Sunteți pe pagina 1din 8

Tangentele tinerilor cu viata politica din statul roman de-a lungul

timpului
Constitutia din 1866
Prima Constituţie a României a fost adoptată la 29 iunie 1866 şi publicată în Monitorul
Oficial la 1 iulie/13 iulie acelaşi an. Constituţia din 1866 a fost elaborată fără concurs străin şi
fără aprobarea externă a Marilor Puteri, devenind primul act de manifestare juridică a
independenţei care va fi câştigată şi declarată, de facto, abia 10 ani mai târziu, la 9 mai 1877.
Raportându-ne exclusiv la articolele Constituției din 1866, tinerii erau vizați din două
punct de vedere. Incontestabil, legea fundamentală garanta învățământul liber:
Art. 23. „Învăţământul este liber. Libertatea învăţământului este garantată întru cât exerciţiul
ei nu ar atinge bunele moravuri sau ordinea publică. Represiunea delictelor este regulată
numai prin lege. Se vor înfiinţa treptat, şcoli primare în toate comunele României. Învăţătura
în şcolile Statului se dă fără plată. Învăţătura primară va fi obligatorie pentru tinerii Români,
pretutindeni unde se vor afla înstituite şcoli primare. O lege specială va regula tot ce priveşte
învăţământul public.”
Constituția mai menționa implicarea tinerilor în viața politică în ceea ce privea
eligibilitatea membrilor Adunării Deputaților:
Art. 66. „Spre a fi eligibil trebuie:
a) A fi Român de naştere, sau a fi primit marea împământenire.;
b) A se bucura de drepturile civile şi politice.;
c) A avea vârsta de douăzeci şi cinci ani împliniţi.;
d) A fi domiciliat în România. Legea electorală va determina incapacităţile.”
Deoarece „puterile constituţionale ale Domnului sunt ereditare” (Art. 82.), iar o
condiție pentru a putea fi ales în Senat era vârsta de 40 de ani (Art. 74.), și în lipsa altor
mențiuni, Constituția de la 1866 limita considerabil implicarea și relevanța tinerilor în viața
politică a perioadei respective.
Constitutia din 1923
Privitor la Constituția din anul 1923, aceasta a fost adoptată după Marea Unire și a
contribuit la crearea unui cadru democratic pentru viața politică a României. Totodată, a
reprezentat și o actualizare a constituției democratice din anul 1866, astfel că noua lege
fundamentală din 1923 a modificat total sau parțial 20 de articole din vechea constituție , a
introdus 7 articole și a reformulat ori a venit în completarea a 25 de articole, în final rămânând
76 de articole neschimbate.

Analizând conținutul Constituției din 1923, se poate intui gradul de implicare al


tinerilor în viața politică, având în vederile drepturile și libertățile care le erau acordate. Spre
exemplu, specific tuturor țărilor europene ale vremii respective, militarii și femeile nu puteau
să își exprime opțiunea politică în fața urnelor, după cum arată și art. 6 din Titul II (Despre
drepturile românilor): ” Art. 6. - Constitutiunea de fata si celelalte legi relative la drepturile
politice determina cari sunt, osebit de calitatea de Roman, conditiunile necesare pentru
exercitarea acestor drepturi.Legi speciale, votate cu majoritate de doua treimi, vor determina
conditiunile sub cari femeile pot avea exercitiul drepturilor politice. Drepturile civile ale
femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalitati a celor doua sexe.” Astfel, deși o persoană
tânără de sex feminine ar fi dorit să ia parte la viața politică, acest dezierat nu și-ar fi putut
gasi finalitate întrucât legea împiedica acest lucru.

Luând în considerare art. 24 din Titlul II cu privire la învățământ (”Art. 24. -


Invatamantul este liber in conditiunile stabilite prin legile speciale si intrucat nu va fi contrar
bunelor moravuri si ordinei publice. Invatamantul primar este obligator. In scolile Statului
acest invatamant se va da gratuit. Statul, judelele si comunele vor da ajutoare si inlesniri
elevilor lipsiti de mijloace, in toate gradele invatamantului, in masura si modalitatile
prevazute de lege.”), tinerilor li se dă oportunitatea de a acumula cunoștințe care, odată
consolidate, le-ar putea facilita implicarea în viața politică.

Art. 30 privitor la adresarea la autoritățile public (”Art. 30. - Fiecare are dreptul de a se
adresa la autoritatile publice prin petitiuni subscrise de catre una sau mai multe persoane,
neputand insa petitiona decat in numele subscrisilor.Numai autoritatile constituite au dreptul
de a adresa petitiuni in nume colectiv.” poate fi interpretat ca oferind tinerilor ocazia de a se
implica în mod direct în viața politică, legea nespecificând o limită a varstei pentru redactarea
”petițiunilor”.

Conform art. 66 din Titlul III, referitor la Adunarea deputaților: ” Art. 66. -
Spre a fi eligibil la Adunarea deputatilor se cere: a) A fi cetatean roman; b) A avea
exercitiul drepturilor civile si politice; c) A avea varsta de douazeci si cinci ani
impliniti; d) A avea domiciliul in Romania. Legea electorala va determina
incapacitatile.”. Punctul b) este relevant întrucât menționează posibilitatea tinerilor de
a lua parte la viața politică.
Constitutia din 1938

Constitutia din 1938 a fost constitutia Romaniei care a fost in vigoare pe timpul


dictaturii regale a lui Carol al II-lea. A fost elaborata de Istrate Micescu, reputat jurist al
perioadei interbelice. Constitutia din 1938 se intemeia pe critica regimului de partide si pe
doctrina corporatismului.

Astfel, la 27 februarie 1938, a fost promulgata o constitutie noua, care fara sa fie
aprobata de popor, consfintea dreptul regelui de a conduce tara, restrangea in mare masura
libertatile cetatenesti, mentinea parlamentul ca organ legislativ, dar supus vointei monarhului,
desfiinta votul universal atribuia regelui intreaga putere executiva in stat, precum si dreptul de
a fi conducatorul suprem al armatei.

Decretele legi au capatat prioritate, datorita concentrarii intregii puteri in mana regelui.
Cu timpul, acestea au constituit singura cale de legiferare si nu au mai fost supuse niciunui
control din partea altui organ al statului.

Dintre toate proiectele politice, institutionale si culturale legate de numele lui Carol al
II-lea, Straja Tarii se detaseaza in mod evident prin importantul rol educational, social si
national ce ii fusese trasat.  Straja Tarii era cunoscuta si ca Strajeria, a fost o organizatie
paramilitara a tineretului din Regatul Romaniei, creata in 1935 de Regele Carol al II-lea
pentru a combate influenta in crestere a Garzii de Fier asupra tineretului din Romania.
Membrii sai erau cunoscuti ca strajeri.
Monarhul a conceput „Straja Tarii” dupa modelul Hitlerjugend din Germania Nazista,
inspirandu-se si din alte grupuri fasciste precum Balilla din Italia. Acest caracter a devenit
evident la 3 decembrie 1938, cand Straja Tarii a fost reorganizata conform liniilor dictaturii
personale a regelui Carol , inlocuind toate organizatiile de tineret existente, inclusiv cercetasii,
si a devenit supraveghetoarea activitatilor sportive si a tututor celorlalte activitati, precum si
una dintre principalele cai de manifestare a cultului personalitatii regelui Carol. Desi Regele
era adesea citat ca Marele Strajer, conducatorii actuali ai organizatiei au fost maiorul Teofil
Sidorovici si Nisa Camarasescu.
Toti baietii cu varsta de la 7 la 18 ani si toate fetele cu varsta de la 7 la 21 ani ar fi
trebuit sa se alature acestei organizatii. Un corp format din baieti cu varsta de la 18 la 21 ani
completa Straja si era responsabil pentru oferirea de instructie premilitara. „Credinta si munca
pentru Tara si Rege” Membrii erau legati printr-un Crez, care spunea: 1. Cred in Dumnezeu si
in Biserica strabunilor mei; 2. Cred in Regele Tarii, Marele nostru Strajer, Carmuitorul
destinelor Poporului Roman; 3. Cred in munca si jertfa — inchinandu-mi intreaga mea fiinta
pentru ridicarea si propasirea Patriei; 4. Cred in Straja Tarii — chezasia Unitatii Neamului,
Hotarelor si Sufletului Romanesc.
De asemenea, dreptul la vot nu era nici el garantat pentru toate persoanele. In acest
sens, aveau drept la vot doar persoanele care faceau parte din categoriile constituite pe
profesii, circumscriptiile electorale fiind constituite in asa fel incat „sa asigure reprezentarea
felului de indeletnicire a alegatorilor”. Cu alte cuvinte, dreptul de vot era ridicat la 30 de ani si
era numai pentru stiutorii de carte, ceea ce face inaccesibil accesul la viata politica a tinerilor
de pana in 30 de ani. Prin Legea electorala pentru Adunarea Deputatilor si Senat, se acorda
drept e vot pentru alegerea deputatilor si femeilor, precizandu-se insa ca: „femeile nu sant
eligibile in Adunarea Deputatilor”.
In septembrie 1940, Regele este obligat sa abdice in favoarea fiului sau, Constitutia
este suspendata, corpurile legiuitoare sunt dizolvate, se reduc prerogativele regale si este
investit cu puteri depline presedintele Consiliului de Ministri. Ulterior, in conditiile anului
1944, fiind imposibila elaborarea unei noi constitutii, s-a recurs la solutia repunerii in vigoare,
cu unele modificari, a Constitutiei din 1923 si a elaborarii in continuare a unor acte cu
caracter constitutional.
Constitutiile comuniste
Referitor la constituția din România din perioada comunistă, din anul 1965, aceasta a fost
adoptată în data de 21 august 1965. În cadrul acesteia, organul suprem al puterii de stat a
Republicii Socialiste România este, în continuare, Marea Adunare Națională, unicul organ
legiuitor. Prin legea nr.1 din 1974, care modifica constituția, a fost instituită funcția de
președinte al R.S.R. Atribuțiile exercitate până atunci de Consiliul de Stat al României au
revenit șefului statului. Constituția a fost modificată masiv în urma Revoluției din 1989 și a
ieșit din vigoare în mod complet în anul 1991.
Premisele adoptării Constituției din 1965 au Procesul de destanilizare, venirea la conducere a
partidului unic condus de către Nicolae Ceaușescu și schimbarea denumirii titulaturii țării în
Republic Socialistă România. Această Constituție avea caracteristici precum consfințirea
caracreterului socialist si cooperatist ale proprietății si al economiei, se introducea calitatea de
municipii pentru orașele mari, înfiintarea fincției de președinte etc.
Prin analizarea Constituției din anul 1965 se poate remarca gradul la care era permisă si
posibilă implicarea tinerilor in viata politică. În primul rând, dreptul la vot era reglementat
prin art. 25 al Constituției ( ” Cetățenii Republicii Socialiste Romania au dreptul de a alege și
de a fi aleși in Marea Adunare Natională și in consiliile populare. Votul este universal, egal,
direct și secret. Au drept de vot toți cetățenii care au împlinit vîrsta de 18 ani. Cețătenii cu
drept de vot care au împlinit vîrsta de 23 de ani pot fi aleși depuțati în Marea Adunare
Națională și în consiliile populare. Dreptul de a depune candidaturi aparține Frontului
Democratiei și Unității Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revoluționar,
democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub
conducerea Partidului Comunist Român, a forțelor politice și sociale ale națiunii noastre
socialiste, a tuturor organizațiilor de masa și obștești, pentru participarea întregului popor la
înfăptuirea politicii interne și externe a partidului si statului, la conducerea tuturor domeniilor
de activitate. Alegătorii au dreptul de a revoca oricînd pe deputat potrivit procedurii prevăzute
de lege. Nu au dreptul de a alege și de a fi aleși alienați si debili mintali, precum și persoanele
lipsite de aceste drepturi pe durata stabilită prin hotârire judecătoreasca de condamnare.„ ),
astfel putem observa faptul ca tinerii isi pot începe viața politică odată cu împlinirea vîrstei de
23 de ani. De asemenea , comparativ cu Constituția din anul 1923 este permisă participarea
persoanelor de sex feminin la activitatea politică prin art.17 ( ” Cetățenii Republicii Socialiste
România, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie, sunt egali în drepturi in toate
domeniile vieții economice, politice, juridice, sociale și culturale.„ )
În al doilea rând , prin art. 21 (”Cetățenii Republicii Socialiste Romania au dreptul la
învățătură. Dreptul la învățătură este asigurat prin învățămîntul general obligatoriu, prin
gratuitatea învățămîntului de toate gradele, precum și prin sistemul burselor de stat.
învățămîntul in Republica Socialistă România este învățămînt de stat.„ ) și prin art. 14 ( ”
Republica Socialistă România întreține și dezvoltă relații de prietenie și colaborare cu țările
socialiste în spiritul internaționalismului socialist, promovează relații de colaborare cu țările
avînd altă orînduire social-politică, activează în organizații internaționale în scopul asigurării
păcii și înțelegerii între popoare. Relațiile externe ale Republicii Socialiste România se
bazează pe principiile respectării suveranității și independenței naționale, egalității in drepturi
și avantajului reciproc, neamestecului in treburile interne.„ ). Astfel putem observa ca statul le
oferă tinerilor un nivel de pregătire care ii poate ajuta în începerea unei vieți politice , la nivel
national cat și la nivel international.

Constitutia din 1991


Constituţia din 1991 reprezintă cadrul legislativ fundamental pentru organizarea şi
funcţionarea statului şi societăţii româneşti pe baze democratice. Ea consacră reinstaurarea
democraţiei constituţionale în România, creând premisele pentru afirmarea unui regim politic
pluralist. Desigur, Constituţia adoptată la sfârşitul anului 1991, la doi ani de la Revoluţie,
reflectă condiţiile în care a fost elaborată, precum şi ideile, concepţiile forţelor majoritare din
Adunarea Constituantă, care au adoptat-o la 21 noiembrie 1991, validate de rezultatele
referendumului din 8 decembrie al aceluiaşi an.
Elaborată într-o concepţie modernă, Constituţia României este legea fundamentală a statului
român, formată din norme juridice, învestite cu forţă juridică supremă şi care reglementează
acele relaţii sociale fundamentale care sunt esenţiale pentru instaurarea, menţinerea şi
exercitarea puterii politce a cetăţenilor, reinstaurând democraţia parlamentară şi pluralismul
politic în România după o întrerupere de aproape jumătate de secol.
Fata de Constitutia din 1923, pe care a avut-o ca model, noua lege a creat institutii noi precum
Curtea Constitutionala, care vegheaza asupra constitutionalitatii legilor, si Avocatul
poporului, care apara drepturile si libertatile cetatenesti in raport cu autoritatile publice.
Raportandu-ne la articolele Constitutiei din 1991, tinerii erau vizati din mai multe puncte de
vedere;
In primul rand, art. 32 asigura dreptul la invatatura : “(1) Dreptul la învăţătură este asigurat
prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin
învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare. […] (4)
Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi
tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii. “
Art. 36 garanteaza dreptul de vot : “(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani,
împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. “
Din punct de vedere al implicarii tinerilor in viata politica, Constitutia mentioneaza dreptul de
a fi ales ( art. 37 ) :
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în
articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit
articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de
ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta
de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi
în funcţia de Preşedinte al României.
Art. 40 privitor la asociere : “ (1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate,
în patronate şi în alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva
pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a
independenţei României sunt neconstituţionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului,
magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite
prin lege organică.
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise. “ le ofera tinerilor posibilitatea de a se implica
in mod direct in viata politica .
De asemenea, statul garanteaza protectia copiilor si a tinerilor “(1) Copiii şi tinerii se bucură
de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu
handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau
care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.
(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi ca salariaţi.
(5) Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea
liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării. “
Bibliografia capitolului „Tangentelor”:

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=37755

https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/07/27/constitutiile-din-
romania/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Rom
%C3%A2niei_din_1923

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=9206

http://www.cooperativag.ro/straja-tarii-enciclopedia-romaniei/?
fbclid=IwAR2AVAgHowTkGI31xRMmbVtz5SPQ13oKT7E0Eda_NRxj3u
wPxglsnXTTfug

https://www.descopera.ro/istorie/13856506-cum-a-instaurat-regele-
carol-al-ii-lea-dictatura-in-romania?
fbclid=IwAR0g8Jx1S6NYbvuVwFkyoXmyg_o6t5HUoL46S8NvzigJkYM
ydW9UnfoJrAg

http://www.4bac.ro/sinteze-teoretice-constitutiile-din-romania-
constitutia-din-1991/

https://www.constitutiaromaniei.ro/

http://www.ebacalaureat.ro/c/constitutiile-comuniste/1186