Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
An:III
Grupa:B, RE
Mediterană: între mit și istorie
1. Spațiul mediteranean așa cum este definit de Ion Pillat în eseul său
2. Mediterana: istorie, artă, literatură, turism
S-ar putea spune că cultura greacă a dominat lumea până în zilele noastre. Statuile lor
magnific sculptate au fost o sursă de inspirație pentru toți sculptorii romani de mai târziu, care au
copiat cu acuratețe nenumărate capodopere grecești, pentru a împodobi palatele din Roma.
Arhitectura greacă a fost văzută ca idealul simetriei artistice, cu harul, forța și frumusețea sa. În
perioada Renașterii, europenii au redescoperit artele romanilor și ale grecilor și în timp
arhitectura greacă a fost răspândită în multe națiuni noi, astfel încât astăzi, cu coloanele sale
dorice și ionice, arhitectura greacă domină clădirile guvernamentale chiar în întreaga lume.
Ion Pillat își începe eseul Spiritul Mediteranean, prin distincția între spațiile spirituale ale
Europei, spațiul nordic, apusean, răsăritean și spațiul mediteranean. Acesta consideră spațiul
mediteranean ca fiind unul perfect față de celelalte spații ale Europei. Nu am putea vorbi despre
spiritul mediteranean, fără să nu ne gândim la artă, filozofie, etc. Omul, ținuturile, arta, gândirea
și alte elemente ofereau acestui spațiu, perfecțiunea care nu mai exista în nici un alt spațiu. Omul
era în concordanță cu natura. Ființa umană este în centrul Universului. Ion Pillat mai făcea o
comparație între spiritul Asiei și cel grecesc. Spiritul Asiei era „excesiv în toate ca şi în
dominaţiile, artele-şi religiile sale nefăcute la statura omului care nu se exteriorizează individual,
ci gîndeşte şi simte colectiv, în turmă în opoziție cu natura şi spiritul asiatic, acest cult al-
spiritului grec pentru omul echilibrat în suflet şi forme.”
Ion Pillat scoate în evidență importanța spiritului elen care se află în strânsă legătură cu
apolinicul și dionisiacul. Apolinicul și dionisiacul reprezintă două astecte importante ale
spiritului mediteranean. Aceasta dualitate primordiala o regasim exprimată in toate creatiile mai
de seama ale artei ca și ale literaturii grecești. Individul clasic reprezenta utopia unui om perfect
sănătos fizic și sufletește. Aceste se trăiește în lumea mitologică. Grecii au încercat să caute
perfecțiunea și desăvârșirea în toate domenile, chiar și în cele spiritual.
Pantilimon Diana-Aurica
An:III
Grupa:B, RE
Mediterană: între mit și istorie
Atena a reprezentat centrul tradiţiei teatrale. Prin teatru, atenienii împărtăşeau o identitate
comună. Piesele de teatru erau închinate lui Dionisos, divinitate ocrotitoare a viilor, livezilor şi
ogoarelor roditoare – aşadar, scopul era ca zeul să fie îmbunat, ca să asigure recolte bogate.