Sunteți pe pagina 1din 6

INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE 1 si 2

1. Prin calculul necesarului de căldură al clădirilor se determină :


a. pierderile de căldură către exterior pe timp de iarnă;
b. pierderile de căldură către interior pe timp de vară;
c. tipul instalaţiei de încălzire;

2. Corpurile de încălzire utilizate în instalaţiile de încălzire cu apă caldă transferă energia


termică în spaţiul încălzit prin :
a. numai convecţie
b. conducţie şi radiaţie
c. convecţie, conducţie şi radiaţie

3. Relaţia generală de calcul al necesarului de căldură are forma :


a. Qo  QT  Qi Corect
b. Qo  QT  Qi
 A 
c. Q0  QT 1  c 
 100 
4. Necesarul de căldură pentru încălzire se măsoară în :
a. Joule pe kilogram si grad Celsius [J/kg.0C]
b. Joule [ J ]
c. Joule pe secundă [ J / sec]

5. Rezistenţa la transfer termic, Ro , a elementelor de construcţie se calculează:


1
a. R0 
i
dj
b. R0  
j
1 dj 1
c. R0   
i j e
6. Încălzirea aerului în instalaţiile de încălzire cu aer cald are loc prin :
a. convecţie
b. conducţie
c. convecţie şi radiaţie

7. In expresia necesarului de căldură pentru încălzire, Qi , înseamnă:


a. fluxul termic cedat prin transmisie, considerat în regim termic staționar, prin elementele de
construcție care delimitează încăperea de mediul exterior, în condițiile zilei de iarnă de calcul;
b. fluxul termic pentru încălzirea aerului proaspăt necesar asigurării confortului fiziologic în
încăpere şi a aerului rece pătruns la deschiderea uşilor, de la temperatura exterioară de
referinţă la temperatura medie volumică a aerului interior;
c. aporturi de căldură din interiorul încăperilor, furnizate de oameni, maşini sau utilaje.

1
8. Dacă Dm [ kg/s], este debitul de aer ce trece prin bateria de încălzire ce echipează o
instalaţie de încălzire cu aer cald, cp [J/kg.0C] este căldura specifică a aerului, te [0C] şi tr
[0C] sunt temperatura de intrare , respectiv ieşire a aerului din baterie, căldura primită
de aer, Q [w], este definită de relaţia :
cp
a) Q  t r  t e  w
Dm
b) Q  Dm c p t e  t r w

c) Q  Dm c p t r  t e w

9. La instalaţiile de încălzire prin radiaţie de temperatură joasă prin pardoseală, transferul


de căldură de la pardoseală la oameni se face prin :
a. conducţie şi convecţie
b. conducţie şi radiaţie
c. radiaţie şi convecţie

10. La instalaţiile de încălzire prin radiaţie de temperatură joasă prin plafon, transferul de
căldură are loc :
a. prin radiaţie către aerul încăperii
b. prin radiaţie către oameni şi suprafeţele delimitatoare ale încăperii şi mobilier.
c. prin radiaţie şi conducţie către ocupanţii încăperii.

11. La instalaţiile de încălzire cu aer cald, dacă S[m2] este suprafaţa bateriei de încălzire,
k[w/m2 0C], coeficientul global de schimb de căldură dintre baterie şi aer, tm[0C],
diferenţa medie de temperatură aer-baterie, atunci fluxul termic preluat de aer de la
baterie are expresia :
t  k
a. Q  m w
s
b. Q  k  s   tm w
t  s
c. Q  m w
k

12. Când temperatura apei calde utilizate ca agent termic în instalaţiile de încălzire td
>1150C, asigurarea acestora se face:
a. numai cu vas de expansiune deschis;
b. numai cu vas de expansiune închis;
c. cu robineţi de aerisire;

13. Expresia corectă a pierderilor de sarcină liniare la curgerea apei calde prin conducte
este:
  l v2
a.  plin= 
d 2
  d v2
b.  plin= 
l 2
  l v2
c.  plin=
d 2

2
14. Pierderea de sarcină totală pe un tronson de conductă se măsoară ( în S.I.):
a. Pa;
b. mmCA ( mm coloană apă);
c. Bar

15. Dacă pentru cele “j” straturi ale unui element de închidere exterior al unei clădiri,
kj[m2 0C/w] este rezistenţa termică a stratului “j”, iar sj [w/m2 0C] este coeficientul de
asimilare termică a stratului, atunci inerţia termică D a elementului de construcţie se
calculează cu relaţia :
1
a. D 
Rjsj
b. D 
R j

s j

c. D  R s j j

16. Care din condiţiile următoare concură la definirea puterii termice nominale a unui corp
de încălzire:
a. td=950C; tr=750C; Δtmed =500C.
0 0
b. td=90 C; tr=70 C; Δtmed =600C.
0 0
c. td=90 C; tr=70 C; Δtmed =500C.

17. Convectoarele cu mască sunt realizate din:


a. elemenţi din aluminiu cu suprafeţe extinse prin aripioare;
b. elemenţi din oţel cu suprafeţe extinse prin aripioare;
c. ţevi din oţel sau cupru cu aripioare din aluminiu, cupru sau oţel montate în cutii din tablă din
oţel;

18. Necesarul de căldură pentru încălzire în cazul construcţiilor civile nu depinde de :


a. soluţia de realizare a elementelor de închidere vitrate
b. orientarea, funcţie de punctele cardinale, a încăperilor încălzite
c. masivitatea termică a elementelor de închidere interioare.

19. Dacă td şi ti sunt temperaturile agentului termic la intrarea, respectiv ieşirea din corpul
de încălzire, iar tint temperatura aerului interior din încăperea în care se amplasează
corpul de încălzire, expresia corectă a diferenţei medii logaritmice de temperatură între
agentul termic şi aerul încăprii este:

t d  ti
a.  tmed=
t t
ln d int
ti  tint
t t
b.  tmed= d i
t t
ln d int
ti  tint
t t
c.  tmed= d i
t t
ln i int
t d  tint

3
20. Transferul de căldură de la un convector către mediul încălzit se face majoritar prin:
a. radiaţie;
b. convecţie;
c. radiaţie şi convecţie;

21. Montarea unei măşti de protecţie în faţa unui radiator din fontă amplasat sub o fereastră
exterioară conduce la:
a. creşterea fluxului termic cedat în încăpere;
b. scăderea fluxului termic cedat în încăpere;
c. nu influenţează fluxul termic cedat în încăpere.

22. In care din următoarele cazuri de amplasare, un convectoradiator cedează fluxul termic
cel mai mare:
a. montat pe un perete interior fără fereastră;
b. montat sub o fereastră exterioară;
c. montat pe un perete interior cu o mască de protecţie din aluminiu

23. Pe conductele de siguranţă de ducere şi de întoarcere care leagă vasul de expansiune de


instalaţia de încălzire cu apă caldă cu circulaţia forţată se pot monta:
a. numai ventile cu d  1/2";
b. numai aparate de măsură a debitului de apă;
c. nici un fel de dispozitive de reglaj, închidere, măsură sau control.

24. La instalaţiile de încălzire care folosesc ca agent termic apa caldă, temperatura acesteia,
ttur, trebuie să fie :
a. ttur 1300C
b. ttur  1150C
c. ttur  950C

25. În cazul încălzirii cu sobe, dacă h este înălţimea coşului de fum în [m], a, g [kg/m3], sunt
densitatea aerului exterior , respectiv densitatea medie a gazelor de ardere, g este
acceleraţia gravitaţională în [m/s2], atunci tirajul H se calculează cu relaţia :
a. H 
h

g  a   g 
N / m2

b. H  h  g  a   g  N / m 2 
c. H   g   a  g  h N / m 
2

26. Registrele de încălzire din ţeavă de oţel se recomandă a fi folosite la:


a. încălzirea încăperilor cu cerinţe estetice deosebite;
b. hale industriale;
c. clădiri de locuit.

27. Generatoarele de aer cald au ca părţi componente principale:


a. focar propriu, schimbător de căldură gaze de ardere-aer, ventilator;
b. schimbător de căldură gaze de ardere-aer, ventilator;
c. panou de comandă, motor electric, generator de curent;

4
28. Instalaţiile de încălzire cu aer cald au avantajul că :
a. nu prezintă pericol de îngheţ pe timpul iernii
b. nu există posibilitatea producerii de zgomote în timpul funcţionării
c. nu favorizează răspândirea prafului, a agenţilor patogeni şi a mirosurilor neplăcute

29. In general se recomandă ca încălzirea halelor industriale să se facă:


a. cu aer cald cu aeroterme;
b. cu aer cald cu aeroterme şi registre din ţeavă de oţel amplasate perimetral;
c. cu încălzire prin pardoseală

30. Transferul de căldură de la fluidul cald transportat printr-o conductă izolată către
mediul exterior mai rece are loc:
a. prin convecţie între fluid şi peretele interior al conductei, conducţie prin peretele conductei şi
al izolaţiei termice şi prin convecţie între suprafaţa exterioară a izolaţiei şi mediu;
b. prin convecţie între fluid şi peretele interior al conductei, radiaţie între peretele conductei şi al
izolaţiei termice şi prin conducţie prin suprafaţa exterioară a izolaţiei şi mediu;
c. prin convecţie între fluid şi peretele interior al conductei, conducţie prin peretele conductei şi
al izolaţiei termice şi prin convecţie şi radiaţie între suprafaţa exterioară a izolaţiei şi mediu.

31. Valoarea coeficientului de conductivitate  al materialului din care se execută izolaţia


termică a conductelor trebuie să fie de aproximativ:
a. 10-8-10-6 ( W/m0C);
b. 10-4-10-3 ( W/m0C);
c. 10-3-10-2 ( W/m0C);

32. Dacă  iz conductivitatea termică a materialului utilizat pentru izolaţie, diz este diametrul
exterior al izolaţiei iar de diametrul exterior al conductei, rezistenţa termică a stratului
de izolaţie termică are expresia:

1 d
a. Rliz= ln iz ; Corect
2  iz de
d
b. Rliz=2   iz ln iz ;
de
1 d
c. Rliz= ln e ;
2  iz d iz

33. În cazul instalaţiilor de încălzire prin radiaţie, dacă tpi este temperatura pe faţa interioară
a pereţilor exteriori, iar ti temperatura aerului interior din încăperea încălzită, atunci
între tpi şi ti există relaţia :

a. întotdeauna ti  tpi
b. ti  tpi sau ti  tpi
c. întotdeauna ti  tpi

34. La racordarea sobelor situate la distantă de coş panta piesei de racordare trebuie să fie
ascendentă către coş, cu un unghi minimal, deoarece :
a. în caz contrar este influenţat negativ tirajul
b. în caz contrar poate apare pericolul de incendiu
c. în caz contrar se măresc pierderile de sarcină.

5
35. Temperatura maximă superficială a instalaţiilor de încălzire prin radiaţie de
temperatură medie este de:
a. t = 1200C
b. t = 1500C
c. t = 1800C

36. Coşul de fum trebuie să depăşească cel mai înalt punct al acoperişului cu
a. 0.5 m
b. 1.0 m
c. 1.2 m

Prof. univ. dr. ing. Constantin Doru Lazărescu


Sef. lucr. univ. dr. ing. Andrei Burlacu