Drogurile și sevrajul

de Ionescu Corneliu
Drogurile sunt simple substanțe care și-au găsit receptori în organismul nostru,
care acționează prin grăbirea, încetinirea sau modificarea proceselor unui anumit
organ.
Termenul drog are mai multe accepțiuni. În sens larg desemnează
orice substanță (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină
alterarea funcționării unui organ. În sens restrâns se referă la substanțe care
provoacă toleranță și dependență. În limbaj uzual, acest termen se referă
la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale.
Cu alte cuvinte, drogul este o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei
folosință se transformă în obicei și care afectează direct creierul și sistemul nervos,
schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență,
modificând imaginea asupra realității înconjurătoare.
 Depresoarele precum alcoolul sunt folosite pentru relaxare mentală, pentru reducerea
stării de anxietate şi pot cauza somnolenţă.
 Sedativele şi tranchilizantele uşoare includ drogurile benzodiazepine precum valium. De
cele mai multe ori acestea sunt prescrise pentru efectele lor calmante şi pentru a ajuta la
somn. În general au aceleaşi efecte ca şi depresoarele dar crează un alt tip de dependenţă.
 Opiaceele, cunoscute şi ca analgezice narcotice, sunt analgezice care produc stări de
euforie (fericire) şi somnolenţă. Opiaceele includ morfina, heroina şi methadona.
 Stimulentele sunt droguri care întreţin starea de veghe, cresc activitatea mintală, dau
energie şi mai multă încredere. Drogurile stimulente includ cocaina şi amfetaminele.
 Halucinogenele sunt droguri care produc „viziuni” ciudate şi intense numite halucinaţii.
Aceste droguri include LSD (acid) şi „ciupercile magice” („magic mushrooms”).

Sedativele
Un sedativ sau tranchilizant este un compus chimic care induce sedarea prin
reducerea iritabilității[1] sau agitației psihomotorii. Medicamentele sedative sunt
deprimante ale sistemului nervos central și interacționează cu activitatea de la nivel
cerebral. Există mai multe tipuri de substanțe cu efect sedativ, însă majoritatea
afectează acidul gama-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător esențial în buna
comunicare dintre neuroni. În ciuda faptului că fiecare sedativ are propriul
mecanism de acțiune, acestea produc efecte de relaxare benefice prin creșterea
activității GABA.
Opiaceele
Opiatele, cunoscute și sub denumirea de narcotice, sunt substanțe medicamentoase
folosite pentru ameliorarea durerilor. În funcție de compoziția acestora, precum și
de modul de obținere opiatele sunt naturale (obținute din semințele florii de
mac)sau sintetice.
Subtipuri
1. Opiacee natural

 morfina, folosita adesea inainte sau dupa interventiile chirurgicale

pentru a ameliora durerile severe;
 codeina, folosita in general penrtu ameliorarea durerilor mai putin
intense.

2. Opiacee semisintetice

 oxicodon, folosita cel mai adesea in combinatie cu aspirina sau

acetaminofen;
 hidromorfon, derivat din morfina pentru prima oara in anii '20, este
cel putin la fel de eficient ca si morfina, insa mult mai bine tolerat de
organism.

3. Opiacee sintetice

 fentanyl, administrat sub forma de tratament injectabil, ofera un efect

mult mai rapid si cu o durata mai scurta decat morfina. Administrat
insa sub forma de tratament transdermal sau oral efectul nu mai este
acelasi;
 meperidine, este folosit destul de rar datorita efectelor adverse pe care
le poate provoca;
 propoxifen, este un opiat cu o intensitate relativ slaba, si prin urmare
medicii specialisti il recomandadestul de rar.
Stimulentele
Cocaina are efect imediat asupra intregului corp. Actioneaza ca anestezic local si
ca stimulent puternic pentru creier, deoarece mimeaza cresterea nivelului de
adrenalina. Adrenalina este generata ca raspuns natural al corpului la situatii de
stres.

Folosita in cantitati mici, il face pe consumator sa se simta euforic, plin de energie,

vorbaret si cu simturile ascutite (vaz, auz, atingeri). Cocaina reduce temporar
nevoia de a dormi si de a se hrani. Folosita in mod regulat, cocaina provoaca
schimbari majore in creier, mai ales in sistemul responsabil de satisfactie, ceea ce
duce la dependenta.

Halucinogenele
Mescalina, LSD şi ciupercile sunt stupefiante care provoacă halucinaţii, adică
distorsionări puternice ale felului în care o persoană percepe realitatea.
Consumatorul de halucinogene vede, aude şi simte lucruri care par reale, dar care
de fapt nu există. Unele dintre aceste substanţe, pot provoca şi rapide schimbări de
dispoziţie (ex.: consumatorul trece în scurt timp de la o stare de bucurie la o stare
de furie).

Ciupercile halucinogene
Exista mai multe tipuri de ciuperci halucinogene, printre care cele mai cunoscute
sunt:
1.    “Pălăria libertăţii” este mică şi maron cu o proeminenţă mai închisă la culoare
în vârf. Are un picior lung, cu un mic guleraş la nivelul pălăriei.
2.”Agarul zburător” este o ciupercă frumoasă, cu pălăria roşie cu pete albe (e foarte
des întâlnită în cărţile ilustrate cu poveşti pentru copii).

LSD
Este un produs chimic care a fost sintetizat pentru prima oară în 1938 de către
Albert Hofmann – un chimist care lucra pentru compania elveţiană de produse
farmaceutice Sandoz şi care, de fapt, căuta să obţină un produs care să stimuleze
activitatea sangvină.
Mescalina
In 1897, chimistul german Arthur Heffter a izolat şi extras substanţa numită
mescalina din peyote – un cactus care creşte mai ales în Mexic şi care, cu sute de
ani în urmă, era consumat de către azteci, fiind considerat plantă sacră. Mescalina
poate fi atât extrasă din peyote, cât şi produsă în mod sintetic.
Mescalina sintetică este de obicei ingerată sub formă de pudră (albă sau colorată),
de pastile sau de lichid. Mescalina naturală este comercializată de obicei sub formă
de capsule.

SEVRAJUL
Substanțele sau comportamentele adictive acţionează asupra „turnului de control”
al unei persoane – creierul. De aceea, instalarea dependenţei determină o
îmbolnăvire a creierului, în care persoana pierde abilitatea de a lua decizii legate de
substanța respectivă și nu se poate opri din consum chiar dacă acest lucru îi face
rău. Sevrajul este starea de „protest” a creierului, pe care o transmite întregului
corp, și care este declanșată de faptul că nu primește substanța de care a devenit
dependent.

Unele droguri (cum ar fi alcoolul, medicamentele tranchilizante

sau heroina) produc sevraj fizic. Alte droguri (ex. marijuana,
cocaina sau ecstasy) nu produc sevraj fizic prea accentuat, îns ă
produc sevraj mult mai puternic la nivel emoţional/ psihic. Faptul
că sevrajul fizic este foarte slab, nu înseamnă că persoana nu
este dependentă. La unele persoane pot predomina simptomele
de ordin fizic, în timp ce simptomele de ordin emoţional sau
psihic sunt prezente la toate persoanele dependente.

Simptome sevraj psihic

 Anxietate, neliniște, iritabilitate, insomnia, dureri de cap, lipsă de

concentrare și chiar depresie
Simptome sevraj fizic
 Transpirație, palpitații, tremurături, tensiuni musculare, senzație de apăsare
in piept, dificultate de a respire, grețuri vărsături.