape:
1) dimensionarea tronsoanelor traseului de calcul;
2) acordarea canalelor secundare.

1) Calculul de dimensionare se face în felul următor:

- stabilirea pe bază de viteza aleasă dimensiunile (diametru sau dimensiunile
axb) fiecărui tronson. În cazul ventilării mecanice se admite ca viteza pe
magistrală să nu fie mai mare de 8 m/s şi pe ramificaţii nu mai mare de 5 m/s.
L
F nec  ,
3600 V
- se determină viteza reală:
L
V real 
3600  F real

- se determină pierderile de presiune liniară:

Pf  Rl  ,
R  f ( d ec , V )
- se determină pierderile de presiune locale

20
 Ploc  Z     Pdin ,
Pdin  f (V )
- se determină pierderile de presiune totale pe magistrală:
n
Pmag   ( Rl   Z )
i 1

- se determină pierderile de presiune în sistemul de climatizare:

n
Psist   ( Rl   Z )  Putil ( filtru , baterie.de.incalzire )
i 1

2) Acordarea canalelor secundare constă în aceea ca pierderile de presiune în

toate conductele care se ramifică din acelaşi punct să fie egale sau să nu difere de
magistrală cu mai mult de 10%:
Pram  Pmag
100%  10%
Pmag

VI.2.1 Calculul aerodinamic al sistemului de climatizare prin refulare

Etajul 1
L1 =677,m³/h; l1 =0,55m; v1 =4m/s;
L1
L1  3600  v1  Fnec1  Fnec1  ;
3600  v1
L1 677
1
Fnec    0.047 m 2
3600  v1 3600  4
Din tab.12.2 Staroverov – alegem dimensiunile conductei
F1r  0.05m 2  200 x 250
Deoarece conducta este dreptunghiulară trebuie de calculat si diametrul echivalent:
2ab 2  200  250
d ech    222mm
a  b 200  250
Calculăm viteza reală:
L1 677
v1r    3.76m / s
3600  F1 3600  0.05
r

Pf  R  l    0.085  0.55 1  0.0467 Pa

Pf  pierderi liniare;
 se calculează conform tabelului 2.9;
Pdin se ia din tab 12.17 (Staroverov)
Pdin  0.855Pa
Z  Pdin    0.855 1.7  1.454 Pa;
21
 Pf  Z  0.047  1.454  1.501Pa
Etajul 2
L1 =1136,m³/h; l1 =0,81 m; v1 =4,5m/s;
L1 1136
1
Fnec    0.070m 2
3600  v1 3600  4.5
F1r  0.08m 2  200 x 400
2ab 2  200  400
d ech    266.66mm
a  b 200  400
L1 1136
v1r    3.94m / s
3600  F1 3600  0.08
r

Etajul 3
L1 =1375,m³/h; l1 =0.55m; v1 =44.6m/s;
L1 1375
1
Fnec    0.083m 2
3600  v1 3600  4.6
F1r  0.09m 2  300 x300
2ab 2  300  300
d ech    300mm
a  b 300  300
L1 1375
v1r    4.24m / s
3600  F1 3600  0.09
r

Etajul 4
L1 =2528,m³/h; l1 =3.6m; v1 =4.8m/s;
L1 2528
1
Fnec    0.146m 2
3600  v1 3600  4.8
F1r  0.15m 2  300 x500
2ab 2  300  500
d ech    375mm
a  b 300  500
L1 2528
v1r    4.68m / s
3600  F1 3600  0.15
r

Etajul 5
L1 =4044,m³/h; l1 =13.5m; v1 =4.9m/s;
L1 4044
1
Fnec    0.229m 2
3600  v1 3600  4.9
F1r  0.24m 2  400 x600
2ab 2  400  600
d ech    480mm
a  b 400  600

22
 L1 4044
v1r    4.68m / s
3600  F1 3600  0.024
r

Etajul 6
L1 =4391,m³/h; l1 =8 m; v1 =5.3m/s;
L1 4391
1
Fnec    0.23m 2
3600  v1 3600  5.3
F1r  0.24m 2  400 x600
2ab 2  400  600
d ech    480mm
a  b 400  600
L1 4391
v1r    5.08m / s
3600  F1 3600  0.24
r

23
 Calculul aerodinamic al sistemului de climatizare prin refulare R2
Tabelul 2.8
Nr L l axb F d ech V R  Pf  Pdin Z Pf +Z
2
trons m3/h m mmxm m m m/s Pa/m Pa Pa Pa
. m
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 677 0.55 200x250 0.05 222 3.76 0.085 0.047 1,7 0.855 1.454 1.501
2 1136 0.81 200x400 0.08 266.66 3.94 0.082 0.066 -0.1 0.943 -0.094 -0.028
3 1375 0.55 300x300 0.09 300 4.24 0.069 0.038 1.6 1.085 1.736 1.774
4 2528 3.6 300x500 0.15 375 4.68 0.073 1 0.263 1.6 1.31 2.096 2.359
5 4044 13.5 400x600 0.24 480 4.68 0.047 0.634 2.22 1.31 2.908 3.542
6 4391 8 400x600 0.24 480 5.08 0.057 0.456 0.26 1.57 0.408 0.864

Σ=10.012
7 347 1.4 150x250 0.0375 187 2.5 0.0535 0.0749 11.6 0.328 3.805 3.879
8 1516 2.1 300x400 0.12 342 3.5 0.045 0.0945 1.7 0.749 1.273 1.367
9 1153 1 200x400 0.08 266 4 0.080 0.08 7.3 0.979 7.147 7.227
10 239 0.73 100x250 0.025 143 3.2 0.114 0.0832 5.05 0.626 3.161 3.244
11 459 3.1 200x200 0.04 200 3.18 0.072 0.223 2.3 0.622 1.431 1.654

24
25
Coeficienţii rezistenţei locale Tabelul 2.9
Valoarea
Numărul Numarul Denumirea coeficientului
Remarcă
Etajului rezistenţei rezistenţei de rezistenţă
locală
1 2 3 4 5
1 Grilă PB-5 1,8 Tabelul 8,1
1
2 Teu de trecere -0,1 Tabelul 12,39
2 1 Teu de trecere -0,1 Tabelul 12,39
3 1 Teu de ramif. 1.6 Tabelul 12,39
1 Teu de
4 1.6 Tabelul 8,1
2 ramificatie
1 Teu de ramif. 1.85
5 Tabelul 12,39
2 Cot 90° 1.2
2 Cot 90° 0.26 Tabelul 12,32
6 1

1 3 Grile 1.8x3
7 Tabelul 12,31
2 Teu de ramif. 6.2
1 Grila PP-1 1,8 Tabelul 8,1
8
2 Teu de trecere -0.1 Tabelul 12,39
1 2 grile PB-5 1.8x2
Tabelul 8,1
9 2 Cot 90° 1.2
Tabelul 12,39
3 Teu de ramif. 2.5
1 grile PP-3 1.8 Tabelul 8,1
10
2 Teu de ramif. 3.25 Tabelul 12,31
11 1 Teu de ramif 2.3 Tabelul 12,39

26
Notă: Pentru alegerea coeficientului  la teuri se calculează următorul raport:
Vinit Vtrec
Vramif
Vram

Vinit , în funcţie de care se alege teu

După calculul pierderilor de presiune şi dimensionarea canalelor de aer se

calculează echilibrările, care constau în aceea ca pierderea în ramificaţie să nu
difere de cea de pe magistrală cu 10%, în caz contrar se prevede diafragmă sau se
dimensionează din canalele pentru ramificaţii.
Pmag  Pram P1  P8
100%  10%  100%  5.5%  10%
Pmag P1
Aşadar echilibrarea este satisfăcută

VI.2.2 Calculul aerodinamic al sistemului de climatizare prin aspiraţie

Etajul 1
L1 =300,m³/h; l1 =3.6m; v1 =4m/s;
L1 300
1
Fnec    0.021m 2
3600  v1 3600  4
F1r  0.024m 2  100 x400
2ab 2 100  400
dech    160mm
a  b 100  400
L1 300
v1r    3.47 m / s
3600  F1r
3600  0.024
Etajul 2
L1 =500,m³/h; l1 =12.9m; v1 =4.2m/s;

27
 L1 500
1
Fnec    0.033m 2
3600  v1 3600  4.2
F1r  0.048m 2  200 x 400
2ab 2  200  400
d ech    266.66mm
a  b 200  400
L1 500
v1r    2.89m / s
3600  F1 3600  0.048
r

Etajul 3
L1 =200,m³/h; l1 =3.1m; v1 =2.5m/s;
L1 200
1
Fnec    0.022m2
3600  v1 3600  2.5
F1r  0.024m 2  100 x400
2ab 2 100  400
d ech    160mm
a  b 100  400
L1 200
v1r    2.31m / s
3600  F1 3600  0.024
r

Calculul aerodinamic al sistemului de climatizare prin aspiraţie

Pa ∆Pf+Z
Pa/m R

Pa ∆Pf

Pa Pdin
Nr.tr.

L l axb F dech V

Pa Z
Σξ
3 2 β
m /h m mm m mm m/s
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
0.024

0.848

4.012
1 300 3.6 100x400 160 3.47 0.113 0.407 5.4 0.743
0.048

1.178

1.178
2 500 12.9 200x400 266.66 2.89 0.045 1 0.581 2.3 0.512
0.024

0.888

0.972

3 200 3.1 100x400 160 2.31 0.054 0.168 3 0.324

Coeficienţii rezistenţei locale

Valoarea
Numărul Numarul Denumirea
coeficientului de Remarcă
Etajului rezistenţei rezistenţei
rezistenţă locală
1 2 3 4 5
1 1 3 grile PP-4 1,8x3=5.4 Tabelul 8,1
1 2 Cot 90° 1.2x2
2 Tabelul 8,1
2 Teu la trecere -0.1
3 1 grile PP-4 1,8 Tabelul 8,1
2 Cot 90° 1,2 Tabelul 12,31

28
 VII. Calculul şi alegerea utilajului de climatizare
Scopul calculului este alegerea grilei de aer proaspăt, a filtrului, bateriei de
încălzire şi a ventilatoarelor.
1) Alegerea prizei de aer proaspăt:
Lsist 4391
Fv    0.243m 2
3600  V 3600  5
V=2-6m/s – viteza recomandată.
Din tabelul 8.8 pag.193 Староверов “Справочник проектировщика ч. II” aleg 2
grile de tip: „Веерная” seria PB4.904-30
F0v  0.133, m 2 ,
dimensiunile a x b=200x800mm; AxB=240x960mm
Numărul de grile:
F v 0.243
n v   2 grile
F0 0.133
Viteza reală:
4391
Vr   4.58m / s
3600  2  0.133
Pierderea de presiune în grilă:
1.2  4.582
Pgril    Pdin  1.2   15.1Pa
2
2) Calculul şi alegerea filtrelor:
Lsist
F filtr 
q1
sarcina specifică de filtrare a filtrului. Pentru ФяП : q1  7000m / h  m
3 2
unde: q1 -
4391
Ffiltr   0.627 m 2
7000
F1  0.22m 2 (pag.468[2])
Ffiltr 0.627
n   2.85  3 filtre
F1 0.22
Pfiltr  3  Pfiltr
init
 3  60  180 Pa
unde Pfiltr -este rezistenta la sarcina aeriana nominala initiala din indicatia 73
init

pag.17 tabelul7.2
3) Calculul şi alegerea bateriei de încălzire:
Date iniţiale pentru alegere:
a)

29
 Lsist  4391m3 / h
T1  130C ,
T2  70C
tinit  16C ,
ties  15C
G  Lsist 1, 2  4391 1, 2  5269.2kg / h
Q  0.278  G  c  (ties  tinit )  0.278  5269.2 1 (15  (16))  45409.96, W
presupun ca fiind V   8kg / m  s
2
b) V  4  12kg / m s
2

G 5269.2
f nec    0.183m 2
3600  V 3600  8
c) Aleg bateria KBC6Б-П-УЗ cu:
f ar  0.267 m 2 ,
f wr  0.00087 m 2
G 5269.2
V  real    5.48kg / m 2  s ;
3600  f a 3600  0.267
r

d)
Q 45409.96
Ga    180.6, kg / h
ca (T1  T2 ) n 4.19  (130  70)
Ga 180.6
W    0.059m / s
3600   a  f w 3600  968  0.00087
r

e) Coeficientul global de schimb de căldură:

f (W , V  r )  k  29.89,W / m 2 C
Pbat =48,12Pa ind.77 pag.75
f) Aria necesară a unei baterii de încălzire:
Q 45409.96
F nec    15.22, m 2
k  [Tm  (t1  t2 ) / 2] 29.89  [100  (15  ( 16))
]
2
Suprafaţa unei baterii:
F real  15.22m2 , F nec  15.92m 2
F real  F nec 15.92  15.22
real
100%  100%  4.39%
F 15.92

30
4) Alegerea ventilatorului.
Ventilatoarele se aleg funcţie de pierderile de sarcină în sistem şi funcţie de
debitul din sistem
Lv  1.1  Lsist
Pv  1.1(Psistem  Putilaj )
Putilaj  Pp.a  Pfiltr  Pbat
a) Alegerea ventilatorului de aer pentru sistemul de climatizare prin
refulare:
Putilaj  Pp.a  Pfiltr  Pbat  15.1  180  48.12  243.22 Pa
Pv  1.1(10.012  243.22)  278.55 Pa
Lv  1.1 Lsist  1.1 4391  4830.1m3 / h
Ventilator centrifugal A4105-3
Tip: Ц4-70 Nr.4 ;(fig I.10, Staroverov);
Turatii ventilator = 2900 rot/min
Motorul electric:
Tip: 4A112MA2;
N=7.5kW
Masa=116kg

b) Alegerea aparatului de aer pentru sistemul de climatizare prin aspiraţie:

Lv  1.1  Lsist  1.1  500  550m3 / h
Pv  1.1 Psistem  1.1 6.162  6.778 Pa
Ventilator de acoperiş A2,5095-1
Tip: Ц4-70 Nr.2.5; (fig I.2, Staroverov);
Turatii ventilator=1370 rot/min
Motorul electric:
Tip: 4AA56A4,
N=0.12kW
Masa m=26kg.

31
32