Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.photocami.ro
- vizarea directa, care se face prin sistemul optic (obiectivul ) care
formeaza imaginea
Avantajele si dezavantajele vor fi analizate odata cu prezentarea fiecarei
solutii constructive.
Vizorul cadru
Pe aparatul de fotografiat, este prevazut un cadru de vizare, fix sau
demontabil, format din una sau doua rame, (una mai mica, prin care se face
vizarea, iar cealalta mai mare, in care se incadreaza subiectul) Fig.122 a
Dezavantajul acestui vizor il constituie faptul ca incadrarea subiectului in
rama mare, depinde de pozitia ochiului fata de rama mica de vizare, ceeace face
ca la fiecare vizare, pozitia subiectului in cadru sa fie diferita.
Al doilea dezavantaj il constituie faptul ca operatorul nu poate controla
efectele produse de sistemul optic care echipeaza aparatul de fotografiat
( unghiul de cuprindere functie de distanta focala utilizata si variatia campurilor de
claritate functie de modificarea diafragmei sau efectul filtrelor )
Al treilea dezavantaj este lipsa oricarei informatii in vizor referitoare la
setarea aparatului ( focalizare corecta, diafragma, timp de expunere si mod de
masurare al expunerii) si la conditiile reale de fotografiere. In acest caz, de cate
ori se doreste modificarea vreunui parametru de fotografiere, trebuie abandonata
pentru cateva momente vizarea.
Ultimul dezavantaj este acela ca vizorul nu formeaza o imagine care sa
poata fi marita in caz de nevoie.
a b
Fig. 122
Celelalte dezavantaje prezentate la vizorul cadru sunt comune si la vizorul
fereastra.
www.photocami.ro
5.1.1.1 Eroarea de paralaxa reprezinta distanta dintre centrul cadrului
vizat si centrul incadrarii pe care o face obiectivul aparatului de fotografiat. In
cazul unei vizari corecte, axul de vizare se pastreaza paralel cu axul de fotogra-
fiere, eroarea de paralaxa ramanand constanta. Fig. 123 a si b
a b
Fig. 123
Daca pozitia ochiului este incorecta, axul de vizare facand un unghi cu
axul de fotografiere, atunci distanta dintre cadrul vizat si cadrul incadrat de
obiectiv va creste odata cu cresterea distantei pana la subiect ( Fig. 123 b )
In cazul unei vizari corecte ( nu piezisa Fig. 123 a ), la distante mari de
fotografiere eroarea de paralaxa poate fi neglijata
Pentru compensarea erorii de paralaxa, s-au construit vizoare, care odata
cu modificarea distantei de fotografiere, se inclina, apropiind centrul cadrului vizat
de centrul cadrului incadrat de obiectiv. ( comanda este data de dispozitivul care
face extensia )
a b c
Fig. 124
www.photocami.ro
Avantajele acestor vizoare sunt :
- se poate pastra tot timpul controlul asupra subiectului, actiunii,
iluminarii, imaginea fiind suficient de mare, luminoasa si clara.
- datorita dimensiunilor relativ mici ale acestor vizoare si datorita
simplitatii lor, aparatele de fotografiat echipate cu astfel de vizoare sunt mult mai
compacte si mai ieftine
- sunt mai luminoase in cazul in care aparatul de fotografiat este echipat
cu obiectiv cu deschidere mica
- daca toate reglajele de claritate si expunere sunt efectuate, controlul
subiectului se poate face in timp real ( nu se intrerupe vizarea in timpul ridicarii
oglinzii ca in cazul aparatelor reflex )
imagine
geam mat
obiectiv
oglinda subiect
Fig. 126
www.photocami.ro
Avantaje - dezavantaje
Imaginea obtinuta cu aparatele cu sistem binocular, are un cadraj mai
precis decat cel al solutiilor constructive prezentate anterior. In cazul schimbarii
distantei focale a obiectivelor, ( trebuiesc schimbate ambele obiective) se poate
controla bine unghiul de cuprindere al acestora.
Alt avantaj al dispozitivului este faptul ca se pastreaza tot timpul controlul
asupra miscarilor subiectului ( timp real ). Deoarece acest vizor formeaza o
imagine reala pe geamul mat, dispozitivul se poate echipa cu lupa de marire
pentru controlul imaginii, pana optica cu rupere pentru efectuarea rapida a
claritatii si geamuri mate pentru diferite aplicatii speciale.
Dezavantajele acestui tip de vizor sunt :
- constructie mare
- imaginea din vizor este inversata stanga-dreapta
- imposibilitatea controlului campurilor de profunzime pentru diferite
diafragme (obiectivul de vizare n-are diafragma )
- constructie mai scumpa datorita utilizarii a doua obiective
- imaginea de control este mai intunecoasa datorita pierderilor de
lumina de pe traseul fascicolului luminos
- manipularea mai greoaie a filtrelor ( cate doua bucati )
Si la acest sistem se poate folosi un sistem de corectie a erorii de
paralaxa functie de distanta de fotografiere.
Un dezavantaj comun al sistemelor cu eroare de paralaxa ( vizare
indirecta) este lipsa controlului campurilor de profunzime fiind in principiu
contraindicate pentru macrofotografie.
www.photocami.ro
5.2.2 Vizarea directa reflex
Fascicolul luminos este reflectat
de o oglinda inclinata la 450, pe un geam
mat ( sistemul seamana cu vizarea de la
aparatele binoculare prezentat anterior
Oglinda este articulata si la expunere se
rabate , permitand fascicolului luminos
sa treaca spre materialul fotosensibil
( Fig. 128 )
Pentru o mai buna analiza a deta-
lilor imaginii deasupra geamului mat se
poate monta o lupa maritoare. Fig. 128
Deoarece imaginea astfel formata
este inversata stanga- dreapta , sistemul
poate fi echipat cu o prisma de corectie.
( Fig. 129 )
Prisma poate fi componenta fixa
sau componenta demontabila, sistemul
putand fi completat si cu alte accesorii
suplimentare ( sonda pentru masurarea
expunerii, geamuri mate cu reticule pentru
diferite aplicatii etc. )
Sistemul permite analizarea
imaginii formate, indiferent de unghiul
de cuprindere al obiectivului folosit. Fig.129
imagine
observator
obiectiv
subiect
oglinda
Fig.130
Dezavantajul constructiei
Exista momentul in care oglinda se escamoteaza, cand subiectul
scapa controlului.
www.photocami.ro
5.3.0 Controlul claritatii (a punerii la punct )
Fig.132
www.photocami.ro
Pe inelul de rotire se afla un reper iar pe montura obiectivului, circular,
sunt inscrise distantele pentru care obiectivul va asigura claritatea.( Fig. 132)
Dezavantaje: Pe de o parte, scala distantelor este informativa nefiind
marcate toate distantele, pe de alta parte, nu se poate controla claritatea la
limitele campului de profunzime.
Pe astfel de marcaje nu se pot inregistra informatii cu privire la campurile
de claritate ale tuturor distantelor focale utilizate ( in cazul schimbarii obiectivelor
pentru solutia prezentata in Fig. 131 sau in cazul utilizarii unui zoom pentru
solutia prezentata in Fig. 132 )
3
Fig. 133
Fig. 134
Pentru a obtine campul de claritate intre 2m si 7m ( realizabil cu
diafragma 5,6 ) vom stabili distanta de punere la punct pentru 4m ( Fig. 134)
www.photocami.ro
0,8 1 1,2 1,5 2 3 4 5 7 10 15 ∞ m
16 11 8 5,6 4 2,8▲2,8 4 5,6 8 11 16
Fig. 135
Telemetru cu oglinda
1 I 7 6 II II 4 5
Fig.136
www.photocami.ro
Telemetrul functioneaza in felul urmator: un fascicolul de raze I, sosit de la
subiect, va strabate fereastra 1, ecranul semitransparent 2 si va ajunge la
vizorul 3 . Alt fascicol, II va trece prin fereastra 4, se va reflecta in prisma pivo-
tanta 5 si va forma imagine pe ecranul semitransparent 2
Astfel in vizorul 3 se vad doua imagini similare, decalate sau o singura
imagine ( sageata ingrosata ) ,formata din cele doua imagini suprapuse, numai
pentru o anumita pozitie a prismei 5 .
Aceasta anumita pozitie, in care imaginile se suprapun, coincide cu
extensia corecta a obiectivului, scop in care rotirea prismei de catre bratul 6,
este corelata cu pozitia camei 7 din spatele obiectivului .
Operatorul priveste subiectul prin vizorul 3, rotind inelul de distante al
obiectivului, pana cand va reusi sa suprapuna cele doua imagini formate.
Sistemul telemetric va fi cu atat mai precis cu cat distanta dintre cele doua
ferestre 1 si 4 va fi mai mare .
Telemetru opto-electronic
Principiul functional este asemanator cu cel al solutiei prezentate anterior
dar, cele doua imagini separate vor fi comparate de doua matrice formate din
fotocelule. Daca imaginile sunt identice (se compara intre ele semnalele obtinute
pe cele doua matrice ) atunci claritatea pe subiect a fost efectuata corect. Daca
imaginile nu sunt identice ( iluminarile suprafetelor acestora ) atunci trebuie
modificata extensia obiectivului.
Dispozitivul poate functiona si in alt mod. Cele doua fascicole luminoase
care intra in aparat, vor fi proiectate pe o celula ecran de analiza ( constructie
care seamana mult cu cea prezentata in Fig. 137 ). In momentul in care extensia
este corecta, imaginile se suprapun perfect si se obtine cel mai mare semnal.
Daca suprapunerea imaginilor este partiala, semnalul scade fiind necesara
modificarea extensiei obiectivului.
In Fig. 137 sunt prezentate
imaginile diferite formate pe cele
doua celule fotoelectrice.
Celulele trimit informatii
sub forma de semnale electrice
la un microprocesor- comparator
care le analizeaza. In cazul unor
semnale identice (extensia corecta),
in vizor un led va confirma aceasta,
iar sevomotorul care modifica exten- Fig.137
sia se va opri.
Alta solutie utilizata functioneaza pe urmatorul principiu: o singura matrice
primind semnalul succesiv prin doua vizoare, acesta va fi inregistrat pe o
memorie, cu decalaj de timp. Se compara cele doua semnale diferite.
Aceste solutii se regasesc la sistemele aparatelor ieftine compact, motorul
deplasand extensia tot timpul inainte si inapoi si oprindu-se numai cand
comparatorul confirma egalitatea celor doua semnale.
www.photocami.ro
Lupa telemetrica (stigmometru )
In centrul geamului mat pe care se formeaza imaginea de control, se afla
dispozitivul format din doua prisme asezate antagonic. ( Fig.138 )
a b c
Fig.138
In figura sunt prezentate trei cazuri. In primul caz a , imaginea se
formeaza in fata iar in cazul al treilea c, in spatele planului filmului. In vizor
aceasta se poate observa prin frangerea liniilor verticale continue. In al doilea
caz b, imaginea se formeaza corect, iar linia de contur controlata va fi continua .
Acest tip de control se numeste “ cu rupere “ iar daca asezarea celor
doua prisme se face pe directia orizontala se verifica numai coincidenta liniilor
verticale. Pentru verificarea atat a liniilor verticale cat si a celor orizontale cele
doua prisme antagonice se vor aseza pe diagonala.
II
a b
Fig.139
Dupa cum se vede in Fig. 139 b ( care reprezinta o sectiune prin
dispozitiv ), razele I care se intalnesc pe peretii piramidelor, se vor refracta si
nu vor mai putea forma imagine ( imaginea va fi tulbure, va “scintila” )
Razele II care se intalnesc in planul imagine reprezentat de linia punctata,
vor prezenta in vizor subiectul clar confirmand extensia corecta.
www.photocami.ro
Geam mat cu microprisme si lupa telemetrica
Dispozitivul, din Fig. 140 reprezinta o combinatie intre ultimele doua
solutii prezentate anterior.
Fig.140
www.photocami.ro
Radiatiile infrarosii, spre deosebire de lumina vizibila, sunt indicate la
realizarea instantaneelor neinformand subiectul cu privirea la focalizarea lui.
Cu toate ca sistemul autofocus cu infrarosii lucreaza bine in conditii slabe de
iluminare , fascicolul emis poate fi absorbit de subiectele de culoare inchisa sau
dispersat daca intalnesc un subiect ca de exemplu o fereastra.
1 - oglinda semitransparenta a
aparatului de fotografiat 1 2
2 - oglinda secundara rabatabila
3 - lentila
4 - oglinda sistemului de autofocalizare
5 - filtru infrarosu
6 - diafragma fixa 3
7 - obiectiv al sistemului autofocus
destinat formarii unei imagini secundare
de analiza
8 - modul CCD de analiza
Fig.143
8 7 6 5 4
www.photocami.ro
La intrarea in modulul de analiza
( Poz. 8 din Fig. 143 ), imaginea este
divizata in doua fascicole, cu ajutorul
unui sistem de lentile cu masti( detaliat
in Fig 144 )
Aceste fascicole se proiecteaza
in modulul de analiza, pe doua randuri
de captori CCD , care transforma
fotonii primiti in semnale de comanda
pentru motor. Modul in care analizeaza Fig.144
starea de focalizare captorii CCD ( asezati
pe randuri) se prezinta in Fig.145 ( a, b si c )
F F F
a b c
Fig.145
- In prima figura ( Fig. 145 a ) focalizarea se face inainte de rigleta de
captori CCD , in vizor indicandu-se necesitatea micsorarii extensiei
- In a doua figura ( Fig. 145 b ) focalizarea se face corect, in vizor
aparand confirmarea
- In a treia figura ( Fig. 145 c ) extensia este prea mica, focalizarea
facandu-se dupa rigleta de captori CCD, vizorul indicand aceasta
Descrierea functionarii :
Raza de lumina care vine de la subiect, pe traseul descris in Fig.143-144,
va ajunge in final la captorii CCD, cu doua componente defazate intre ele. Daca
cele doua componente sunt in aceeasi faza, cazul unei focalizari corecte, semna-
lul primit de captori este maxim. In acest caz se confirma obtinerea claritatii.
Functie de indicatia din vizor, la aparatele mecanice actionam asupra
extensiei obiectivului. La aparatele AF cu motor care comanda obiectivul, semna-
lele date de rigleta cu senzori comanda servomotorul care va face extensia.
In functionare, sistemul poate intampina urmatoarele dificultati :
- subiect insuficient luminat
- subiect insuficient contrast
- subiect cu reflexe si straluciri prea mari
www.photocami.ro
- subiect a carui structura ( motive geometrice repetate ) impiedica
stabilirea unui plan de claritate in modulul AF
- utilizarea unor filtre incompatibile cu constructia sistemului
( exemplu : folosirea filtrului de polarizare liniar )
Sistemul autofocus pasiv poate lucra eficient numai pentru un subiect
contrast si bine luminat. Cel mai bine vor lucra cu acest sistem liniile verticale.
Daca detaliile sunt prea fine, sau fara contrast, sau subiectul nu are linii verticale,
aparatul emite pe subiect un spot de lumina cu o retea pentru a se putea face
focalizarea. Acest „auto focus assist light „ este situat langa montura obiectivului.
Dezavantajul este ca sistemul este eficient numai pentru 4 – 5 m.
www.photocami.ro
P - aparatul isi alege singur perechile de timp – diafragma dupa
anumite criterii ale unui program
- sistemul de masurare ( spot, mediu, matrix )
- numarul cadrelor ramase neexpuse
- definitia imaginii ( la aparatele digitale )
Bineinteles ca afisarea in vizor a datelor de mai sus se face numai la
aparatele cele mai perfectionate, celelalte afisand un numar mult mai restrans de
informatii.
vizor
[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Fig. 147
Deasemenea ,se pot selecta punctele intre care dorim sa avem camp de
claritate, aparatul fiind programat in regim A - DEP ( prioritate de diafragma )
Sistemul cu mai multe puncte de focalizare se utilizeaza si in regim de
lucru M (manual). Acest mod de lucru este recomandabil in urmatoarele cazuri :
- subiectul are contrastul prea scazut
- subiectul reflecta lumina
- subiectul este prea mic, sau se fotografiaza detalii din el
www.photocami.ro
Realizarea focalizarii pentru punctul ales va fi confirmata in vizor prin
aprinderea unui led ( sau activarea unui reper pe afisajul cu cristale lichide )
e e
a b c
Fig.148
Dupa cum se vede in Fig. 148, pozitia ochiului fata de fereastra de vizare
poate fi centrata Fig. a sau decalata Fig. b si c cu o excentricitate ( e ), caz in
care unghiul de cuprindere al ochiului este limitat sus, jos, stanga, sau dreapta
Consecinta este imposibilitatea de a controla intreagul subiect
In cazul in care excentricitatea pozitiei ochiului se manifesta pe doua directii
simultan, limitarea vizarii subiectului va fi mult mai mare. Fig.149 a, b, c si d
a b c d
Fig.149
Nu este necesar sa mai subliniem ca zona obturata este cu atat mai mare
cu cat excentricitatea pozitiei ochiului este mai mare.
Fenomenul de limitare a observarii subiectului vizat se produce si cand
ochiul are o pozitie prea distantata fata de fereastra de vizare. Fig. 150 a si b
a Fig.150 b
www.photocami.ro
5.7.0 Controlul imaginii pe display
vizor optic
display LCD
www.photocami.ro
Un alt dezavantaj notabil este consumul mare de energie. S-a constatat ca
neutilizarea display-ului ( se vizeaza numai prin vizorul optic ) permite inregistra-
rea unui numar de imagini de 4-5 ori mai mare.
Deoarece imaginile inregistrate pe memorie pot fi ulterior corectate destul
de comod pe calculator, sistemul s-a dovedit satisfacator.
a b
Fig. 153
www.photocami.ro
Verificarea cadrajului se va face in modul urmator:
- se imprima pe un carton alb cadre dreptunghiulare concentrice cu
dimensiunile de 36 x 54; 40 x 60; 44 x 66; 48 x 72 ( cu linie mai groasa ) 52 x 78;
56 x 84 si 60 x 90 cm. ( Fig. 153 a )
- se fotografiaza cu multa rigurozitate cadrul cu linie groasa, dupa o axa
perpendiculara pe acest cadru ( de la distanta corespunzatoare )
- se analizeaza in ce masura dreptunghiul obtinut ( cel innegrit din Fig.
153 b ) corespunde cu dreptunghiurile mira
Fig. 154
Exista camere digitale care sunt echipate cu vizor electronic. Acesta este
constituit dintr-un display mic ( in jur de 0.5” diagonala ) pe care apar imagini
preluate direct de CCD. ( Fig. 155 )
Fig.155
www.photocami.ro
se pot observa la acesta din urma ( ingreuneaza aprecierea campurilor de
claritate ).
Daca se selecteaza imaginile pentru printare pe un astfel de display,
riscati sa existe neconcordanta intre setarea gama a monitorului si setarea gama
pentru imprimanta. In cazul in care monitorul nu este calibrat correct, imaginile
printate nu vor fi similare cu cele analizate pe ecranul monitorului.
www.photocami.ro