Sunteți pe pagina 1din 31

I.

ARGUMENT

Scopul tratării acestei teme a fost unul foarte personal. De-a lungul timpului
am întâlnit multe persoane care au suferit de această afecţiune. Câteva cazuri au avut
un deznodământ tragic.

Litiaza renală s-a impus preocupărilor umane de multă vreme datorită


frecvenţei, dar mai ales a disconfortului sau complicaţiilor pe care le generează.

Litiaza renală reduce durata medie a vieţii la 20% din bărbaţi şi 5-10% din
femei, iar după tratament sau eliminarea spontană a calculilor, indicele de recidivă este
de 50% în 5 ani. In ceea ce priveşte tipul litiazei depistate la 75% din cazuri este
calcică (oxalat de calciu, fosfat de calciu), iar la 25% din cazuri sau alte tipuri de
litiază, litiaza se întâlneşte cu frecvenţă maximă între 20-40 ani, dar nu este rară la
copii, chiar de la naştere şi nici la cei foarte vârstnici.

Eu cred că studiul şi analiza acestei teme mă va ajuta să devin un asistent


eficace pentru pacienţii care au nevoie de ajutorul meu şi care se confruntă cu
consecinţele nefaste ale acestei boli „litiaza renală”.
II. CONȚINUT

Noţiunile teoretice învăţate în timpul celor trei ani de studiu şi deprinderile


practice dobândite au constituit baza elaborării prezentei lucrări privind litiaza
renală, lucrare în care un rol important l-a avut şi practica desfăşurată la Spitalul
Judeţean de Urgenţă Bistriţa.

II.1. SCOPUL

Scopul lucrării este aprofundarea noţiunilor teoretice despre litiaza renală precum şi
întocmirea unui plan de îngrijire a unui pacient diagnosticat cu această afecţiune şi îngrijit în
regim instituţionalizat.
 Obiectivul I: Aprofundarea cunoştinţelor teoretice despre rinichi
 Obiectivul II: Prezentarea litiazei renale
Obiectivul III: Descrierea semnelor, simptomelor și stabilirea diagnosticului paraclinic
și pozitiv ;
 Obiectivul IV :Rezumarea şi descrierea diagnosticului diferenţial, evoluţiei
prognosticului şi complicaţiilor
 Obiectivul V: Redarea tratamentului administrat în cazul afecţiunii luate în studiu

II.2. OBICTIVE

II.2.1. Obiectivul I: Aprofundarea cunoștințelor teoretice despre rinichi

Aparatul urinar este alcătuit din cei doi rinichi şi din căile evacuatoare ale
urinii:calice,bazinele,uretere,vezica urinară şi uretra.

Rinichii,organele secretoare ale urinii,au formă de boabe de fasole şi sunt situate de o


parte şi de alta a coloanei lombare.Fiecare rinichi este înconjurat de un strat celulo-adipos şi
învelit cu o capsulă fibroasă inextensibila,este situat în loja renală. Fiecare rinichi ,înconjurat
de un strat celulo-adipos şi învelit de o capsulă inextensibilă,este situate în loja renală.
  Rinichii au o margine convexă,o margine internă concava şi doi poli :unul superior şi
altul inferior.Pe partea concavă se afla hilul renal,alcătuit din arteră şi vena renală,limfaticele,
nervii, joncţiunea uretro-bazinetala. 

Rinichiul drept este ceva mai jos situat decât cel stâng.

Loja renală este limitată în sus de diafragm,în spate de ultimele două coaste şi
dedesuptul lor de muşchii şi aponevrozele lombare,iar înainte,de viscerele abdominale .

Situarea lombo-abdominala a rinichilor explica de ce durerile renale pot fi resimţite


lombar,abdominal sau pelvian,de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi de
ce flegmoanele perinefretice cu evoluţie superioară îmbraca simptomatologie toracică.

Unitatea anatomică şi fiziologică a rinichiului este NEFRONUL, alcătuit din


GLOMERUL (polul vascular) şi TUBUL URINIFER (polul urinar). Numărul nefronilor din
cei doi rinichi se evaluează la 2 milioane.Glomerurul este primul element al nefronului şi este
aclătuit dintr-un ghem de capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriole aferente,
provenită din artera renala.Capilarele se reunesc apoi şi formează o arteriolă eferentă, care se
capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a tubului urinifer.Tubul urinifer al doilea
element al nefronului-se prezintă sub forma unui canal lung de 50mm,format din următoarele
segmente:

- capsula Bowman,
- tubul contort proximal,
- ansa Henle,
- tubul contort distal
- tubii colectori.

Capsula Bowman are forma unei cupe care înconjoară glomerulul şi este alcătuit din
două foite.Capsula Bowman împreună cu glomerul pe care-l conţine,poartă numele
decorpuscul Malpighi.Din tubii contorţi distali,prin canalele colectoare şi canalele comune
care se deschid în papilele renale,urina formată trece în calice şi de aici în basinet.Legătura
bazinetelor cu vezica urinară –organ dotat cu o musculatură puternică sisituate în
pelvis,înapoia pubisului-este realizată prin cele două uretere.Traiectul abdomino-pelvian al
ureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora decatre fibroame,chisturi ovariene sau
canceroase recto-sigmoidiene
Uretera
  Uretra este canalul excetor al vezicii-are la femeie un traiect foarte scuri de
aprox5cm,spre deosebire de bărbat,la care traiectul este lung şi traversează prostate,de
unde posibilitatea compresiunii uretrale de către un adenoma sau cancer de prostate cu
rasunetasupra întregului arbore urinar.

NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE:
Rinichiul este un organ de importanţa vitală şi are numeroase funcţii, dintre care
funcţia principală constă în formarea urinei.

FUNCŢIILE RINICHIULUI:

1. Funcţia de formare a urinei:

Prin aceasta sigură epurarea organismului de substanţe toxice.Formarea urinei se


datorează unui mecanism compex de filtrare la nivelul glomerulilor şi de reabsorţie şi
secreţie la nivelul tubilor Prin filtrare glomerurală se formează urina primitivă, 150l urina
primitive in24h,din filtrarea a 1500l plasma).Urina primitivă are compoziţia plasmei, dar
fără proteine, lipide şi elemente figurate.Conţine deci:apa, glucoză, uree, acid uric şi toţi
electroliţii sângelui.În faza următoare la nivelul tubilor,care reabsorb cea mai mare parte a
filtratului glomerural, se formează urina definitivă.

La acest nivel se face o selectare :tubii reabsorb total sau în mare cantitatea de
substanţe utile şi în cantitate mică pe cele toxice.Substanţele utile sunt substanţe cu prag, care
sunt eliminate prin urină numai când concentraţia lor sanguină a deposit limitele
fiziologice(apa, glucoză, NaCl).Substanţele toxice sunt substanţe fără prag,eliminarea lor în
urină făcându-se imediat ce apar în sânge.Apa se reabsoarbe în proporţie de 99%, glucoza în
întregime, sărurile şi clorura de sodium în proporţie variabilă de 98%.Substanţele toxice nu
sunt reabsorbite decât în proporţie mult mai mică:uree33%,75% acid uric.
2 .Funcţia secretorie de menţinere a echilibrului acido-bazic

El poate secretă şi elimina unele substanţe, ca amoniacul, cu rol foarte important în


echilibrul acido-bazic.Rinichii exercită o serie de funcţii endocrine, dintre care amintim:
eritropoieziei medulare;

3 .Funcţia de epuraţie sanguină


Cu rol important în reglarea tensiunii arteriale 1.3.1Ureterul
Ureterele sunt conducte care continuă bazinetele celor doi rinichi, coborând retro
peritoneal de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de aproximativ 25cm.
Ajung în pelvis de unde se varsă în vezica urinară. Sunt formate din fibre longitudinale, la
exterior şi circulare la interior, graţie cărora execută mişcări ondulatorii caracteristice
(peristaltice) care fac ca urina să se întoarcă în vezică. Pe faţa inferioară uretrele au o
mucoasă, şi pe cea externă un înveliş conjuctiv.
1.3.2 Vezica urinară
Este un rezervor care colectează urina. Are o capacitate de 300-400 ml cu
mari posibilităţi de destindere (1-3 l) datorită musculaturii sale bogate formată dintr-un strat
longitudinal extern şi actul longitudinal intern.
1.3.3Uretra
Este un canal musculo- membranos care diferă în raport cu sexul..La bărbat există un
canal comun, urinar şi genital, de la vezică la meantul urinar. Are patru porţiuni -
- intraparietală,
- prostatică (3 cm),
- membranoasă (prin diafragmă urogenitală)
- spongioasă sau pelviană.
La femei este un canal întins de la vezică până la vulvă, paralel cu vaginul şi
posterior , are o lungime de cca. 4 cm, fiind scurtă se pot produce infecţii urinare frecvente.
Are două porţiuni: intrapelviană şi perineală, orificiul in ferior este situat posterior de clitoris.

II.2.2. Obiectivul II: Prezentarea litiazei renale

DEFINIŢIE
Este o afecţiune caracterizată prin formarea de calculi (concreţiuni minerale,organice
şi de cele mai multe ori mixte) ,în bazinet şi de-a lungul căilor urinare (începând cu tubul
urinifer şi terminând cu uretra),în urma precipitării substanţelor care în mod normal,se găsesc
dizolvate în urină.

CAUZE
Calculii renali se formează atunci când balanţa între apă, sărurile, mineralele şi alte
substanţe din urină se modifică. Modul în care această balanţa este modificată determină tipul
de calcul care se formează. Cei mai mulţi calculi renali sunt formaţi din calciu şi apar atunci
când nivelul acestuia în urină se modifică.
FACTORI DE RISC
- Consumul insuficient de lichide (în special de apă),duce la diminuarea volumului urinei, care
va fi deci mai concentrată în saruri.
Unele medicamente
– diureticele, de exemplu, pot creşte riscul de formare acalculilor renali. Efectul acestor
medicamente asupra formării de calculi este variabil.Prin urmare, persoanele cu risc crescut
trebuie să consulte medicul sau farmacist inainte de luarea medicamentelor.
Consumul insuficient de fructe şi legume
– consumul de fructe şi legume estea sociat cu un risc scăzut de formare a calculilor, deoarece
favorizează excreţia de citrat, un inhibitor al cristalizării sărurilor în căile urinare.

Consumul excesiv de proteine(carne, peste, etc.) favorizează formarea


calculilor deoarece determina creşterea nivelului de calciu, oxalat şi acid uric din urină,
precum şi diminuarea nivelului de citraţi (un factor de protecţie împotriva calculilor).
Proteinele deorigine animală sunt cel mai frecvent incriminate. Acitivitate limitată sau
sedentarism – duce la pierderea treptată a masei osoase,deci la eliberarea calciului din oase.
Luarea de suplimente de calciu între mese, neînsoţite de alimente.
Alimentaţie bogată în oxalati– determină creşterea nivelului de oxalaţi din
urină.Această substanţă se găseşte în numeroase alimente, deşi doar o parte din acestea par să
crească în mod semnificativ nivelul din urină – spanacul, sfecla roşie, nucile, ciocolata,
tărâţele de grâu, migdalele, arahidele şi căpşune. Luarea suplimentelor de vitamina D–este
indicată consultarea medicului inaintede a lua suplimente de vitamina D.
Factori anatomici-congenitale sau câştigaţi care alterează drenajul urinei
Factori bacteriologici-există unii germeni care secretă urează generatoare de amoniac,
favorizând apariţia calculilor amoniaco-magnezieni.
Factori metabolici-guta, avitaminoze

CLASIFICARE CALCULILOR RENALI


a. Calculii caliceali pot fi localizaţi în fiecare grup caliceeal (superior,mijlociu,inferior). Cauzele
impsibilităţii eliminării acestor calculi pot fi:-megacalicoza-stenoza tijei caliceale de cauza intrinsecă (infecţii
specifice sau nespecifice extrinsecă).
b. Calculi bazinetali (pielici) care apar secundar următoarelor leziuni:-megabazinet cu
alterarea fluxului urinar -hidronefroza congenitala de natura intrinsecă sau extrinseca.
-hidronefroze dobândite prin obstacole intrinseci sau extrinseci,la nivelul ureterului,
joncţiunii pielo-ureterale sau bazinetului.-reflux vezico-uretero-renal
c)Calculi coraliformi (pielocaliceali),care ocupă bazinetul şi una,două sau toate cele 3
tije caliceale (clasificarea afost descrisă anterior), calculi colariformi evoluează asimptomatic
şi sunt descoperiţi întâmplător.În general sunt calculi de struvita încadraţi în asamblul
litiazelor infectate.

COMPOZIŢIA CALCULILOR RENALI


Calculii conţin frecvent fosfat, carbonat, oxalat de calciu şi uneori fosfat amoniaco-
magnezian, cum e cazul calculilor coraliformi ce apar în legătură cu o infectieurinara. Uneori
conţin acid uric, cistina (rar) sau o altă substanţa medicamentoasă.
Calculii pe bază de calciu– Acest prim grup, care reprezintă 75% – 85% din cazurile
de calculi renali, înglobează calculii de oxalat de calciu (cei mai frecvenţi), fosfat de calciu
sau dintr-un amestec al acestor două saruri. Mai mulţi factori contribuie la creşterea
concentraţiei de calciu în urină. Printre aceştia se număra deshidratarea, aportul excesiv de
vitamina D, unele medicamente (hormonii tiroidieni, diureticele) şi unele boli(cancer, boli
renale, hiperparatiroidism). Creşterea concentraţiei de oxalaţi în urină se datoreaza unei
alimentaţii bogate în această substanţă sau unor factori genetici.
Calculii de struvita– această categorie reprezintă 10% -15% din cazurile de calculi
renali. Sunt compuşi din magneziu şi din amoniac şi sunt asociaţi cu infecţiile bacteriene
cronice ale căilor urinare. Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea de amoniac dinurina,
un factor favorabil formării cristalelor de struvita. Spre deosebire de celelalte tipuride calculi
renali, aceşti sunt mai frecvenţi la femei decât la bărbaţi. Deseori, se dezvolta la persoane care
utilizează catetere urinare o perioadă îndelungată de timp.
Calculii de acid uric– reprezintă 5 - 8% din cazurile de calculi renali. Aşa cumindica
numele lor, ei se formează datorită unei concentraţii anormal de crescute de acid uric din
urina. Acidul uric este un produs al metabolismulu proteinelor. O dietă bogată în proteine
poate antrena un exces de acid uric în urină. Pacienţii cu guta sau cei care efectuează chimio
terapie sunt predispuşi la apariţia acestui tip de calculi renali.
Calculii de cistina– această formă rară afectează mai puţin de 1% din pacienţi.Calculii
sunt compuşi din cistina, un aminoacid. În toate cazurile, formarea lor se datoreazacistinuriei
(excreţia unei cantităţi excesive de cistina prin rinichi)
II.2.3.DESCRIEREA SEMNELOR, SIMPTOMELOR ȘI STABILIREA
DIAGNOSTICULUI PARACLINIC ȘI POZITIV

Simptomatologia litiazei variază cu sediul şi cu mărimea calculilor. Un calcul care se


dezvolta în întregul sistem pielocaliceal (calcul coraliform) poate fi bine tolerat şi dă doar:
dureri lombare difuze intermitente,infecţie urinara cronica asociată cu dureri sau arsuri în
timpul urinarii(disiurie),creşterea numărul de micţiunii, uneori hematurie.Un calcul mic
angajat pe ureter poate da tabloul complet, de intensitate uneori chiar dramatică, al colicii
renale .Ea poate să apară "ca un fulger pe cer senin", dar de multe ori după eforturi,
trepidaţii,alergări.
Hematuria şi uneori piuria apar după colica renală, urina tulbure, urât mirositoare
greţuri şi vărsături.Febra este semnul clinic care certifica apariţia infecţiei. Fiind un obstacol
pe caleaurinara, litiaza favorizează stază (hidro-nefroza, ureterohidronefroza) şi deci infecţia
urinară, care poate să ducă în timp la alterarea rinichilor (pielonefrita cronică), cu rinichi
scleroatrofic şi perinefrita sclerolipomatoasa
Simptomatologie clinică
Litiaza renală se poate manifesta clinic următoarele forme:
a.calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bănuit la bolnaviide gută,
infecţiei urinare, imobilităţi la pat, paraplegici.Anamneza furnizează informaţii despre
anumite obiceiuri alimentare, abuz de alimente bogate în proteine (carne) sau oxalaţi (spanac,
sfeclă roşie, ciocolată) despre mediul deviata al pacientului (cald şi uscat), infecţii urinare în
antecedente sau eventuale eliminărianterioare de calculi.
b. durerea în durerea violentă (colică renală) dar şi sub formă de nevralgie(durere
nudă, uneori doar o jenă la nivelul regiunii lombare) este cea mai tipică manifestarea litiazei
renale.
Colica renală înseamnă înseamnă distensia acută a căilor excretorii deasupra
obstacolului şi spasmul supraadăugat.
Debutul este de obicei brusc, precipitat de un efort fizic important, se manifestă
cadurere vie în zona lombară, de obicei unilateral, în hipocondru şi fosa iliacă de aceeaşi parte
cu iradieri spre organele genitale externe şi faţa internă a coapsei.
Durerea se însoţeşte de disurie, hematurie. Pot exista fenomene reflexe digestive
(greţuri, vărsături, pareză intestinală) şi vegetative (paloare, transpiraţii, tahicardie).
Durata este variabilă, ore sau chiar zile, iar sfârşitul colicii poate coincide uneori
cueliminarea calculilor.
c. infecţia urinară datorită stazei urinare realizate prin obstacol şi a refluxului urinar,
germenii pot infecta căile urinare, fie pe cale ascendentă, fie pe cale hemetogenă generând
infecţii de diferite tipuri. Infecţiile urinare reprezintă complicaţii redutabile ale litiazei şi, de
multe ori, reprezintă singura formă de manifestare a acestuia.

Diagnosticul clinic include


1. Anamneza urmăreşte precizarea următoarelor elemente
- varsta-sex
- antecedente heredo-colaterale
- rezidenta geografică
- ocupatia
- volumul zilnic al ingestiei de lichide
- regimul alimentar 
- tratamentul medicamentos
- prezenta calculior eliminaţi de pacient în antecedente
- structura cristalografica a calculilor analizaţi ulterior 
  - prezenta infecţiei urinare associate

Examenul clinic obiectiv constă:


a. Semne generale caracteristice bolilor asociate cu litiaza renală (sindromCushing,
hipertiroidism, guta, sarcoidoza) sau evidenţa vezicii neurologice cu risc de formarea litiazei
vezicale.
b. Semne locale:
-sensibilitate dureroasă la palparea lojei renale
-prezenta rinichiului mare,palpabil,sensibil
-sensibilitatea punctelor ureterale
-prezenta hematuriei sau piuriei la examenul macroscopic al urinei

Diagnostic pozitiv
Calculii renali pot fi descoperiţi în timpul unui examen de rutină, dar în general sunt
diagnosticaţi la persoanele care acuză durere lombară acută sau la pacienţi cu infecţii urinare
cronice.
EXAMINĂRI PARACLINICE
Radiografia renală simplă evidenţiază calculii radioopaci, numărul, forma şi
localizarea lor.
Ecografia – este un examen neinvaziv, dar nu poate pune în evidenţă calculii mici,
inspecial cei localizaţi în uretere sau vezica urinară,.permite de asemenea diagnosticarea
litiazei renale şi a impactului său asupra rinichiului.
Pielografia intravenoasă - examen cu ajutorul căruia se poate determina
localizareacalculului în sistemul urinar şi se poate stabili gradul de obstruare cauzat de
acesta.Examenul consta în radiografierea căilor urinare, după opacifierea cu o substanţă
decontrast, realizată prin injectare intravenoasă. Acest examen a fost înlocuit detomografia
computerizată (CT), dar este în continuare utilizat în numeroase afectiuniurinare.
Tomografia computerizată (CT) în spirala- a devenit testul de elecţie pentru evaluarea
calculilor renali. Poate identifica calculii indiferent de compoziţia lor şi nu necesită utilizarea
unui produs de contrast. .
Urografia intravenoasă cu substanţă de contrast pune în evidenţă calculii
radiotranparenţi, ca şi modificările căilor urinare în amonte de obstacol, impactul asupra
parenchimului renal şi eventualele leziuni anatomice.
Scintigrafia renală - apreciază funcţionalitatea parenchimului unui rinichi litiazic,
dar ea nu este indispensabilă diagnosticului.
Sumarul de urină. Se cercetează prezenţa: albumine cu apreciere cantitativă; glucoză;
mobilinogen; pigmenţi biliari. Sedimentul urinei: leucocite; hematii; diferite săruri.
Reacţia (pH-ului) urinei normal acidată şi variază între 4,6-8,8 în funcţie de dietă.
Volumul urinar în medie 1500 ml/zi în funcţie de aportul hidric:mai puţin de 1500
ml/zi – oligurie mai mult de 1500 ml /zi – poliurie
Mirosul urinei:fetid: semnifică infecţii urinare severe;amoniacal: fetid în infecţii
urinare
Proba Addis Hamburgher determină numărul de hematii sau leucocite eliminate pe
minut, recoltare ce se repetă la 100 minute.
Urocultura – este examinarea bacteriologică a urinei şi are drept scop depistarea
infecţiei urinare. Recoltarea impune condiţii sterile, după o prealabilă toaletă locală(genitală),
din mijlocul jetului urinar (câţiva mililitri).Urina recoltată se însămânţează pe medii de cultură
şi citirea se face după intubare latermostat 24 h.
II.2.4 Obiectivul IV :Rezumarea şi descrierea diagnosticului diferenţial, evoluţiei
prognosticului şi complicaţiilor

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
a. Din punct de vedere al sindromului dureros cu :
- litiaza colecistica
- colecistita acută
- pancreatita
- discopatia lombară
- spondiloza lombară
- anexita şi metroanexita
- chist ovarian torsionat sau torsiune de ovar 
- apendicita
- sindrom ocluziv 
b.Din punct de vedere al hematuriei cu:
- traumatisme ale aparatului urinar 
- tumori renale
- litiaza vezicala
- infarct renal
-glomerulonefrita
Diagnosticul diferenţial se poate pune pe baza investigaţiilor mai sus descries.

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII
Evoluţia este în general bună, mulţi bolnavi reuşind după colici recidivate să elimine
calculul. De cele mai multe ori, dacă nu a fost găsită şi tratată cauza, procesul de formare a
calculului continua, chinuind timp îndelungat bolnavul, ducând la operaţii repetate.
Unii bolnavi internaţi în spital nu accepta intervenţia chirurgicală, ajungând frecventla
blocarea caii urinare cu scoaterea rinichiului din funcţie (în acest moment încetează durerea,
fapt care bucura pe bolnav, dar calmarea este înşelătoare, pentru că dacă persistacirca două
luni, obstacolul distruge ireversibil rinichiul).
Exista posibilitatea foarte rară de anurie (blocarea funcţiei renale bilaterale), o urgenţă
de prim ordin de diagnostic şi tratament..
Evoluţia depinde de numărul şi mărimea calculilor, obstrucţia căilor urinare depinde
de eficienţa tratamentului şi posibilitatea prevenirii recidivelor şi a complicaţiilor. 
Factorii care pot influenţa evoluţia şi prognosticul, sunt: natura litiazei,dimensiunile,
forma şi situaţia topografică a calculului, numărul, gradul de obstrucţie acăilor urinare,
prezenţa sau absenţa infecţiei şi riscul de recidivă.
Cu privire la natura litiazei, se ştie că cea urică este mai bine tolerată, puţin dureroasă,
iar tratamentul de dizolvare a calcului este eficace.
Dintre litiazele calcice, cea fosfatică este mai gravă decât cea oxalică, prin faptul
căreci divează şi se infectează.
În funcţie de dimensiunile, forma şi situaţia topografică a calcului pot fi prevăzute
şansele de eliminare spontană. Calculii caliceali sunt de obicei bine suportaţi, însă şansele de
eliminare suntminime.
Complicaţiile comune ale litiazei renale sunt:
- complicaţiile mecanice
- complicaţiile infecţioase
- complicaţiile renale.
Complicaţiile mecanice
 Sunt determinate de prezenţa unui calcul pe căile urinare excretoare, care reprezintă
un obstacol incomplet său complet privind excreţia urinii.Este posibil ca, uneori, să se
instaleze în amonte faţă de obstacol o dilatare pielocaliceală de volum variabil.
Excluderea funcţională a rinichiului (rinichi mut) are loc în cazul când
calculul produce o obstrucţie totală.
Anurie reprezintă o complicaţie gravă datorită fie unui mecanism reflex, fie
unor leziuni de pielonefrită litiazică pe rinichiul colateral, fie mai rar unei obstrucţii bilaterale.
Complicaţiile infecţioase
Sunt favorizate de litiaza renală. După infecţia pielică se instalează pielonefrita acută
sau cronică cu insuficienţă renală ireversibilă.Tot în cadrul complicaţiilor infecţioase se
menţionează:
  - pionefroza,
- flegmonul perinefritic,
- septicemia.
Complicaţiile renale
Sunt reprezentate de nefropatia obstructivă însoţită de nefrită interstiţială cronică.
PROFILAXIE
Profilaxia litiazei este foarte simplă:regulă generală este căutarea şi tratarea bolilor
generatoare, asociate cu cura de diureza,deci ingestie mare, zilnică de lichide (orice fel) în
cantitate de peste 1500 ml/zi, putându-se ajunge constant la 2 -3 litri/zi
se asigura astfel un drenaj foarte bun al eliminării de urină cu împiedicarea concentrării şi deci
precipitării sărurilor.
Regimul alimentar are o mare importanţă, în funcţie de tipul litiazei 
Pentru litiaza oxalică se exclud spanacul, măcrişul, varza roşie, castraveţii, prunele,
caisele, fasolea boabe, mazărea verde, cacaua, cafeaua, glucidele sub formă de dulciuri,
făinoasele, bauturile alcoolice.Pentru litiaza urică se indica aport scăzut de proteine, produse
lactate, interzicându-se carnea de purcel, miel, viţel, vânatul, mezelurile, momitele, splină,
ficatul, creierul.
PROGNOSTIC
Bilateralitatea reprezintă un semn de prognostic sever. Gradul şi durataobstrucţiei are o
mare importanţă prognostică, deoarece atunci când este severă şi sediul este sus situat, va
duce la odistrugere nefrotică ireversibilă.

II.2.5. REDAREA TRATAMENTULUI AFECȚIUNII LUATE ÎN STUDIU

În cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat în funcţie de:


- vârsta pacientului
- tarele organice asociate
- dimensiunile calculului
- compoziţia chimică a calculului
- gradul de afectare a funţiei renale
- stare rinichiului controlateral
- asocierea complicaţiilor(durere,infecţie urinară,insuficientă renală) .Majoritatea
pietrelor sunt eliminate în mod spontan în termen de 6 săptămâni, inspecial dacă pacientul
consuma lichide. Pot fi administrate analgezice pentru reducerea durerilor (acetaminofen),
până la eliminarea calculului.Calculii prea mari, cei care provoacă dureri violente, infecţii sau
hemoragii trebuie pulverizaţi în fragmente mici sau extraşi chirurgical.
  Pulverizarea sau extragerea calculilor se poate realize prin diferite tehnici:
Litotripsia (litotritia) extracorporala– intervenţie ce utilizează unde de şoc produse pe
piele şi orientate direct către calcul, pulverizează calculul în fragmente mici ce pot fieliminate
de către sistemul urinar.
Nefrolitotomie percutanata– tehnică utilizată atunci când calculul este prea mare
sau poziţionat astfel încât nu poate fi degradat prin litotripsie extracorporala. Se
efectuează prin introducerea, printr-o incizie, a unui tub de observaţie şi a unui instrument
numit nefroscop în rinichi. Cu ajutorul nefroscopului se extrage calculul. Dacă acesta
este prea mare, el poate fi pulverizat cu ajutorul unei laser sau a energiei electrice.
Ureteroscopia – operaţie necesară pentru extragerea calculilor localizaţi în
uretere.Consta în introducerea unei sonde (sau ureteroscop) în vezica prin uretra şi ghidat
apoi până la uretera. Calculii sunt apoi fragmentaţi sau extraşi întregi. Această tehnică poate
afecta ureterele .
Tratamentul conservator al litiazei renale implică:
Tratamentul profilactic propriu fiecărui varietăţi de litiaze.
Tratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziază, oricare ar fi natura
lor chimică.
Tabloul clinic cel mai frecvent observat în litiaza renală este constituit de colica
ureterală.În 60-80% calculii ureterali pot beneficia de un tratament medical, calcul putându-se
elimina spontan. De asemenea, chiar şi în cazurile când calculi ureterali nu se însoţesc
decolica acută, se va aplica mai întâi un tratament medicamentos.
  În tratamentul imediat al colicii ureterale acute se va administra în primul rând
medicaţia antispastică şi antialgică pe cale intramusculară sau intravenoasă.analgetice:
Algocalmin, Novalgin intramuscular sau intravenos; supozitoare sau tablete înforme mai
uşoare: Scobutil, Lizadon; în formele mai grave Fortral intramuscular;antispastice: papaverina
fiole intravenos sau intramuscular foarte lent de obicei în asocierecu Scobutil intravenos;
Atropina fiole a 1 mg. Intravenos sau intramuscular.
Aplicaţii de căldură: în regiunea lombară (pernă electrică), băi fierbinţi. 
Administrarea opiaceelor poate fi uneori necesară, în cazul când durerile sunt extrem
de intense, deşi opiaceele au dezavantajul de a împiedica migrarea calculilor.
Cura de diureză nu este indicată în faza iniţială dureroasă, deoarece creşte presiunea
intrapielitică care are rol important în producerea durerii. 
Odată durerea calmată, se va trece la o analgezie de bază prin administrarea per oral
sau supozitoare de spasmolitice şi analgetice pentru că se obţine odilatare şi o diminuare a
perstalticii căilor urinare, şi, deci o scădere a factorilor care declanşează durerea. În această
perioadă este indicată cura de diureză care favorizează migrarea calcului.Volumul urinar va
trebui să depăşească 1,5 l/24h. Pot fi recomandate şi ceaiurile de plantecu acţiune diuretică,
asociate cu indicaţia care reglează dinamica ureterală. 
Pentru eliminarea spontană a calcului are o mare importanţă mişcarea şi aşa zisa
,,scuturare” a pietrei.
În cazul în care este prezentă leucocituria şi bacteriuria, se va aplica terapia
antibiotică. 
Tratmentul colicii renale se poate face şi ambulatoriu, dar orice colică febrilă
prelungită sau complicată cu oligurie, impune internare pentru investigaţiile suplimentare şi
tratament adecvat. 
În colicile violente prelungite care nu cedează la analgetice şi spasmofilitice uzuale se
mai asociază: ROMERGAM, FENOBARBITAL. Dacă nici aşa durerea nu cedează, se
administrează MIALGIN, ATROPINĂ.
În cazul în care tratamentul medical nu a dat rezultate sau în cazurile complicate cu
insuficienţă renală se aplică tratament urologic şi la nevoie chirurgical.
1Tratament profilactic
Este în funcţie de compoziţia chimică a calculilor.Litiaza renală fiind o boală cronică a
întregului organism, necesită un tratament delungă durată. Tratamentul s-a dovedit eficace în
profilaxia recidivelor, acestea diminuând de la 40% la 10%
Tratamentul profilactic medical, cu ajutorul aportului hidric, dietei şi medicaţiei
urmăreşte:
- scăderea concentraţiei urinare printr-un aport crescut lichidian;
- diminuarea aportului substanţelor formatoare de calculi;
- creşterea aportului de mediatori care inhibă cristalizarea;
- modificarea pH-ului urinar;
- lupta contra infecţiei.
Tratamentul chirurgical 
Tratamentul chirurgical impune doar o etapă a tratamentului litiazei renale, el va fi
continuat întotdeauna cu măsuri de prevenire a recidivei calculoase.
II.3. PROBLEME PRACTICE SOLUŢIONATE

Pentru acest proiect am luat în studiu un pacient, internat în secţia de Interne a


Spitalului Judeţian De Urgenţă Bistriţa-Năsăud, pe care l-am îngrijit aplicând conceptul de
nursing studiat în scoală.

Procesul de îngrijire parcurge următoarele etape:

- Culegerea datelor

- Analiza şi interpretarea lor, pentru stabilirea problemelor de dependenţă şi


diagnosticelor de nursing, într-un tabel cu următoarea structură: nevoie fundamentală,
manifestări de independenţă, manifestări de dependenţă, sursă de dificultate, problema
de dependenţă, diagnostic de nursing.

- Stabilirea şi implementarea planului de îngrijire, într-un tabel cu următoarea structură:


diagnostic de nursing, obiective, intervenții autonome şi delegate, evaluare.

- Evaluarea finală a cazului

A . Date stabile generale

Nume:D
Prenume: A
Vârsta: 31 ani
Sex: feminin
Stare civilă: căsătorită, doi copii
Mediul de provenienţă: rural
Date stabile individuale
a. Caracteristici individuale
Rasa: albă
Naţionalitate: română
Limbă vorbită: română
Religie: ordodoxă
Ocupaţia: vânzătoare
Cultura: 12 clase
b.Obiceiuri şi gusturi personale: alimentaţie mixtă; preferă carnea de porc, pasăre,
produse lactate, dulciuri, fructe, în special merele. Nu consumă toxice, decât ocazional. Ritm
de viaţă: normal.
c. Relaţii sociale – Reţeaua de susţinere: familia (soţul şi cei doi copii), rudele şi
prieteni.
d. Relaţii fizice şi reacţionale: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze, nu este
alergică
e. Elemente biografice în legătură cu sănătatea: în copilărie a avut varicelă, colici
renale repetate de doi ani.

Date variabile
a) Date fizice (în momentul internării)
- Temperatura: 36,60C
- T.A. : 140-80 mm Hg
- Puls: 80 pulsaţii/minut

- Respiraţie: 17 respiraţii/minut
- Diureza: 1100 ml/24h
- Scaun: 1 scaun/zi
- G = 70 kg
- Î =1,68 m
b. Date psiho-sociale
- apetit: scăzut
- somn agitat, întrerupt din cauza durerii
- poziţia bolnavului este ghemuită
- faţa exprimă durere, tristeţe, ochi încercănaţi
- dureri colicative renale la micţiune, datorită eliminărilor de calculi renali
- capacitatea de comunicare păstrată
- pacienta este conştientă, orientată temporo-spaţial
- oboseala este pregnantă
-are o uşoară stare depresivă, anxioasă
EXAMEN FIZIC –ASISTENT
Sistem neuro- muscular: bolnava este conştientă, orientată temporo-spaţial, prezintă
dureri colicative lombare: tonusul muscular este normal reprezentat.

Sistem respirator: funcţia respiratorie nu este alterată, numărul respiraţiilor este de 17


resp./min, toracele normal conformat. Tipul respiraţiei este costal superior, ritmul regulat,
amplitudine normală.

Sistem cardio-vascular: zgomote cardiace titmice, fără modificări, puls bine bătut 80
pulsaţii/min, T.A. – 140/80 mm Hg.

Sistem digestiv: greutatea bolnavei este de 70 Kg, înălţimea de 1,68 m


Cantitatea de lichide consumate: 1500 ml/24h iar cantitatea de lichide eliminate: 1200
ml/24h, abdomenul este suplu, elastic, sensibil la palpare, dentiţia bună, cavitatea bucală
liberă.

Tegumente şi mucoase: normal colorate, pielea este intactă, fără modificări.


Sistem emoţional: pacienta este neliniştită, agitată, expresia feţei exprimă suferinţă, nu
se poate adapta statutului de pacient. Face faţă cu greutate stării actuale de boală, dar este
sociabilă, dornică să cunoască şi să înveţe despre boală şi posibilităţile de tratament.

Date culese din Foaia de Observaţie clinică


Data internării: 12.04.2019
Data externării: 21.04.2019
Diagnostic de trimitere: Colică renală dreaptă
Diagnostic de internare: Litiază renală dreaptă cu hidronefroză gradul II. Infecţie
urinară
Motivele internării: dureri colicative lombare, cu iradieri în flancuri şi fosa iliacă
dreaptă, anxietate.
Istoricul bolii: Circumstanţe de apariţie: boala datează de aproximativ doi ani. Criza
actuală debutând brusc cu dureri colicative insuportabile care n-au cedat la antispasticele şi
antialgicile obişnuite (Scobutil, Papaverină, Algocalmin).
Antecedente heredo-colaterale: mama hipertensivă, tatăl cardiac.
Antecedente personale: în copilărie a avut varicelă, colică renală în urmă cu doi ani.

EXAMEN CLINIC GENERAL (efectuat de medic)


Tegumente şi mucoase: facies crispat
Sistem musculo-adipos: bine reprezentat
Aparat locomotor: integru, mobil
Aparat respirator: torace simetric, sonoritate pulmonară, murmur vezicular prezent
Aparat cardio-vascular: fără modificări, şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng,
zgomote cardiace ritmice, bine bătute, fără sufluri patologice, TA 140-80 mmHg, Puls: 80
puls/min
Aparat digestiv: abdomen moale, sensibil, dureros paraombilical drept, ficat şi splină
în limite normale, tranzit intestinal normal.
Aparat uro-genital: loje renale sensibile la percuţie şi palpare, micţiuni spontane
reduse cantitativ.
Sistemul nervos: pacienta este conştientă, orientată temporo-spaţial, reflexe
osteotendinoase normale şi simetrice
INVESTIGAȚII DE LABORATOR

Nr. Data Analiza cerută Valoarea obținută Valoare normală


crt
1 12.04.2019 HEMOGLOBINĂ 13,2 g% 14 – 16 g%
LEUCOCITE 7400 mm3 5000 – 10.000 mm3
GLICEMIE 80 mg% 80 – 120 mg%
HEMATORCITUL 46 g% 45 g%
(V.E.P.)
VSH 14 – 32 mm 1h: 8 – 12 mm
2h: 12 – 20 mm
UREE 23 mg% 0,50 mg%
ACID URIC 4,8 mg% 3 – 5 mg%
CREATININĂ 1,2 mg% 0,6 – 1,3 mg%
TYMOL 4 UML 0 – 5 UML
2 13.04.2019 ALBUMINĂ Pozitiv Negativ
PUROI Negativ Negativ
UROBILINOGEN Negativ Negativ
GLICOZURIE Negativ Negativ
BILIRUBINA Negativ Negativ
UROCULTURA Negativ Negativ
B. ANALIZA, INTERPRETAREA ȘI DEPARTAJAREA DATELOR

Nr.cr Nevoia Manifestări de independență Manifestări de dependență Sursa de dificultate


t fundamentală
1. A respira și a avea respiraţia =18 r/min - -
o bună circulație respirație profundă de tip costal
superior
amplitudine normală
pulsul = 80p/min
T.A. = 140/80 mm Hg
2. A bea și a mânca Dentiție bună Inapetență Anxietate
Reflux de deglutiție prezent Ingestie de alimente ce nu satisfac Durere
nevoile organismului Alimentație insuficientă
Greutate sub normal Slăbiciune, oboseală
Mese echilibrate Lipsă de cunoaștere a alimentelor
permise, interzise și înlocuitorii
regimului
3. A elimina - Dificultate de a elimina Deficit de producere a urinii
Durere la micțiune Insuficienta cunoaștere a mijloacelor
Micțiuni frecvente în cantități mici eficace de a elimina
Retenție urinară Modificarea integrității căilor urinare
4. A se mișca și a Tonus muscular păstrat - -
avea o bună Postură adecvată
postură Exerciții fizice
5. A dormi și a se - Dificultate de a dormi Micșiuni frecvente
odihni Ore de somn insuficiente Dureri la micțiune
Treziri frecvente Anxietatea
Somn agitat Neliniște față de diagnostic, tratament
Iritabilitate Neacceptarea bolii
Slăbiciune, oboseală Nervozitate
Astenie
6. A se îmbrăca și a Mobilitate articulară - -
se dezbrăca Tonus muscular normal
Veșminte alese după gust,
adecvat climatului
Preferințe vestimentare

Nevoia
Nr.cr fundamentală Manifestări de independență Manifestări de dependență Sursa de dificultate
t
7 A menține T = 36,60C - -
temperatura Piele de culoare roz
corpurilor în limitele Transpirații minime
normale
8 A fi curat îngrijit, a Păr curat - -
proteja tegumentele Fose nazale libere
și mucoasele Dentiție completă
Mucoasa bucală
Unghii, piele curată
O baie pe zi
9 A evita pericolele - Agitație Neliniște față de diagnostic
Durere în loja renală dreaptă Stres
Facies crispat Modificarea integrității căilor urinare
Insomnie Proces inflamator și infecșioase
Anxietate, stres
Neliniște, preocupare
10 A comunica Își exprimă ușor nevoile, - -
dorințele, emoțiile
Limbaj clar, precis
Relație amoroasă în familie
11 A-ți practica religia Folosește obiecte religioase - -
Se roagă, citește biblia
Asistă la ceremonii religioase
12 A fi preocupat în Are dorința de a se realiza - -
vederea realizarea Dragostera fața de muncă și
relizările obținute
Dragoste față de cei din jur și
recunoțtință
13 A se recreea Plimbări - -
Exerciții fizice ușoare
Stare de relaxare a unei tensiuni
nervoase
14 A învăța cum să-ți Interesul de a învăța, de a-și Cunoștințe insuficiente despre boalaă, Lipsa de informație
păstrezi sănătatea învăța, de a-și însușii cunoștințele despre prevenirea ei Neliniște fața de diagnostic și tratament
deprinderile, informații despre Necunoașterea tratamentului preventiv al Neînțelegerea informației
boala sa, tratamentul necesar, bolii și al regimului alimentar Inaccesibilitatea informației
obținerea unei stări de bine
În urma interpretării și departajării datelor culese de la cazul luat în studiu am constatat că au fost alterate următoarele nevoi: Nevoia de a bea și a mânca,
Nevoia de a elimina, Nevoia de dormi și a se odihni, Nevoia de evita pericolele, Nevoia de ănvăța cum să-ți păstrezi sănătatea.

C. STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE NURSING


Nr. Nevoia fundamentală Problema de Surse de dificultate Manifestări de dependență Diagnostic de nursing
crt alterată dependență
1 A bea și a mânca – Alimentație neadecvată Litiaza renală Inapetență Alimentație insuficientă cantitativ
grețuri, vărsături Ingestie de alimente ce nu satisface și calitativ
nevoile organismului
Scădrea greutății Greșuri vărsături
Greșuri, vărsături
Efort
2 A elimina - alterarea Insuficienta cunoaștere a Durere la micțiuni Insuficinetă cantitativ și calitativ
eliminării mijloacelor eficace de a Dificultatea de a urina
elimina Micțiuni frecvente în cantități mici
Deficit de producere a urinii Polochiurie
Modificarea inegrității căilor
urinare
3 A dormi și a se odihni Incapacitatea de a se Mediu spitalicesc Dificultatea de a dormi Insomnie
odihni Ore insuficiente de somn
Trezire frecventă
Somn agitat

4 A evita pericolele Durere Neliniște față de diagnostic Facies crispat Durere


Micțiuni frecvente Gemete
Durere Iritabilitate
Anxietate Neliniște Anxietate
Agitație

5 A învăța cum să-și Deficit de cunoștințe Inaccesibilitatea la informații Anxietate Cunoștințe insuficinete
păstreze sănătatea Cunoștințe insuficiente despre
factorii de risc, prevenirea bolii
D. STABILIREA PLANULUI DE NURSING ȘI IMPLEMENTAREA LUI
Nr.crt Diagnostic de Obiective Intervenții autonome – delegate Evaluare
nursing
1 Durere Pacienta să-și exprime diminuarea durerii în Liniștesc pacienta, încurajând-o că-i va După 2 h durerea a cedat
Anxietate decurs de 2 h. trece durerea; în intensitate.
Pacienta să beneficieze de siguranță fără Sfătuiesc pacienta să-și găsească o poziție După 30 minute durerea a
accidente. antalgică; cedat parțial la
Pacienta să beneficieze de siguranța fără Examinez pacienta cu atenție administrarea de Fortral.
accidente. Explorez cauza durerii
Pacienta să beneficieze de siguranță psihică Evaluez caracteristicile durerii,
pentru înlăturarea stării de anxietate pe toată localizare, intensitate, factori care-i cresc
perioada spitalizării sau diminuează intensitatea durerii
Utilizez mijloace suplimentare pentru
reducerea durerii, băi calde, dacă este
indicat;
Ajut pacienta în deplasările sale la nevoie
Pentru diminuarea durerii ajut pacienta în
activitatea zilnică: alimentație, hidratare,
igienă, mobilizare
Administrez antispastic, antialgice
(papaverină, scobutil, piafen, fortral)
2 Eliminarea urinară Pacienta să aibă micțiuni spontante în 48 h Explic pacentei că trebuie să existe o Pacienta nu reușește să
insuficientă în relație între nevoia de a bea, a mânca, aibă micțiuni spontane în
calitate și cantitate elimina, pentru a-și putea stabili propriul 48 ore, numai cu ajutorul
orar de ingestie și eliminare Furosemidului.
Învăț pacienta poziția corectă pentru
ușurarea micțiunii și golirea completă a
vezicii urinare
Îi stimulez evacuarea globului vezical
(introduc sub pacientă un bazinet cald,
pun comprese calde pe regiunea pubiană
Fac bilanțul hidric
La indicația medicului administrez
diuretice (Furosemid)

Nr.crt Diagnostic de Obiective Intervenții autonome – delegate Evaluare


nursing
3 Alimentație Pacienta să aibă trei mese/zi Calculez rația alimentară echilibrată în Pacienta consumă 3
insuficientă Să bea 2000 ml lichide în 24 h funcție de numărul de calorii și regim meze/zi și bea 2000ml ceai
calitativ și Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic și alimentar în 24 h.
cantitativ acido bazic în decurs de 24 h Stabilesc regimul dietetic corespunzător
produse lactate, fructe, legume, proteine
în cantități limitate
Interzic să consume carne miel, conserve
de carne, brînzeturi nefermentate;
Asistenta face bilanțul zilnic hidric
măsurând cu conștinciozitate ingestia și
excreția;
Cântăresc zilnic pacienta;
Corectez dezechilbrul hidric, prin
hidratarea sau reducerea aportului de Pacienta este echilibrată
lichide și elctroliți în funție de ionograma hidroelectrolitic ți acido
mică și urinară bazic după 24 h
Corectez dezechilibrul acido-bazic în
funție de rezerva alcalină
Rog pacienta pe lângă ceaiul de
dimineață să consume încă 2000 – 2500
ml lichide în special ceai de cozi de cireși
4 Insomnie Pacienta să beneficieze de somn atât calitativ, Rog pacienta să-și golească vezica Pacienta doarme în timpul
cât și cantitativ, să doarmă 6 – 8 h fără urinară înaintea culcării nopții 5 h
întrerupere în aproximativ 3 – 4 zile Identific prin discuții cu pacienta care Pacienta a beneficiat de
Pacienta să beneficieze de confort fizic și este cauza insomniei și îmi spune că nu confort fizic și psihic în tot
psihic perntru a se odihni bine din primele 3 doarme din pricina durerii, nu se poate timpul spitalizării.
zile de la internare acomoda cu somnul în spital
Învăț pacienta tehnici de relaxare
Îi asigur odihna și liniștea
Creez condiții optime de somn, prin
schimbarea lejeriei patului și întinderea
ei, aerisirea salonului
Administrez Diazepam înainte de culcare
cu 30 minute

Nr.crt Diagnostic de Obiective Intervenții autonome – delegate Evaluare


nursing
5 Insuficientă Pacienta să acumuleze noi cunoștințe, pe tot Explorez nivelul de cunoștințe Pacienta înțelege
Cunoaștere parcursul spitalizării Modul de manifestare, măsurile informațiile primite, și-a
Pacienta să dobândescă atitudini, obiceiuri și preventive și curative, modul de îmbogățit cunoțtințele
deprinderi noi participare la intervnții și procesul de despre boala sape perioada
recuperare spitalizării
Verific dacă a înțeles mesajul corect și Pune în aplicare noile
dacă și-a însușit noile cunoștințe cunoțtințe acumulate.
Să aibă un mod de viață rațional
Să-și mărească rezitența organismului
prin consum de fructe, legume și
activitate în aer liber
Conștientizez pacienta de necesitatea
intervenției chirurgicale
Această muncă de educație pentru
sănătate o fac prin conversație, ocazie cu
care și verific dacă înțelege ceea ce îi
explic.
E. ALIMENTAȚIA BOLNAVULUI

Alimentaţia raţională reprezintă aportul unor alimente în concordanţă cu nevoile


organismului, diferenţiate după vârstă, muncă, stare de sănătate sau de boală, stare fiziologică.

Alimentaţia echilibrată asigură integral factorii nutritivi necesari în raport energetic


pentru existenţă.

Glucidele şi lipidele sunt substanţele energetice iar proteinele deţin rolul primordial
între substanţele plasmatice.

Principiile alimentaţiei
Asigurarea raportului de vitamine şi săruri minerale necesar metabolismului normal,
creşterii şi celorlalte funcţii

favorizează procesul de vindecare

prevenirea unor evoluţii nefavorabile în boli latente, transformările bolilor acute în


cronice şi apariţia recidivelor.

consolidarea rezultatelor terapeutice obţinute prin alte tratamente.

TRATAMENTUL DIETETIC AL LITIAZEI RENALE


Tratamentul dietetic al Litiazei Renale depinde de tipul calculozei dar au însă şi unele
indicaţii generale comune.

urina fiind soluţia din care se depun precipitaţiile de care vor da calculul, va trebui
crescută cantitativ, astfel încât să depăşească 2000 ml în 24h. Aceasta se poate obţine prin
lichide obişnuite sau prin tratament cu ape minerale. Ora când sunt ingerate lichidele are o
mare importanţă. Este preferebil ca ele să fie băute înafara meselor sau seara şi dimineaţa pe
nemâncate.

Se va evita supraalimentaţia, preferându-se un regim hipocaloric. Se recomandă


exerciţii fizice.

Se recomandă reducerea aportului de calciu, având în vedere rolul acestuia în


formarea Litiazei renale.
În Litiaza urică, tratamentul dietetic este lacto-fructo-vegetarian şi alcalinizant.

În Litiaza oxalică tratamentul dietetic implică în primul rând o ingestie crescută de lichide. Vom
exclude din alimentaţia pacientului alimentele bogate în glucide, în calciu şi acidifiant.

Litiaza calcică necesită unele măsuri dietetice cum ar fi: asigurarea unei diureze optime, regim
hiposodat şi acidifiant, alimente sărace în calciu.

Litiaza fosfatică impune dezinfectarea urinei şi apoi un tratament acidifiant. Dieta va fi acidifiantă,
bogată în pâine albă, făinoase, grăsimi (fără excese), reducând concomitent alimentele bogate în calciu.

CALCULAREA RAŢIEI ALIMENTARE

Raţia alimentară poate fi exprimată în calorii, factori nutritivi şi în alimente.


Necesarul de proteine este de 1 gr. /kg corp/zi.
Necesarul de lipide este de 1 gr. /kg corp/zi.
Necesarul de glucide este de 4-7 gr. /kg corp/zi.

1 gr. proteine = 4,1 calorii


1 gr. glucide = 4,1 calorii
1 gr. lipide = 9,1 calorii

Calcularea unei raţiii alimentare a unui pacient cu greutatea =70 kg:


Proteine: 1 gr /kg corp 24h 70 x 1 = 70 gr. proteine /zi
Lipide: 1 gr /kg corp 24h 70 x 1 = 70 gr. lipide /zi
Glucide: 4 gr /kg corp 24h 70 x 4 = 280 gr. glucide /zi

Necesarul de calorii:
70 g proteine/zi 70 x 4,1 = 287 calorii
70 g lipide/zi 70 x 9,1 = 637 calorii
280 g glucide/zi 280 x 4,1 = 1148 calorii
Necesarul total de calorii/zi al pacientei D.A. este de 2072 calorii.

F. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Nr.cr Data Denumire medicament Doza Calea de


t Administrată administrare
1 12.04.2019 SCOBUTIL compus 2 FIOLE i.v.
PAPAVERINĂ 4 FIOLE i.m.
PIAFEN 1 FIOLĂ i.m.
2 13.04.2019 FUROSEMID 1 FIOLĂ i.v.
GLUCOZĂ 10% În pungi i.v. perfuzie
CYSTENAL 3 zi x 5 picături oral
PAPAVERINĂ 2 fiole i.m.
3 14.04.2019 SCOBUTIL compus 1 fiolă i.v.
PIAFEN 1 fiolă i.m.
GLUCOZĂ 10% 1 pungă i.v. perfuzie
CYSTENAL 3 zi x 5 picături oral
PAPAVERINĂ 1 fiolă i.m.
4 15.04.2019 ROMERGAN 1 Oral
comprimat/zi
PIAFEN i.m.
1 fiolă
SCOBUTIL compus i.v.
1 fiolă

5 16.04.2019 ROMERGAN 1 oral


comprimat/zi
PIAFEN i.m.
1 fiolă
SCOBUTIL compus i.v.
1 fiolă
6 17.04.2019 ROWATINEX 3x5 picături oral
AMPICILINĂ 500 mg 4x1 flacoane i.m.
FUROSEMID 1 capsulă oral
7 18.04.2019 ROWATINEX 3x5 picături oral
SCOBUTIL compus 1 fiolă i.v.
FUROSEMID 1 capsulă oral
AMPICILINĂ 500 mg 4x1 fl. i.m.
8 19.04.2019 AMPICILINĂ 500 mg 4x1 fl. i.m.
ROWATINEX 3x5 picături oral
FUROSEMID 1 fiolă i.v.
SCOBUTIL compus 1 fiolă i.v.
PIAFEN 1 fiolă i.m.
9 20.04.2019 PIAFEN 1 fiolă i.m.
AMPICILINĂ 500 mg 4x1 fl i.m.
FUROSEMID 1 capsulă oral
SCOBUTIL compus 1 fiolă i.v.
10 21.04.2019 i.m.
i.m.
oral
i.v.
11 22.04.2019