AUTOPSIA

Reguli generale:
In timpul autopsiei operatorul sta in partea dreapta a cadavrului cu doua
exceptii: in timpul autopsierii capului si atunci cind se sectioneaza coastele de pe
partea stinga a toracelui.
Orice organ se examineaza intai pe suprafata si apoi pe sectiune.

Epicraniul

Tehnica: se aseaza suportul de lemn sub capul cadavrului; se sectioneaza

epicraniul printr-o sectiune ce porneste retroauricular, trece prin vertex si se opreste
retroauricular de partea opusa. Se formeaza astfel doua lambouri: unul anterior si altul
posterior; cel anterior se rasfringe catre anterior si cel posterior catre posterior. Se
sectioneaza muschii temporali de fiecare parte.

Cavitatea craniana

Se fierastruieste calota craniana dupa un plan ce trece anterior la 2 cm.

superior de arcurile orbitare si posterior la 1 cm. inferior de protuberanta occipitala.

Scoaterea si sectionarea durei mater – tehnica: se sectioneaza sinusul sagital

superior in sens antero-posterior, se recolteaza singe (pentru examenul toxicologic), se
sectioneaza coasa creierului de pe apofiza crista galii si apoi se sectioneaza circular
dura in lungul liniei de fierastruire a calotei.

Scoaterea creierului: cu indexul si mediusul de la mana stanga se ridica lobii

frontali, se sectioneaza structurile anatomice de la baza creierului, apoi se ridica
fiecare lob temporal cu mana stanga si se sectioneaza cortul cerebelului de fiecare
parte. Se impinge cu mana dreapta creierul catre posterior, se prinde in palma stanga
si cu un cutit lung se patrunde in gaura occipitala sectionandu-se profund jonctiunea
bulbo-medulara. Se aseaza apoi creierul pe masa cu fata bazala in sus.

Separarea cerebelului de encefal: se apuca cerebelul cu mana stanga se ridica

si se sectioneaza la marginea posterioara a pedunculilor cerebrali.
Sectionarea cerebelului: se sectioneaza longitudinal vermisul, se evidentiaza
si se examineaza ventriculul IV apoi se sectioneaza transversal fiecare lob cerebelos
in lungul santului transversal expunandu-se si examinandu-se sectiunile.
Sectionarea trunchilului cerebral: se fac sectiuni in plan frontal la o,5 cm una
fata de cealalta dinspre mezenxefal spre bulb.
Sectionarea creierului – tehnica:
- Metoda Pitres – consta in 6 sectiuni in plan frontal dinspre polul anterior spre cel
posterior

1
- Metoda Virchow – se patrunde cu cutitul lung in sntul interemisferic pana la
nivelul corpului calos de unde se face o sectiune oblica descendenta la 45o catre
lateral de fiecare parte
- Metoda Flechsig-Brissaud – consta intr-o sectune orizontala ce trece la nivelul
nuclilor cerebrali

Scoaterea hipofizei: se sectioneaza dura mater si sinusul cavernos, se desprinde

diafragma si procesele clinoide anterioare, se extrage hipofiza din care se fac sectiuni
paramediane.

Deschiderea stancii temporalului: - se sparge peretele anterior si cel posterior si

se evidentiaza urechea medie si cea interna
Examinarea urechii medii si a celei interne:
- otita medie supurata – puroi in urechea medie, mucoasa ingrosata, timpan perforat
- labirintita – puroi in urechea interna

Deschiderea proceselor masatoide unde putem intalni mastoidite sau

otomastoidite.

Deschiderea cavitatii orbitare: dupa examinarea portiunii orbitare a osului frontal

acesta se sparge apoi se trage catre posterior de nervul optic aducand globul ocular in
interiorul cutii craniene

Deschiderea sinusurilor paranazale: se face prin trepanare si putem observa

sinuzitele.

Autopsia fetei: se prelungesc sectiunile retroauriculare pe fetele laterale ale

gatului pana la nivelul acromionului de fiecare parte apoi se practica o sectiune
orizontala de la un acomion la celalalt trecand prin furculita sternala dupa care se
apuca tegumentul cu mana stanga si prin sectiuni succesive se decoleaza acesta de pe
fata anterioara a gaului si de la nivelul fetei pana la baza piramidei nazale.

AUTOPSIA TRUNCHIULUI

Se aseaza suportul de lemn sub toracele cadavrului si se face o incizie mediana

longitudinala anterioara de la menton la pubis; se ocoleste ombilicul pe partea stg.
pentru a evita ligamentul rotund al ficatului; se decoleaza partile moi catre lateral
pana in dreptul liniei axilare medii dupa care se indeparteaza plastronul costal: pentru
aceasta se sectioneaza insertiile sternale si claviculare ale muschiului
sternocleidomastoidian, se deschid articulatiile sterno-claviculare si se sectioneaza
coastele de jos in sus la 1 cm. medial de articulatiile condro-costale.
Se continua cu deschiderea pericardului, sectionand de la baza catre varful
inimii sub forma literei “Y” inversate. Pentru examinarea structurilor toracelui se va
scoate piesa buco-cervico-toracica dupa urmatoarea tehnica: se incizeaza planseul
cavitatii bucale de la menton la gonion de fiecare parte; se sectioneaza partea sup.a
peretelui posterior al faringelui; se sectioneaza pe partile laterale ale gatului apoi se

2
apuca organele gatului cu mana stanga, se ridica si se sectioneaza deasupra
diafragmului organele ce trec la acest nivel (esofag, aorta abdominala, vena cava
inferioara, etc.) dupa ce in prealabil s-a pus o dubla ligatura la nivelul cardiei,
sectionandu-se esofagul intre ligaturi.
Se fac sectiuni ale limbii in plan frontal de la baza catre varf.
Se practica sectiuni ale lobilor tiroidieni.
Pentru examinarea cailor aeriene se sectioneaza peretele post.al laringelui,
faringelui si traheea pana la bifurcatie apoi bronhiile principale pana in parenchimul
pulmonar.
Autopsia plaminilor: se apuca hilul pulmonar cu mana stg. si se practica o
singura sectiune care sa intereseze totii lobii.
Sectionarea si examinarea timusului.
Deschiderea inimii si a vaselor mari: se masoara diametrele cordului, se
deschid cavitatile cordului (in sensul de curgere al sangelui), se elimina cheagurile, se
verifica permeabilitatea orificiilor atrioventriculare, se deschide trunchiul arterei
pulmonare, aorta si arterele coronare. Se sectioneaza transversal cordul de la baza spre
varf.
Suportul se aseaza sub lomba cadavrului.
Pentru examinarea organelor din etajul supramezocolic se ridica diafragmul,
se coboara marele epiploon si mezocolonul colonul transvers. Aici se examineaza:
- spatiul subfrenic;
- spatiul subhepatic si organele care il ocupa: stomac, splina, ficat, cai biliare
extrahepatice, partea supramezocolica a duodenului;
Pentru examinarea organelor din etajul inframezocolic se ridica marele
epiploon si mezocolonul colonul transvers, se abat intestinele spre dreapta, se
repereaza flexuura duodeno-jejunala, se deruleaza ansele intre degete pana la regiunea
ilio-cecala, apoi se examineaza intestinul gros.
Pentru examinarea organelor din micul bazin se imping ansele intestinale in
sus iar colonul sigmoid se va mobiliza spre stg. si spre dr.
Se vor consemna modificarile raporturilor si pozitiile organelor abdominale,
aderente, volvulus, tumori, perforatii, continut patologic al cavitatii peritoneale.
Pentru interventiile chirurgicale se vor descrie: localizarea si integritatea suturilor,
felul interventiei, permeabilitatea gurii de anastomoza, starea organelor vecine.
Scoaterea si sectionarea splinei: cu mana dreapta se impinge stomacul catre
dreapta, cu mana stinga se apuca splina care se va trage spre dreapta si inainte, se
sectioneaza pediculul si ligamentele, se cantareste (normal 150-180 gr.) se aseaza cu
hilul pe masa si se sectioneaza in axul lung.
Scoaterea si deschiderea stomacului: se face intre ligaturi, se sectioneaza pe
marea curbura.
Scoaterea si deschiderea intestinului subtire, cecului si colonului: se repereaza
flexura duodeno-jejunala, se face o butoniera in mezenter in dreptul primei anse, se
pune la originea jejunului o dubla ligatura, se sectioneaza intre ligaturi, se ridica
capatul proximal liber al jejunului si se sectioneaza mezenterul in lungul insertiei sale
intestinale cat mai aproape de anse ; pentru intestinul gros, se decoleaza peritoneul de
pe marginile laterale ale colonului ascendent si descendent; pentru colonul transvers si
sigmoid se sectioneaza mezourile; se pune o dubla ligatura superior de ampula rectala
si se sectioneaza intre ligamente. Intestinul se pune intr-un vas cu apa si se deschide
cu foarfecele butonat pe marginea mezenterica (pentru a proteja placile Payer);
apendicele se deschide pe marginea opusa insertiei mezoapendicului.

3
 Deschiderea duodenului in situ si cercetarea permeabilitatii cailor biliare:
duodenul se deschide pe peretele ant. de la bulb spre flexura duodeno-jejunala pentru
a evita papila duodenala care se gaseste pe peretele post.median; se comprima vezica
biliara si se urmareste aparitia bilei la nivelul papilei; se face o butoniera la nivelul
fundului vezicii biliare apoi se diseca canalul cistic, hepaticul comun, hepaticul drept
si stg.
Scoaterea si sectionarea ficatului: se sectioneaza ligamentele falciform,
triunghiular stg./dr., coronar, vena cava inf.; se cantareste (normal 1500 gr.), se aseaza
cu fata viscerala in jos si se sectioneaza in axul lung.
Sectionarea pancreasului - se verifica permeabilitatea canalului Wiersung, se
decoleaza peritoneul de pe fata ant. a pancrreasului si se sectioneaza in axul lung.
Scoaterea si sectionarea glandelor suprarenale – se incizeaza semicircular
peritoneul pe marginile laterale ale glandelor in apropierea polului sup., se decoleaza
peritoneul de pe fata ant. a fiecarei glande apoi se degajeaza glandele de pe peretele
post. al abdomenului, se sectioneaza ligamentele reno-suprarenale, se sectioneaza
glandele in axul lung pe fata anterioara.
Scoaterea in bloc a organelor uro-genitale: pentru scoaterea rinichilor se
incieaza peritoneul parietal post. pe marginile lat. ale fiecarui rinichi dinspre polul
sup. catre cel inferior, se apuca rinichiul cu mana stg., se trage in sus si spre median si
cu mana dr. se decoleaza fata post., se sectioneaza vasele renale la hil cat mai aproape
de aorta si vena cava inferioara.
Scoaterea organelor pelvine – se sectioneaza peritoneul parietal al micului
bazin in dreptul stramtorii superioare, se introduce mana stg. in incizura, se decoleaza
partile moi sub vezica urinara si de pe fata ant. a sacrum-ului ce corespunde micului
bazin si se sectioneaza rectul intre ligaturi si uretra.
Sectionarea rinichilor – se tine rinichiul in mana stg. cu hilul catre palma, se
incizeaza in axul lung pana in apropierea hilului si de decapsuleaza.
Ureterele: se deschid pe sonda canelata dinspre proximal spre distal.
Deschiderea vezicii urinare si a uretrei prostatice: se incizeaza in „Y” de la
uretra prostatica pana la unghiurile superioare ale vezicii.
Sectionarea prostatei, a veziculelor seminale, a canalelor deferente si a
testiculelor.
Scoaterea si sectionarea organelor genitale feminine: Se sectioneaza peritoneul
parietal pana la nivelul stramtorii superioare a bazinului, se introduce mana stg. in
incizie si se decoleaza peritoneul din dreptul rectului, vaginului si uretrei; se
sectioneaza perineul de la simfiza pubiana catre anus in dreptul insertiilor laterale; se
scot organele pelviene in bloc astfel: se trag in sus, se sectioneaza vaginul in 1/3 inf.,
uretra si rectul.
Sectionarea vaginului: se separa uterul si vaginul de vezica urinara si se
sectioneaza peretele anterior pe linia mediana.
Deschiderea uterului: se face cu ajutorul foarfecelui de la ostiu catre fundul
uterului si apoi catre ostiile tubare.
Deschiderea trompelor uterine: pe sonda canelata dinspre extremitatea uterina
spre lateral.
Sectionarea ovarelor: dinspre marginea libera spre hil.
Deschiderea aortei abdominale, a venei cave inferioare si examinarea acestora.
Membrele se autopsiaza numai in cazuri speciale: leziuni articulare, fracturi,
tromboze, tumori, plagi.
Deschiderea coloanei vertebrale numai in cazuri speciale: tumori sau leziuni
traumatice. Tehnica: se aseaza cadavrul in decubit ventral, se incizeaza partile moi de

4
la protuberanta occipitala pana la coccis, se decoleaza partile moi, se indeparteaza
lamele vertebrale, procesele spinoase si ligamentele galbene; se prinde duramater cu
pensa si se sectioneaza radacinile nervilor spinali si coada de cal; se incizeaza
longitudinal duramater; se fac sectiuni transversale prin maduva.
Examinarea continutului canalului vertebral se face dupa aceleasi criterii
ca si la continutul cranian.