Sunteți pe pagina 1din 5

Programare liniară - Optimizare unicriterială

Seminarul presupune prezentarea, sub formă a plicată a modelului de optimizare unicriterială


predat la cursul 3, așa cum este el încărcat pe platformă. Pentru întelegerea modelului, este
necesară atât parcurgerea cursului, cât și a acestei aplicații.

Studiu de caz.

Societatea ALFA X produce si comercializeaza 4 tipuri de produse. Firma dispune de 4 utilaje pe


care se pot produce oricare din cele 4 produse cu norme unitare de timp diferite pentru fiecare
produs.

Conducerea intreprinderii a apelat în acest scop la serviciile unei firme de consultanță în


management, căreia i-a definit următoarele cerințe:

Determinarea unei anumite structuri de fabricație a produselor prin care intreprinderea să-și
optimizeze anumiți indicatori de performanță în limitele capacității de producție avute la
dispoziție, cu obligația de a onora în întregime comenzile aflate in derulare.

Se cunoste timpul unitar de fabricare a fiecărui produs, pe fiecare utilaj după cum urmează:

t1,1 = 10min t1,2=15min t1,3=20min t1,4=25min

t2,1 = 15min t2,2 = 10min t2,3= 22min t2,4 = 15min

t3,1=10min t3,2 = 15min t3,3 = 20min t3,4=10min

t4,1=15min t4,2 = 20min t4,3 = 15min t4,4 = 20min

Timpul de functionare pentru utilaje este urmatorul T1 = 1000min

T2=1500min T3=1000min T4= 2000min

Compania are de onorat anumite comenzi Exista posibilitatea de a desface/ vinde o


dupa cum urmeaza : cantitate suplimentară de produse dupa cum
urmeaza
Produsul 1 – 150 buc Produsul 1 – 50 buc

Produsul 2 – 160 buc Produsul 2 – 40 buc

Produsul 3 – 140 buc Produsul 3 – 60 buc

Produsul 4 – 100 buc Produsul 4 – 50 buc

Produs Cost unitar produs (u.m) Venit unitar produs (u.m)


1 4 5
2 5 6
3 4 6
4 7 8

Având în vedere cerința managerială expusă mai sus, utilizăm programarea liniară pentru
optimizarea unicriterială (adica pe baza unui singur criteriu, pe rând).

Forma generală a modelului este de felul următor:


Astfel, elementele pe care le cunoastem din firmă, trebuie să construim modelul așa cum este
expus mai sus.

Program de fabricație 1 Conducerea companiei doreste sa realizeze un program de fabricatie


astfel incat sa isi minimizeze costurile.

Forma generală a fucției obiectiv devine minF(x) = ∑ci*xi , unde ci reprezintă costul unitar pentru
produsul i si xi reprezinta cantitatea realizata din produsul i.

Sistemul 1 de restricții prevede introducerea timpilor unitari aferenți realizării unui produs j
(produsul 1, 2,3 sau 4) pe un utilaj i (utilajul 1, 2,3 sau 4)

Sistem 1 Încadrarea în fondul de timp disponibil al utilajului

Forma generală Forma aplicată

t1,1*x1+t1,2*x2+t1,3*x3+t1,4*x4≤d1 10*x1+15*x2+20*x3+25*x4 ≤1000

t2,1*x1+t2,2*x2+t2,3*x3+t2,4*x4≤d2 15*x1+10*x2+22*x3+15*x4≤1500
t3,1*x1+t3,2*x2+t3,3*x3+t3,4*x4≤d3 10*x1+15*x2+20*x3+10*x4≤1000

t4,1*x1+t4,2*x2+t4,3*x3+t4,4*x4≤d4 15*x1+20*x2+15*x3+20*x4≤2000

Sistem 2 – Încadrare în intervalul [producție minimă – producție maximă]

p1≤x1≤q1 150≤x1≤200

p2≤x2≤q2 160≤x2≤200

p3≤x3≤q3 140≤x3≤200

p4≤x4≤q4 100≤x4≤150

Pe baza restrictiilor formulate, utilizand algoritmul simplex se va determina o anumita structura


de fabricatie care sa satifaca cerintele conducerii companiei.

Deși algoritmul simplex, utilizat în programarea liniară este un factor esențial al utilizării unui
astfel de model, este de preferat utilizarea unui soft dedicat de programare liniară sau a
modulului simplex din excel pentru rezolvarea cerinței manageriale, pe baza sistemelor de
restricții expuse mai sus.

Pentru utilizarea algoritmului Simplex de programare liniară în Excel, se adaugă modulul Solver
Add-in, de la “File” - > „Options” – „Add-Ins” ->”Solver Add-in”.

Odată introdus, din tab-ul “data”, acesta va putea fi utilizat. Pentru aplicarea lui, modelul de
restricții trebuie sa fie realizat asa cu este prezentat mai sus, urmând ca sistemele de restrictii
sa fie introduse in restrictiile cerute de program.

In cazul conditiei de minimizare a costului, varianta optimala de productie va incerca sa


oferteze pe piata un volum cat mai mic al productiei de forma:

:
P1=(Q1+Q2+Q3+Q4), unde Qj = cantitatea realizată din produsul j (total utilaje).

Program de fabricație 2 După obținerea programului de fabricație de minimizare a costului se


reaplică aceleași modele de restricții si pentru alte funcții obiectiv, de exemplu maximizarea
veniturilor, modificânduse specificațiile funcției obiectiv după cum urmează:
Forma generală a fucției obiectiv devine maxF(x) = ∑ci*xi , unde ci reprezinta venitul unitar
pentru produsul i si xi reprezinta cantitatea realizata din produsul i.

In cazul conditiei de maximizare a veniturile, urmând aceiași pași, varianta optimală de


producție va incerca să maximizeze cantitatea de produse ofertată respectand sistemele de
restricții prestabilite (cantitatea deja contractata + cantitatea suplimentare ce poate fi ofertată)

Astfel se obține un alt program de producție de forma:

P2=( Q1+Q2+Q3+Q4)

Program 3

In cazul in care se doreste minimizarea timpilor de stationare a utilajelor, pe lângă funcția


obiectiv se modifică și primul sistem de restricții după cum urmează:

1000 - t1,1*x1+t1,2*x2+t1,3*x3+t1,4*x4≤Ɛ1

1500 - t2,1*x1+t2,2*x2+t2,3*x3+t2,4*x4≤Ɛ2

1000 - t3,1*x1+t3,2*x2+t3,3*x3+t3,4*x4≤ Ɛ3

2000 - t4,1*x1+t4,2*x2+t4,3*x3+t4,4*x4≤ Ɛ4

Astfel avem functia: minF(Ɛ)= ∑ Ɛi

S-ar putea să vă placă și