C o n v o rb ire c u W .H .

Duminică, 22 decembrie a.c., ora 16 va avea loc deschiderea oficială

L a n g , c e r c e tă to r g erm a n a ORĂŞELULUI,COPIILOR organizat în Parcul Feroviarilor din
municipiul Cluj-Napoca. în deschiderea programului va avea loc un
în d o m e n iu l e c o n o m ie i concert de colinde susţinut de corul Seminarului Teologic Ortodox
condus de diac. prof. Sorin Dindelegan şi Corul “Preludiu” aU Jnipului
p etro liere? pagina 14 şcolar C.U.G., condus de părintele prof. loan Ştefan Murgoi.

Visom* -vs S j
« v a faci. GsreJ VBnrezcof*
iStKŞăn acccntilateJneureu]
ţ.lgenJti/2 to iisp tetătot va jtoa.
Sş k «eie anăeal, jto lte sc vet
4 Roza 17murilor/? Icmfcm* w lapawţi şi «uşoara.
ţ M a - cuhura/4 Tempera tura Hsxlm& & ziteî
+. lna<iil!urâ-im<iium!iJL'S
+ ?oM^u'6 J jn m lă [ct u va.!' 1 : r . t l n i a ' u r
t PubluitateT-U
iS p H tn
♦ Omul fi soeiaam /U
şnar in d ep en d en t fiind posibil să ungi. AidIa && i3,8G
î» « twsgtoa ^8C «t
m ă m m r ts o s fe jc j «ia He. 717 mm
ţig. {Meteorolog 4 t serviţi CfaaSft
♦ Hcuntmk.<14 ANUL VII IUR. 1855 SIMBATA-DUMINICA
♦ hxenimcm'lS
ISSN 1220-3203 21-22 DECEMBRIE 199S In pagina a 16-a: harta
privind starea probabilă a
♦ Vkimi oră/ttf 16 PAGINI 500 LEI vremii, valabila pentru azi

Vom afla adevărul
peste ... 8 0 de ani
ILIE CALIAN
stăzi ar fi trebuit să lăsăm în ziar
largi spaţii pentru morţii şi răniţii ,
-din 21 decembrie 1989, din Cluj- ;
N apoca, singurii pentru care punem mîna
p e inim ă că au fost, într-adevăr, participanţi
la momentele; în care s-au produs atîtea
jertfe. Cît despre revoluţionarii post-festum,
despre cei care au găsit cîte un balcon de
unde lansau lozinci, cît şi despre cei care
- Doamne,: iartă-mă, că-mi pare rau de
fiecare viaţă - s-au împuşcat din joacă cu *
akaem urile, ori au tras unii-n.alţii în acele
nopţi ceţoase, păcăliţi dc lansatoriL-de
zvonuri despre “terorişti” , despre aceştia
nu p ot spune decît că moartea saiT rănirea
lor au fost absolut; inutile; jocurile erau
deja făcute. Iar despre cei care şi-au luat
certificate de revoluţionari la şapte ani de
la evenimente - nu pot decît să-mi exprim
tot dispreţul. , \
Adevărul despre cei care au făcut victime
în tim pul lui decembrie 1989 - cei cu
adevărat vinovaţi, nu tremuricii neinstruiţi,
sold aţi de cules porumb - rămîne, în
continuare,. de descoperit - fără patimă. -
Oricum, ştim că au existat dispoziţii exacte
din partea lui Ceauşescu - şi a mai existat
o categorie "a celor care au păcătuit prin
exces de zel. Şi a mai existat şi categoria
ofiţerilor derutaţi, care nu ştiau ce ordine
trebuie să dea. Inutil să reluăm filmul
evenimentelor. Mai important este să ne.
amintim altceva. Că a existat un război
psihologic şi unul electronic împotriva
românilor; că alegerea Timişoarei ca loc şi
a episcopului. Tokes ca erou n-au fost
întîmplătoare. Se urmărea ceva de către
cineva. Evident, iau de bunicii mei, care-şi
dorm somnul de veci în pămîntul ţării şi
nici măcar n-aii visat că pot exista servicii
secrete străine, care să-şi bage nasul în
treburile noastre..
Are cineva, astăzi, un real interes pentru
a clarifica implicaţiile serviciilor străine în
evenimentele din decembrie 1989? Evident,-
Comemorînd şapte ani de la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Comandamentul Armatei
a 4-a “TRANSILVANIA" îşi exprimă profundul regret şi compasiunea pentru familiile cetăţenilor municipiului şi
judeţului Cluj, care în acele momente au pierdut fiinţe dragi, jertfite pe altarul idealului de libertate şi prosperitate.
Folosim acest moment comemorativ pentru a transmite părinţilor, fraţilor şi rudelor familiilor îndoliate ale
martirilor Revoluţiei, ale ofiţerilor, subofiţerilor şi tinerilor ostaşi nevinovaţi care au pierii în acele zile grele,
sincere condoleanţe, pioasă amintire şi veşnică recunoştinţă, celor dispăruţi.
Dumnezeu să-i odihnească în pace şi sâ ne ajute ca, împreună, să depăşim momentele grele prin care am
trecut, iar în viitor să veghem cu toţii ca asemenea evenimente să riu mai aibă loc pe acest pămînt, apărat
cu multe jertfe de înaintaşii noştri, să luptăm uniţi pentru dreptate şi adevăr, pentru pace şi prosperitate.
Veşnică pomenire tuturor celor care şi-au dat viaţa pentru idealurile Revoluţiei din Decembrie ,1989!
Comandantul Arm atei a 4-a "TRANSILVANIA"
General de divizie Dorin GHEORGHIU
Alexandru Fărcaş
Fidel principiilor şale de nedez'minţiţ Viena, prin care,' în august 1946, ni se în Guvern, drept “răsplată” pentru-
nu vede necesară
apărător al ideii naţionale, cuprinsă şi răpea hoţeşte Nordul Ardealului, le sprijinul acordat de U.D.M.R. domnului
:în D octrina politică _a form aţiunii amintim că împotriva acestei decizii preşedinte Constantinescu, în turul al
născute'pe meleagurile preâpătimitului ^necugetate, alături de P.U.N.R. au doilea de scrutin, constituie o gravă in
A rdeal, P artidul U nităţii N aţionale protestat, deopotrivă,* liderii filialelor e ro a re , p o litică ■■ a co a liţie i
Alexandru Fărcaş,'nominalizat /
R o m ân e p ro te ste a z ă vehem ent judeţene P.N.Ţ.C.D, Sălaj, primarii şi guvernamentale. • , de'P.N.Ţ.C.D. pentru a ocupa
împotriva nesăbuinţei Guvernului de a , sătenii din Treznea şi Tp, în numele ; ■ Este o naivitate, o miopie de neiertat, fotoliul de prefect al Clujului,
numi prefecţi udemerişti în judeţele urmaşilor celor care, cu 56 de ani în să creadă cineva că astfel de măsuri ar declară că nu va accepta ca
Sălaj, Satu Mare şi Harghita, precum urmă, au căzut 'victime sub răpăitul duce la detensionarea re la ţiilo r num irea fu n cţio n arilo r din
şi su b p re fe c ţi şi d ire c to ri p en tru armelor ucigătoare, sub_ura şi tăişul interetnice, că liderii udemerişti .vor Prefectură să se facă pe. criterii
p re f e c tu rile d in B ih o r, M u reş, baionetelor honvezilor horthyşti. renunţa la ideea dobîndirii autonomiilor etnice.
H unedoara, Bucureşti, A rad,\B acău, N u m ire a 'u n o r prefecţi m aghiari, pe c rite rii e tn ice, la în călcare^
Fărcaş îşi afirmă convingerea
Cluj, Maramureş, Covasna. tocmai într-o, funcţie politică şi de Constituţiei şi a legilor ţării. Numirea că va colabora bine cu viitorul
C o rig e n ţilo r la le c ţia d u ră ş i : apărare a legalităţii în judeţe oricînd
neiertătoare a istoriei, care ne-au lăsat cu posibile tensiuni interetnice, ca şi- Biroul permanent al P.U.N.R subprefect maghiar, dar spune că
va fi atent la fiecare schimbare
pagina îndoliată de D iktatul de la acordarea unor portofolii de miniştri - ■ continuare în pagina a 6-a ~ de personal. ”Voi veghea şi'n u
v o k accep ta c a , nu m irea
Se ră re s c fu n c ţio n a rii P re fe c tu rii fu n cţio n arilo r' să se facă pe
criterii de naţionalitate” , spune
el, adăugind ca nu-şi închipuie,
Nu pentru că sînt prea să p tă m în ă de ■ lucru.' exemplele concrete care au p o litica . ad m in istraţiei totuşi; să ”se Intîmple aşa ceva”.
mulţi şi nici datorită lipsei Veniturile unora dintre ei se s ta t la baza c o n c lu z ie i p u b lice cerută de buna ; în ; ipoteza în care se va hotărî
de sp a ţiu n ecesar b u n e i' , situează sub nivelul multor domnului Boilă, dar nu are desfăşurare a activităţii în in s c rip ţio n a re a b ilin g v ă în
desfăşurări a activităţii celor femei de serviciu din alte ' cine să îi reprezinte deoarece s e rv ic iile ; • p u b lice
localităţile judeţului Cluj, viitorul
două instituţii publice aflate sectoare. Al doilea motiv îl aici nu există, plnă la această descentralizate ale judeţului. prefect nu se va împotrivi -”nu e
sub acelaşi acoperiş, (aici îşi c o n stitu ie a c u z a ţiile dată sindicat/iar conducerea Oricum , situaţia, puilor de co m p eten ţa P re f e c tu rii” ,
d esfă şo a ră a ctiv ita tea şi ■ jig n ito a re fă cu te re c e n t P re fe c tu rii, de lă d a ta fără cloşcă este din plin precizează el- apreciind însă că
se rv ic iile C o n siliu lu i -publice de domnul senator negocierii posturilor la nivel trăită de salariaţii Prefecturii o a s tfe l de m ăsură n u ' este
judeţean) ci, în principal, Matei Boilă, conform cărora c en tra l şi- lo cal, este C luj. Sperăm ca a ceste necesară. "Găsesc că nu e nevoie
două sînt motivele pentru In P re fe c tu ră ex istă o inofensivă. bulversări să nu afecteze,
de inscripţii bilingve în judeţ.
care economiştii şi juriştii c o ru p ţie de tip m afio t, Pînă acum, numărul celor n e g a tiv ’ şi in te re se le Dacă un patron maghiar va dori
pleacă (acestea sînt profesiile declaraţie ce aduce grave plecaţi este de 5, şi încă alţi cetăţenilor judeţului care vin să afişeze o firmă scrisă şi în
^care domină structura socio- ofense instituţiei publice, dar 3 sînt pe picior de ducă. "foţi aici pentru a-şi găsi soluţii < ungureşte, e treaba lui. Dar c a .
p ro fc sio n a lă în a c e a stă şi fiecărui angajat în parte. - cei ce pleacă sînt oameni de în rezolvarea m ultiplelor inscripţionarea bilingvă să devină
instituţie bugetară). Primul Salariaţii Prefecturii nu au . înaltă probitateprofesională p roblem e cu c are se obligatorie, ar fi- o prostie”,
motiv - salariile foarte mici, renunţat la a-şi face publică şi cunosc multă administraţie c o n fru n tă în ace a stă
pe care colegii lor de aceeaşi p o z iţia faţă de a m in tita publică. "Pălmaşii” spun că perioadă.
Caius CHIOREAN
b re a slă le cîştig ă în tr-o d e c la ra ţie , so lic itîn d nu au făcut şi nu fac decît V. DUMITRU continuare ?n pagina a 6-a

Preşedintele Goncz este gata

^
să se întîlnească cu preşedintele Constantinescu
Aderarea la U niunea P re şe d in ţia R o m ân iei a
să se în tîln e a sc ă cu Ungaria, să spunem la Gyula •'
Europeană reprezintă atît declarat ziariştilor prezenţi p re ş e d in te le ' E m il (cel mai important centru a l ;
pentru Ungaria cît şi pentru că i-a explicat preşedăilelui Constantinescu chiar şi în m in o r ită ţii, rom âne din
România o problemă vitală. Goncz motivele pentru care una din regiunile locuite de U ngaria n .r.) sau la
De aceea, sprijinim, pe cît UDMR a hotărît să intre în maghiari în România “a r ! B u d ap esta” . C el mai
ne stă în putinţă, intenţiile, c o a liţia g u v ern am e n ta lă:
reprezenta mai mult chiar im portant cotidian ungar
<fc integrare a României, îl ex p erien ţa in te rn a ţio n a lă
decît un gest politic: este oferă şi a lte am ănunte.
citează Agenţia Ungară de
S en ato ru l a respins
*yiri ?e ArPad ; G oncz, acuzaţiile episcopului Tokes
^ şe d in ţe le ;■ U ngariei.
demonstrează că problemele exprimarea voinţei comune”. conform cărora în UDMR a
Afirmaţia a fost făcută cu
minorităţilor au reuşit să fie Nepszabadsag redă chiar ie ş it în faţă aripa
ocazia primirii de către şeful
re z o lv a te a c o lo unde declaraţia lui Arpad Goncz, “conform istă” . “Adevărul
rtatului ungar a senatorului'
reprezentanţii acestora' s-au care nu se suprapune cu cea este că în UDMR aii cîştigat
tyorgy Frunda. După
implicat-în ‘guvernare. După , a lui Gyorgy Frunda: “ Sînt • politica realistă, rezolvările
convorbire, c,are)a fost de.,
părerea senatorului .Frunda, g ata sa mă în tîln e sc cu
lungă durată, fostul candidat
faptul că preşedintele Arpad preşedintele Constantinescu
<1'a partea UDMR l a
Goncz a precizat că este gata fie . în R o m ân ia, -fie în
 ADEVARUL.
d e C lu j AGENDA s îm b ă tă -d u m in ic ă , 2 1 - 2 2 d e c e m b rie 1996 (V )

• A jî: Calendarul ortodox'. la Sf.Iosif; Sf. Anastasia, m. daco­
Sf.Me.Iuliana; Sf.Tem istocle; români (+ 290) din Sirminum;
Calendarul greco-catolic : Calendarul, romano-catolic: +
Sf.Iuliana din Nicomedia, m. (+ Duminica a 4-a din Advent; Sf.
299). Sîm bătă d in ain te a Francisca Cabrini; Sf.FIavian, m.
C răciunului; Calendarul
.romano-catolic S f.P etru împărtăşind taina Botezului,
Canisiu, pr. şi înv.al Bis. -poartă unul din numele sacre,
• Mîine: Calendarul ortodox: pomenite mai sus.
(P ^ t e e e f o a ^ e
■ PREFECTURA,CONSILIUL
JUDEŢEAN: 19-64-16 V Hnc.-> t ’lnj C'lnj
• PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA:l 9-60-30
• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90
• PRIMARIAUIRDA: 31-31-60
■ PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01
■ PRIMÂRIA IIUED1N: 25-1548 -
• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26
• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi - ~
43-27-27
• POLIŢIA FEROVIARA’
CLUJ-NAPOCA: 1349-76
• POLIŢIA DEJ: 21-21-21 , ’
• POLIŢIA TURDA: 31-21-21
■ POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22
• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38.
• POLIŢIA GHERI.A: 24-14-14
• POMPIERII: 981 ' , Tufcscu; 22,00 Serial: Santa Barbara;
PROTECŢIA CIVILA: 982
• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 şi 19-16-70, ini. 158 :
• SALVAREA: 961
• SALVAREA CFR,-19-85-91
• INTERNAŢIONAL: 971
• INTERURBAN: 991
INFORMAŢII: ,931
• DERANJAMENTE: 921
• ORA EXACTÂ: 958 .
• REGIA "AUTONOMĂ DF.
TERMOFICARE:.
DISPECERAT: 19-8748
SCMONTENAYSA ' • ‘ ■/
I)ISPi:CI-.RAT: 41-51-71 ^ ^ >
REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL
DISPECERATE 9-63-02
• REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI
PUBLIC DISPECERAT:. 15-44-78
• S.C. "SAI.PREST" S.A. DISPECERAT;
19-55-22 ’ ' : ;
COMENZI SPECIALE PENTRU
TRANSPORT REZIDUURI:
11-10-12 ini. 132
• SC PRIVALti 743-86 . -
• DISTRIBUŢIA GAZELOR
. NATURALE:
INTER VENTII GAZE 928;
DISPECERAT 433424
• REGISTRUL AUTO ROMÂN:
Şef reprezentanţă: 43-38-10 . ;
Informaţii: 43-38-i I
Hală inspecţii: 43-38-08.
CURSE INTERNAŢIONALE
, din A utogara II:
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare
din C luj-Napoca în zilele de luni, m arţi,
jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din
B udapesta'în zilele de m arţi, m iercuri,
vineri si sim bătă la o ra 11,00.
INFORMAŢII
: A u t o g a r a I : 1 4 -2 4 -2 6 -
A u to g a ra I I : 4 3 -5 2 -7 8 -
Hrisogon şi Tcodota; Calendarul
greco-catolic: '
D um inica
d inaintea N aşterii Domnului.
Părinţii trupeşti de la Adam pînă
îi felicităm pe toţi cei care,
G U RSFM ERIENES
TAKf>M: lum-vincri
lliif.
7,55- 8,55 9,25 . 10,25
16,55 17,55 18,15 .19,15.
11,30 12,30 12,50 15,00»
*)' Sîmbătă -' priri Oradea
Preţ bilet: români - 55.000 Iei
străini - 55 dolari.
TELEFOANE: 43-25-24;
43-26-69 - p en tru externe
1) \C MU: Imii-Miicri
Buc. -> <lnj Cluj Buc.
6.0(1 7.00 7.20 X.20
19,00 20,00 20,20 21,20
l’reţ bilet; romani - 95.000 lei
. străini - 65 dolari.
Sţr.Gheorghe Doja n r.ll
• ’IELEFOANE: 19-78-06;
TEL/FAX: 19-32-21.
* * *
în zilele de 25, 26, 28, 31
deccmbric 1996 şi 1, 2, 3, 4
ianuarie - toate cursele aeriene
interne sînt anulate.
în zile le de 27 şi 30
decembrie va opera un avion pe
ru ta.Cluj-Bucureşti cu plecare
la ora 10 .20 .
P L E C Ă R I D I N C L U J -N A P O C A
■’ “ principatele direcţii '
trenuri accelerat^ rapide şi intercity
• B A IA M A R E ,SA TU M A RE
(prinD ej):14,57
•B IS T R IŢ A : 15,37
•B R A Ş O V : 1,48
•B U C U R E Ş T I(p rin Sighişoara): 4,05
(IC); 10,05; 14,41; 22,40; 23,30
(prin Sibiu -P iatraO U ): 11,48
•B U D A P E S T A : 0,30; 16.09;
•G A L A Ţ I (prin Iaşi): .8,07
(prin P loieşti - B u ză u ): 11,40
• I A Ş I : 0,20; 13,17;*21,21 ; ” m iercuri - dum inică 10 - 1 7 ; luni şi marţi:
•O R A D E A : 14,35; 19,53; 21,07
• S A T U M A R E : 4,08; 14,57:
• SIBIU: 11,48; 15,10
•S IG H E T U M A R M A ŢIEI: 5,55
• TIM IŞOA RA (p rin A lba Iulia): 5,46;
(p rinO radea) : 14,35; 16,22; 22,47
•T ÎR G U M U R E Ş : 1 6 ,1 5 ; 20,29
• IN T E R N A Ţ IO N A L C R A C O V IA :
9,16
t
•IN F O R M A Ţ II G A RÂ : 952
, A G E N Ţ II D E V O IA J C F R
•IN F O R M A Ţ II: 43-20-01 (intern)
. 19-24-75 (internaţional)
BIBLIOTECI
■ B .C .U . " L u c i m B la g » ” ( s tr a d a
C lin ic ilo r 2 ): O r a r : z iln ic : 8 -1 2 ,4 5 ;
13,30-20,00; siaibăta: 8-13,30; duminica:
închis.
■ B ib lio teca ju d e ţe a n ă "OCTAVIAN
G O G A ” : SECŢIA A DU LŢI (P -ţa Ştefan
ce l M are n r .l ) , O RAR: lun i-v in eri; 9 -
1 9 ,4 5 ; v in e r i: 9 - 1 7 ,4 5 ; s îm b â ta şi
dum inica - închis. SECŢIA C O PII (P-ţa
Ştefan cel M are n r.l), ORAR: luni-joi: 9-
1 9 ,4 5 ; v in e r i: 9 - 1 7 ,4 5 ; s îm b ă tă şi
d u m in ic a - în c h is . F IL IA L E (Z o rilo r,
“ M ănăştur, M ărăşti, G heorgheni), ORAR:
luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri:
■9 -1 4 ,4 5 ; sîm b ă ta-si d u m in ica - închis,
S A L A D E : L E C T U R Ă ( S tr. M.
K ogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri:
9 -1 9 ,4 5 ; sîm b ătă: 9 -1 3 ,4 5 ; d u m in ica -
în c h is . M E D IA T E C A ( S tr . M,
■Kogălniceanu. n r.7), ORAR: luni-vineri:
9 -1 9 ,4 5 ; sîm b ătă: 9 -1 3 ,4 5 ; d u m in ică -
în c h is . CENTRUL- DE
D O C U M E N T A R E E U R O P E A N Ă SI
IN F O R M A Ţ II C O M U N IT A R E
L O C A L E ( S tr . K o g ă ln ic e a n u n r.7 )
O RAR: lu n i-v in e ri: 9 -1 6 ,0 0 ; sîm b âta-
d u m in ic a : în c h is . F IL IA L A
EC O N O M IC O -JU R IM C Â (Str. Einstein
n r., 14), O R A R : lu n i, m ie rc u ri: 8-1 5 ;
m a rţi; jo i : 1 3 - 1 9 ,4 5 ; v in e r i: 8 -1 3 ;
sîm bătă, d u m in ica închis.
■ B ib lio te c a A cad em iei (s tr a d a
K o g ă ln ic e a n u 12 - 14). O rar: lu n i -
sîm bătă 8 ^ 12.45; 1 4 - 1 8 .4 5 ; duminică:
închis
■ B ib lio te c a G e r m a n ă ( s tr a d a
U niversităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi,
1m ie r c u r i» jo i - 1 2 -1 6 ; v in e ri - 10-16,
sîm bătă-dum inică - închis.
■ B ib lio te c a A n ie ric a n â ( s tr a d a
U niversităţii 7 - 9). Orar: lu n i - vineri 12
’- 16 .. : ' r-
■ B iblioteca B rita m c ă (strad a AvTam
Iancu 11). Orar: luni, m iercuri: 14 - 19;
m a rţi, jo i, v in e r i: 9 - 14; s îm b ă tă şi
duminică: în ch is
■ BibNoteea "H eltai" (strada Clinicilor
18). Orar: ziln ic 1 0 - 1 8 ; sîm bătă: 9 -1 3 ;
dum inică: în c h is '
■ ■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin
(ştrad a K ogălniceanu 7 - 9 ) ..Orar: marţi:
18 • 19; jo i 1 9 - 2 0 . S
■ Biblioteca C entrului C ultural Francez
(strad a I.I.C. B rătianu 2 2 ); s-a redeschis
d in 18 noiem brie; O rar 10-19.
■ Biblioteca C entrului C ultural G ernctn
" H erm an n O b e r th ” ( s tr .
M em o ran d u m u lu il 8). Orar: Iutil, in.'irţi.
m iercuri, jo i: orele 16-20.
B ib lio te c a " V a le r i u B o lo g a ^ a
U niversităţii d e M edicină şi Farmacie{Str.
A vram Iancu 31 ); Orar: luni-vineri 8-20,
sîm bătă 8 1 3 ,.dum inica: închis. -
■ Biblioteca S oros Cluj (str. Ţebei nr.
21). Orar: luni 12-19,30; m arţi, m iercuri
şi joi: 10-19,30, sîm bătă: 10-14. Ştiinţe
sociale şi com portam entale.
■ M uzeul N aţional de A rtă (Piaţa Unirii
3 0). Orar: ziln ic 10 - 17; luni şi marţi:
închis . '
■ M u zeu l N a ţio n a l de A rtă , S ecţia
. "D oniţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar:
închis ' . . ; 1996. 20 - 21 dec.: Ace Ventura
■ M u zeu l N a ţio n a l d e I s to r ie a
T ran silv an iei (stra d ă G. D aicoviciu 2).
Zilnic, inclusiv duminica:' 10 - 16; luni
închis. •.
■ M uzeul E tn o g rafic al Transilvaniei
(str. M em o ran d u m u lu i n r.2 1 ): d eschis
ziln ic în tre orele 9-1 6 , luni închis.
■ G aleriile "B astion" (Piaţa Ştefan cel
M are 5). Luni - vineri: 9 - 1 7 ; sîm bătă şi
dum inică:-închis
■ Muzeul m em orial “Em il Isac” (strada
E m il Isac 23). Orar: m iercuri-dum inică
13-17; luni şi m arţi închis.
■ Muzeul Zoologic: ziln ic între orele 9-,
15; sîm bătă şi dum inică între orele 10-14.
............— ;— :---------:-----------------------^
Sîmbătă, 21 decembrie 22,45 Tradiţii; 23,15 Săptămîna relaţiile ei cu românii; 17,30 A do©
P ro g ram u l 1: 7,00 Bună sportivă; 23,45 Alfa şi Omega. ,alfabetizare; 17,45 Star Trck; 18,35
dimineaţa... de la Iaşi; 8,50 Şapte note Interferenţe spirituale; 0,15 Colecţia Tragerile Ltto; 18,45 Lumea şi noi;
fermecate - emisiune pentru copii; ,fragil”. 19,15 Robingo; 20,00 Actualităţi;
9.50 Serial: Drumul spre Avonlea; PRO TV: 7,00 Desene animate; 20,40 Revo-luţie şi democraţie: 1989
10,40 Matineu muzical; 11,25 Pas cu -9,30 Serial: Flipper; 10,00 Serial; - 1996; 21,20 Film: Marciano(SUA
pas - emisiune de ştiinţă; 12,15 Aventurile lui Brisco County;' 11,00 1979); 23,00 Filmele săptămînii-
Ecranul; 13,05 Pleiade. Repere Film: Locotenentul Bullit (r); 12,55 23.05 MTV. 3 from 1; 23,35
istorice. Decembrie 1989 - Decembrie Ştirile Pro Tv; 13,05 Film: Veronica Actualităţi; 23,50 Serial: Setea; 0,35
1996; 14,00 Actualităţi; 14,10 Tumul (România 1973); 14,30 Baschet NBA Avanpremieră; 0,45 Noc-tunia lirici
Colinde, colinde ...
Babei; 18,40 Mapamond; 19,10 Action; 17,45 Lumea Iii’ Gaiţă; 18,00
Teleenciclopedia; 20,00 Actualităţi; Serial: Seaquest; 19,00 Te uiţi şi Programul 2 : 7,00 5x2. Magazin
20.50 Serial: Giulgiu pentru'o cîştigi!; 19,3Q_Ştirile Pro Tv; 20,00 duminical. Program al Studioului
privighetoare; 21,50 Super Karaoke Film: Totul de vînzare (SUA 1992); TVR Iaşi; 13,00 MTV Greatest Hits;
show Why Not; 22,55 Actualităţi; 21,55 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: 14.00 Film: Zvonuri (Italia 1990);
23,10 Serial: Perla Neagră; 23,55 Ion Crimă cu premeditare; 23,00 Serial: 15,45 Serial: Alejandra; 16,35
Dolă-nescu şi invitaţii săi. Selecţiuni Nemuritorul; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Descoperirea Planetei: Vaticanul;
din concert; 0,40 URSUS - Music Sport la minut: ştiri sportive; 0,30 17.05 Antologie Beatles; 18,05
Alive: Iris - Luna plină. Erotic Show (film erotic, II); 2,00 Oglinzi paralele; 18,50 Serial: Santa
Programul 2: 7,00 Întîlnirea de Teleshoppirig; 2,30 Serial: Seaquest Barbara; 19,35 Serial: Puterea,
sîmbătă. Program al Studioului TVR (r); 3,15 Serial: Crimă cu premeditare pasiunea; 20,00 Maeştrii teatrului
Cluj-Napoca;"12,00 MTV Disco (r); 4,00 Serial: Nemuritorul (r). . românesc. Telerecital Dorin Varga;
Dance; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Duminică, 22 decembrie 21.00 TVM. Mesager; 21,30 Fotbal
Est Meridian Magazin de sfirşit de P rogram ul 1: 8,00 Buriă Campionatul -Italiei; 23,15 Gala
sâpţămînâ. Program al TVR Iaşi; dimineaţa!; 9,00 Surprize de Crăciun; laureaţilor atletismului mondial.
15.50 Desene animate: Babar, 16,20 10,00 Serial: Acesta este William; PRO TV: 7,00 Desene animate;
Serial: Alejandra; 17,10 Itinerare 10.30 Lumină din lumină; 11,30 9.00 Supşr Abracadabra;Tilm serial;
spirituale. Olimp (I); 17,40 Serata Melodii populare; 12,00 Viaţa satului; 11.00 Film: Poveste Iară sfirşit (film
muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe 13.30 Serial: Visînd la Jeannie; 14,10 pt. copii, Germania 1983); 13,00
campion !; 21,00 TVM. Mesager; Poşta TV; 14,20 Gala laureaţilor spor­ Serial: News Radio ; 13,30 Serial:
21,30 Autograf pentru prezent. Victor tu lu i românesc; 17,00 Drumuri Legea lui Shannon; 14,30 Serial: Stan
americane: Marillyn Monroe şi şi Bran; 15,00 Lumea filmului; 15,30
Fotbal II Calcio; 17,45 Faţă-n faţă cu
B-dul 21 Decembrie nr.4, orar Iţie Şerbănescu (talkshow); 18,30
FARM ACII 9-14, Farmacia ”Certa”, str. Clă-
bucet nr.5 (Mănăştur), telefon
Serial: Beverly Hills; 19,30 Ştirile Pro
Tv; 20,00 Film: Scarlet (III); 21,50
16-47-37, orar 8-14; duminică, Tragerea Lolo Special 6/49, Noroc;
Farmacii de serviciu: sîmbătă,
^22 dccem bric: F arm acia nr.3
21 decem brie: Farm acia nr.3 21,55 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial:
“Hygieia Aesculap”, P-ţa Mihai “Hygieia Aesculap”, P-ţa Mihai Central Park West; 23,00 Serial:!
Viteazul nr.36, telefon 13-03-64, Viteazul nr.36, telefon 13-03- Verdict: crimă!; 0,05 Sport la minut?
orar 8-20, Farmacia n r.l, P-ţa 64, orar 8-20, Farmacia nr.l, P- ştiri sportive; 0,30 Fotbal II Calcio)
Unirii nr.37, telefon 19-46-06, ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, (rez.); 1,00 Fotbal II Calcio; 2,30Fajă-|
o rar 8-14,- F arm acia nr.5
o ra r 8-14, F arm acia nr.31 n faţă cu Ilie Şerbănescu (r); 3,151
”B alsam u m ”. .C art.M ărăşti “Clematis”, Piaţa Unirii nr.10, News Radio (r); 3,45 Serial: Legea
BI.R3, telefon 41-25-99, orar 8 - telefon 19-13-63* orar 8-20. lui Shannon (r); 4,30 Film: Poveste
Farmacii cu ; serviciu
13, F arm acia nr.32, Cart., fară sfirşit (r):
permanent'. F arm acia,
Mănăştur Comp 1. Flora, telefon R e d a c ţia n u îş i a s u m ă respm-
’Corafarm”, str. Ion Meşter nr.
16-18-88norar 8-13, Farmacia sabiUlatea pentru schimbările inlervaiilt
”Zea”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 4, telefon 17-51-05! : in program ele posturilor de televiziuni.
19-75-96, orar 9-15, Farmacia / Garda de noapte: Farm acia
nr:5 “ C lem atis” , Piaţa Unirii nr.-3-“Hygieia Aesculap”, Prţa ALIANŢAAKTISUIGID
nr.10, telefon l9-13-63, orar Mihai V iteazul nr.36, telefon 1 i
13-03-64, orar 20-8.
LI FELINE
8-20, Farm acia "Terrafarm ”,
Sufletul nostru Iadispoziţia
dumneavoastră. Telefonul
sala A: Dragonul dc aur - SUA
de noapte, telefonulviejii.
(13; 15; 17; 19); sala B:
Diabolicele - SUA (13,30; 15,30; 41 4163
20 - 26 D E C E M B R IE 17,30)' * FAVORIT - E raser - Z i l n i c înti-c o r e l e 20-24.
. REPUBLICA - Un liceu SUA (11; 13; 15; 17; 19). > -
periculos - SUA - premieră (10; Notă: Toate cinematografele vor POLICLINICA
12; 14; 16; 18; 20) * VICTORIA - funcţiona în ziua de 24 dec. 1996 INTERSERVISAN
20 decembrie 1996 - 2 ianuarie numai dimineaţa, ultimul spectacol str. l’ascaly nr.5, cart Gheorgheni
1997: Cele mai vizionate filme fiind la ora 14. în 25 dec. 1996
INTERNE • CARDIOLOGIE NEU5D-
distribuite în România în anul cinematografele vor fi închise.
LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­
TURDA: FOX - Phenomenoh
NOLOGIE • REUMATOLOGIE •
- Un nebun în Africa - SUA (11; - SUA; TINERETULUI. - ECOGRAFIE•ALERGOLOGIE • DER­
13; 15; 17; 19); 22-23 dec.: Ziua Blestemul gemenilor - India.
MATOLOGIE • CHIRURGIE •
independenţei - SUA (11; 13,30; DEJ: ARTA - Cocoţatul de la 1ORTOPEDIE • O.RL. •
16; 18,30); 24-26 dec.: Desperado Notrc Dame - SUA - premieră; OFTALMOLOGIE •
-SUA (11; 1?; 15; 17; 19); 27-25 Viaţa în roşu - SUA - premieră. GINEC0L0GIE*0NC0L0GIE
dec.: Moarte instantanee - SUA C ÎM PIA T U R Z II: PEDIATRIE «UROLOGIE
(11; 13; 15; 17; 19); 29-30 dec.: MUNCITORESC - Diabolicele - ACUPUNCTURA
Asasini - SUA (11; 13,30; 16; SUA; Jack - SUA. LABORATOR
18,30); 31 dec.-2 ian.: Minţi GHERLA: PACEA - Tipu’ dc (Biochimie - Bacteriologic Imunologic
periculoase- SUA(11; 13; 15; 17; la cablu - SUA; P rofesorul Parazilologie Determinare Kh - Tesle
19) * ARTA-Sabrina-SUA(11; trâznit - SUA. de.sarcină - Ântigen HBS - Elisa Teii
13,30; 16; 18,30) * MÂRÂŞTI - Examinări citologice pentru depistarea
cancerului de col uleriu - Investigaţii
pentru sterilitatea feminină şi masculină)

RADIO CLUJ 18.00 A propos, redactori Stela

Maria Rareş şi Sergiu AIcx. 20,00
13,00 Contact Politic - realizator; Recomandări TV, Informaţii
Roxana . N iculescu Costei. diverse). 8,00-11,00 Azi în Cluj-
Teatrul Maghiar ZILNIC, inclusiv DUMINICA
orele 7 - 21

. Sîmbătă,'21 dccembric: 6.00

Din grădina cu flori multe, muzică
populară la ccrere, prezintă Florin
Emisiune de comentariu politic. Napoca (Contact trafic, Anunţuri de Stat Medic de gardă: orele 21 - 7
Rezervare, consultatll
13,00-13,30 Contact Film - utilitare, .Agenda culturală,
Bună dimineaţa, vâ spune Florin
Zaharcscu. ' lOjOO Program
Muntean. 21,50 Buletin dc ştiri. realizator Liana Stanciu. Horoscop şi Aniversări, Cursul Cluj-Napoca ^ la teL 41.41.63. ’
22.00 închiderea programului. Prezentarea ' ' ; premierelor valutar). 11,10-11,15 Fir direct cu
muzical, redactor Gelu Furdui.- prezintă:
11.00 Radioconexiuni. 13,00
săptămînii, comentarii de America - realizator Aurelia
Duminică, 22 decembrie,
S.C. Dental ROVfl-
' ‘ Sîmbâtâ, 21 decembrie specialitafe, recomandări, Boriga. Actualitatea ”de peste
Radiojurnal. 13,15 Program-
C ontact ştiri: •' interviuri, extrase din coloanele ocean” în prezentarea corespon­ ora 17: Csongor şi Tunde. S0C0L0V
muzical. 13,30 Magazin european, Calea Moţilor 1 0 6 , ap.5
rcdactor Traian Bradca. 18,00 7,30-' 19,30 sonore ale filmelor. 16,00-19^00. dentei noastre din Los Angeles.
T ra ta m e n te
Top 50 - realizator Cristian 19.00-21,00 Scara la Cluj-Napoca
-Întîlnire în B ab ilo n , redactor
Stana Scvianu. 20,00 Din grădina Scnebli. Clasamentul săptâmînal al (muzică, divertisment, 19:30
celor mai bune 5 0 -dc noutăţi :Retrospectiva evenimentelor
Opera s to m a to lo g ic e complexe:
> terapie
cu flori multe, muzică populară e x c e p ţia
la ccrere, prezinlă Codruţa Aron 18,30) Buletinul de ştiri B.B.C. m uzicale, alcătuit pc b a z a ' săptămînii la Cluj). 21,00-22,00 M aghiară >protetică (ceramică)
> chirurgie (rezecţii, implanta)
Vîrtic. 2 2,0 0 închiderea World Service la ora i 8,00. -5,00; scrisorilor primite de la ascultători. Agenda sportivă - , realizator p rezin tă sîm b ătă, 21
8.00 Bună dimineaţa, România! ■19,00-22,00 Seara la Cluj-Napoca Ramona Mânzat (informaţii Program ări la tel.: 4 3 0 0 2 8
programului. decem jiric, ora , 18,30:
(muzică, divertisment supcr-weck- Zilnic o r a r : 9 -1 9
Duminică, 22 dccembric: 8,00 (Sport, Horoscop, Aniversări, sportive şi invitaţi din peisajul S p ă rg ă to ru l de nuci.
cnd). 22,00-5,00 Party AII The s îm b ă tă 9 -1 4
Din grădina cu flori multe, Meteo, Curs valutar, Remember, sportului clujcan). 22,00-24,00 P rem ieră .’ A bonam ent Pentru studenţi, pensionari,
rcdactor Florin Muntean. 9,00 Dor Recomandări TV, Informaţii Time.■Program dc discotecă.., la Sport wcck-end - realizator „Ruzitska” . ■ şom eri, reducere 2 0 %.
călător prin Transilvania, redactor ‘ diverse, 7:45 Revista Presei Radio Contact şi multe surprize!!!. Alexandru Ghcorghiaş. (în cola-
Florin Muntean 9,50 Ziilibet dc . Centrale), 8,00-14,00 Azi în Cluj-' Duminică, 22 dcccmbric ’ borarc cu "Sportul Românăsc” -
soare, rcdactor Alia Iluţanu. Napoca (8:10 R evista Presei
10.00 Apărătorii gliei transilvane, Locale, Contact trafic, Anunţuri
Contact ştiri: 7,30-19,30 ( d ă
oră în oră, .cu excepţia 18,30)
rctrospcctiva săptămînii sportive,
rezultate şi comentarii, invitaţi de Opera
redactor mr. Sergiu Vilalian U tilita r e , Agenda culturală,
Vaida. 10,30 Diligcnţa de Bizanţ, Horoscop şi Aniversări, Cursul
Buletinul dc ştiri B.B.C, World ’/ s c a m â din lumea sportului).
Scrvicc la ora i 8,00. 5,00-8,00 24.00-1,00 Legende Rock -
Română PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARU
rcdactor Florin Săsărman. 11,15 valutar). 11,10-11,25 Contact Bună dimineaţa, România! (Sport, realizatori- AIcx Rcvenco şi Cris­ ■prezintă d u m in ic a ,- 22 Dr. ANGELACĂLUGĂRI)
Mărturii 22 Decembrie, rcdaclor AUTO (în colaborare cu AUTO- Horoscop, Aniversări',' Mctcti, tian Dicianu . Emisiune dedicată S tr . P rah o v ei nr. 11
decem brie, ora I9: B alul (lîngâ bistrica Bob)
Cornel Udrcâ. 13,00 Radiojurnal. PRO/AUTO-PIAŢA). 12,50- Curs valutar, * Rem ejiţbqj,, • marilor nume ale rock-ului. operei. Tel.: 42,56.18: tel/fax:19.14.68
'« r t ) ,
 (T ) s îm b ă tă -d u m in ic ă , 2 1 - 2 2 d e c e m b rie 1 9 9 6
AFP
E g ip t e n ii
a c e s t a “ u lt im u l
r e v e lio n ” d in a in t e
d e a n u l 21100
in următorii trei
ani revelionul va
cădea în luna
Kainadanului
E giptenii sîn t în febra
pregătirilor pentru ultimul lor
revelion de dinaintea anului
2000, deoarece în următorii trei
ani ziua de 31 dccembrie va
cădea în luna de post musulman
aRamadanului, cînd chiar şi cei
mai p u ţin pioşi se abţin să
consume alcool, cel puţin în
public: '
“Anul acesta, fiecare doreşte
sâ strălucească la maxim şi să
petreacă o seară excepţională”, a
declarat Johniiy Zahra, patron al
navei “Le Pacha”, ancorată pe Nil
în centrul oraşului Cairo, care
aşteaptă să găzduiască aproape
1:200 de persoane în noaptea de
revelion în cele trei restaurante
ale vasului său.
Zahra se teme că acei clienţi
care veneau de obicei special
pentru n o ap tea de rev elio n ,
îndeosebi cei din Iordania, din
Liban şi din Siria, se vor îndrepta
în aceşti trei ani “secetoşi" spre
Grecia, Cipru său Turcia. “Aceşti
turişti nu v o r mai veni timp de
trei ani, deoarece petrecerile vor
fi cu siguranţă interzise şi mulţi
egipteni v o r pleca în străinătate”,
s-â plîns el. Zahra crede totuşi că
turiştii'occidentali vor veni în
continuare. “ L or nu le este
interzis să consume alcool, iar
ospătarii le v o r servi whisky fără
prejudecăţi, ceea ce nu ar face
cu un client egiptean sau arab”,
a a firm a t el. în tim pul
Ramadanului consumul de alcool
este in te rz is eg ip ten ilo r,
musulmanilor sau creştinilor, dar
este perm is străinilor, inclusiv
arabilor
musulmană.
dc confesiune
: •
Marile p a l a t e din Cairo au
stabilit un calendar încărcat de
festivităţi. Serbările au început la
4 decembrie şi continuă toată
lasa pentru a culmina apoteotic
la 31. Preţul pentru o seară de
revelion în asemenea palate este
înjur de 1.000 lire egiptene (340
dolari) de persoană, preţ care nu
include şi băuturile. Aici sînt
aduse cele mai celebre
dansatoare, ca Fifi Abdou sau
Dina, care vor încasa între 30.000
şi 60.000 de lire în seara
respectivă pentru o apariţie care
rareori depăşeşte un sfert de oră.
Un diplomat occidental a arătat
ca nu a fost niciodată atît de
solicitat de prietenii săi pentru
a-i aproviziona cu băuturi
alcoolice. “Nu este o problemă
de bani, ci magazinele care vînd
şampanie şi vinuri devin rare din
cauza islamizării galopante a
societăţii şi nici nu au întotdeauna
vinuri alese”, a explicat el.
“Cred că femeile vor alege
anul acesta o îmbrăcăminte mai
sexy decît de obicei, dcoarece nu
vor mai avea o asemenea ocazie
. in următorii trei ani” a afirmat
^am na Hanan, proprietară a
Mui magazin, prezentînd o rochie
<le la casa Dior de 19.000 lire
(5.600 dolari), ceea ce înseamnă
aproape salariul mediu , pe zece
ani al unui funcţionar egiptean.
ROZA VINTl/R/LOR g fle C l u i
A FP
Uh arheolog încearcă să descopere secretul Intîrzierii dezvoltării
tehnologice a Egiptului faraonic
G raţie u n u i s p rijin european, un (Austria), Şcoala Naţională Superioară de vecine” din Mesopotamia, Anatolia sau Imperiu, în 2300 şi 2000 î.e.n., cu aproape
arheolog francez speră să rezolve unul din Chimie din Paris, precum şi de cen tru l; M area E gee, a su b lin ia t expertul. 500 de ani mai tîrziu decît la vecinii săi.
misterele Egiptului faraonic: care este com un de c ercetări al C o m unităţii “Progresul, tehnologic s-a realizat deseori “ Primele obiecte din fier au apărut în
motivul pentru care, după un început Europene şi de laboratorul Valectră al cu un decalaj de mai multe secole, iar perioada Noului Imperiu, dar ele au rămas
răsunător, această civilizaţie strălucită a companiei “Electricite de France”. uneori de o jum ătate de m ileniu”,- a rare şi preţioase”, a notat în continuare
rămas apoi în mod constant în,urmă, în “în perioadă predinastică şi la începutul adăugat cl. . Wuttmann. Un pumnal din fier descoperit
ceea ce p riv e şte dezv o ltarea , ei VV echiului Im periu, adică la sfîrşitu l Rămas multă vreme neobservat, feno- în m orm întul.lui Tutankhamon demon­
tehnologică. mileniului IV î.e.n., cît şi în decursul unei ' menul a apărut mai clar odată cu evoluţia strează valoarea acestui material nou pen­
în total, un milion de ECU (aproximativ , mari părţi a mileniului III î.e.n., Egiptul a ‘ cercetărilor, în special cu interesul crescînd tru acea epocă, aşa cum s-a întîmplat cu
1,26 milioane de dolari), furnizaţi p e . cunoscut un enorm progres tehnologic”, a din ultimii 20 de ani, faţă de istoria 3400 de ani mai tîrziu cu aluminiul din '
jumătate de Comisia Europeană, vor servi d e c la ra t W uttm ann. A stfel, prim ul tehnicilor. Astfel, în domeniul construc- care era confecţionat un serviciu de cere­
timp de trei ani pentru a îmbunătăţi analiza, monument de piatră cunoscut - prima ; ţiilor, Egiptul s-a . limitat la fabricarea monie al împăratului francez Napoleon al
m etalelo r a n tic e - ex p lică M ichel incintă din D joser, S a q q a ra h : - este mortarului din ipsos aproape pînă în epoca IlI-lea. “Dar nu se ştie dacă pumnalul este
Wuttmann, directorul Laboratorului de construit din bucăţi întregi de dimensiuni romană, în timp ce mortarul din var, din fier meteoric sau un obiect de import ‘
restaurare al Institu tu lu i Francez, de enorme, iar faianţa a fost produsă foarte rezistent la apă şi posedînd caracteristici' . din Anatolia”, a declarat Wuttmann. Adus
Arheologie Orientală (IFAO) din Cairo. devreme. “Dar ulterior tehnica a rămas mecanice mai bune era utilizat în Mesopo- de hiesoşi în timpul invaziei lor din anii
Pus în a p licare la încep u tu l lunii aproape identică pînă în epoca romană, tamia începînd din mileniul III î.e.n. De 1700-1600, fierul nu a devenit utilizabil
decembrie şi coordonat de IFAO, proiectul jncepînd cu dinastia a IV-a, spre'sfîrşitul asemenea, trecerea la utilizarea cuprului în E gipt decît spre sfîrşitul primului
e ste, de a sem en ea, fin an ţa t . de Vechiului Imperiu, Egiptul devine foarte n a tu ral sau o b ţin u t după je d u c e re a mileniu î.e.n. şi cu adevărat de uz curent
laboratoarele de chim ie analitică ale conservator, toate tehnicile noi pătrund x ^ e re u rilo r cu aliaje cupru-arsenic s-a spre 700-600 î. Ch., aproape în acelaşi
universităţilor din Anvers (Belgia) şi Viena aici foarte tîrziu comparativ cu civilizaţiile făcut în Egipt către sfîrşitul Vechiului timp ca în Europa Occidentală. ■
I AFP AFP
A m e r ic a zato/Focare de gherilă în Peru, Columbia ş i Mexic Industria
R u s ia :
Spectaculoasa luare de'
ostatici la .reşedinţa
Cu acordul de pace'care preşedintelui Alberto Fujimori, în primul rind din contribuţiile
urmează să fie semnat la 29 pînă la luarea de ostatici din 17 revoluţionarilor, răscumpărările
automobilelor
ambasadorului Japoniei în Peru
a 200 de diplomaţi şi oameni
politici, Ia 17 decembrie, elimină
decembrie în Guatemala, se va decembrie, “pe calc de pentru ostatici şi controlul
încheia ultimul,din seria de dispariţie”, după arestarea în mai traficului de droguri. Potrivit
conflicte care s-au soldat cu 1992 a conducătorului fondator > unei surse oficiale columbiene,
îsi caută salvarea
*
ipoteza de o sută de ori reiterată
de Lima ă “morţii anunţate,, a
circa 250.000 de morţi în Ame­ Victor Polay Campos, alias aceste grupări reunesc circa
rica Centrală. în 1992 acordurile “comandantul Rolando”. 17.000 de oameni şi au primit,
în deschiderea
gherilei în Peru.
Această ţară, împreună cu
de la San Salvador au pus capăt - Sen der o <: Luminoso în 1995, echivalentul a două
celor 12 ani de război civil şi (maoistă), principalul grup de miliarde de dolari din contribuţii
spre investiţiile
Columbia vecină şi într-o mai
mică măsură cu Mexicul, rămîne
victoria Violettei Chamorro la gherilă din Peru, a început în şi răscumpărări şi 900 milioane
alegerile prezidenţiale din ’90 în 1980 un război popular care de dolari din traficul de droguri.
Mexic - în statul meridional
străine
departe (te procesul de pacificare Nicaragua a stins războiul dintre ' s-a soldat cu mai multe zeci de
Pentru a evita falimentul cu care este
- accelerat de la sfîrşitul “contras” şi sandinişti în această mii de morţi. “Sendero Chiapas, Armata Zapatistâ de
ameninţat de către guvern, VAZ, primul
războiului rece - remarcat pe ţară. în anii ’80, căderea Luminoso” este considerată Eliberare Naţională (AZLN,
constructor.din ţară; fabricant al celebrelor
continentul sud-american în dictaturilor în Argentina, - astăzi ca fiind foarte diminuată indigenă) a apărut în 1994, sub'
automobile "Lada”, a fost nevoit să promită
ultimul deceniu, Brazilia, Chile şi Uruguay a şi, potrivit experţilor, nu mai; forma unei noi gherile, condusă
că va realiza în două luni o creştere de
Luptele de gherilă au luat permis instaurarea păcii interne poate pune în pericol stabilitatea de un lider carismatic,
capital echivalentă cu 50 la sută din
amploare în mod considerabil în în aceste ţări. în Venezuela, s-a ţării. Fondatorul său, Abimael; ; comandantul adjunct Marcos. El
capitalul actual şi să se angajeze să caute
America, Latină începînd din revenit la democraţie din 1969, Guzman, alias “preşedintele afirmă că nu vrea să pună mîna
1962 odată cu preluarea puterii cu prilejul primului mandat. al Gonzalo”, a fost arestat în 1993.' pe putere, ci doar să trezească
un "investitor strategic” extern.
de către Fidel Castro în Cuba. preşedintelui Rafael Caldera.
r Guvernul,^ care a ameninţat VAZ cu
Columbia -. Forţele Armate conştiinţa naţionali împotriva
Izolată şi supusă .unei blocade Iată care sînt principalele Revoluţionare din Columbia lipsei de democraţie şi a închiderea din cauza datoriile acumulate,
comerciale severe de către . mişcări de gherilă încă active în (FARC comunistă), create în exploatării populaţiei indigene, de circa două miliarde, a evocat numele
Statele Unite, puterea cubaneză America Latină. urmă cu 40 de ani, şi Armata de în 1996, în statul Guerrero (sud- societăţilor constructoare de automobile
a acordat sprijinul său Peru - Mişcarea revoluţionară Eliberare Naţională (ELN, vest) a apărut o altă grupare - BMW, Ford sau Opel pentru rolul de
majorităţii mişcărilor Tupac Amaru (MRTA) era , guevaristă) îşi bazează puterea, Armata Populară Revoluţionară salvator, fără să ofere însă garanţii. Fiat,
revoluţionare din regiune. considerată de guvernul pe o finanţare solidă, provenită' (EPR, guevaristă). ■ care a participat la. lansarea VAZ în anii
60’ şi al cărei nume fusese anterior citat,
SS1II A F P , ' r , Interviu acordat de Aleksandr Tkacenko, prim- a dezminţit faptul că este interesată.
adjunct al preşedintelui Radei Supreme a Ucrainei, AZLK, al doilea producător rus de
islamiştiiseaflăpeopoziţie ziarului "Nezavisimaia Gazeta" cilindre mici după VAZ, îşi caută, la rîndul
său, salvarea într-o alianţă cu Renault.
deforţăînTurcia Cooperarea economică ucraineano- Dar şi în acest caz, dacă ruşii au prezentat
o vreme problema ca rezolvată, afirmînd
câ întreprinderea va începe de anul viitor
D up# şase luni de lă venirea lor la.p u tere, rusă este utilă ambelor tărl să producă "M egane”, francezii, au
islamiştii din Turcia se află pe o poziţie de forţă pe “Nezavisimaia \ Gazeta”: ’ Ucraina trebuie să participe activ ia subljniat că lucrurile se află doar în stadiul
eşicherul politic al ţării, în timp ce relaţiile dintre A leksandr N ikolaevici, de ce cooperarea economică, comercială, de negocieri. Cu atît mai mult cu cît AZLK,
autorităţile de la Ankara şi Europa se degradează, rap o rtu rile ruso-ucrainene se financiară cu ţările CSI, şi este ale cărei datorii se ridică la circa, 450
cele două fenomene nefiind. decît indirect legate. d ezvoltă, doar la nivetul . civilizat sâ fie aşa. milioane de dolari, trebuie să se prezinte
Accesul la- guvernare al Partidului Prosperităţii structurilor executive? Numeroase - Parlamentarii ruşi afirmă că la 10 decembrie în faţa tribunalului
(Refah), condus de Necmettin Erbakan, a reprezentat aspecte ale rela ţiilo r d in tre acordurile privind Flota Mării falimentelor. Primăria Moscovei doreşte să
evenimentul anului în Turcia, chiar dacă el trebuie .Moscova şi Kiev depind de Negre, chiar dacă vor fi semnate participe la capitalul AZLK cu 60 la sută
să împartă puterea cu Partidul Căii Juste (DYP, de p arlam entari, ’care reprezintă la Kiev de Viktor Cernomârdin, na
- partea deţiijută în prezent de stat - şi
dreapta), al lui Tansu Ciller, După 73 de ani de Ia interesele popoarelor.. ' vor fi ratificate de parlamentul rus.
Al. Tkacenko: La 9 decembrie Care este poziţia Radei Supreme? pianul său de "redresare” se bazează, şi
întemeierea republicii laice de către Kemal Âtaturk,
postul de premier este ocupat, de reprezentantul 1991, Ucraina a fost iniţiatoarea Va fi ad o p tat un astfel de pe o colaborare cu Renault, mai întîi prin
unui partid antioccidental, a cărui ideologie se creării CSI, iar peste două zile ă .document? motorizarea actualului model de bază
bazează pe reîntoarcerea la Islam. ,ratificat acordul de creare a CSI. Au îh primul rind, nici noi, nici ”Moskvici” înainte de a trece la producţie
Erbakan a ajuns la putere la jumătatea primului trecut, însă cinci ani şi Ucraina nu a parlamentarii ruşi nu cunoaştem de "Megane”. ,
an al uniunii vamale dintre Turcia şi UE, intrată în intrat în Adunarea Interparlamentară conţinutul acestui acord. Dar .dacă Directorul Comitetului pentru falimente,
(AIP) - organismul interstatal al CSI, vom. ratifica acest docnment,
vigoare la 1 ianuarie şi căreia i s-a opus puternic Piotr Mostovoi, şi-a exprimat "marea sa
unde parlamentarii analizează înseamnă că -1 vom sprijini pe
pe cînd se afla în opoziţie. Bilanţul acestui prim an prudenţă” faţă de planul Primărie capitalei,
problemele care îi interesează pc toţi, preşedintele Ucrainei -respectind,
este negativ din punctul de vedere al autorităţilor subliniind că numai declararea falimentului
pentru ca apoi, în cadrul statelor lor bineînţeles, interesele noastre
de la Ankara. Industria acestei ţări âre de suferit, ar permite salvarea AZLK, care n-a produs
să iniţieze pregătirea legilor naţionale. :
după cum s-a prev ăzu t a n te rio r,-d in cauza
corespunzătoare. Din păcate, în - A leksandr Nikolaevici, de la începutul anului decît 3000 de
concurenţei ţă rilo r europene care pro fită de prezent noi uu sîntem decît membri sp rijin iţi politica Ini Leonid automobile.
eliminarea barierelor vam ale,'autorităţile turce asociaţi ai AIP, observatori... Este un Kucima referitoare la faptul că Konstantin Titos, guvernatorul regiunii
prevăzînd un deficit comercial dc 20 miliarde de nonsens! Ucraina este membră a Rusia reprezintă pentru Ucraina Samara - unde este situată "VAZ" cu
dolari pentru acest an. Consiliului Europei, a Organizaţiei un partener strategic? 115000 de angajaţi >, a declarat Agenţiei
In schimb, Turcia n-a primit nimic din ajutoarele pentru Cooperarea Economică la - O susţin în proporţie de sută'la Interfax că nu se pune problema să se
UE (3 m iliarde dolari în decurs de cinci ani) Marea Neagră, şi nu este membră a sută. Cei cinci ani de declin al vîndă "unui singur investitor străin” o
prevăzute în acordurile de uniune vamală şi blocate AIP. De aceea, noi, în calitate de economiilor naţionale au fost o majoritate de control.
de G recia din cauza unui puternic litigiu cu membri ai delegaţiei ucrainene, consecinţă a nesăbuinţei, prostiei,
Marile uzine ruseşti - adevărate "imperii”
autorităţile de_ la Ankara privind Marea Egee şi participante la cea de-a 8-a sesiune a ambiţiei. Ucraina trebuie sâ valorifice
care includ şcoli, magazine, spitale - se
Insula Cipru. în plus, intrarea sa în UE, prevăzută Adunării Interparlamentare, am decis imensul potenţial de cooperare
tem că vor fi restructurate de noii
într-un acord datînd din 1963, nu este deloc pe să iniţiem şi să ratificăm în Rada economică cu Federaţia Rusă penlru
proprietarii şi antrenează oraşele sau
punctul de a se realiza, aceasta văzîndu-se în situaţia Supremă acordul de intrare a a evita stagnarea economică. Acum
regiunile al căror trai îl asigură în
de a fi întrecută de anumite ţări din Europa de est, Ucrainei în AIP. Nu trebuie sâ se aceasta este principala problemă atît
creadă câ intrînd în AIP pierdem vreo a guvernului, cît şi a parlamentului susţinerea lor necondiţionată în conflictele
împotriva cărora ea a ajutat Occidentul în perioada
războiului rece, ca flanc sudic al NATO. ■ parte din suveranitatea noastră. Ucrainei. ' ■ cu guvernul. ■
 ADEVARUL
d e Olul ARTĂ~CULTURĂ s îm b ă tă -d u m in ic ă , 2 1 - 2 2 d e c e m b rie 1 9 9 6

COLIVDA ISTORICA C o lin d ă to r ii/

Rostită în tainică şoaptă, lâ ------- Frîiele-or mucezit ■ oaspeţii

gura sobei, de către bătrînii Căpestrele-or putrezit
înţelepţi ai satelor, legenda ; Şi (ara s-o pustiit".
istorică a neamului devenea noştri
/
baladă pe care o îngînau ca pe - Această coiindă culeasă din
o rugăciune, ca pe un
“memento”, transmis fiilor şi
pruncilor. Mereu repetată,
comuna B orzeşti (locul de
baştină al savantului Alexandru
Borza, întemeietorul Grădinii
dragi
devenea sacră, intra în Botanice din Cluj) nu o va fi
în zilele săptămînii care se
repertoriul ritualului solstiţial, cunoscut şi Coşbuc, în locurile încheie ne-au adus vestea
intra în fondul atît de. bogat şi n atale. colinda inspirîndu-i ap ro p iatei . N aşteri a
diversificat al colindelor, care ; evocarea poetică despre acelaşi
Mîntuitorului colindători - în
an de an îi transpuneau în erou? ■ chip de îngeri din ceruri, de
lumea “de la început de lume”, : în locuri legendare, cum este magi sau de păstori, călăuziţi
în miezul faptelor de acum acest ţinut al Clujului, unde şe de o stea lum inoasă
2000 de ani (din istoria ctitorea biserica lui Ştefan cel
transformînd clipele în poezie
creştinismului şi a creştinării Mare, la Feleac, în' secolul XV-,
şi cîn t. După tinerii
.românilor), din zbuciumata este-de mirare că încă se mai
colindători din Iclod (foto 1),
istorie a plaiurilor carpatine. colindă despre faptele marelui ne-au bucurat elevii claselor
Răspîndirea acestor colinde erou şi domn al creştinătăţii, în a V lII-a A, B, C, şi D de Ia
istorice n-are frontiere, n-are seara de Crăciun? Şco ala n r .2 1 - d in Cluj-
zăgazuri. în toate ţinuturile Lumină din lumină... în cel grăjduţ de, d-aur .
Colecţia: Dr. M aria N apoca, - in stru iţi de
româneşti de dincolo şi dc Ce rînchează-un cal graur? profesoara lor de religie,
dincoace de Carpaţi, colinda Bocşe. D-a cui i acel cal?
Foto: SZABO Tam as D aniela Pop, cu a lor
istorică se învaţă, se cunoaşte - A lui Ştefan, viteaz mare minunată colindă “Fluierul ccl
şi transmite peste timp şi De mîncare cu ce-l ţine? păstoresc”, cîntată pe două
spaţii, ca “file” desprinse din durerea acelor zile şi lumi de mult , - Cu grîu roşu yînturat - voci şi alte cîteva nestemate ,
sufletul neam ului, . din. apuse cu atîtea destine răpuse. . Cu ferdeli amăsurtat muzicale (foto 2); Corul mixt
înţelepciunea şi eroism ul Să ne amintim aşadar, prin ■ Da adap' cu ce-l adapă? al c la s e lo r IX -X II de ia
satului. ■’ : colindă, că trăim în legendarul - Cu vin roşu strecurat Liceul de Muzică din Cluj-
., Trei colinde din această', tărîm al voievodului Gclu, care Prin cornul năfrămii ' N apoca, d irija t de prof.
categorie sînt mult răspînditc murea apărîndu-şi glia: Prin crucile săbii F ran cisc M ureşan, ne-a
în satele de pe Someş, de pe Peste negri codrişori Cîţi cai or fo st lăudaţi' înseninat dimineaţa zilei de
Arieş şi mai departe, devenind Hoida ler ş-alerui Doamne, Toţi- în mare-s înecaţi. - ieri cu glasurile strălucitoare,
pilde ale unităţii culturale şi Mindru soare de răsare - Numai eu nelăudat. ' atent dozate şi şlefuite ale
tematice ale tuturor zonelor . Ba zău. cela că nu-i soare Nici un pic nu m-am udat. ele v ilo r-m u zicien i. în
etnografice carpato-dunărene.' Că-i uripommîndru-njlorit Numa-un corn de chepeneag interpretarea'lor am ascultat
Caietul părintelui Crăciunaş Da la umbra pomului Şi-un sfărşog de lă .paloş “Legănelul lui Isus”, “Astăzi
din Buru, dc acum şapte Şede-un voinic adurmit Şi cu turcu m-am bă tu t : s-a născut Cristos” şi “Bună
decenii cuprinde cîteva Cu murguţu priponit. , M-o bătut şi l-am bătut dim in eaţa la Moş A jun” .
variante de colindă'istorică^ Murgu paşte şi rînchează Şi în mare■l-am împins. , Mulţumim dnei prof. Teodora
-Răsfoind acest manuscris de ’ Voinicul doanne, visează . Refren: Domnuţ bun! . , ’ Ţugui, directoarea Liceului de :
preţ dinARHIVA MUZEULUI '■ Da murgul din grai grăia: Muzică, pentru gîndul inspirat
ETNOGRAFIC ' AL ' ' - Scoală, scoală domnuţ bun : Dir. M aria BOCŞE dc a - i ; fi ad u s pc elevii
TRANSILVANIEI te- lăşi. Că de cînd ai adurmit Muzeul Etnografic dumneaei în mijlocul nostru;
în v ălu it de m elancolia si ... Potcoavele-or ruginit . al Transilvaniei C o ru l “ A vram Ia n cu ” , al
v e te ra n ilo r de răzb o i din i
Cluj-Napoca, dirijat de prof.
A risto te l C ruceanu, în

"Seara co lin d elo r '96" premieră la-sediul redacţiei

n o astre, d ar cu a tît m a i,
aşteptat,şi bine venit, ne-a
Ca în fiecare an, începînd din reamintit de “dorul întîlnirii
1987, Corala U niversitărilor
cu Mesia”, colindele “Steaua
Clujeni, oferă publicului, şi în
sus . răsare”, “Sus la poarta
acest decembrie, clipe dc taină
învelită în armonia şi tîlciil
R aiu lu i” şi “C o lin d iţa” k . f i r -y 4 - ,
vestind Naşterea Creatorului 1 - " , /A . Ji
străv ech ilo r izvoare ’âle
şi îm p ărat al v irtu ţilo r - î ‘
sp iritu alităţii 'noastre etern
Domnul Universului.
dăinuitoare - “Seara colindelor
’96" - spectacol-concert realizat i M.BOCU
k f l
în colaborare cu invitaţii: Florin Fotografiile:
Piersic, Dumitru Fărcaş, Şerban I. PETCU, I t r ' ’
C ris tia n B ăcilă, M a ria E. OLARIU
M u n tean u , IVlărioara' L eşe, ><*
Eugen Albu, M arian Popescu,
Cornelia Suciu-Cufeanu, Vioara recunoaştere unanimă şi a reuşit
T eraian , M a ria ST erle.-sub să-şi atragă un public din ce în
conducerea m uzicală a ce-m ai numeros - din C luj-
profesorului (d irijo r şi Napoca şi din a lte centre
com pozitor) A ris to te l universitare sau din străinătate -
Cruceanu. Coordonatorul acestui un public câre-i frecventează
al 56-lea spectacol al.C oralei consecvent spectacolele de o : în condiţiile complcxc ale consacratc aniversării, cu respect - Napoca; acţiunile educative din de pc Valea Măguri t Răcătău -
Universitarilor Clujeni, dl prof." factură aparte, adesea cu structură anului 1996, filiala clujeană a şi veneraţie, a unor personalităţi şcoli etc. Gilău.
Al.Stănescu,. ţine să vestească, combinată, dar omogenă, în stare Uniunii “Vatra Românească”, marcante, creatoare de istorie şi în acest an U.V.R. Cluj a în cea de-a doua parte a anului
anticipînd, că anul viitor, la 11 să satisfacă un. registru larg:şi deşi a suportat presiunea unor cultură naţio n ală. Numeroşi primit prin bunăvoinţa Societăţii' curent, C om itetul D irector a
ianuarie 1997, această formaţie variat de aşteptări şi preferinţe forţe politice, a rămas fidelă membri ai U.V.R. au participat D acia-R om ânia (p reşed in te iniţiat activitatea de schimbare a
corală va‘aniversa 20 de ani de cu ltu ral-artistice. R eam intim p rin cip iilo r, sc o p u rilo r şi la dezvelirea unor monumente la prof.univ. dr.Iustinian Petrescu) carnetului de membru al U.V.R.
activitate, cu stagiune anuală în invitaţia adresată pu b licu lu i obiectivelor înscrise în statutul Tg. Mureş (A.Dandea), Reghin un număr de peste 300 de lucrări Finalizarea ci în prima parte a
toată această perioadă. pentru astăzi, 21 deccmbrie, la său* Prin'modalităţi specifice de (G.Coşbuc), Iara (Avram Iancu), de valoare, care au fost folosite a n u lu i' urm ător va reliefa
De la înfiinţare (11 ianuarie ora 17,30 în Sala mare a Casei desfăşurare, acţiunile U.V.R. Cluj Comandamentul Armatei a 4-a în activităţile desfăşurate în unele mutaţiile care s-au produs, mai
1977), Corala U niversitarilor UniversitaTrlor, la “ Seara au reprezentat şi în acest an, o, “T ran silv an ia” (m areşalul unităţi şcolare din municipiul şi ales, în ceea ce priveşte numărul
C lujeni şi-a cu cerit o colindelor ’96". • co n trib u ţie de valoare la C.Prezan, Gl.Moşoiu). Ne facem , judeţul Cluj.
membrilor organizaţiei, a calităţii
împlinirea idealurilor de unitate, datoria de suflet din a reliefa că
în anul 1996, filiala clujeană a şi disponibilităţii lor de a susţine
in te g ritate ' . te rito ria lă, participarea directă a membrilor
U.V.R. a organizat 6 lansări de fie chiar şi numai prin cotizaţii
independenţă, suveranitate şi Comitetului Director al U.V.R.
carte. Acum, evidenţiem doar de membru, activitatea U.V.R.
lluzica sacri - la loc de cinste si in oraşul lîkrla demnitate naţională, de renaştere Cluj la organizarea şi
’ > ultim a lan săre, cea din 30 Substanţa şi eficienţa acţiunilor
spirituală şi morală a poporului desfăşurarea activităţilor Vetrei a
în accastă perioadă, la bisericile oraşului G herla sc român. însemnat un plus de calitate ş i' noiembrie: “Podul de sânge”, filia le i >clujene a U.V.R.
organizează tradiţionalele concerte de colinde de sfîrşit de an. O rg an izaţia clujeană şi eficienţă educativă. Unii dintre autor dr. Gh.I.Bodea. Cartea se rep rezin tă şi rodul bunei
Aproape că nu exista lăcaş de cult în localitatc, unde să nu aibă su b filia le le sale din Turda, aceştia şi mulţi alţi membri şi constituie într-o em oţionantă conlucrări cu organele locale,
loc în accste zile, astfel dc momente sfinte. Cîm pia T urzii, D ej, G herla, simpatizanţi ai U.V.R. au fost evocare a evenimentelor tragice primării, instituţii, organizaţii
Duminică 22 dcccmbric, după-amiază, la Biserica Ortodoxă Huedin - mai active în acest an - a c tiv i, p articip an ţi la unele din sîngerosul septembrie 1994, cultural-şociale, presa scrisă şi
din parcul oraşului G herla, credincioşii pot participa la prin sesiuni ştiin ţific e , reuniuni ştiin ţific e la. nivel din zona Turzii şi localităţile audio vizuală din municipiul şi
tradiţionalul Concert dc colinde şi cîntece dc Crăciun, organizat sim pozioane, mese rotunde, naţio n al şi local: Zilele apropiate. Şi în anul care se judeţul Cluj-Napoca.
de Parohia Ortodoxă II din localitate. Corul condus dc peste 30 expoziţii, publicarea dc articolc A cadem icc C lujene; a 11-a apropie de sfîrşit, activitatea cu , Tuturor, acum Ia sfîrşit dc an,
de ani dc Vasile Pastramă va interpreta, şi cu accastă ocazie, în presă, editarea şi lansarea unor Sesiune Naţională dc Comunicări caracter umanitar a U.V.R. Cluj le adresăm , re s p e c tu o a s a » ’»
cunoscutc colinde de Crăciun, atît dc mult îndrăgite de cci care, cărţi dc valoare, şi-au adus Ştiinţifice dc la Sfintu Gheorghe; s-a dorit să însemne o alinare a mulţumiri şi îndemnul Ia o ma/ j ’
duminică dc duminică, asistă la slujbele oficiate la această propria c o n trib u ţie la “Românii din Sud-Estul suferinţelor celor loviţi de soartă. bună colaborare în iniţierea,
biserică tîmosită în accastă toamnă. Astfel de conccrtc dc eolinde comemorarea unor evenimente Transilvaniei: istoric, cultură, Suma dc 4,475 milioane lei - în organizarea şi desfăşurarea unor
vor avea loc şi în cadrul Parohiei Ortodoxe nr. 1 din Gherla, crucialc din istoria României. în civilizaţie”, prilej care a oferit condiţiile în care organizaţia acţiuni în interesul municipiului
precum şi la cclclaltebiserici şi case dc rugăciuni, municipiul Cluj-Napoca şi în lansarea lucrării de marc valoare noastră nu a fost subvenţionată şi judeţului Cluj, al ţării şi al
subfilialele teritoriale, un număr ştiinţifică, “Angustia”; programul , de la buget a fost destinată poporului român.
SZ. Cs;
im portant dc acţiuni au fost Universităţii Populare din Cliij- ajutorării unor familii'sinistrate N.BUCULEI
 ADEVARUq
r© «■11.1 « ..« I n . I .- 2 J im a r ta - c u ltu r a - in v A ta m in t d e CiMJ I

- L a C asa de c o p ii „ B u c ia e te r > zugrăvite cu gust'şi în ambianţa casei

• S ă n u d e v e n im o c a s ă d e tip lor împodobite de sărbătoare, copiii
cămin, c a za rm ă ! • S ă r ă m în e m n ş t e p t n r e f l l u i ^ V j j o ş C r ă c i u n de la „Bucheţel” - adică familiile
o casă m ică S ă d o tă m ş i să Iepuraşilor, G reieraşilor şi A ricilor
a m e n a jă m i n s t i t u ţ i a c a o că, peste ani, acca zi va fi rememorată pedagogic adecvai. Pentru cei, 36 de altor sponsori particulari.. Inspectoratul - îl aşteaptă îm bujoraţi pe M oş
adevărată c a s ă ! • D e c e to a te ca fiind prima zi de primăvară din yiaţa copii ocrotiţi, cuprinşi acum în trei grupe Şcolar Judeţean Cluj a asiguţat, în cursul Crăciun. Dacă tot ceea ce am scris
pînă aici a reuşit să-i impresioneze pe
acestea? P e n tr u c ă e tîr ziu , lor... Pentru că ei,-:copiii, au rămas la, fam iliale d in ; punctul de vedere al verii, participarea co p iilo r în tabere la
cei care dispun de bani, ne permitem
copiii n u a u tim p sâ a ştep te, ia r •"„Bucheţel” ?i vor rămîne aici pînă cînd am b ien tu lu i, şi,; al sp ecific u lu i mare şi la Leghia, pe durata desfăşurării
să Ie sugerăm că mai au timp să-l
altfel vor d eveni; c u s ig u r a n ţă , so a rta le va surîde,: o ferin d u -le • activităţilor, Primăria municipiului Cluj-, lucrărilor de 'Team enajare a C asei
reîntoarcerea la familia naturală; adopţie Napoca a pus în aplicare, începînd cu 1 • „Bucheţel”.; -. ■ •. : prindă din urmă pe Moş Crăciun, că
n eadaptaţi so c ia l, v o r f i o ta ră a
sau încredinţare sau, în ultimă instanţă, ianuarie 1996, un proiect de modificare La serbarea pregătită pentru aniversare mai pot fi, măcar pentru o clipă, şi
societăţii • '.
integrarea în societate după încheierea a casei în trei apartamente, proiect în - la care am surprins şi noi instantaneele mamă şi tată, iar recunoştinţa ce se
La ora cind-citiţi .aceste rînduri, studiilor şi profesionalizare. valoare de 85 milioane lei; apartamentele de faţă - au fost mulţi invitaţi (prieteni, va revărsa asupra lor nu va avea
ecouri Ic aniversării celor trei ani de Au fost ani de căutări, de experienţe au fost dotate şi mobilate prin grija ai Casei, studenţi la Pedagogie socială, : m argini. „Mama mea nu va veni
la în fiin ţarea C asei de - co p ii şi întrebări în viaţa Casei, a educatorilor fam iliei M. H enzelm ann ;(E lv e ţia ),. preotul care se ocupă de educaţia niciodată?”; „Cine sînteii?”; „încotro
b ucheţel”, de; pe lîngă Inspectoratul care se ocupă de creşterea copiilor, căci in iţia to a re a A so c ia ţie i „Fam ilia religioasă z copiilor, reprezentanţi ai voi merge?” Sînt întrebări la care
Şcolar Judeţean Cluj, s-au stins de , a fo st n ev o ie, rîn d -p e rînd, de: o re g ă s ită ” ,-c u sp rijin u l ech ip ei de Inspectoratului şcolar etc.), au fost multe puteţi răspunde vizitînd Casa de copii
mult. Ce repede au trecut trei ani! inform are teoretică şi practică prin constructori a Asociaţiei amintite, cu flori, aplauze, câdouri, veselie;"a fost „Bucheţel” din cartierul clujean Gruia,
,La 19 noiembrie 1993 - o zi prea > documentare şi schimburi de experienţă dolari de la Fundaţia Soros, cu.ajutorul proiectat un film-video despre cum a afectînd un timp minim pentru o
timpurie de iarnă 30 de copii orfani; ! cu alte case de copii, de muncă tenace “ C asei de copii „W esem lin" şi al fost acum trei ani, copiii au interpretat plimbare sau o găzduirS a unui copil
abandonaţi saii din fam ilii cu : şi deschiderea u şilo r instituţiei, de O rg a n iz a ţie i „L azaru s H ilfsw erk două scenete, un montaj, au cîntat, dansat într-o familie adevărată.
probleme sociale aveau să păşească . activitate de terapie şi multă afecţiune, Ordens” - ambele din Lucerna (Elveţia), şi recitat. Emoţionant, M ichaela BOCU.
pragul celci de-a doua casc”. Şi poate 1 •împreună cu conturarea unui concept al Fundaţiei „Orfeu” din Cluj-Napoca, a în pătuţuri • curate, în camerele lor Foto: I. P E TC U

n u m e p e n tru e te r n ita te
Renasc manifestările muzicale greco-catolice
Profesor univ. dr. doc. IOAN ZĂGREANU în prezenţa Arhiepiscopului
G eorge Guţiu şi a unui foarte ,
colinde, început cu o rugăciune
rostită de arhiepiscop şi întreaga
diavolilor prefăcuţi în oameni, care'
au luat cu forţa cupolele bisericilor'
numeros public, recent a-avut loc, , asistenţă, continuată cu o cuvîntare clădite cu tru d a; credincioşilor
Un verdict nedrept, absurd «nn. taciturn se ascundeau efluviile
în Sala “Eminescu” a Facultăţii de . despre mesajul mistic al .Naşterii greco-catolici, dar n-au reuşit să
ţiu ite ; înţîlnim în inexorabila unei generoase disponibilităţi
Litere a Universităţii clujene, un Domnului, susţinută de păr. prof. ne jefuiască şi de colinde. Ele au
noastră trecere, avea sâ curme cu . sufleteşti. Ci care l-au cunoscut râmas în sufletele oamenilor acolo
= concert de colinde, devenit de acum univ. Tertulian Langa şi o tabletă
doi arii în urmă firul unei vieţi îndeaproape aveau să-i admire tradiţional. Trei formaţii corale - rostită de compozitorul Emiliu unde a mijit, ca un sacrament, -
pilduitoare de carc a depins dincolo de profunzimea gîndului, Corul „Angeli” al tineretului greco- Dragea, concertul de colinde a adus Biserica Unită cu Roma. Colindele,
esenţial prelungirea existenţei amploarea cunoştinţelor din varii catolic dirijat de Angela Moldovan, cîntul de preamărire a Naşterii - printr-o interpretare cu spirit sfînt,
multora dintre noi: profesorul - domenii. Eseurile publicate în Corul Facultăţii de Teologie greco- - Domnului, din sufletul munţilor s-au înfăţişat asem enea unor
un iv ersitar d r. doc. loan paginile revistei “Steaua” stau catolică din cadrul Universităţii noştri apropiaţi de ceruri, care ne izvoare de lumină, care prin undele
Zăgreanu. Făcca parte din stirpea; mărturie în acest sens. Iar . „Babeş-Bolyai” şi Corul Institutului apără ţara. S-a spus cu pioşenie lor sfinte au proiectat, icoana
rară a celor hărăziţi sâ făptuiascâ- dintr-un profund respect faţă de Teologic Universitar „Sfîntul loan faptul că, colindele au apărat cu Preacuratei cu Pruncul Isus. -
în ideea de bine şi performanţă, valorile culturale ale Clujului şi ‘ E vanghelistul” - greco-catolic arm ele sufletului B iserica
împlinind - în statut dc exccpţie;-, din dorinţa de a sedimenta la dirijat de Radu Mureşan, ^ au strămoşească „ce de la Râm se .. E. CORNESCU
| jurămînţul hipocratic. .N -a studenţi sentimentul mîndriei de a interpretat un variat program de trage”, d e forţa m a le fic ă ; a
I cunoscut tihna şi împăcarea cu-sine fi învăţat în accastâ prestigioasă
decît atunci cînd avea în faţă. vatră spirituală, a conceput şi!
I argumentul__ eficacităţii ,
| tratamentului şi efortului depus. ■
perfectat în incinta Clinicii
Medicale V o galerie de artă, loc
C o lin e i l a n c u l u i
| Iar rodnicia acestui efort s-a făcut dc întîlnire lunară (timp de mai în Piaţa Avram Iancu din Cluj-Napoca, spaţiu civic .DOMNULUI şi la început de AN NOU: Să ne
simţită edificator, atît în plan ctitor şi conducător venerat a fo st; bine de zece ani) cu pictori, al municipiului, la statuia eroului, duminică, 22 redescoperim, să ne plecăm împreună, fără ură şi
I medical sau în cel al cercetării una din instituţiile de profil căutate, • graficieni şi sculptori, nume de decembrie ă.c., după slujba, religioasă din Catedrala dezbinare, pentru acest tricolor şi pămînt, acest popor
| ştiinţifice, precum şi în cel al respectate, admirate în cercul larg al. referinţă ale artei contemporane Ortodoxă, vor avea Ioc, Ia ora 13, manifestările sub greu încercat, aşezat în calea tuturor furtunilor şi
| modelării de specialişti în sprijinul pacienţilor şi specialiştilor: Exigent româneşti. Comentariile elevate genericul “COLIND IANCUI.UI” vrăjmaşilor, pentru împlinirea năzuinţelor noastre de
■ celei mai profunde exigenţe, pînă la severitate, însă întotdeauna ale criticilor de artă erau ^ Aşteptăm participarea, alături de membrii Societăţii' azi şi de mîine şi să ne mărturisim de credinţa în
* profesionale/- ■ onest şi drept cu ceea ce. merita completate adesea de memorabile . „Avram Iancu“ , a feţelor bisericeşti, a elevilor, neam şi ţară, în eroul neamului AVRAM IANCU -
| Cu o disciplină a Vieţii diisă pînă: acceptat şi perpetuat, a creat în jur recitaluri de poezie. Instituite în studenţilor, muncitorilor, militarilor, cadrelor didactice, flacără pilduitoare ce a ars în interesul neamului său.
| în pragul ascezei a acumulat cu, un climat de muncă efectuată cu adevărate evenimente culturale, a tuturor cetăţenilor din municipiu şi judeţ, cu simţire
■ asiduitate informaţie şi experienţă,: abnegaţie, dăruire şi competenţă. asemenea clipe au marcat decisiv românească; pentru vestirea apropiatei NAŞTERI A S o c ie ta te a -AVRAM IANCU"
* ureînd nu numai pe cea inai înaltă Cărţile şi studiile sale de specialitate biografii şi destine, convinse de.,
l treaptă a ierarhiei universitare, ci
j a acces în panlheonul celor cărora
pătrunse în biblioteci şi conştiinţe au splendoarea autenticităţii şi
devenit repere de prim ordin în ' necesitatea solidarităţii umane.’
S o ls tiţiu l
I le datorăm prestigiul de probleme! de -actualitate medicală/ Regretîndu-i absenţa, acum la de ia rn ă
necontestat al şcolii medicale Prin efort şi prestigiu personal a lacut final de decembrie, cînd ar, fi
I clujene. Cardiolog de excepţie,1'. posibil apariţia unui Anuar de împlinit vîrsta de 75 de ani, ne
1996
| bucurîndu-se dc o largă reputaţie medicină internă, •editat la nivelul consolăm cu. gîndul nemuriri i Solstiţiul de iarnă,=mâi exact
| nu doar . la .nivel naţional,/ Clinicii.; ■ .,... înfaptuirilorsale de esenţă şi de “momentul solstiţiului de iarnă”
. profesorul loan Zăgreanu a iacuf Sobru, ponderat în gesturi,şi durată. ' ’ are loc la 21 decembrie orele 15
I din Clinica Medicală V - al cărei expftsii,. syb masca unui aparent şi 58 minute (timp legal român).
N egoiţâ LĂPTOIU
:■
___i Fenomenul astronomic este Ir W
legat dc mişcarea anuală a
în c t t r ’î m J Soarelui pe ecliptică; denumirea.-,
de solstiţiu provine de la care se termină la echinocţiul de tre d in ţa în forţa v itală şi

Radio R o m â n ia Muzical cuvintele latineşti;“sol-stitiu” primăvară. La solstiţiul de iarnă / primordială a Soarelui.

(Soarele staţionează) ^ care ' longitudinea geocentrică (măsurată ; Peste cultul d a c ic , al
semnifică faptul că în apropierea pe ecliptică) a Soarelui este de 270°
,

solstiţiului, în epoca romană,

Dezvoltarea vieţii artistice din
România, nivelul ridicat al creaţiilor
compozitorilor români afirmaţi
P«te graniţe, dar şi succesele artei
interpretative româneşti impun cu
necesitate, noi şi variate forme de
manifestare şi difuzare a muzicii.
Exigenţa publicului meloman a
'Jscut şj datorită calităţii
Oprimărilor pc casete audio şi
video, cu interpreţi şi ansambluri .
™ cele mai renumite pe plan
J»ndiat Iată că un eveniment din
Weamass-media vine şi confirmă
«Şte fapte prin anunţarea că in
ctmndva fi dat în funcţiune postul
* Wio România Muzical. Există
în acest act de cultură românească mare clasă muzicală, muzica bună
o orientare spre ceea ce fac ţările de orice gen, dar şi m uzica;
europene avansate, care demult românească neglijată pînă la
contracarează prin posturi de radio prostie organizatorică, şi
m uzical efectele nocive ale iresponsabilitate, îşi vor regăsi în
program elor cu m uzică kitscli sfîrşit, locul cuvenit, motivind astfel
ploconite în faţa artei insuficiente nobleţea specialistului de orizont
din punct de vedere artistic. Postul dar şi satisfacerea auditorilor
dc Radio România Muzical va consumatori de artă adevărată,
programa creaţii din diferite genuri, Radiodifuziunea Română solicită'
de la simfonic, cameral, coral, auditorilor sugestii şi propuneri
divertism ent, clasic, romantic, pentru viitoarele programe ce se'
modern, pînă la jazz, cu interpreţi pot da la telefonul 2229316 -
afirmaţi pe plan mondial. Avem . Bucureşti sau pe adresa instituţiei
convingerea că datorită faptului că din str. Gen. Berthelot 60-64. -
acest p o st de radio v a fi în
responsabilitatea unor redactori de Emiliu DRAGEA
punctului -solstiţial Soarele, în şi marchează intrarea acestuia în s-au suprapus datini latine ca
mişcarea sa diurnă, mişeîndu-se semnul zodiacal al Capricornului; “solcs invktus” şi “saturnalii”
paralel cu ecuatorul ceresc, pare
Solstiţiul de iarnă este legat şi care, după Vulcănescu, se pare
că stă pe loc cîteva zile, avînd la de sărbătorirea Anului Nou. Este că şi acestea aveau izvoare în
m eridianul locului aceeaşi cunoscut că dacii celebrau începutul spaţiul carpatin.
înălţime. . v
(sosirea) Anului.Nou la solstiţiul Se ştie că romanii celebrau
La solstiţiul de iarnă Soarele de iarnă, Ei cunoşteau perfect Anul Nou la 1 ianuarie începînd
are declinaţia minimă; în acest % mersul Soarelui pe firmament. din 153 î. Ch. în anul 46 î. Ch.
an ea este de -23°. 26',
Acest lucru se poate dovedi prin M u s Cezar in traduce calendarul
• Nopţile din, apropierea sanctuarele circulare . d e la iulian; acesta este reformat de
solstiţiului de iarnă sînt cele mai Sarmizegetusa Regia care atestă . Papa Grigore al XlI-lea în anul
lungi, iar zilele cele mai scurte. existenţa unui “cult solar”. Se
1582. .
Soarele răsare la 7‘49" şi apune presupune că existau credinţe
solare legate de ziua cca mai lungă
18 16*39". Dr. Tiberiu OPROIU
Solstiţiul de iarnă marchează şi cea mai scurtă in care erau
. ' Observatorul
începutul iernii astronomice - organizate serbări. Era puternică Astronomic Cluj-Napoca
 ADEVARUL P O L IT IC Ă sîmbătă-duminică, 21 22 decembrie 1996 (V)
d e Cluj

^ Protestul PUNR împotriva numirilor Export derevoluţionari clujeni la Belgrad Alexandru Fărcaşf
de membri UDMR la prefecturi După ultimele evenimente entuziasm mai ales de către
nu vede necesară
urmare din pagina 1 care au făcut obiectul odiosului populaţie preponderent maghiară.
din capitala iugoslavă, un grup
de 1 tineri clujeni, membri ai
tinerii membri ai UDMR. El
spune că s-a în c e rc a t
in sc r ip ţio n a r e a
prefecţilor, subprefecţilor şi
directorilor de prefecturi din
şi sîngerosului Diktat de la Viena.-
Ca cetăţeni şi ca. formaţiune
Din respect pentru memoria
r rom ânilor ardeleni căzuţi pe
PAC, PL 93, UDMR şi studenţi
ai F a c u ltăţilo r de Studii
convingerea lui Andrei Marga,
rectorul Universităţii clujene,
bilingvă în judeţul Cluj
partea. U.D'.M.R. va duce la parlamentară din spectrul politic m eleagurile sălăjene şi europene şi Ştiinţe politice din pentru punerea la dispoziţie a urmare din pagina 1
întărirea structurilor vizibile şi ro m ân esc ne asum ăm ' sătm ărene, cerem guvernului Cluj-Napoca, se va deplasa la autocarului acestei instituţii,
invizibile ale acestei organizaţii afirmă Alexandru Fărcaş.
răspunderea de a atrage atenţia Ciorbea sâ renunţe la greşeala Belgrad în vederea participării dar că o rg an izato rii
Inscripţionarea bilingvă în
şi va întări, adm inistrarea în primului ministru asupra uneia generată de o eroare politică la ceea ce ei numesc, “excursiei” la Belgrad au fost
regiunile In care minorităţile
sensul “protejării” etnice. dintre cele mai mari greşeli pe cauzatoare de nelinişte şi spaimă “înlăturarea ultimului regim refuzaţi. A celaşi refuz i-a deţin o pondere semnificativă»
Nu înţelegem de ce U.D.M.R., care o face în acest moment, prin în rîndul locuitorilor judeţelor c o n serv ato r din Europa în tîm p in at şi la F undaţia
fost acceptată de partea română
partid adus la guvernare de asocierea U.D.M.R. la guvernare amintite, nădăjduind că, acţionînd Centrală şi de Est.” Soros.
în tratatul cu Ungaria şi este
C.D.R. - U.S.D.; nu îşuasum ă şi, mai ales, p rin . crearea în virtutea logicii fireşti şi a R areş B ogdan, fostul Clujenii se vor deplasa la
probabil ca U.D.M .R. să fi
responsabilităţi de administrare condiţiilor pentru autonomia pe -''bunului simţ românesc, va fi director de campanie electorală B elgrad cu drapele ale condiţionat intrarea la guvernare
locală şi în judeţele din sudul criterii etnice. A ltfel, nu se abandonată asu m area- unui al ANL Cluj şi unul dintre României şi vor avea doi
de aplicarea acestei prevederi
ţării,, unde are parlam entari, apăsător şi in u til risc cu organizatori, ne-a declarat că vorbitori de la microfoanele
e x p lică fap tu l că U.D.M.R. din tratat
.cerînd, cu insistenţă, pentru ideea plecării la Belgrad a fost p ro testatarilo r, regim ului
solicită şi primeşte aceste posturi, consecinţe previzibile pe termen Alexandru Fărcaş aşteaptă
administrare, păîţi din România,\ îm b răţişată cu d eosebit iugoslav. D.B.
cu mici excepţii, în judeţe cu lung. , acasă numirea sa. ca prefect,
fiind reţinut de o gripă uşoară.
Potrivit ultimelor informaţii,
Cu ocazia Sfintei Sărbători
a Naşterii Domnului nostru
SLRTVR îl va sprijini p e noul director Şedinţă specială echipa din Prefectură va fi
completată cu un subprefect
Iisus Hristbs şi a Anului Nou, interim ar al T eleviziunii N aţionale a Consiliului local num it dc U .D IM .R. şi un
întrunirea de ieri a Consiliului local Cluj-Napoca director general aparţinînd
dorim multă sănătate şi
S in d ic a tu l L ib er, din studiourile teritoriale. adăugat Iuga, SLRTVR se n-a mai fost una de lucru, ci de comemorare a celor U.S.D.
fericire tuturor locuitorilor
R adio şi T elev iziu n e Dumitru Iuga afirmă că pronunţă în co ntinuare căzuţi în Decembrie 1989 în oraşul nostru. Au fost Chiar dacă n-a primit nici o
judeţului Cluj şi românilor de funcţie în Prefectură, organizaţia
(SLRTVR) va coopera cu SLRTVR, avînd în vedere pentru.numirea, în cel mai prezenţi în Sala de sticlă a Primăriei reprezentanţi ai
pretutindeni. \ ; locală a P.N.L. a decis să nu ia
noua conducere interimară exp erien ţa sa în scu rt timp p o sib il, a mai multor organizaţii de revoluţionari, care au readus
Colindele noastre atitudine. ”Avem mai multe
a TVR Şi îi va oferi sprijin, funcţionarea televiziunii, ar C onsiliului de în discuţie, printre altele, problema “numărul unu”
româneşti îl aduc pe Fiul m otive pentru care nu
în măsura în care va fi putea propune persoane noi Administraţie al TVR, în din ultimele zile, aceea a titlurilor de revoluţionar.
Domnului în fiecare an între N-a fost omisă nici chestiunea ajutoarelor, care, protestăm , declară „Emil
solicitat să se implice în în fru n tea unor conformitate cu prevederile
uoi pe pămîntul strămoşesc. . conform afirmaţiilor unora dintre cei prezenţi - martori, Bogdan, inclus pe lista alcătuită
schimbările profunde care departam ente cheie din legii 41 din 1994.
Dumnezeu să ne dea gîndul spun ei, la matraprazîcuri - n-au mai ajuns acolo unde de P.N .L. cu propuneri de
tre b u ie să aibă loc în TVR, dacă i se va cere R eferindu-se la
cel bun. trebuie, ci în buzunarele şi sacoşele altora, deveniţi prefect. B ogdan cred e că
această in s titu ţie , a acest lucru, dar nu a făcut n eg o cierile cu
Fie ca Sărbătoarea Naşterii acum revoluţionari cu “diplomă”. num irea unui subprefect
d ecla rat, vin eri, pentru public nici un nume. în Administraţia TVR privind
Domnului şi Noul An să ne întrunirea consilierilor a prilejuit solicitări de U.D.M.R. va crea ”concurenţăr
M ED IAFA X, lid e ru l opinia sa, se im pune m ajorarea s a la riilo r,
găsească în pace, unitate şi' schimbare a numelor unor xstrăzi şi pieţe din Cluj- între români şi maghiari, cu
SLRTVR, Dumitru Iuga. în lo cu irea im ediată a Dumitru Iuga a precizat .că efecte benefice. El a afirmat ieri
linişte sufletească. Napoca. Ioan Deac, ales preşedinte de şedinţă, a cerut
El ap re c iaz ă -c ă , deşi d i re c t o r i lo r o nouă întîlnire între cele că U.D.M.R. a obţinut şi postul
“Si v i dea Domnul tot ce ica numele străzii General Vasile Milea să fie
in te rim a tu l reg izo ru lu i dep artam en telo r de două părţi va avea loc modificat, pentru că “el a dat ordin să se tragă la de director general, lucru
doriţi” !
Stere Gulea la conducerea A ctu alităţi şi S ocial- m arţi. El nu crede în Timişoara” Deac a arătat că Armata română este în dezminţit de liderii locali ai
“SĂRBĂTORI FERICITE’.’
TVR ■v a fi u n u l scu rt, Economic, care joacă un e v en tu a litatea b lo cării continuare pătată din cauza cîtorva ofiţeri care au Uniunii.
' acesta poate numi, în baza rol important în transferul n eg o cierilo r sau ‘ în
“LA MULŢI ANI!” avut un aport negativ în desfăşurarea evenimentelor
mandatului încredinţat de de in fo rm aţie şi de declanşarea unui; posibil din acele zile. Viceprimarul Grigore Dejeu şi-a
v i urcazi > - ;
Parlam ent, noi directori propagandă al Televiziunii conflict de muncă, cel puţin Preşedintele PAC Clui:
Consiliul judeţean manifestat dorinţa ca Piaţa Unirii din Cluj-Napoca să
Cluj al P.U.N.R.
generali adjuncţi sau pe -
unii dintre cei care conduc
Naţionale.
Pe de altă p a rte , a
pînă la sfîrşitul anului. revină la denumirea iniţială, aceea de Piaţa Libertăţii.
Dan BRIE1
“Ţărăniştii sînt
de-o instabilitate
politică totală”
M i n i s t r u l J u s t i ţ i e i c o n f i r m ă c ă L e g e a Nicolae Maier, preşedintele
regional Cluj al PAC, nu crede
c a s e l o r n a ţ i o n a l i z a t e v a f i r e d i s c u t a t ă în . fo rţa , principalelor două
partide din CDR, PNŢCD şi
Reporter: O să propuneţi noi judecătoreşti pe care se baza, cînd de mori, ateliere etc. în această aceşti şefi, ce au făcut ei, dacă notariat? PNL. EI spune că ţărăniştii sînt
modificări ale Codului, de e vorba de dreptul de proprietate privinţă, trebuie ^elaborat de şi-au făcut datoria. ■'V.S.: Există două modalităţi, “de-o instabilitate politică totală”
Procedură Civilă in privinţa sau de anumite raporturi juridice, urgenţă un proiect de lege pentru Noi nu ne gfndim să epurăm pentru a stăvili acest exod. şi că “se vor risipi în curînd”
termenului in care procurorul nu mai sînt valabile şi să se poată restituirea lor. pe criterii politice un minister, ci Prima metodă este creşterea In opinia Iui Maier, CDR nn
general poale declara recurs in vedea evacuat din casa pe care o De altfel, în Legea privatizării' să restructurăm ministerul pe salariilor m agistraţilor; să le< ar& oam eni cu care să
anulare împotriva hotăririlor deţinea sau să se vadă într-o Legea 58/91, este un text în care criteriul competenţei, al valorii guverneze.
oferim condiţii de viaţă decente,
definitive ale instanţelor? - situaţie dificilă. <. se spune că se va adopta o .lege p ro fesio n ale, pe crite riu l Preşedintele regional Cluj al
iar instanţelor judecătoreşti şi
Inclusiv in ciea ce priveşte Rep.: Intenţionaţi să supuneţi cu privire la aceste imobile. Ea conduitei morale. Vom face o PAC afirmă că-noua putere
parchetelor să le asigurăm sedii şi-a început cu cîteva greşeli
revendicările imobilelor Parlamentului un proiect de n-a fost adoptată nici pînă acum. evaluare a situaţiei din Ministerul
■naţionalizate? ' - m odificare a Legii caselor Rep.: Ce măsuri veţi lua legate Public. în care m agistraţii să-şi guvernarea. Una dintre aceste
Valeriu Stoica: Intenţionăm să naţionalizate? , de Ministerul Public . îl veţi ■ Reţ.: Totuşi, în cazul în care desfăşoare activitatea în mod greşeli - prima - ar fi, arată
modificăm Codul de Procedură V.S.: Trebuie să mărturisesc*că înlocui pe procurorul general? se va stabili că numirea civilizat. Maier, amîriaîea excesivă a
Civilă, în sensul de a stabili un a ce a stă lege este o decizie Mai sînt vizaţi şi alţi şefi de actualului procuror general ă în momentul de faţă, există săli formării Guvernului. O alta,
termen pentru introducerea politică. Nu pot să am în'vedere direcţii? fo st o manevră' politică, veţi de judecată insalubre, există sali' spune preşedintele PAC Cluj,
ar fi reprezentată de acordarea
recursului în anulare. Este vorba, numai gîndurile mele, va trebui V.S.: M in isteru l Public: solicita Consiliului Superior al în care solemnitatea actului de
unor com isii parlamentare
în primul rînd, de ipoteza să pun această chestiune în funcţionează sub autoritatea Magistraturii înlocuirea sa? justiţie nu se poate realiza. _
strategice PDSR. Cea de-a treia
depăşirii a tribuţiilor p u terii discuţia Guvernului. Ceea ce pot ministrului Justiţiei. Vă asigur că \ .S 2 Întîm plarea face să-l în al doilea rînd, avem în greşeală majoră a tinerei puteri,
ju decătoreşti. Absenţa unui să spun este că o asemenea voi folosi toată autoritatea mea cunosc, pe procurorul general. El vedere structura dc selecţie şi de opinează Maier, este acordarea
termen pentru ex ercitarea discuţie va avea loc. pentru ca, într-adevăr, Ministerul este un foarte bun profesionist, p reg ătire a m ag istraţilo r, unor prefecturi UDMR.
recursului. în anulare, în această în orice caz - şi aici trec peste Public să se afle sub autoritatea este un specialist reputat. respectiv In stitu tu l N aţional în ciuda acestor gafe, PAC
privinţă, constituie un pericol prudenţa care ar trebui să o am, ministrului Justiţiei. Nu pot să-mi dau seama, în va rămîne alături de coaliţia de
pentru P reg ătirea şi
pentru stabilitatea raporturilor ţinînd cont de funcţia pe care o Nu ministrul Justiţiei îl va momentul de faţă, dacă a fost o guvernămînt şi se oferă sâ ajute
Perfecţionarea Magistraţilor. Noi
juridice civile. Altfel spus, în s-o ocup - în ceea ce priveşte înlocui pe procurorul general. “manevră politică” numirea lui cu oameni calificaţi Cabinetul
absenţa acestui term en, e s te ' imobilele care nu intră în sfera credem că, dacă acest institut va
Conform Legii de funcţionare şi ca procuror general. Ciorbea.
posibil ca, după 20-30 de ani, de a p lic a re a L egii caselor dobîndi statutul legal pe care îl
organizare ju d ecă to rească, Rep.: Prin ce metode veţi N icolae M aier crede că
cineva să se trezească, într-un naţionalizate, intenţia mea este să C onsiliul ■ S u p erio r al încerca să-i convingeţi pe m erită, va deveni o resursă anum iţi factori ameninţă
mod cu totul n e a ştep tat,* să 1 elaborăm un proiect de lege M agistraturii are toate magistraţi să rămînă în funcţii, extraordinară pentru reform a coeziunea internă a PNL şi
introducă un recurs în anulare, pentru restituirea lor. Am în prerogativele. s avînd în vedere că s-a înregistrat justiţiei. , PNŢCD. ‘‘Banul spune multe,
în aceaştă situaţie, un proprietar vedere im o b ileli care nu au în ceea ce priveşte şefii de un adevărat exod din (Interviu realizat'de legăturile de rudenie, la fel”,
poate să constate că hotărîrile destinaţia de locuinţă. Este vorba direcţii, trebuie să văd cine sînt magistratură în avocatură sau Lucia Efrim) afirmă Maier. D.B.

Obiectivele guvernării GuvernulCiorbeaintenţioneazăsăasigureunnoucadrulegislativstructurilorsocietăţii civile

Guvernul Ciorbea intenţionează sâ
asigure un nou cadru leg islativ
pentru funcţionarea stru c tu rilo r
socictăţii civile.
Conform program ului de
guvernare, Executivul va respecta
urm ătoareIc-~principii sp e c ific e
privind p o litica a s o c ia ţiilo r ş i '
fundaţiilor:'
. - asigurarea unui cadru legislativ
stim ulator pentru a c tiv ită ţile
asociaţiilor şi fundaţiilor;
- acordarea legitimităţii procesuale
active asociaţiilor şi fu n d a ţiilo r
(după m odelul a d o p ta t de
o rg an izaţiile dc p ro te c ţie a
mediului);
în ceea ce priveşte stru ctu rile
in stitu ţio n a le care sâ garanteze
aplicarea principiilor, cabinetul Ciorbea
va înfiinţa: . şi Fundaţiilor, subordonat ministrului
- un Fond pentru D ezvoltarea
Socictăţii Civile, bugetar, în gestiunea
Ministerului de Finanţe, avînd activităţi
specifice în cadrul fiecărui minister;
- Centre de Acreditare în cadrul
fiec ă ru i m inister, pentru formarea
continuă dc resurse’ umane dc către
asociaţii şi fundaţii;
- un Grup dc Lucru Intcr-ministcrial
pentru societatea civilă, cu activitatc
perm anentă şi caracter consultativ,
avînd rolul de a stabili cuantumul
bugetar anual în raport cu programul
de alocare pentru proiecte comune.
- un Consiliu Superior al Asociaţiilor
în să rc in a t cu' reform a, avînd ca
principal rol monitorizarea activităţii
asociaţiilor şi fundaţiilor. '
Programul Guvernului prevede o
serie de modificări în structura unor
legi care reglementează (direct sau
indirect) activitatea societăţii civile:
- Legea p erso an elo r ju rid ic e
(asociaţiuni şi fundaţiuni) nr .21 din
1924 va fi m odificatâ, în scopul
arm onizării ci cu ansam blul de
reglementări legislative şi fiscale ale
statului român şi ale euroregiunii din
care aceasta face parte;
• - Legea răspunderii ministeriale va
include un nou articol, referitor la
capacitatea ministerelor de a accede la
fondurile bugetare pentru dezvoltarea
proiectelor în parteneriat cu societatea
civilă;
- Legea finanţelor publice va include
un nou capitol, privind accesul la
fondurile bugetului centralizat de stat,
specific pentru asociaţii şi fundaţii şi
alocarea de fonduri pentru cofinanţarea
program elor in tern aţio n ale pentru
societatea civilă, inclusiv cu precizarea
surselor de constituire a Fondului
pentru Dezvoltarea Societăţii Civile;
- Legea administraţiei -locale va
include un nou articol, referitor la
capacitatea Consiliilor Locale de a
accede la fondurile bugetare pentru
dezvoltarea proiectelor în parteneriat
cu societatea civilă;
L egea' sposorizării va fj
modificată, redcfinindu-.se categoriile ■/ *
de sponsori şi sponsorizaţi
şi urmărindu-se crearea unui sistem
de măsuri dc stimulare a activităţilor
de sp o n so rizare, mai ales prin
facilităţi dc ordin fiscal.
 sîmbâtă-dumim că, P U B L rlC I'T fâ fln B '5C
LU
J-N
AP
OCA
:Iu
ni-v
in
cri8
sIu
n -1
i-v6
in(sîm
cri8b
-1
6ă
tă
9-1
4;tcl/fa
;(cl/fa
i3
1-4
3s:1
-2
39-7
;S3
fJ
B-0
R4
E
D;S
AliB
C
Ţ R
IA
DE
D
E
JAC
ŢIA
:]u
nTin
y
i-v î:f: adevărul
)A
)n
cri8
-1
6;tel/fa
x2
l-6
0-7
5.
21-22decem brie 1996 d e Cluj

SG P E S A R O E U R O P A
P R O M O T IO N S E R V I C I I S R L
Telefon 064/15.18.66, Fax 41.47.16
3400 Cluj-Napoca, str.Actorului nrÂ
♦ PlTTfRU TOTl
articole
de imhrâeâminte
; ' - din bumbac, lînă, originalej
' calitatea I, import Italia,
un CADOU pentru cei dragi.
» S I«C E ^P R E T U R Ii|m ici1! !•<*-
CREM A
PRETURILE NOASTRE
PENTRU elem ente de decizie in alegerea dumneavoastra.
CREŞTEREA P O T EN ţE I • C a lc u la to r I B M 3 8 6 , 6 RAM, 1 2 0 HDD,VGA
' P R E T : 1 .6 4 5 .0 0 0 Iei ( inclusiv TVA);
E o p lă c e r e s ă iu b e ş ti ş i s ă f i i iu b it '\
• Im p rim a n ta E P S O N / I B M , matriciala A3
E o a r tă s ă ş tii s ă c r e e z i p lă c e r e a ... 1 P R E T : 5 2 9 .0 0 0 le i (inclusivTVA);
H IM C O L IN - PLÂCEREACAliKDUREA/i! • C o m p o n e n te : mouse, memory 2 M, cartuş.
v ■: . ■. - .. '■ R
. •: o
D is tr ib u ito r a u to r iz a t:
T R A N S V IT A L C O S M E T IC S S R L C lu j C O N C O R D Computers Remarketing
Str.ObservatoruIui Nr.109/23 JE L : 123855,* 199352
l.m o b il. 0 1 8 . 6 2 3 . 6 9 9 . #

ADEVĂRUL Un cotidian care satisface

h m
♦ Efectuează ZILNIC transport de persoane în Germania
S C iP W x q S R l im B w BH W f f l l
de Cluj
H •! I
gusturile dumneavoastral
wI

pe ruta: Nurnberg-Ikilbron-M arrnheim-Frankfurt-Siegen-

K oln-D usseidorf-D ortm und-A ugsburg-lJIm -S tuU gart-
liv a d a ; Mm
Karlsruhe-RastaU-Uomburg-Saarbrucken.
♦ Plecări spre Paris plin M etz şi Reims marji şi joi.
u r e a z ă tu tu r o r c lie n ţilo r
mwm © m i ?
♦ N O U ! ! ! Din 1.12.1996 plecări spre Pforzheim , ş i a n g a ja ţilo r s o c ie tă ţii u n
H eidenheim , Aalen, Schwabisch-Gmund!
♦ S-a deschis linia de Vrsac-Pancevo-Belgrad. . C r ă c iu n F e r ic it Sim ţiţi că nu
♦ E lib erăm C Â R T I V E R Z I, A S IG U R Â R I
M E D IC A L E pentru tu rişti-şi şoferi profesionişti. şi un sincer mai puteţi trăi
♦ Efectuăm S C H IM B V A LU TA R. în această lume _
Adresă: Piaţa Mihai Viteazu nr.11, ap.1, : I d a W ju iţi ^ 4 n i! în continuă
tel/fax: 0 6 4/43.34.32,43,28.33. \
mişcare?
2 5 de ani.
S C IM P E X M O L D O -T R A N S
S R L C L U J -N A P O C A de INSTRUIRE în II Informaţiile pe care le găsiţi
♦ Str.Rodnei nr.44 (lîngă OSER) ’ - INFORMATICĂ în paginile ziarului nostru vă pot salva!
♦ V ă o fe ră la p re ţu ri m in im e p ro d u se şi m a te ria le ( 1972 ) 1 5 .0 0 0 de ABSOLVENŢI (i9 9 p
d e c o n s tru c tii. ' '' ' _ I CENTRUL d e l ^ ^ | P r im u l C e n tr a d e Abonamentele de care aveţi nevoie vi le ofera
♦ L a c o m a n d ă ferm ă efec tu ă m tra n s p o rtu l la !; I CALCUL l | I n s tr u ir e A u to r iz a t ţ SC APEXSRL Str.Inocenţiu Micu-Klein nr.17.
d o m ic iliu l c lie n tu lu i. : * 1 E L E C T R O N IC | ^ T . | d in C lu j-N a p o c a
N O U I, N R . D E T E L E F O N : 4 1 6 3 8 1 . tel. 196213. R0DIPET SA P-ţa Gani ni 1-3.
A p e la ţi la p r o fe s io n iş ti !
Program zilnic 8-16; sîm băta 8-13. C lirj-N njjnca, «tr. H rp a b lirii, n r . l 0 7 , t<*I: 1 2 4 1 8 5 ,1 9 5 4 7 7 camera 45,tsau oficiile poştale din întregul judeţ.

&®§P®m !@
i de PbfriMI© a Gazetar Naturale Cbj şi
C u o c a z ia S ă r b ă to r ilo r d e ia r n ă C R Ă C I U N U L ş i A N U L N O U 1 9 9 7

U r e a z ă tu tu r o r c o n s u m a to r ilo r d e g a z e , c o la b o r a to r ilo r p r e c u m ş i p e r s o n a lu lu i c a r e v e g h e a z ă

la a lim e n ta r e a c o n tin u ă ş i în c o n d iţii d e s ig u r a n ţă c u g a z e n a tu r a le a tu tu r o r lo c a lită ţilo r

u n s in c e r ş i c ă ld u r o s LA M U L T ! A N U
- -

Şi cu acest prilej văreamintim că utilizarea acestui combustibil preţios care este GAZUL METAN, îr« condiţii de siguranţa şi fară accidente,
vă obligă a nu uita să respectaţi instrucţiunile şi normele obligatorii impuse de actele normative în vigoare care au fost aduse periodic la
cunoştinţa D vs. prin intermediul presei, redioului şi televiziunii locale, în vederea preîntîmpinării de accidente tehnice şi explozie, care se
pot solda cu pagube materiale şi umane irecuperabile. / . •
în acest sens pentru orice scăpări de gaze sau nereguli în instalaţiile de gaze şi în perioada sărbătorilor, regionalele noastre vă stau la
dispoziţie în permanenţă cu personal de specialitate competent care să vă satisfacă doleanţele personale şi care poate fi contactat prin
dispecerate cu program permanent la telefoanele: w •
• CLUJ-NAPOCA • GHERLA
433424 şi 928 - Str.Decebal nr.93 241938 şi 928 - Str.Tudor Vladimirescu nr.23
• TURDA
313717 şi 928 - Str.Republicii nr.26 7 , 433424 şi 928 - Str.Cimitirului nr.9 f. r
• CÎMPIA TURZII • APAHIDA ’ .
367666. şi 928 - Str.Laminoristilor nr.119 231326 - Str.Libertăţii nr.96.
• DEJ "
211855 şi 9 2 8 .-Str.Nicolae Titulescu nr.49/A .
Avînd în vedere încheierea tehnico-economico-Cnanciară a anului 1996, citirea, facturarea, încasarea consumurilor de gaze în teren şi
| la caseriile distribuţiilor de gaze naturale şi orice operaţiuni tehnice, economice şi financiare pentru toate categoriile de consumatori se vor
I realiza numai pînă în 24.12.1996 uimind a se relua în ziua de 6.01.1997 conform programelor cunoscute care nu se modifică.

L A M U L Ţ I A N I 1 9 9 7 !

(760629) CONDUCERILE REG IO NALELO R CLUJ ŞI TURDA.

 ADEVARUL D M tD t ETATE OXU-NAPOCA:Iuni-vinci,i&-16; sîmbătâ (M4;tcl/fax 19-73-04 j SIJBREDACŢTATL'RD A: sîmbătâ-dumînîcă, /V
d e Cluj * M M* luni-vincri8-16!ttl/fait3W Î-23;SU BR ED A C ŢI,\D EJ:lim i-™ cri8-16;ttl/fax21-60-75. 21-22decem brie1996 1*

Şi TU poţi câştiga uşor

Cumpărând un TELEVIZOR.. a

P rin D A E W O O E L E C T R O N IC S a v e ţ i A C U M o c a z ia !
C u m p ă r a ţi t e le v iz o a r e D â E W O O ( d ia g o n a le 3 7 . 5 1 . 5 4 . 6 3 . 7 2 c m .)

şi puteţi obţine mari câştiguri!

2

M A R E L E P B E M Itis ; ;; ■
U n A u to tu r is m O i E L ©
ALTE PREMII: 2 0 dublu radiocasetofoane cu CD
2 0 fierbătoare electrice

CARACTERISTICI
TEHNICE
• Multîsislem(PAl/SECAM,B/G,D/K)
• NTSC playback
• Teletext .
• Tub FST (plot)
• Afişarea comenzilor pe ecran
• ffiultimehu
• Hiperbando ^ :
• Pornire/O prire programabilă ,
® O priretem porizată "
' • Ceas - y :- ■■
• Inîrâri-iesiri Audio-Video multiple
• Mufă conectare căşti 1 ~ .• '; .
• Conectare Super-VHS
• Telecomando multifuncţională
® 1 0 0 canale proaromabîie

P E N T R U T E L E V IZ O A R E L E C U M P Ă R A T E IN A C E A S T A P E R IO A D Ă !

CENTRAL S.A., te l:'1 9 .4 4 .7 8 /1 9 .4 4 .8 4 .

O
vO
IA

Condiţii de participare:
£CO

Trimiteţi copia după factura sau chitanţa fiscală emisă la cumpărare,

cu ştampila magazinului şi data
cumpărării, într-un plic cu numele şi adresa dvs., pe adresa:
DAEWOO E LECTRO NICS RO M ANIA SRL £'\
/
B-dul Iancu de Hunedoara nr. 3, et. 1, sector 1, BUCUREŞTI I
. M-W-
Data limită a poştei: 31 ianuarie 1997 ■tt
Data tragerii la sorţi şi anunţarea câştigătorilor va fi comunicată ulterior în presă v - ■' f c » / ’Vw, •;
TELEFON INFORMAŢII: 210.73.30/312.04.88/312.04.87 interior 7217, 7320, 7321, 7218< - .V s ^

iifirtfttMili
 QJJJ-NA P O C
A :lu ni-v
in
eri8-1
6;sîm
bă
tă
9-1
4;tcl/fi«1
9-7
3-0 4
;S
lIBRE
D A C
nATlJ
R D
A :i ADEVARUL
sîmbătă-dum
21-22decem
inică,
brie 1996 PUBLICITATE i■
lu
ni-vin
criit-1
6;tcl/fax31
-43-23
(SU B
REDACŢ IA D EJ
!!u
n i-v
in
cri8
-1
6;tcW
aî2
1-6
0-7
5.? gfle CBMl

PO LIC O M

A
S t im a ţ i c itito r i, SC URSUS COMPUTERS
Im p rim a n te
ORARUL DE FU N C ŢIO N A R E a ghişedor dc mica şi marc
publici talc în perioada Sărbătorilor de iarnă este următorul:
• £{ d m m lir ip KHIIi X -I(i ® :ll) i l n n i i l i m 1 I !!!)(? S -III
SA CLUJ C â fio n
Mai mici, ^
V ă a n u n ţă n o ile n u m e r e
Mai rapide, g
• 21 ilm'inlirit» ID'.lli 8-11 • 31 ilw. - 1 iiiii.|!l!)7 iiirliis d e te le fo n a le c e n tr a le i te le fo n ic e :
Mai silenţioase,
• i l - 2 8 ilw n i l ir i p 1!)% închis • 3 ianHarii* l!)!)7 S -IB 430152,430201,430207,430391. Mai ieftine. ‘
Cu ocazia Sărbătorilor d e iafnă SC U R S U S O PŢ IO N A L ÎN R A T E !
• 27 drrrmlirir f!)!)li <S-lli • I ianDarii* 1997 9-11 TeL: 064-413492
S A tr a n sm ite tu tu ro r c o la b o r a to r ilo r şi
• 2S ilci rniliric I !)!)!> 9-11 ® li iariuarir. 1997 S-1li. b en eficiarilor "

S Ă R B Ă T O R I F E R IC IT E
A n g a jă m
SCUNIVERSAL SAHuedin A JU T O U
şi tradiţionalul
Pref in fo r m a tiv
Str. Stadionului tir. 19, Telefon 0 6 4 /2 5 1 4 4 8 lilJ C Ă T Ă R K A S Ă LA M ULŢI A N I. 6 0 .0 0 0 le i.
Jet. 432.517,432.522.
v CONVO ACĂ ' p e p erio a d ă
Adunarea generală extraordinară a acţionarilor determ in ată la °
şi salariaţilor societăţii pentru data de 16 ianuarie. Tabăra BĂ1ŞOARA. t Centrul de Aparatură Analitică L A U R A 1B A R S A N -

1997, ora 10, Ia sediul societăţii. M O IG R Ă D E A N

In f o r m a ţii la
te le fo n 1 9 5 7 6 5 .
Control şi Semnalizare Cluj-Napoca n o t a r p u b lic
O R D I N E A D E ZI:
> S tr.D on ath n r.67 anunţă deschiderea din
/ . Alegerea Consiliului de Adm inistraţie, a
data de 16.12.1996a sediului
C om isiei de cen zo ri ş i a A dm inistratorului anunţă
’
CONCURS în datav
de 21
•
ianuarie?
.. ■ s
.1997 pentru ocuparea unui post de s Biroului Notarial C luj-N,
societăţii; ' - _ , ;
strA.Şaguna 34-36 ap.4
2. M ăsuri p en tru red resa rea econ om ico- • cercetător principal grad III - mecanică. * (Piaţa M. Viteazu
financiară a societăţii. v > © R m 5 I # N la capătul str.Cuza Vodă, i.
Încazulneîndepbniriicondiţiilorpentru ţinerea lîngă noua Bancă Agricolă)

adunării în data con vocată, se v a organ iza o a Tel. 018623194.

doua şedinţa pentru ziua d e 17 ianuarie 1997 la
aceaşi oră şi în acelaşi loc. (352136) S.C. ONESTO S.RLL.
CASA
DE AMANET
COMUNICAT FRE CLUJ P iaţa M ihai V iteazu nr; 42 '
T el. 19-59-66

Aducem la cunoştinţa abonaţilor noştri că în

M A T R IM O N IA L E
perioada 23.12.1996 - 6 01.1997 activităţile de
• D oam nă serioasă, doresc
relaţii cu publicul ale FRE CLUJ se vor desfăşura cunoştinţă cu domn serios, m ai .
după următorul program: ADEVĂRUL
de Cluj
în. vîrstă (peste 60 de ani), cu
lo c u in ţă . R ăsp u n d n u m ai la
O Deranjamentele în reţelele de distribuţie a energiei electrice s c r is o r i, p e a d re s a : s tr.
se pot anunţa pentru remediere unităţilor teritoriale de intervenţie D u m b ra v a R o şie n r. 1.
zilnic la următoarele telefoane, activitatea acestora desfâşurîndu- (374120) / -

se în permanenţă. C ^Z^ETC LD C ^ V IN Z Ă R I
• CLUJ-NAPOCA telefon 134333 © D o q J 5 = M ® [ p c o x g s i 'C U M P Ă R Ă R I
• TURDA ' telefon 311882 face cunoscut publicului câlâtormodul de desfăşurare * Vînd moară de grîu şi
• DEJ telefon 212431 a transportului în comun în perioada 24 decembrie p o ru m b in s ta la tă , de
1996 - 5 ianuarie 1997. : , capacitate 1000 kg/ oră, la
• GHERLA ~ telefon 241925 . . . . 20 km de C lu j, în
• HUEDIN T. în 24 decembrie 1996, Ajun de Crăciun între orele.
telefon 251426 localitatea Căiăn. Tel. 43-
4,45-21,00. . ■' ' 04-39 (374016)
• CÎMPIA TURZII telefon 368155 2. în zilele de 25,26,27,28/30 decembrie 1996 şi 3,
’ V în d Raba basculantă de
• CLUJ - rural telefon 167970. 4 ianuarie 1997 între orele 5,30-23,00 conform IT S A IA , cu p re la tă , S av iem
programului pentru zilele de sîmbătă. ' caro sată, Saviem dubă pentru
Q Plata energiei electrice consumate se va putea realiza la
3. în 31 decembrie 1996, ajun de AnulNdu între orele tran sp o rt m uncitori. T el. 059/
casieriile din Cluj-Napoca situate în str.Memorandumului nr.27 şi 34-13-84. (373959)
5,30-21,00 conform programului unei zile de sîmbătă.
str.Taberei nr.20 precum şi la cele ale centrelor teritoriale de • V înd D acia Papuc an 1991,.
, 4. Pentru zilele de 29 decembrie 1996 şi 1, 2, 5
distribuţie din oraşele Turda, Dej, Gherla, Huedin, Aghireş şi ianuarie 1997 între orele 6,00-23,00 circulaţia se va
p re ţ. 12,5 m ilioane negociabil:
Tel! 17-23-79. (374018) -
Cîmpia Turzii după următorul program: desfăşura conform zilelor de duminică. * .• F ir m ă v in d e d o z a to a re
r ♦ în 23.12.1996 între orele 8-13; 14-18. C u a ce a stă o ca z ie R A T U C C L U J -N A P O C A Siem ens garanţie service. Tel.
18-04-76. (372816)
♦ în 24.12.1996 între orele 8-13 ' u r e a z ă p u b lic u lu i că lă to r
• .V în d dubă Iveco şi O pel
♦ în 27.12.1996 între orele 8-12. MULTĂ SĂNĂTATE, O m ega. Relaţii la tel. 42-50-09..
(374883) .’
în celelalte zile casieriile vor fi închise reluîndu-se programul CRĂCIUN FERICIT • V înd vagon pregătit pentru
normal în 6.01.1997. - . ss un călduros LA MULŢI AN I! c o m erţ, 2 cabane, teren . T el.
(760627)
18-18-77. (374885)

jPentru a vâ asigura sn tonfinume un

adresalf-vă din timp factorilor poştali, oficiilor poştale m difuw lor SC "APEX” SRL.
în condiţiilc creşterii preţului ziarului la 600 Ici exemplarul înccpînd cu 1 ianuarie 1997, ,
• ab onam en tu l lunar c o stă 1 3 .0 0 0 lei, • trim estrial 3 9 .0 0 0 Iei, • sem estrial 7 8 .0 0 0 Iei, • anual 1 5 6 .0 0 0 Iei.
Pe lîngă reducerea de peste 18% calculată la costul abonamentelor, abonaţii vorfi scutiţi şi de eventualele modificări de preţuri pe perioada achitării abonamentului
V
*1
 ADEVARUL. D IID f lf*lT A T C C IM -NA POCA:lu m-v
in
m8-1
6;sîmt)â
(ă
9-1
4i'tcV
fa
tl9
-73
-0 .1;S
U BRED A CTlA
U'RDA; sîmbătâ“duminîcă, Y™Y
CIOwlUJ___~' JLr%t M* lu
ni-vin
eri8
-1
6;(cl/fa
x3M
3-23
;SL 'B
R EDACŢ IA
DEJ:lu
ni->incriS
-1
6;tcl/fa
x21
-WI-"
5 21-22 decembrie 1996 V
luy
• V înd m aşină de .in je c ta t • V înd apartam ent 2 camere • Cumpăr talon Dacia. Tel. ‘ • în c h irie z cam eră p en tru • T ran sp o rt marfă. Tel. 43-
Vînd pui doberman şi
m ase p la s tic e K u a si 40 d e confort 1 mărit. Tel. 17-67-56. 17-46-24.(374901) .. ' ; . b iro u sau m a g a z in în' c a să 28-01 (374052)
2 uşi cu 2 canaturi. Tel 18-
g ram e. T el. 0 5 9 /1 2 -8 5 -6 7 . (374898) • Cumpăr caroserie Audi-80 particulară 10 mp. Tel. 15-05- • In telectual vîrstnic, doresc 4
49-03. (374121).. ' .
(374042) . V în d a p a rta m e n t d o u ă m o d e l 1 9 8 0 -1 9 8 4 -(ş i u şo r 86 . (374888) ; a ju t o r r e c i p r o c cu doamnă'-3
• V înd m aşin ă în g h e ţa tă camere confort I cartier Zorilor. avariat) cu vam ă plătită.'-Tel. ■ • Vînd costum judo nr. 38-40 • Dau în chirie apartam ent 4 vîrstriică singură; serioasă. Tel. •
Frigomat Italia cu 5 capete 10 Telefon 13-03-34 după ora 11. 13-25-37. (374925) - şi rachete-tenis R eghin nr. Î şi ca m e re ne m o b ila t, în 19-86-00. (374107)
milioane şi dozator bere Fresca (374923) 2. Tel. 15-63-57. (373909) G rigorescu. R elaţii la tel. 18- • :în conform itate cu legea nr.
*. Vînd televizor color
5 milioane negociabil. Tel. 13- • V în d a n te n ă PR O T V , 76-42. (374023) 137/ 1995, 'L oteria Naţională
• C u m p ăr elem ente Panasonic Cinema-Vision
27-07 sau 15-78-74. (374887) C B N , E u ro p a , N o v a -, P re ţ • în c h irie z garaj c a rtie ru l : anunţă în c e p e re a demersurilor'^
detaşate pentru Mercedes cu diagonala de 110 cm.
• Vînd teren 500 m p, zona 3 0 .0 0 0 le i. T el. 13-7374 "Zorilor. Tel. 12-11-47 (374091) p en tru o b ţin e re a acordului de-
307. Tel 15-65-64. (373742) Tel. 41-29-24 zilnic
R e p u b lic ii. - Tel.- 1 2 -3 2 -4 1 . (374044) - r : m e d iu —p e n tr u obiectivul
(374055) > V- • Dau în chirie apartam ent 3
(373938) • Vînd piu schnauzer uriaş cu cam ere în Z orilor, Tel 15-35- “ E x tin d e r e s e d iu Loteria
• Vînd Fiat Tempra 1,4S,
• T eren de vînz,are pentru- 1991, vama achitată, 62000 • Vînd televizor color p e d ig re e , > d e p a r a z ita ţi şi 89. (374115) - 'a N aţio n ală S ucursala Judeţeană
casă suprafaţă 6300 mp. Tel. km. Tel. 19-97-32. (373858) pentru pretenţioşi. Tel. 43- vaccinaţi Calea Turzii nr. 87-89 • în c h irie z a p a rta m e n t 2 C luj”, situat în municipiul Cluj-
23-22-11.(374899) /- ’ 83-69. (374095) ’ (374070) -- ; : : -
camere confort 2, Gheorgheni, N a p o c a , str. C eah lău nr. 69.
• Vînd Renault 19 an • Vînd ieftin schiuri, bufet; m o b ila t, fă ră te le fo n , p la ta E ventualele sesizări, sugestii se
• Vînd casă şi
1990,89000 ^km vam ă • Vînd video cam eră birou,-fotoliu pat. Tel. 15-41- anticipat 6 luni 110 DM lunafT d e p u n la s e d i u l APM Cluj,
apartament. Telefon 43-32-
plătită, omologat, pentru sigilată marca Sony V-8, ' 05. (374078) . - ■' v Tel. 15-79-44 (374128) C a le a D o r o b a n ţi lo r nr. 99.,
94.(370755) cu trusă' originală, P re ţ
pretenţioşi: Tel. 14-42.-42. • Vînd vană din fontă de 120 (374117) \ V
1200 USD. Tel. 19-40-56. cm. In fo rm aţii tel. 16-76-01 Caut chirie urgent. Tel
• Vînd a p artam en t 2 (373862) • E fectu ăm transport mărfi
(372675) 16-58-10. (373606)
camere central. Tel 13-51- (374090) ; 1 ,5 -2 ,5 to n e şi transport pe
• Cum păr radiator Audi •' V înd blană n urcă nurcă, p la t f o r m ă la p re ţu ri fără
25 orele 15-19. (373597) • Vînd calculator K5 (100) în • C aut de în c h iria t
100. T el. 19-18-33. nouă, lungă, rir. 42-44. Tel. 16- c o n c u r e n ţă .' T eL 19-73-74.
g a ra n ţie . T el 1 8 -3 7 -6 6 ; maşină cu sau fără şofer.
• Vînd a p a rta m e n t 2 (373932) 61-47. (374096) (372775)
(373686) Tel. 14-72-37 (374038) .
cam ere c a rtie r • Vînd calculator 5X86 (133), • V în d c a n a p e a şi c o v o r • în co n fo rm itate cu legea
• Cum păr Dacia 1300. • Studentă, caut chirie urgent.
Gheorgheni, etaj .X, p reţ p ersa n 2 /3 s ta re b u n ă , p re ţ nr. 137/ 1995 SC Pam Servicii
Ofer 5,5 milioane. Tel. 42- cu g a ra n ţie . T e l. 18-’3i7-66,
50 milioane. Tel 41-47-61. Prefer Grigorescu. Tel. 18-31-
68-64. (374066) (371841) ’ : a v a n ta jo s. T e l. . 1 4 -8 3 -1 7 . -SRL Piaţa 14 Iulie Cluj Napoca
(373617) ' • 59. (374081)
• -V în d te le v iz o r c o lo r (374099) W doreşte, re în n o ire a autorizaţiei
• C ău tăm u rg en t ch irie în
• Vînd VW B roscuţă Siemens şi bicicletă Pegas. Tel. • V înd p u i c an ic h e negru de m ediu E ventualele sesizări
• C um păr casâ sau garsonieră confort doi sau trei.
necesită mici reparaţii 650 18-36-41 (374086) pitic. Tel 43-81-49. (374118) ' se v o r d e p u n e la APM str.
apartament. Tel. 43-32-93. Tel. 13-57-72. (372744)
(371131),'.- DM, ski K2 190 cu legături • Vînd televizor color mic. • ' Vînd ficus cu ladă de lemn, D orobanţilor nr. 99. (374893)
Solomon Fischer 175r noi •• C a u t de " în c h ir ia t
■Tei.1 12-2 8 -1 4 d u p ă o ra 14. înălţim e 2,15 m. P reţ 150.000 „• Solicit pentru 1 an, un
beţe Atomic noi, televizor a p a rta m e n t 1 sau 2 cam e re,
• Vînd apartam ent«3 (374088) : - Ici. Tel. 16-85-19 (374130) îm prum ut de 20 milioane
central, cu telefon individual.
camere confort I cu terasă color Elcrom 350.000 lei. • V înd "televizor color. Tel; • Vînd blană scurtă M outon Tel. 18-11-20. (372835) lei, ofer dobîndă 130% sau
.
acoperită de 54 mp super Ţel. 15-68-84. (374100) 13-81-75. (374105) \ ; Dore nr. 40-42, guler + căciulă 7000 DM cu 80% Garanţii
• C a u t de în c h ir ia t 1-2
finisat, pentru pretenţioşi • V în d d u la p , p a t d u b lu , nurcă, chiuvetă de fontă folosită imobiliare. Oferte, variante
• C um păr Dacia 1310. cam ere, telefo n , plata în lei.
S tr. 21 D ecem brie. noptieră, fotolii, masă, aragaz, pentru bucătărie. Tel. 41-12-75; la tel. 13-37-24. (374134)
Tel. 13-55-14. (374867) Exclus Mănăştur. Informaţii tel.
Inform aţii tei. 41-29-24 televizor sport, centrifugă; Tel. 18-49-47 (374131)
43-20-26. (374892)
zilnic orele 9-22. (374054) \ V înd caroserie O ltcit C lub 19-64-12 (374127) • V înd lem n nou B utterfly • C a u t- tra d u c ă to r
• C aut m aşină de închiriat.
autorizat lim bă germană-
*. V în d u rg e n t şi ie f tin 11 R L'm aro metalizat, echipată • V înd co n g ela to r A rctic. pen tru p a le tă te n is dc m asă,
Ofer 500000 lei'lunar. Tel. 12;
ro m â n â şi rom ânâ-
g a rs o n ie ră - In fo rm a ţii str. c o m p le t, fă ră m o to r, an Garanţie_l an, 675.000 lei. Tel. 100 DM: Tel 16-85-19, după
73-94. (374904)
Sobarilor nr. 38 ap. 12. Tel. 43- fab ricaţie 1989, cu acte. P reţ 15-75-76,(374141) " ora 21. (374132) • germană în special texte cu
termeni medicali. Solicit ca-
38-20 s a u -16-83-23. (Im ediat 1100 DM. Informaţii str. Vasile • V înd parabolă nouă. TeL ■ Vînd porc 80-100 kg.-Ofer
DIVERSE
ocupabilă) (371818) l’îrvan nr. 8 . (373949) ; . 18-18-79. (372676) • condiţii de tăiere. Tel. 45-34-90 tr a d u c e r ile sâ fie
• C um păr rulotă auto. Tel. legalizate. Tel. 42-52-62
V înd casă î n ‘G rigorescu, • V în d g e n e ra to r H o n d a (374133) .- ' ; • E conom ist, expert
su p erfin isată . T el. 17-85-61*. 059/ 55=41-93 (373958) Vînd m ască chiuvetă albă-
între orele 8-10. (374087)
pentru cabane 300 W. Tel. 18- contabil, ţin contabilitate.
după masă (371839) - V înd Skoda S I 00. Tel. 13- 04-76. (372817) nouă, preţ 250.000 lei. Tel. 15- Tel. 19-70-14 orele 18-20. • C e un îm prum ut de 7000
^ C u m p ă r urgent apartam ent 38-16 (374021) ^ • V în d m a ş in ă de s c ris ^63-40. (372524) (000100 ) DM pe 3 luni cu 20% dobîndă
cu 1 căm eră sau garsonieră.- * Vînd piese Audi 100 m odel ele c tric ă p o rtab ilă ja p o n e z ă , . •' V în d s c h iu r i, c lă p a ri, cu ipotecă p e apartam ent cu 4
"'Tel. 15-52-12 sau; 19-08-64. 1980 de 2000 cmc: Tel. 15-41- - fierbător de cafea cu cană dublă legături, jocu ri Spectrum. T e l,' . * Magazinul Maestro de - cam ere zonă centrală Mărăşti.
(371850) ,05(374079)' şi cojoace de blană. Tel: 16-82- 14-54-08.(372834) pe H -dul E ro ilo r n r. 33 Tel. 43-72-47. (374911)
V în d ie f tin a p a rta m e n t .* V în d O p el K a d e tt 1983 ,53.(374855) ■ V în d p u i R o ttw e ile r cu an g ajează p erso n al în . • In conform itate cu legea nr.
fin isat, 3 cam ere, M ănăştur.* stare bună neînm atriculat. Preţ Vînd televizor Sport color, pedigree din p ărinţi excelenţi. vederea deschiderii untii 137/ 1995 B ănuţ Elena anunţă
Tel. 43-13-12. (373860) 8 5 0 D M . T e l. 1 5 -3 5 -6 7 . jo c Super Nintendo şi pătuţ de T e l.' 13-8 8 -9 3 ş i’ 1 3 -4 0 -5 4 . m agazin alim e n ta r. începerea d e m e rsu rilo r pentru
• Vînd apartament 3 cam ere (374102) copil Tel. 15-47-83. (374872) (372852) Informaţii zilnic între orele obţinerea A co rd u lu i de Mediu .
zonă buîiă. Tel. 061/85-15-20 • V în d s p le n d id R e n a u lt • Vînd schiuri.adult şi copil
9-17 Ia tel. 19-76-06. p riv in d .:e x tin d e re a casei d in ..
; • V înd h ain ă b lan ă, vizon
(373979) .; E s p a c e tu rb o d ie s e l, 1992 austriece cu clăpari, bicicletă m ărim ea 4 6 , p re ţ 4 .0 0 0 .0 0 0 .
(373950) G h e rla str".. 1 m a i nr. 15.
- • Vînd 4 camere ultrafinisate n o re m b rie , 6 8 . *000 k m , 7 m e d ic in a lă , h o tă e le c tric ă , Ţel. 19-77-36 (374908) Eventualele sesizări sugestii şi
• A ngajăm vînzători.
pentru pretenţioşi, parter, str. locuri, 17.000 DM. Tel. 43-86- maşină de scris electrică marca • Vînd covor persan 3,50x3 r c c la m a ţii se v o r depune la
Tel. 15-06-22 după ora 20.
Pata Preţ 165 milioane. Tel. 4 1 -“ 63. (374109) O ly m p ia T el; 1 3 -7 8 -6 0 . m şi 2x3 m, un candelabru cu 5 s e d iu l A P M C lu j, Calea
(374089)
47-09(374106) ' • V în d a u to tu ris m D a c ia 1 (374889) braţe, una d rap erie şi m obilă D orobanţilor nr. 99. (374075)
• Vîn'd v il ă .îr i c u rs d e com bi 1310 cu cinci viteze, la • V îrid u rg e n t te le v iz o r c o m b in a tă o canapea • Angajăm o persoană, la • In conform itate cu legea nr.
finisare, în Grigorescu, cu plata 4 8 .0 0 0 k m , av în d c a rte a d e G o ld s ta r: T e l. 1 2 -4 2 -2 6 . extensibilă. Str. ■21 D ecem brie bar, indiferent de vîrstă. . 137/ 1995 N eam ţ V iorel anunţă
în ra te ’ şi p o s ib ilita te d e identitate; televizor alb n e g ru ,’ (374894) nr. 140 et. V I ap. 168 sc. II. Tel. 41-05-22 şi 19-90-39 începerea d em ersu rilo r pentru
continuarea lucrărilor. Tel. 18- aspirator Raketa canapea dublă; • V îiid calc u lato r P entium T el. 4 1 -0 5 -9 2 o r e l e '".1'1-18* (374092) ob ţin erea ^Acordului de Mediu
41-07. (374110) - ' dulap combinat. Tel 14-10-05. M u ltim e d ia cu C D -ro m (lîn g ă- b is e ric a S f. P e tru ). p rivind extinderea casei, garaj
• -Vînd apartament 2 camere (374111) , ' s 3.200.000 lei şi 4 8 6 -100 M Z (374921) ‘ • C a rn e , m ezeluri, şi anexe gospodăreşti în Gherla,
şi m o b ilă . R e la ţii a z i, str. ţ • V în d V o lv o 3 4 0 ,1 9 8 5 , DX4, 2.200.00 1ei. Tel. 19-77- • Vînd dormeză Schober. Str. reduceri pentru pensionari, str. F abricii nr. 13. Eventualele
O bservatorului nr. 3 bl..O S 2 rieînm atriculat, stare perfectă. 36.(374907) \ Scorţarilor n r .1 5 bl. C2 sc. 7 magazin Silvana, str. Karl sesizări, sugestii şi reclamaţii se
ap. 38, ora 9-15. (374113). Tel. 15-62:12 zilnic între orele . • Vînd maşină AEG de spălat ap. 77. (374924) Marx nr. 22 (lîngă Poliţie) vor depune la sediul APM Cluj,
• Vînd urgent apartament cu 19-22. (374140) , -vase de uz casnic. Tel. 41-44- (374112) C a le a '‘D o r o b a n ţi lo r nr. 99.
(374076) ’
2 camere, cartier Gheorgheni, : .* V în d V o lk sw a g e n G o lf 62. (374917) - În c h ir ie r i • SC R adu & Ady
etaj 10. Tel. 15-41-43, (374135). 1981 1 1 0 0 ‘cm c înm atriculabil • V înd tra c to r U 650 stare • D o m n u l _Fodor Isidor cu
angajează om de ordine u ltim u l d o m iciliu cunoscut în
Cum păr garsonieră. T el.* 12 C J, p re ţ '1 3 0 0 DM fo a rte bună. P re ţ a v a n ta jo s, • - Ofer chirie urgent. TeL
p e n tru zona M ân ă ştu r. c o m u n a V iiş o a r a nr.526,
15-42-41. (372833) negociabil, urgent. Tel. 15-20- negociabil. Tel. 058/82-28-65. 19-39-89 (374930)
Rţlafii str. Fabricii nr. 4 ju d .C l u j, e s te c ita t la
Vînd apartament 4 camere ^ orele 10-18. (372593) (374027) : •
• Caut chirie urgent. TeL între orele 18-19. (374881) J u d e c ă to r ia T u rd a în dosar
confort 1 str. N. Titulescu rir. ’ V înd D acia an 1987. Tel. • V înd ţu ică p ru n e 50-55
12 etaj 1 ap. 33, Tel. 14-87-72! 42-02-98. (372784) grade. Preţ negociabil. Tel. 14- 19-39-89 (374931) C .n r.5 9 6 1 /1 9 9 6 p e n tru a se
• SC Radu & Ady SRL
(372837) • V înd tractor U 650 an 1995 28-01 (374108) prezenta în c alitate de pîrît în
• Cedez spaţiu comercial an g ajează o sp â ta re ,
proces cu B aboş Io s if şi Baboş
V înd g arso n ieră co n fo rt plug disc şi semănătoare, stare • Vînd căţei rasa central 40 mp am enajat barmane, casieriţe pentru
E lisabeta pentru recunoaşterea
trei. Tel. 15-91-97. (372844) fo a r te bună. T el. 3 2 -2 4 -1 6 . rottweiler cu pedigree. Tel jocuri. Relaţii str. Fabricii
pen tru carm angerie sau dreptului de proprietate, la data
Vînd urgent casă nefinisată (372785) 43-87-17. (373615) magazin a lim en ta r. Tel. n r. 4 în tr e orele 18-19.
de 30.01.1997 ora 8 . (341672)
în Som eşeni. In fo rm a ţii str. • V înd Volkswagen 1200 cu 41-42-46. (374860) (374882)
• Vînd maşină tricotat • în conform itate cu Legea
A viator T raian D îrjan nr, 16. carte de identitate. Tel. 41-11-
• V in d e m h a in e şi
n r. " 1 3 7 / 199 5 SC A rscom
(372849) 01, (372796) m anuală Singer, cu • Dau în chirie casâ zonă fn c ă lţă m in te ieftine,-' im p o rt
C o m şe rv S R L -T u rd a anunţă
* Vînd casă 3 camcre confort, • V înd D acia 5000 km. Tel. c a rte lă . Tel 15-65-64. re z id e n ţia lă , im ediat Suedia. Str. C linicilor nr. 21,
începerea d em ersu rilo r pentru
te re n 500 m p e B -d u l 1 42-04-37. (372831) (373741) ocupabilă, co n d iţii orar 9-18 sîm bătă 9-14 şi str.obţinerea A utorizaţiei dc M e tljr^ ,,
D c c e m b rie 1918 nr. 104. • V în d , A u d i 100 cc excelente. Tel. 12-90-72; Calea Floreşti nr. 117 orar 10-
" • C um păr u rg e n t p e n tr u o b ie c itv u l snack baP'" '
în a rm a ţii la nr. 102 sau la tel. n eîn m atricu lat an 1986. 3000 16-29-30 sau 19-80-61. 16 (în p o lig o n M ă n ă ş tu r).
repatriere. Tel. 43-25-32. s itu a t în T u rd a , str.C lu ju lu i
018/62-38-21. (374900) . ; DM. Tel. 15-07-32. (374871) . (373907) . (373983)
(371793) . nr.58. E v en tu alele reclam aţii,
C um păr g arsonieră zona • V în d M its u b is h i S p ace • Dau în chirie apartam erit 2 A ngajăm b u cătăreasă cu' s u g e s tii şi s e s iz ă r i se vor
G r ig o r e s c u ,'" Ş e s u lu i. O fe r V ag o n în m a tric u la t cu c a rte • V în d p u i p itb u ll U SA . c a m e re ,, n e m o b ila t,' c a r tie r e x p e rie n ţă , g e s tio n a ră şi d ep u n e la se d iu l A PM Cluj,
2 5 .0 0 0 .0 0 0 . T e l. î 8 -7 8 -2 0 . identitate, stare bună. Tel. 41- T elefo n 4 2 -51-44; 18-93-03 G rig o re sc u T e l. 1 8 -9 1 -3 5 . v în z ă to a re . T e l. 19-32-18- C a le a D o r o b a n ţilo r nr. 99-
(374906)- » . . , -* , * • * t- • * * 0 6 -2 3 .(3 74 896) . . - . . . s (373761) - - - - (374014) . : ; - ^ (374868). . . . .... , (341670); ! ; ______ ___ ;•
 sîmbăta-duminica,
11, 91.92 decembrie 1996
în conformitate cu Legea
137 / - 19.95 SC
Amiercializare Bijuterii Lola
,jlL Turda anunţă în cep erea
^-mersurilor penlru obţinerea
iiitorizajiei de Mediu pentru
■hicctivcie magazin Lola situat
, Turda, str.Libertăţii nr.3-5,
;aeazin Lola situat în T urda,
„•.Aviatorilor fn. Eventualele
igcstii, sesizări şi reclamaţii se
depune la sediul APM Cluj,
'ilea D o ro b a n ţilo r u r. 99.
>11671)
în conformitate cu Legea
137/ 1995 SC M a ria n a
’irfumerie SRL, cu sediul în
jirda, str.R e p u b lic ii n r.3 6
kunţă începerea dem ersurilor
vntru obţinerea Autorizaţiei dc
tfediu p e n tru o b ie c tiv e le
baga/iu parfumerie cosm etice
unpia Turzii, sfr.Băii n r . l 3,
uagazin p arfu m erie C îm p ia
[urzii, Piaţa Mihai Viteazu nr. 1
ii depozit str.R cpublicii nr.5.
Eventualele sugestii, sesizări şi
:cclamaţii se vor d ep u n e Ia
sediul A PM C lu j, C a le a
probanţilor nr. 99. (341669)
PIERDERI
P ie r d u t le g itim a ţie ,
ibonament autobuz şi p arafă
medic pe n u m ele P o p e s c u
Emilia. Le declar nule (374093)
P ie rd u t le g itim a ţie
'B iblioteca M u n ic ip a lă , - p e
numele -Badea A lex au d ru . O
dcclar nulă. (374094)
SC -AGR T V L A g rico la
Cooc p ie r d u t co d fis c a l nr.
5058780. S e d e c la ră n u l.
574103) - '
• S C O n c o s d e c la ră n u l
M tanţier n r. 361 de la nr.
2061-12093. (374136)
• Pierdut carte de identitate
a A 0789807. O declar nulă.
374903) !
• P ie r d u t le g itim a ţie de
ransport C F R pe n u m e le
rlorea F lo rin nr. C418299. O
kclar nulă. (374919)
DECESE
COMEMORĂRI
• Slt. p o st-m o rtem
CIUPITU CHICAN
FÂNEL. “. . . Eşti frate cu
pâmîntul. . . “ dar pentru
noi ai rămas acelaşi soţ şi
tătic ca şi acum şapte ani
cînd El a hotărît în aceea
zi de 23 decembrie 1989 că
trebuie să-ţi iei ia revedere
de la noi. Am fost
împreună, ne-am iubit şi
incă acea stă d ra g o ste
trăieşte! Ne-ai iubit şi ne-ai
dovedit-o m urind p en tru
noi! P a ra sta su l de
pomenire v-a avea loc la
C im itirul E ro ilo r din
oraşul Rom an, în 22
decembrie. “. . . Şi printre
stele stea. . ., “ S oţia
Marcela şi fiica Mădâlina.
(372776)
• Sîntem a lă tu ri de
colegul n o stru Ş erb an
Virgil în m area d u re re
p ricin u ită de p ie rd e re a
mamei sale dragi. Colegii
de serviciu. (374116)
• V— .------------------------------
. V Sincere condoleanţe şi
întreaga . n o a stră
com pasiune dom nului
Raţiu Dorel, la trecerea în
nefiinţă a surorii dragi.
Colectivul SC Awa II,
Calea T urzii. (374122)
PUBLICITATE luni-vineri8-16; tcl/fax31-43-23; SUBREDACŢIADEJi luni-tineri8-16; tel/fai21-60-75. >:
• S-a în tîm p lat în tr-o
iarnă de neuitat, iarna lui
1989 cînd după ploaia de
gloanţe ce ă zdrobit inimile
a numeroase familii, unul
a p ă tru n s şi în su fletele
noastre ucigîndu-1 pe cel ce
a fost ta tă , so ţ, bunic
MARIN VERGICĂ peste
care s-a aşezat o d ată cu
co v o ru l alb de nea,
d u re re a şi s u fe rin ţa în
inimile noastre. Nu-1 vom
u ita n ic io d a tă . î l vom
pom eni veşnic şi-i vom
aşeza pe m orm înt florile
re c u n o ştin ţe i. F a m ilia
îndureraţă. (372822)
• Se împlinesc 7 ani de la Viorica şi DoreL (374129)
R ev o lu ţia d in 21
Decembrie 1989, de cînd
so ţu l meu CIARĂ
V IO R EL a fost ucis
mişeleşte. Nu te vom uita
niciodată. Soţia şi cele trei
fete. P a ra s ta s u l, în 21
Decembrie, în cimitirul din
M ă n ă ştu r, o ra 12.
Dumnezeu să-l odihnească
în pace. (374104)
• S-a stin s d in v ia ţă b u n ică,
dragul nostru avocat BIZO
IOAN, la vîrstă de 70 ani,
d u p ă o v ia ţă d em n ă şi
p lin ă -d e .r e a liz ă ri, Înmormîntarea
în h u m a re a va a v e a . loc
dum inică, 22 d ecem b rie
1996, la orele 13, la capela
c im itiru lu i d in D ealu l
Florilor Dej. Dumnezeu să-
1 o d ih n ească în pace!
Familia îndurerată: soţia,
Lia, fiicele Dana şi Diana.
(374077)'
• Cu a d în că tr is te ţe viaţă a iubitului nostru soţ
a n u n ţă m în c e ta re a d in
viaţă după o lungă şi grea
suferinţă a dragului nostru
soţ, ta tă şi b u n ic , BOB
ILISIE, din satul Lujerdiu,
la v îrs tă de 81 an i.
înmormîntarea va avea loc
azi, 21 decembrie, orele 12,
în satul Lujerdiu. Familia
îndurerată. (374083)
• Cu ad în că d u re re din viaţă, la 88 de ani, a
a n u n ţăm d is p a r iţia
fulgerătoare din viaţă, în
ziua de 20 decembrie 1996,
a iubitei n o astre m am ă,
so acră, b u n ică, so ră şi
m ă tu şă , TO DORAN
ROZALIA, Ia vîrstă de 85
ani. În m o rm în ta re a va
avea Ioc d u m in ic ă , 22
decembrie, ora 13,30 de la
domiciliul din Cordoş, str.
M orarilor nr. 4. Fam ilia
îndurerată. (374085)
• Cu d u re re în suflet de trecerea în nefiinţă a
a n u n ţă m în c e ta re a din
viaţă a dragului nostru soţ,
ta tă , bunic, s tră b u n ic ,
MUREŞAN ŞTEFA N ,
p e n sio n a r C F R , din
A pahida, la v îrstă de 72
ani, după o lungă şi grea
suferinţă. Înm orm întarea
va avea loc dum inică, 22
d e c e m b rie 1996, o re le
12,30 în comuna Apahida.
(374097)
• După o lungă şi grea III, Dej. (374123)
suferinţă s-a stins din viaţă
d ra g u l n o stru STAVĂR
FALNICU în cel de-al 65-
lea an. F ie-i odih n a
veşnică.- Bunul Dumnezeu
să-l ierte! Soţia cei p a tru
co p ii şi fa m ilia
Constantinescu. (374890)
?CLUJ-NAPOCA: luni-vineri8-16; sîmbătă9-14;td/lax 19-73-fl4;SUBREDACţTATURDA:s
• S oţia Ile a n a , fiica
M aria, Nelu cu fam ilia,
Adi cu fa m ilia , D an cu
familia, anunţă încetarea
din viaţă a celui care Ie-a
fost s p rijin la g reu ,
MUREŞAN ŞTEFAN, din
Apahida. (374098)
• Cu inimile îndurerate, de la SC Awa. (374125)
an u n ţăm d is p a riţia din
viaţă a iubitului nostru soţ,
ta tâ şi b u n ic , VANCA
TRAIAN, d in H uedin.
Înmormîntarea va avea loc
azi, 21 D ecem brie 1996,
orele 14, în cim itirul din
M ă n ă ştu r, capela nouă.
Soţia Verona, copiii Elena,
• Uri pios om agiu fam
scumpei mele fiice MIŞAN
LU M IN IŢA CORINA
m a rtir al R evoluţiei din
Decembrie 1989 Nu te vom
u ita n ic io d a tă . F am ilia
îndurerată. (374909)
• Cu m a re d u re re în
suflet anunţăm că scumpa
n o a stră so ţie , m am ă,
' m ă tu şă ,
C O R N ELIA PLAIAN a
încetat din viaţă, vineri 20
d ece m b rie 1996.
va avea Ioc
la c a p e la , n o u ă din
cimitirul Mănăştur, în ziua
de luni 23 decembrie 1996,
la ora 11. Dumnezeu ş-o
ierte şi să o odihnească în
pace! Familia îndurerată.
(374138)
» Cu a d în c ă d u r e re
a n u n ţă m în c e ta re a din
şi ta tă M A RTIN
A L E X A N D R U .
Înmormîntarea va avea Ioc
în data de 23. XII. 1996 1a
Cimitirul Mănâştur, capela
nouă ora 13. Odihnească-
se în pace. LSoţia şi copiii.
(374918)
• Cu profundă durere în
suflet anunţăm încetarea
dragului nostru tovarăş de
viaţă , tatâ, bunic socru,
cumnat şi prieten SZABO
GEZA, a r t i s t p ia n is t,
profesor al Academiei de
m uzică “ G h. D im a” .
În m o rm în ta re a a re loc
luni; 23 decembrie ora 14
în C im itiru l c e n tra l.
Familia îndoliată. (374929)
• Sîntem a lă tu r i de
fam ilia în d u r e ra tă în
greaua pierdere pricinuită
celui care a fost avocat,
BIZO IOAN din Biroul de
A vocaţi D ej. S incere
cond o lean ţe. C olegii
avocaţi din B aroul C luj.
(374101)
• Ne a lătu răm du rerii colegei n o astre L enuţa
domnului R aţiu Dorel, la
tre c e re a în n e fiin ţă a
su ro rii d ra g i. S incere
co n d o lean ţe în tre g ii
familii. Colectivul SC Awa
• C o lectiv u l SC Awa fam ilia d-lu i T u dorean
S ediul c e n tra l ex p rim ă
sin c e re con d o lean ţe
domnului R aţiu Dorel, în
greaua pierdere suferită.
Sîntem alături de întreaga
familie îndoliată. (374124)
• Ne alăturăm cu toată
com pasiunea de dom nul
Raţiu Dorel, în clipele de
grea suferinţă pricinuite de
decesul surorii sale dragi.
T ran sm ite m sincere
co n d o lean ţe în tre g ii
fam ilii. C olectivul
Depozitului “Combustibil”
• Transmitem pe această
cale sincere condoleanţe
domnului Raţiu Dorel, în
clipele grele pricinuite de
tre c e re a în n e fiin ţă a
s u ro ri sale d ragi.
Colectivul firmei E. E. &
I). D. (374126) ■
• Sîntem a lă tu ri de
ilia Plăian în m area
d u re re p ric in u ită de
în c e ta re a din v ia ţă a
scum pei n o astre cuscre,
C O R N ELIA PLAIAN.
O d ih n ească-se în, pace!
Familia Junie. (374139)
• Sîntem a lă tu ri de
colegul şi prietenul nostru
Falnicu A drian în marea
d u re re p ric in u ită de
moartea tatălui său drag.
T ran sm item sin cere
con d o lean ţe fam iliei
îndurerate. Colegii de la
Dacia Service Cluj Feleac.
(372836)
• S întem a lă tu r i de
prietenul nostru Pop Iosif
(Joska) şi de fam ilia lui,
acum cînd se desparte*de
ta tă l d ra g . Sebi şi Tina
Lehene. (374879)
• R egretăm din suflet
dispariţia bunului nostru
c o lo c a ta r STAVĂR
FALNICU. Dumnezeu să-l
ierte şi sâ-I odihnească în
pace. Asociaţia de locatari
str. Unirii nr. 29 (374891)
• Ne exprimăm profund
re g re t şi în tre a g a
compasiune fiind alături de
d-1 Raţiu Dorel Ia trecerea
în eternitate a surorii sale
dragi. Condoleanţe familiei
în doliate. C olectivul SC
AWA Floreşti. (374897)
• Sîntem a lă tu r i de
fam ilia F aln ic u , greu
încercată prin pierderea
celui ce a fost soţ, tată şi
bunic, după o lungă şi grea
suferinţă. Dumnezeu să-i
odih n ească su fletu l.
Familia Ciotlăuş. (374905)
• Sîntem a lă tu ri de
colega n o a s tră G iurgiu
M aria în m area durerie
p ric in u ită de p ie rd e re a
m am ei d ra g i. Sincere
co ndoleanţe fam iliei
în d u re ra te . C olectivul
Cercetare SCPP. (374913)
• îm părtăşim durerea
Simionescu, în momentele
grele p rin care trece la
despărţirea de iubitul ei
tată. Colectivul Şcolii nr. 1
Cluj. (374916)
* Sîntem a lă tu r i de
Nicolae în aceste momente
grele pricinuite de moartea
mamei dragi. Foştii colegi
de la SC T urism
T ran silv an ia . SA C luj.
(374920)
ADEVARUL
d e Cluj
• Pios om agiu la • S-au scurs 6 săptămîni
îm p lin irea a 8 ani de la de tristeţe de cînd iubita
d ecesu l so ţu lu i M IH A I noastră soră NEMEŞ ANA
M ERCA. Să-i fie ţă rîn a a plecat pe calea veşniciei.
uşoară. Soţia. (371562) P a ra s ta s u l va avea loc
duminică 22 decembrie Ia
• A dunăm to a te Biserica Sfintul Dumitru.
a m in tirile în tr - u n pios F am ilia M arin a V aier.
omagiu, acum la 6 luni de (372792)
Ia d e sp ă rţire a de iu b ita
n o a s tră m am ă, so a c ră , • Durerea noastră nu s-a
b u n ic ă şi s tră b u n ic ă stins mai este încă mult de
IR IM IE M A RIA şi plîns. De-acum 5 ani s-au
re sp e c tiv un an de. la scurs încet de suferinţă şi
p ie rd e re a p re m a tu ră a regret. De n-ar fi fost sâ
dragei noaste soră, 'mătuşă fie aşa, 39 de ani a r avea
şi c u m n a tă , C H IR IL Ă M IR E L A scumpă^ fiica
A NGELA R O D IC A . m ea. A celaşi drum
D um nezeu să vă îndurerat, nepotul REMUS
odihnească! Comemorarea l-a urm at, d a r Dumnezeu
va avea loc în data de 21 mult îndurat, le va ierta a
decembrie 1996, ora 9, la lor păcaţ. Şi-n ziua sfîntâ
biserica din B-dul Eroilor. de Crăciun,, le va trimite-
Vali şi Lenuţa, cu familiile. un în g e r bun sâ le
(373933) şoptească-nduioşat, că-i tot
iubim, nu i-am uitat. Tata
• Ău tre c u t 4 ani de şi tanti Cadar. (372825)
a d în c ă d u r e re de cînd
iu b itu l n o stru soţ, ta tă , • O lacrimă, o floare, un
so cru şi b u n ic, PO P pios omagiu la împlinirea
T E O D O R ne-a p ă ră s it u n u i an de la tr is ta
pen tru totdeauna. Slujba d e s p ă r ţir e , de scum pul
de pomenire va avea loc la n o s tru EUGEN BUT.
data de 22 decembrie 1996, Felicia şi Adina (374143)
o ra 12, la b ise ric a
“ S c h im b a rea la F a ţă ” . • La 21 decem brie se
Familia. (373970) îm plineşte un an de cînd
ne-a p ă ră s it scum pul
• Se împlineşte un an de nostru soţ şi tatâ TRIPON
la plecarea fulgerătoare în ŞTEFAN Fie ca sufletul Iui
lin işte a e te r n ită ţii, a p lin de b u n ă ta te şi
scumpului nostru soţ, tată, dragoste sâ se odihnească
socru, bunic şi străbunic, în pace. Soţia şi fiica cu
BALINT IOAN familia. (374884) _
(B ro sc a ru ). D ragostea
n o a stră îi va p ă stra vie • M ulţum esc tu tu ro r
a m in tire a .. S lu jb a de celor care au fost alături
pom enire se va oficia la de mine la conducerea pe
B ise ric a O rto d o x ă din ultimul drum al scumpului
Som eşeni, în ziua de 22 m eu soţ, d r. BOROŞ
decembrie 1996, orele 12. (BOBO ). Soţia Eva.
Fie-i ţărîna uşoară! Soţia (374082)
V a le ria , fiica Ana cu
• S-au scurs un an de
fa m ilia , fiu l Ioan cu
lacrim i şi durere de cînd
fam ilia, nepotul Călin cu
ne-a p ă ră s it p e n tru
fam ilia, nepotul Radu cu
totdeauna scumpul nostru
familia. (374071)
frate, TRIPON ŞTEFAN
• S-au scurs 6 luni de d in P an tic eu î n _ veci
nemîngîiaţi fraţi Aurica şi
lacrim i şi sing u rătate de
Traian, cumnaţii Gheorghe
cînd dragul nostru soţ, tată
şi Mărioara. (374080) ,
şi f r a te EUGEN
COLCERIU s-a stins' din
• M ulţum im
viaţă lăsînd în urma sa un
p re a s fin ţity lu i episcop
gol im ens în su flete le
Irin e u , p ro to p o p ilo r
noastre. Dumnezeu să aibă
H u e d in u lu i şi C lu ju lu i,
grijă de tine aşa cum tu ai
p re o ţilo r care au oficiat
avut grijă de noi toţi. Soţia
slu jb a în m o rm în tă rii
S an d a, co p ii M ih ai şi
soţului şi părintelui nostru,
C ă lin , so ra S ab in a cu
p ro to p o p NICOLA E
soţul. (372746) \
PE TR U . M ulţum im
p r e o tu lu i, consiliului
• A ducem m u lţu m iri
p a ro h ia l şi inim oşilor
conducerii SC Someş SA
cre d in c io şi din Valea
Dej A so ciaţiei S p o rtiv e
D ră g a n u lu i p e n tru tot
U nirea D ej, s a la ria ţilo r
s p rijin u l, . precum şi
acestora şi tu tu r o r celor
ru d e lo r şi p rie te n ilo r
care au fost alături de noi
p e n tru flori şi prezenţă.
la marea durere pricinuită
Dumnezeu să-l odihnească.
de pierderea fiului nostru
Familia. (374912)
d ra g T IT I. F am ilia
Dreghiciu. (374895)’
• Au tr e c u t şase
săptămîni triste şi pline de
d u r e re de cîn d d ra g u l
n o s tru ta tă şi bunic
G H E O R G H E PRUNEA
ne-a p ă r ă s it p e n tru
totdeauna. Fie ca sufletul
Iui m ai bun şi m ai blînd
d ecît îşi p o a te cineva
imagina sâ se odihnească
în pace. Parastasul va avea
Ioc în 22 decembrie ora 12
la Biserica din Bulevardul
Eroilor nr. 10. (374910)
 ADEVARUL sîmbătă-duminică, 21-22 decembrie 1996 (12)
d e Olul SPO RT

S .C . A R D A F - p a tr u titlu r i n a ţio n a le
Cortina fotbalistică autumnală ă căzut,
f f ll E T IS K l
comentariile continuă 1996: an de referinţă pentru m arato n iştii S.C. ARDAF
7
- . • interlocu tor p ro f. G heorghe T U R C U , a n tre n o r •
în obiectiv: Divizia A, seria a ll-a (episodul n prin echipamentul de antrenament şi măi puţin Ia băieţi. Fetele au
adaug şi titlul de vicecampion
Pe Momi, la Ştefăneşti şi Arad naţional la cros şi selecţionarea în .concurs. De care noi ducem lipsă, oricum, parte de condiţii bune de’
lotul balcanic a atleţilor Mircea; deocamdală, dar pe cale de rezolvare pregătire. Un exem plu: Aniiţa
' 7. MINERUL MOTRU. Stau şi mă întreb dacă fără prezenţa la Secară şi Sergiu D a sc ă l. în cel mai scurt timp. în special, Cătună, cu un cantonament de ciic^
cîrma tehnică a echipei, a longilinului Silviu Lung, fostul ”goal- keeper - Participarea internaţională a pantofii de alergare sînt o mare două luni în Statele Unite,
al naţionalei, Minerul- Motru ar fi încheiat "campania de toamnă' fost şi ea una bună. problema. rezultatul cun o scu t, cîştigare4
în Ungaria, la crosul Komarom- - Pe plan naţional, ce adversare maratonului de la New York'
chiar acolo destul de sus pe locul şapte. Cred că nu. Silvică a ţinut
Komarom, am obţinut locul I pe are ARDAF? - ARD AF-ul a fost prezent t*
strîns în mînă valorile cu care a purtat bătăliile toamnei şi realmente - Ca echipe, în 1996 au figurat,’ J.O. de la A tlanta?
echipe; în Italia, la M aratonul
bilanţul a. fost superior prevederilor şi mai ales celor din ediţia oraşului Firenze (Florenţa), am luat ANEF Bucureşti, Rapid Bucureşti, - Da, prin atletul Valeriu Vlas
anterioară. S-o luăm deci băbeşte: 26 de puncte "achiziţionate” din' parte cu patru sportivi, cea mai bună Buzău şi Constanţa. Anul viitor vor (legitim at la noi, dar concurad
7 victorii şi 5 "remize” (5 au fost înfrîngerile); 18 goluri înscrise, clasare avînd-o Ioan Vaida, locul 35, fi mai numeroase, multe echipe pentru R epublica Moldova). Lj
capitolul foarte deficitar al echipei (locul 16 în clasamentul - D om nule p ro feso r T u rc u ,, din circa 5800 de participanţi. întărindu-se cu atleţi de valoare. Atlanta el a terminat pe locul 78din
eficacităţii); neştiinţa de a înscrie goluri a fost dublată de ştiinţa 1996a fost un an foarte bun pentru - C re io n a ţi n o ţiu n ea de Ce in d iv id u a lită ţi circa 150 de concurenţi.
blocului defensiv de a primi goluri cît mai puţine, 18 în total m arato n iştii echipei ARDAF. maratonist şi relaţia cu ARDAF. nominalizaţi? - C e vă d o riţi din partea Iii
Să-l amintim în datele lui esenţiale. ’ - Maratoniştii ar trebui răsplătiţi - Cel mai puternic e Staicu, de la 1997?
recepţionate (locul 7-8 în ierarhia apărărilor); un "capac” merituos
; - Avînd în vedere că se apropie din plin numai pentru eforturile pe:‘ Constanţa, atlet ce a ratat de puţin - Ne gîndim să fie în primul rind
al bilanţului toamnei acest +2 la adevăr. Un bilanţ datorat lui Silvică sfîrşitul lui 1996, care coincide cu . care le depun zilnic în pregătire. Noi participarea la J .0. de la Atlanta, prin trn an cu sănătate. Ne gîndim şi lanoi
Lung şi jucătorilor "poposiţi” la Motru de pe la Craiova şi din alte prim ul an de a c tiv ita te : al sîntem mulţumiţi cu ceea ce am, nercalizarea baremului. Ca să faci titluri de cam pioni naţionali, lj-
părţi. Şi dacă aşa cum se zvoneşte,' Silviu Lung se va reîntoarce la maratoniştilor ardaf-icni, consider că obţinut de la S.C. ARDAF în 1996,' maraton de performanţă trebuie să fii ■ condiţii mai bune de pregătire, să
Universitatea Craiova, în staff-ul tehnic, ce se va întîmpla cu Minerul ne-am atins scopul, obţinînd consider că în altă parte nu am fi : în cantonament în trei etape cel puţin,; avem doi atleţi care să alerge
Motru? rezultate foarte bune. Promiţătoare obţinut condiţii mai bune. La un; la o altitudine de 2600 m, lucru care maratonul sub 2 h20 minute. Şansele
" 8 . C.F.R; CLUJ-NAPOCA. Nu oprim în "staţia” Cluj-Napoca. Nu pentru 1997. ' . " - ’’ maratonist primeazăvîn primul rind,' h noi cu greu poate fi realizat, fiind cele mai mari le au Valeriu Vlas şi'
oprim pentru simplul motiv că despre formaţia feroviarilor clujeni -Concret? >- plăcerea de alergare. In al doilea rînd şi costisitor'pe deasupra. E condiţia Ioan V aida.. ;
, - Patru titluri de campioni ambiţia, realmente ieşită din comun. care te duce la sub 2 h. 20 . - V ă m u lţu m e sc pentru
. pregătim un episod aparte. Mai consistent. .
naţionali prin: Sergiu Dascăl Ia : Ca să alergi zihic în jur de 35,40 de - F.R : A tletism pune sau nu participarea la dialog şi urarea ca
9. DACIA PITEŞTI. Mai corect ar fi fost să se pună o cratimă, semimaraton tineret; M ircea km nu e la îndemîna oricui. Nu poţi; accent pe maratonişti? 1997. să fie pentru maratoniştii dc
'după Piteşti, adăugîndu-se localitatea Ştefăneşti, pe al cărei gazon îşi S ecară, două, la 10.000 m şi face maraton dacă nu eşti un 1 - Ciudat, dar FR A aşteaptă întîi la ARDAF unul de graţie.
dispută trupa pregătită de Andrei Speriatu partidele (în "Trivale” ar maraton tineret; echipa. ARDAF, pasionat, în profunzime şi nu Ia... rezultatele, apoi se implică..
fi fost la concurenţă cu echipa fanion a Piteştiului - F.C. Argeş). campioană naţională la maraton; suprafaţă. Un maratonist se distinge Federaţia se implică mai mult la fete, D em oştene SOFRON
Care a fost "recolta” toamnei, la Ştefăneşti şi pe alte arene ale seriei?
Foarte simplu de răspuns: 25 de puncte din 7 victorii şi 4 egaluri (6
au fost înfrîngerile); ”scor egal” în privinţa productivităţii celor două în divizia A feminină si masculină
blocuri alfe echipei, adică un atac ca're a înscris 22 de goluri (locul
6 în ierarhia eficienţei) şi o defensivă care a încasat tot 22 de goluri rezistenţă, a jucât neconvingător.; Pascariuc (Belcic) - Began
(un Ioc ceva mai jos,' 10, în clasamentul apărărilor), la care se adaugă Loc fruntaş ”U” SILVA - Clujencele au cîştigat, dar jocul (Enoiu) - Pentelescu/ cpt (Găvan) ,
şi +1 la adevăr. Deci echipă secundă a lui F.C. Argeş (am spus accst per ansamblu nu a convins, Un: - Apostu; antrenori F lorin ^
lucru referindu-mă la lotul şi provenienţa protagoniştilor) a obţinut
in
Univ. Bacău 3-0 mcci de la care am aşteptat foarte Tiucra, Marin Rauch • Arbitri-
un.bilanţ bun,care înseamnă prima jumătate a clasamentului în mult(e), dar care a dezamăgit.; Vasile Bogdan, Mihai Iova (ambii
ierarhia toamnei.: ' > ^ ' O veste transmisă prin fax de Joi , 19 decembrie, Sala Poate după sărbători. Rămîne; din Oradea). FRV - Dumitru
. 10. U.T. ARAD. Plină de contradicţii ”Bătrîna Doamnă”, care prof. Nicolae Blaga,' inspector sporturilor "Horia Demian", bucuria unui loc 2 meritat la fine: Vasile * Remarcaţi: Dudaş, Man, ;
încă mâi visează la anii tinereţii, cînd stăpîri era un baron Neumann DJTS Cluj, ne face părtaşii unui spectatori circa 350 • ”U” de tur, pentru care echipa şi Mărginean ("(}" ARDAF),
şi Aradul a monopolizat fruntăşia. Acum fruntăşia a rămas o "dulce lo c 'fru n ta ş clujean ocupat în SILVA: Franciuc - Sasu - L. tehnicienii merită felicitări. ţ Grigore (Steaua) • , "
pasăre a tinereţii”, o amintire care zgîndăre dar fără efect, fiindcă' spoitul karatelor.’ Concret,- în Pintea/cpt - Ţurcanu (Dumitru) R e z u lta te le co m p lete ale: . D iferenţă m are între jocul
acum nu sînt... bani (numiţi-i dacă vreţi lei). Contradicţiile din această oraşul Miskolz (Ungaria) a avut- Popescu; antrenori loan Bînda' etapei a Xra: ”U” SILVA - Univ.: fe telo r şi c e l - a l echipelor
loc, de curînd, o coinpetitie - sub şi Fideiiă Crişan ‘ Univ: Bacău: Bacău 3-0 ( 8 , 9, 9), Farul - Dacia m asculine,; S te liş tii au opus
ediţie, etalate de "Bălrîna Doamnă” , sînt următoarele şi... flagrante:
egida "CUPEI MONDIALE” - Eperjesi - Rusei (Buşu) - Halus - \ 3-2 (-13; 10, 7, -7, 10), 0ţelul - rezistenţă atît cît au putut. Au.;
un atac bun, care prin cele 26 de goluri înscrise (locul 1-2 cu
rezervată karatiştilor copii şi Schragner - Stancu (Buşu, Dan) 'RATB 0-3 (-9, -5, - 8 ). Rapid - cedat îniinalurile seturilor doi şi-
sătmărenii, în ierarhia eficacităţii) a demonstrat că echipa a insistat
c ăd eţi, în trecere la care au - Cojocaru/ cpt (Pascali); Penicilina Iaşi 2-3 (- 9 , 78, 12; 9, trei, au arătat că tinereţea poate
pe cartea atacului dar - aici intervine contradicţia - nu şi-a asigurat antrenor Florin. Grapă • Arbitri . -15), Romradiatoare - Metal 3-2 fi un atu în practicarea unui joc;
participat 31 de ţări cu peste 2700
spatele, adică defensiva, care a fost pur şi simplu vraişte, larg deschisă concurenţi. ' - Petrică Deju (Galaţi), Alexandru , (9, 13, -10, -14, 10), Jiul - bun. ”U” ARDAF s-a impus prin
pentru cei care au vrut să finalizeze şi drept urinare 27 de goluri Deşi cu o prezenţă singulară, Ignat (Tîrgu Mureş) • FRV -. Dinamo 2-3. "v, maturitate şi experienţă, lucruri.
îngrămădite în sacoşele arădenilor în toamnă (locul 15 în clasamentul prin sportiva Hajnal Szabo, de la Dumitru Vasile • Durata 69 de Clasam ent: deja cunoscute. Clujenii au jucat
apărărilor). Tampon între cele 8 victorii şi 8 înfrîngeri un rezultat de 'Politehnica” (pregătită de ing. minute (24, 23, 22) • Puncte din 1. RATB 10 9 1 27-5 19 '■ fără Piţigoi, dar au jucat bine.
egalitate. Deci un total de 25 de puncte (adăugind şî j j la adevăr). Liviu Crişan), care a concurat la servicii 11-3; servicii greşite 14- 2. ”U” 10 8 2 24-10 18 * Aerul dei vedetă nu-i prieşte Iui
Cu alte cuvinte, pentru Marcel Coraş, care a preluat mandatul de categoria de vîrstă 15-16 ani, a 20 • Remarcate: Sasu, L. Pintea; 3. Farul 10 8 2 26-12 18 Piţigoi, nu prieşte în acelaşi timp
antrenor principal, a fost o toamnă a experimentului şi.-., concluziilor o cu p at un m erituos loc 7, ("U” Silva), Schragner (Univ. 4. Rapid 10 7 3 25-16 17 nici echipei. Mai bine fără aere .
potrivite. Dacă la concluzii se vor adăuga şi fondurile băneşti de care întrecmd o serie de. sportive cu Bacău) • '■■■ 5. Iaşi ' 9 6 3 19-13 ■ 15 şi vedetisme!
echipa duce o acută lipsă, poate că experimentul toamnei se va "vechime”. Pentru-locul fruntaş Meci an o st, fără nerv şi 6. Bacău 10 5 5 15-17 15 ; R ezu ltatele etap e i a XI-i:-
materializa în aheeva decît a oferit în tur U.T;A. şi că echipa va ocupat, sportiva amintită a fost culoare, sp ecific celo r din 7. Piteşti - 10 4 6 19-19 14. i ”U” ARDAF - Steaua 3-0, Univ.
putea trece la asaltul promovării.. premiată de firma ”Ged Service- preajma sărbătorilor de iarnă şi 8. Braşov 10 4 6 , 19-21 14 } Timişoara - Someş - Dej 2-3, ”U”
Victor ROMAN Computerland”, precum şi de vacanţei ce a bătut lâ uşă. Echipa 9. Dinamo 10 -3 7 13-25 13 Craiova - RIFIL 1-3 (-16, -14,8;
A.S. Politehnica. ' : băcăuană , - ş opus o slabă: 10. Jiul 10 2 8 11-26 12 -13), PECO - Elcond 0-3 (-5,
' (Va urm a)
II .Oţelul 9 , 2 7 8-22 11 - -10, -9), CSMU - Explorări 0-3
12. Metal 10 1 9‘ 7-27 11 (-4, -5, -9), Dinamo - Tractorul
mai'bună echipă de pe continent grăunte de nebunie (în sensul 3-1 (9, 4, -10, 10). . .
C ivilizaţie şi s p o rt este-Franţa, singura care a fost ’ bun al cuvîntului) pe care ■Clasam ent:-
primită îri "Turneul celor 5" germanii nu îl pot avea. Ei sînt 1. Braşov ; 11 10 1 31-8 21
alături de echipele Mafii Britanii. prea serioşi pentru acest joc. ’T ARDAF - 2. ARDAF 11 9 2 29-8 20
Omul este o fiinţă ludică, în anul 1823, la colegiul din M-am în treb at: de ce nu Un jos care nu prea poate fi 3 Elcond 1! 8 3 26-13 19
jocul fiind una din activităţile
consem nate încă din
orăşelul englez Rugby - cîţiva
elevi jucau, ca de obicei; pe
reprezintă şi Germania o forţă în inclus în scheme, în tipare. El : STEAUA 4. B. Mare 11 8 3 27-16 19
rugby? Mai ales că'este o ţară a este al :m erid io n alilo r, ;a l' 5 RIFIL - v 11 7 4 23-15 18
primitivism. Mai tîrziu cînd au
apărut jocurile sportive, ele au
terenul şcolii, fotbal. Unul din ei sporturilor individuale - atletism, tem peram entalilor,
popoarelor amestecate sau cu
al 3-0 (5, 12, 12) 6 Dej r , 11 7 4 25-17 18
7 Dinamo 11 7 4 24-19 18
fost o formă dc mişcare pur sînge clocotitor. De aceea în
gratuită, făcută doar de plăcere
şi ncavînd nici o tangenţă sau ,
De ce nu se pricep Insulele Britanice sînt patru
”U” ARDAF: Oprea - Man
(Agoston, Tvardoclilib) - Dudaş
8. Steaua
9. Craiova
11 4 7 16-22 15
11 2. 9 12-27 13
echipe puternice; de aceea cele
corelaţie cu. vreo activitate germanii la rugby? mai bune ţări din lume la
(Tvardochlib, Agoston) - Stoian
- Mărginean - Grozav / cpt; ;
■10. PECO. ‘ 11 2 9 9-28 13
11. CSMU 11 2 9 9-29 ,13
practică, utilitară, aplicativă. rugby sînt acum Africa de Sud antrenor Neculae P op/ • 12. Timişoara 11 0 11 4-33 11
Cele mai importante jocuri tot încerca să înscrie un gol, dar înot, schi etc.- - dar excelează şi şi Australia; de aceea se joacă STEAUA: Ândrieş (Zadorojnai) Dem oştene SOFRON
sportiv e. - cunoscute in nu re u şe a / Ş i-atunci, la un la fotbal, este bună şi la polo, rugby bun în Franţa, Spania,1 F oto: Io n PETCU.
- Belcic (Grigore, Pascariuc) -:
germene încă din Antichitate moment dat, furios, frustrat şi volei; baschet. Dar la rugby este Italia, Argentina; şi deloc sau
sau Evul M ediu - s-au nervos, a luat miiigea în braţe şi pe nicăieri. Cred că trebuie o prea foarte puţin în ţările reci sau
structurat în forma actuală şi străbătînd aproape tot terenul în m are doză de fan tezie, de seci precum . G erm ania,
şi-au precizat statutul şi i alergare, a aşezat "obiectul” . imaginaţie în rugby, pentru ca E lveţia, A ustria, Suedia,
regulam entele la s f î r ş i t u l : dincolo de linia porţii, între cele acest jo c sa fie a ccesib il Finlanda ş.a.
secolului al XlX-lca. Primele două bare. Noul ”cxcrciţiu” sc germ anilor. în acest sport e Dar România? Sînt convins
competiţii dc baschet şi d c -' pare că a plăcut, devenind un .necesar să anticipezi 4-5 mutări, că ţara noastră poate
volei au avut Ioc în SUA, iar clement de bază, eseul, în noul nu doar două, ca la fotbal. Şi (re)deveni o forţă în rugby.
fotbalul şi rugby-ul s-au născut'; sport carc se va naşte şi se va mingea nu c rotundă! Cc joc e Pentru câ avem vocaţie pentru
o fic ia l în A nglia. Doar numi rugby. Iar "descoperitorul” ăsta - şi-or fi zicînd nemţii - cu acest sport; temperamentali
handbalul e s te o invenţie a jocului se numeşte William Webb mingea asta caraghioasă?! Noi nu sîntem croiţi pentru el, psihic
liuropei Centrale şi Nordice Ellis. ' jucăm decît cu mingi rotunde! şi biomotric. Tinerelul nostru
pctrccută în secolul al XX-lea, Se spune că este un joc de Sau poate îi deranjează pc are toate d atele pentru
pc lă începutul • său. O borfaşi, practicat de'gcntlcmani. germani faptul că în rugby se performanţă în accst domeniu.
iiitîm plare am uzantă „dar O ricum efo rtu l este im ens, pasează doar în spate, o acţiune Şi pentru că în mod cert sîntem
adevărată ne Spune cum - loviturile intenţionate aleatoare, ilogică aparent. Ei, germanii, ştiu mai buni la rugby decît
în tîm p lăto r şi la modul actele nesportive rare, simulările doar pasul înainte; ei nu -concep germanii. Noi putem juca şi
neprevăzut - s-a născut unui inexistente. Iar lumea cclor ce să meargă, să paseze, să trăiască, cu o minge ţuguiată şi ştim şi
dintre cele mai apreciate jocuri ' practică rugby-ul este o lum e să gîndcască doar înainte. putem da si pase înagpi.,
sportive. - aparte, originală, frumoasă. Cca Pentru rugby mai trebuie şi un Dorin ALM ASAN

Al doilea reclamant,
Ti
Alexandru Oltean, a avut
cîştig de cauză în faţa BNR
La mai puţin de o lună de la
jocesul lui Ion Ilie Mania, a avut
iocdezbaterea în şedinţă publică â
vrerii lui Alexandru Olteanu.
iurtea de Apel Bucureşti, secţia
Contencios administrativ, în 8
xlombrie a.c., a anulat parţial
Hotărîrea nr. 2/8 martie 1996 a
BNR, art. 1 şi 3, pct. 2, privind
jecâderea lui A.O. din calitatea de
jdministrator. Reclamantul a
susţinut, în motivaţia sa, că au fost
ite drepturile fundamentale
îjrantate de Constituţie, prin.
şlicarea ulterioară a Normelor nr.
2ale BNR, în lipsa unei proceduri
legaleprevăzute în Legea 33/1991.
fj şi în cazul Mania, BNR a
formulat o întîmpinare prin care
ridica excepţia de necompetenţă
materială a . Curţii de Apel
Bucureşti, secţia Contencios
administrativ, prccizînd că actul
atacat n r este 'd e ; drept
administrativ.
Instanţa a reţinut , din probe,
Ură dubiu, că hotărîrea atacată a
încălcat dispoziţiile art. 54 din
Legea 33/1991 care stabilesc
pentru BNR posibilitatea de a
horărî decăderea din unele drepturi
ale fondatorilor unei societăţi,
procedura trebuind a fi cunoscută
de părţile în discuţie. Conform art.
U62 Legea 34/1991, toate
reglementările emise de BNR se
publică în Monitorul Oficial. Pîrîtă,
BNR, a încălcat acest principiu,
fapt care atrage nulitatea hoţărîrii
litigiu şi ca urmare, ineficienţa
ti din punct de vedere juridic.
Instanţa.a reţinut faptul că pe
toată durata efectuării controlului,
reclamantul nu a fost chemat să-şi
spună punctul de vedere,
kălcîndu-se, astfel, dreptul la
ipărare şi acela că hotărîrea în
litigiua lezat un drept al potentului
recunoscut dc lege.
Excepţia invocată de pîrîtă a fost
respinsă, iar hotărîrea anulată
parţial. . ’
termenul dc- rccurs stabilit de
instanţă este de 15 zile db la
comunicare. ' ■ ■
S-ar părea că data comunicării
celor două hotărîri ale Curţii de
Apel Bucureşti a fost aceeaşi.
Semnificaţia celor două
rezultate, • spectaculoase prin
greutatea pîritei - Banca Naţională
i României - este una de excepţie.
Office 9 5 u n p ic m a i b in e p e n tr u d u m n e a v o a s tr ă ! locativ de protocol care asigură atribuirea locuinţei- de protocol
O ffice
« W fP IW iP W il
, dată, Editura Prom edia Plus s-a din primele pagini. Apoi vă veţi P ro to colu lu i de S tat” . Lista
~O f f i c e -W 5 T
256 p , p reţ 17.500 , <■
Uneori complexitatea muncii desfăşoară a c tiv ita te a 'în tr-u n
«birou vă îngrozeşte. Telefoane, mediu informatic. Este o carte ce acestea şi multe alte detalii le prin hotărîre a Guvernului. Mai beneficiarii, de care, pe această
antracte, facturi, faxuri de trimis, se constituie într-un ghid de găsiţi în cartea Editurii Promedia pot beneficia de locuinţă de bază, vor putea ocupa locuinţa .
Mede activităţi cc trebuie lacute, utilizare al celui mai bine vîndut
M *.Se înghesuie pe m asa pachet de programe de birotică,
"fleavoastră. -Să,-. fo lo siţi
lograme diferite pentru sarcini ; M icrosoft Office 95 pentru.
ferite nu mai este dc mult o
•aluţic. Viaţa sc schimbă cu o
to» din ce în ce mai ameţitoare
'■ai ales în lumea informaticii,
«să faci? Microsoft'Office 95
Mos Crăciun pus la index
Am vizitat zilele acestea cîteva din
magazinele în care visele celor mici
că pe unele scrie chiar U.S.Army. La
noi, nu s-a gîndit nimeni să scrie pe
angrosişti îşi spune cuvîntul şi în acest.
domeniu. Posibilitatea redusă de a pentru semestrul
prind formă şi culoare, iar intenţiile ghiozdane M.Ap.N. Un joc rula timp mai îndelungat un credit se
celor mari se împiedică de bariera miniconstructiv costă 4-5 mii. La adaugă la celelalte piedici. Mai
doi al anului
preţurilor. Am purces la această vizită aceiaşi parametri un “Lego” costă concret, un mare angrosist poate
îndemnată de păpuşile cu ochi trişti cîteva* zeci de mii. O imitaţie aştepta, să zicem, o lună, pînă se
vinde o cantitate mare de produse
şi de alte jucării ce zac pe rafturile “Bărbie” (ce-i drept, jalnică) costă 12
Multe din obiecţiile reclamanţilor unor consignaţii sau buticuri prăfuite. mii. O “Bărbie” veritabilă, 90 de (jucării), avînd totodată o afacere
pot fi preluate de ceilalţi Locul lor, în magazinele specializate mii..." - ' - stabila în schimb, vajnicii vînzători' Sub egida Fundaţiei Pro'
sancţionaţi, fiind la fel de valabile. a fost luat de “importuri”, oferind nu Doresc să subliniez o idee: m-am de whisky traficat şi gumă de Scienţia Trănssylvaniâe în
Nu doar Ion Ilie Mania, ci şi fostul referit numai la jocuri şi jucării mestecat vor peste noapte uri’profit sem estrul doi a f anului
numai cOpiilor, ci şi adulţilor,
preşedinte Ioan Sima, fostul de 100%. Ne pare rău, nu ne putem universitar 1996/1997 se va
impactul c u ' imaginea raiului simple, modeste chiar, menite a
vicepreşedinte Mircea Horia Hossu,
occidental.lDar, la vederea preţurilor lumina sărbătorile pînă şi pentru cel convinge copiii să bea whisky... Atîta d esfăşu ra p ro iectu l
Mircea Nicorici şi alţii au acuzat
afişate se petrec scene dramatice. mai necăjit copil. Din păcate, încep timp însă cît legislaţia acordă mai “M odele de v alo ri şi
Banca Naţională a României de
Copiii trag spre jocurile pe care le să cred că nici acest lucru nu mai multe facilităţi unui patron de imaginea viitorului în viaţa
“omisiunea” pe care au facut-o şi
care i-a lipsit de posibilitatea de a .arată cu mîna, în timp ce părinţii, mai este posibil. Chiar dacă fabricile gogoşeriî decît unei fabrici de tranziţie”. Participanţii
se apăra. cu o vorbă bună, mai cu cîte o palmă, , româneşti lucrează şi sînt rentabile, producătoare de jucării, Moş Crăciun pot fi studenţi, şi absolvenţi,
Desigur, nu s-au parcurs toate îi tîrăsc după ei spre ieşire. în pofida multor obstrucţii, odată va fi pus la index. Deci, impozite şi prom oţia 1996. D osarul
etapele de judecată, mai este Curtea Jucăriile indigene sînt ceva niai intrate în circuitul desfacerii, mai taxe sau colinde şi păpuşi? trebuie să cuprindă cîteva
Supremă de Justiţie. Dar “punctele” ieftine. Au preţuri de “mîna a doua”. precis al vînzării cu amănuntul, Nu stricaţi, domnilor, visul unei date personale, participări
acumulate la nivelul C.A. Bucureşti Există oare şi “copii de mîna a doua”? jucăriile au de-a face cu TVA-ul, dimineţi de Crăciun, dăscălindu-ne cu la conferinţe, publicaţii,
conferă un atu. serios celor Aşa s-ar părea. Un ghiozdan din fiş, transportul, indexarea, fondul de o realitate.tristă. O ştim cu toţii, iar media generală, plan de
sancţionaţi, care aşteaptă intrarea viu colorat, costă între 12 şi'24 de ' salarii, chiria magazinului, impozitul copiiinoştri au destul timp să o afle cercetare, recomandări, o
pe rol a altor procese în care BNR mii. Cele de import ceva mai mult, pe profit şi cu cine mai. ştie ce alte atunci cînd vor deveni adulţi! scurtă prezentare a eseului
are aceeaşi calitate - de pîrîtă. S-ar adică între 30 si 60 de mii. E adevărat taxe şi impozite! Lipsa unor adevăraţi M agdalena V A ID A ■ etc.
părea că BNR nu s-a temut prea
Studenţii selecţionaţi de
tare de faptul că va pierde în
la Facultăţile de Ştiinţe
ins.tanţă, pe cînd persoanele
sancţionate de către ea şi-au luat
La Mica: A p e l c ă tr e c r e d in c io ş i E conom ice, P sihologie,
avocaţi foarte hotărîţi să-şi apere Sociologie vor prim i o
Consiliul parohial de la parohia "înălţarea Sfintei Cruci ”, cartierul bursă de cercetare pe. o
clienţii, , M o s C r ă c iu n Plopilor, Cluj-Napoca, caută sponsori pentru construcţia bisericii
.Exişti.’ şi o altă variantă,, p erio ad ă de trei luni.
parohiale. în preajma sărbătorii Naşterii Domnului, credem că nu T em ele de x e rc e ta re
conform căreia BNR n-a dorit,
a s o s it c u c ă r u ţa poate fi faptă mai înălţătoare pentru suflet decît aceea de a contribui ab o rd ate , în această
neapărat, să sancţioneze pe
fondatori, administratori, cenzori, cu credinţă şi dărnicie la zidirea unui lăcaş sfint în care Iisus
perioadă vor fi: şomajul în
ci a ţinut să creeze o imagine cît ■‘ ; “Moş Crăciun cel mult Hristos să fie preamărit. Parohia “înălţarea Sfintei Cruci" are contul
rîndul tinerilor absolvenţi
mai nefavorabilă Băncii “Dacia ;.'d o rit” ă so s it jo i, 19 nr. 45,11.08.63, deschis la Sucursala CEC din B-dul 21 Decembrie
din învăţămîntul superior,;
Felix”. Corelată cu raportul BNR decem brie', în c u r te a ' 1989, nr. 23-25,' Cluj-Napoca. Binefăcătorii se pot adresa preotului
stu d ierea , ap ariţiei
(publicat înainte de presă), citit în primăriei din comuna Mica. parohiei Iulian B’enche,'telefon 15-41-73, B-dul N. Titulescu nr. 14 -
diferitelor deviante datorate
adunarea generală a acţionarilor la în lipsa zăpezii, Moşul (dl ap. 80. Dorim tuturor sărbători fericite şi la mulţi ani! •
d isp a riţie i v alo rilo r
care a participat şi presa, acţiunea Grigore Ciotlăiiş) ’a trebuit , Consiliul parohial ■
tradiţionale.
“decăderile” poate să dea naştere să folosească o căruţă în
S tudenţii de la
unei asemenea interpretări. De
altfel, în primăvara lui 1996, titram
loc de sanie, amănunt ce
n-a diminuat bucuriacelor
O ră şe lul c o p iilo r d in G herla F a c u ltăţile dc Isto rie,
Filosofie, Politologie ş i
cîteva articole:-“BNR contra
BDF”, pornind tocmai' de la
premisa că “dezvăluirile” făcute de,
aproximativ 400 de copii
de la şcolile şi grădiniţele în p re a jm a C ră c iu n u lu i ^ altele, pot participa la acest
:proiect cu eseuri, pe tema
'satelor Mica, Mănăstirea,
BNR cu atîta tam-tam ^aveau cum Orăşelul copiilor, din centrul. copiilor Vor fi organizate specta­ studiată. La conferinţa,care
Nireş şi Sînmărghita sosiţi
să igienizeze rapid şi să reabiliteze Gherlei stă din nou la dispoziţia cole de colinde şi cîntece de Cră­ se va ţine în luna mai vor
cu autobuzele la marea
o bancă cu probleme atît de mari. micilor locuitori ai urbei de pe. ciun; iar pentru copiii săraci ai fi prezentate‘aceste eseuri
Dimpotrivă, publicitatea negativă în tîln ir e ." .
Someş. Prin grija Primăriei şi a oraşului se vor distribui cadouri şi vor fi premiate cele mai
realizată chiar de BNR putea fi * P o e z iile , c în te c e le ,
RADP din localitate s-au montat constînd în dulciuri. De aseme­ bune.. ■
mortală. în plus, este extrem de co lin d ele, d a r mai ales
panourile cu secvenţe din poveşti nea, prin grija subfilialei locale a Materialele pot fi trimise
greu de explicat detaşarea în z îm b e te le de pe feţele
şi s-au împodobit arborii, iar sute , Crucii Roşii v o r fi sprijinite şi prin poştă, pînă la data de
ultimul ari a BNR de BDF, căreia, copiilor au încălzit sufletele
de becuri multicolore asigură şi ajutate familiile cu mulţi copii. 10 ianuarie 1997, pe adresa
de-a lungul anilor, i-a trecut cu adulţilor prezenţi şi ei în
vederea extrem ! de multe pe tim jiul n o p ţii atm osfera Astfel de acţiuni de caritate se str. A rieşu lu i, n r .' 50,
num ăr m are la această
“slăbiciuni”. Or,’în calitatea sa de sărbătorească specifică acestei vor organiza şi la bisericile şi Cluj-Napoca. “V :
m in u n ată sărb ă to a re a
•principal creditor al băncii clujene, perioade. ' căm inele de copii din oraşul G.M ■
inocenţei! ' '
Banca Naţională, în chip logic, De a ceea, m erită să
■Pe scena amenajată în orăşelul' Gherla.! SZ. Cs. ■
trebuia să acţioneze “constructiv” adresăm ' 'c u v e n ite le '
pentru înlăturarea multiplelor m ulţum iri ' ' tu tu ro r,
nereguli, nu să le trîmbiţeze. Nu-i
mai puţin adevărat că, la altă scară,
organizatori şi spo n so ri/
care le-au oferit celor mici
L egea S ta tu tu l ju rid ic a l lo cu in ţe i
la fel s-au structurat relaţiile BDF.
cu principalul debitor - grupul de
firme al lui Sever Mureşan.
nu numai daruri ci şi clipe
de neuitat.
l o c u in ţ e i: de protocol” (VI)
M .S Â N G E O R Z A N ■ M .V. ■
L o cuinţele de protocol au C o n stitu ţio n a le şi * a v o c a tu l d e ' p ro to co l, nu afectează
particularităţi distincte; ele sînt poporului, pe durata exercitării drepturile locative ale persoanelor
proprietate publică a statului. funcţiei sau a mandatului. Pentru care îndeplinesc temporar aceste '
Există o Administrare a fondului prima categorie de diplomaţi, fu n cţii. P lata ch iriei pentru
reşedinţele oficiale ,se face din
evidenţa, întreţinerea, repararea, se face prin decizie a primului- bugetele Preşedinţiei României,
vă oferă noua generaţiede unelte calculatorul dumneavoastră în şi. conservarea acestuia, precum ministru şi se pune la dispoziţia ’ Senatului, Camerei Deputaţilor ş i 1'
inform atice, integrate într-un a ltu l, m ult mai a c c e sib il şi şi încasarea chiriei. Atribuirea, lor de către Regia Autonomă S ec re ta ria tu lu i G eneral al
ocuparea şi folosinţa locuinţelor “A d m inistraţia Patrim oniului G uv ern u lu i în lim itele
singur pachet. Toate bune şi intuitiv, deci veţi obţine mai mult
de protocol se face.în'condiţiile Protocolului de Stat”. Atribuirea prevederilor bugetare aprobate
frumoase dar Vine un moment cu un e fo rt mai m ic. Dacă
prevăzute de această lege. Astfel; locuinţelor de protocol se face - anual. G uvernul răspunde de
cînd doriţi să obţineţi maximum Windows 95 schimbă faţa unui
p o triv it.a rt. 58, preşedintele numai dacă persoanele respective ap lic a re a u n ita ră , pe în treg
de putere din aceste programe. . PC p rin m o d alită ţile de României, preşedintele Senatului, :nu deţin, în localităţile în care îşi
Sau poate, vă loviţi de probleme comunicare şi gîndire, Office 95 preşedintele Camerei Deputaţilor desfăşoară activ itatea, oi altă
care necesită o rezolvare pe care poate valorifica această strategie. şi primul-ministru beneficiază de lo c u in ţă , c are corespunde
terito riu l ţării, a politicii de
d ezv o ltare a co n stru cţiei de
locuinţe. Programul de dezvoltare
nu o intuiţi de la îneeput. Deci Şi dumneavoastră puteţi profită cîte o locuinţă de protocol, ca condiţiilor stabilite de lege. a construcţiei de locuinţe se
unde'găsiţi un ghid care şă fie de întreaga putere a acestui reşedinţă oficială. Aceste reşedin- , P entru reşed in ţele .oficiale elaborează de Ministerul Lucră­
alături de dumneavoastră şi să vă pachet de programe. Pentru a ţe oficiale se atribuie de către Gu­ Regia Autonomă “Administraţia rilor Publice şi Amenajării Terito­
ajute? Unde găsiţi o carte, care pune în practică toate acestea nu vern şi sînt puse la dispoziţia lor Patrim oniului Protocolului de riului, pe baza fundamentării
să conţină exact ceea ce aveţi trebuie decît să citiţi cartea de împreună cu dotările aferente, pe Stat” .va încheia contracte de organelor administraţiei publice
nevoie, fără a citi pagini întregi faţă. . ■.' întreaga perioadă a exercitării în c h irie re cu se rv ic iile de centrale interesate, consiliilor
dc informaţii neesenţiale. V eţi cu n o aşte tain ele funcţiei; de către Regia Autono-, specialitate ale instituţiilor în care judeţene şi locale, în acord cu
Foarte simplu! Ca de fiecare procesorului de texte Word, chiar mă.“Administraţia Patrimoniului îşi d esfă şo a ră a c tiv itatea documentaţiile de urbanism şi
persoanele beneficiare: amenajare a teritoriului, aprobate
gîndit şi la problemele pe care le descurca cu programul de analiză im o b ilelo r cu d e stin a ţie de Pentru locuinţele, de protocol
în tîm p in aţi. A stfel, a e d ita t Excel. Power Point, programul de reşedinţă oficială ^precum şi a c o n tra c te le de în c h irie re se
conform legii.
Jurist, Ion GHERCIOIU
a c e a stă ' c a rte , ; v e n in d în grafică din acest pachet, este celorlalte locuinţe de protocol şi încheie de către Regia Autonomă
condiţiile pe care acestea trebuie “ A d m inistraţia Patrim oniului
în tîm p in a re a c e lo r care 'îş i urm ătorul care îşi dezvăluie
să le îndeplinească se stabilesc P ro to co lu lu i de S tat” cu
secretele în . continuare. Toate
protocol, la cerere, cu plata respectivă împreună cu membrii
Plus. 7 \ ch iriei p rev ăzu tă de lege, familiei. Contractul de închiriere
Dar cel mai sugestiv ar fi să îl perso an ele .ca re . în d ep lin esc a locuinţei de protocol şi a celor
Office 95. cităm pe editor: "Fiţi împreună u rm ătoarele fu n cţii publice: cu destinaţie de reşedinţă oficială
cu noi: Concentraţi-vă asupra vicepreşedinţii Senatului şi ai . încetează de drept în termen dc
Windows 95 face mai mult decît problemelor pe care le aveţi de Camerei Deputaţilor, miniştrii de 60 dc zile de la data eliberării'
ridicarea barierelor dintre aceste rezolvat . şi nu asupra stat, m in iştrii şi asim ilaţii din funcţie a beneficiarului,
acestora, precum şi preşedintele A trib u ire a , în c o n d iţiile
programe pe carc le găsiţi pc programelor". -
C urţii Suprem e de Ju stiţie , prezentei legi, a unei reşedinţe'
TENTAŢIA
o rice b irou. A cesta este un
p ro g ra m carc tra n sfo rm ă Serban DRONCA ■ p reşed in te le C urţii oficiale, respectiv a unei locuinţe RAFINAMENTULUI!
 ADEVARUL.
d e Ciul
| L.V. în toamna anului
| trecut, în localitatea Bad
I Mergentheim, aţi avut o
întrevedere p a rtic u la ră,
I destul de lungă, cu prof.
| Emil Constantinescu, actua-
■ Iul preşedinte al României
J W .L. U nu l-din punctele
I principale a fost refacerea şi
| dezvoltarea infrastructurii,
■ iară de care nici investitorii
I străini nu vor putea II atraşi
■ şi nici industria autohtonă nu
| va- p u tea p ro sp era cu m
| trebuie. S -au d iscu tat şi
■ diversele aspecte ale finanţării
J acestui proiect, la care am
I încercat să explic d-lui prof.
| Constantinescu, că ele vor fi
■ cu mult mai costisitoare decît
î
*
scontase domnia sa. Am mai
menţionat şi faptul că marile
| concerne industriale din Vest,
| băncile şi lumea linanciară în
general, privesc România ca
I un ansamblu, nelăcînd prea
I marc diferenţă între neocoinu-
| n işti, liberali, ţărănişti şi
■ celelalte partide şi curente
J politice, de primă importanţă
I fiind situaţia economică şi
| financiară a ţării.
| L.V. Aţi fost un critic
■ constant al g uvernării
■ Iliescu, mai ales din punct
1 de vedere al politicii econo-
| mice şi financiare. Cum aţi
■ caracteriza acei 7 ani din
2 punct de vedere economic?
I W.L. Nu am fost un critic
| al d-lui Iliescu. Dealtfel nu
| l-am cunoscut personal. A m
1 urmărit doar cu amărăciune
■ seria de greşeli şi confuzii ce
| se făceau pe plan economic
| şi social Nu a avut sfetnicii
■ care i-ar fi trebuit şi nu a avut
2 puterea să se debaraseze de
I an u m ite elem ente, fără
| pricep ere în m aterie d e
■ economie naţională, care se
- pierdeau în urmărirea unor
■ interese personaje şi de afaceri
| de ordin secundar.
| L.V. Credeţi că greşelile
■ economice, tă ră g ă n a re a
J Reformei, neretrocedarea
I proprietăţilor particulare,
| inclusiv cele industriale, şi
■ alte deficienţe majore ale
J regimului Iliescu, au fost
■ cauza sancţionării acestui
| regim de către alegători?
| W.L. Categoric da. După
cum , spunea M ih ail
I Gorbaciov:
--------- w—“Cine
T**~ vine prea
I
|
■
tîrziu, îl pedepseşte viaţa”. Credeţi că acest program va
Exact aşa a fost şi nu este" putea fi realizat sau va suferi
exclus să se mai repete şi pe corecturi importante?
_ viitor. Unii oameni, ajungînd
.1 în posturi foarte înalte, îşi m are am p lo are, care s-ar fi
| pierd orientarea, se consideră realizat aşa cum au fost plănuite
E C O N O M IA sîmbăcâ-duminica, 21-22 decembrie 1996 (14)
-----------
“superiori”, ascultă doar pe cei iniţial. în primul rînd trebuiesc notariatele, oficiile topometrice păcate, o prim ă încercare, la d e z v o lta re a economiei |
din ju rul lor, care le servesc revizuite şi activate resursele şi cadastrale, justiţia şi fiscul - Midia-Năvodari a eşuat în m od n a ţio n a le . S o co tin d că
informaţiile ambalate în hîrtie financiare cu care ar urm a să se nu sînt nici pe departe înzestrate ruşinos. ; Rom ânia pierde prin simplă v ^ >
realizeze acest program. Deja
ro z şi ig n o ră a p ro a p e to ta l pentru un asemenea volum de L.V. De ce ruşinos? in a c tiv ita te în tre 1 8 - 2 0 7 ^ '
a ic i se ivesc p rim e le m ari
realităţile neplăcute, care se ivesc muncă, deci n-ar fi practic în W.L. N-aş vrea să comentez m ilioane d e dolari pe zi, vl f (-■
în mod inevitabil în viaţa de zi probleme. Este cert că România, stare să le 'urm eze. N u mai asta. într-unele din rapoartele puteţi da seama că între timp | L
cu zi. B R C E -u l, alte. b ăn c i sau v o rb im de lip sa u n e i baze interne ale americanilor scrie la-, . vreo 5-6 m iliarde de dolari . î,
L.V. între cele doua tururi investitori autohtoni nu dispun organizatorice b in e definite, ru brica “Personal R em arks”: s-au dus p e apa sîmbetei. > t «
de scrutin, cînd se prefigura nici pe departe de mijloacele mijloace financiare şi logistice (traducere) “... partenerii noştri L.V. Cum explicaţi hotă-1
deja o victorie a opoziţiei, leul financiare necesare pentru un adecvate, personal bine calificat fumează extrem- de m ult, par rîrea companiei AMOCO |
al căzut brusc faţă de dolar, asemenea proiect. în plus, vechii şi speeializaLîn acest sens etc., fricoşi şi nehotărîţi şi mulţi dintre de a se retrage din Estul i
cauza fiind o fugă masivă în comunişti, care şi-au pierdut de etc. Ţara a v în d neapărată şi ei sînt incompetenţi în materie”. Europei, fapt care a dus la J
devize forte a celor ce posedau cu rîn d in flu en ţa av u tă sub urgentă nevoie de valută forte, P asajele p riv in d lip sa de sistarea unor posibile inves-1
sume mari de lei. Cine sînt . guvernul Iliescu, vor ftîna din o p rio rita te a c o rd a tă a celo r punctualitate, problemele de a tiţii în România, apreciate |
aceşti oameni, care au scos în toate puterile realizarea celor proprietăţi, care ar aduce acele copia schiţe sau alte documente, la 60 milioane de dolari? i
cîteva zile, sute de milioane de promise dc CDR. Deci singura devize prin producţie industrială. lipsa mijloacelor de transport şi W.L. T rebuie făcute unele •
mici precizări. N u este vorba ■
de 6 0 de milioane, ci în total I
de cca. 6 m iliarde de dolari
EH SUA, dar nu num ai din partea
cu W .H . L a n g , cercetător g e rm a n în d o m e n iu l econom iei petroliere societăţii A M O C O , ea fiind
doar fiica unui concern ceva
m ai mare. D upă farsa de la |
lei din ţară? alternativă realistă ar fi aducerea cred că este logică. comunicaţii, informaţii greşite M idia-Năvodari, este probabil I
W .L . O c ara c te ristic ă a de investitori din apus, care pînă L.V. Dar în Germania de privind utilaje şi surse existente, doar o retragere temporari D e .
sistemului de piaţă liberă este acum s-au arătat foarte reţinuţi, Est, fosta RDG, situaţia s-a aşteptări inutile şi multe altele altfel tim pul lucrează pentru •
anonim itatea capitalului şi a din cauza situaţiei neclare a rezolvat în mai puţin de 4 ani. nu le mai citez. a m e ric a n i.. P e zi ce trece I
posesorilor săi. Va fi deci foarte averilor străine în România, şi Acolo de ce s-a putut realiza? L.V. Acum 6 ani a existat o p a u p e riz a re a populaţiei |
greu de stabilit cine şi-a pierdut care, dacă vor veni, îşi . vor W.L. Nu putem face aseme­ tentativă de privatizare rapidă Rom âniei se agravează, ceea ■
capul, aruneîndu-şe spre devize - impune desigur, punctul lor de nea comparaţii. Aici a intervenit a societăţii române de petrol ce desigur nu-i interesează pe J j J
vest, constatînd astăzi că de fapt vedere. marele frate din Vest cu cîteva PETROVEST, blocată însă de neisprăviţii care au provocat I i fci
a făcut o afacere proastă, leul L.V. Ce aţi putea recoman­ sute de m ilia rd e d e m ărci, regimul Iliescu. Credeţi că această situ aţie. In acelaşi | f a n
re v e n in d u -şi în tre tim p , la da, din punct de vedere aproximativ 2 0 .0 0 0 de funcţio­ dacă acum 5-6 ani România tim p, p oziţia părţii române i f
nivelul inflaţiei “normale”. Sînt economic noului guvern? nari bine calificaţi,,o logistică ar fi trecut la privatizarea d e v in e d in ce în ce m a i. j b u
o a m e n i fără e x p e rie n ţă în W .L. A vînd în vedere că optim ală, m ijloace m ateriale societăţilor autohtone de d e z a v a n ta jo a s ă faţă dc I
materie de afaceri de bursă, cu problemele.majore ale ţării nu u ltra m o d e rn e (co m p u te re ,' petrol, alta ar fi fost situaţia investitorii d in apus, astfel I de
b a n i o b ţin u ţi p ro b a b il p rin vor putea fi rezolvate decît cu te lc fo a n e -sa te lit, u tila j acum? în e ît'p în ă ‘la sfîrşit nu se va | di
speculă ordinară, fără a cunoaşte sprijin activ din Vest, cred c-ar topometrie digital etc.), şi cu W.L. Nu, nu cred asta. Piaţa m ai negocia, ci .doar se va ■ bi:
. comerţul real şi caracterul bursei fi util ca noul guvern să caute toate astea, încă mai există mulţi p etrolului este controlată de accepta ce vor im pune aceştia. J d e
în profunzimea lor profesională. sfetnici şi specialişti care să aibe nemulţumiţi şi mii de procese marile concerne, bine cunoscute E ste consecinţa faptului că 1
ce
L. V. Această fugă de capital experienţă în relaţiile cu firme civile în faţa tribunalelor. în to a tă lum ea. S o c ie tă ţile tr a fic a n ţii d e ţig ă ri şi de ( J
ce reprezintă de fapt? Este d in secto ru l zis cap italist; L.V. Ce măsuri ar trebui să române, chiar dacă ar fi pornit w hisky cred că sînt capabili jf a S c
. frica noilor bogătaşi de a-şi Aceştia vor, trebui să cunoască ia noul guvern pentru a atrage bine la început, mai devreme sau să intervină în afaceri despre . I U
pierde averea acaparată mai. exact structura societăţii cu care investitori în special în m ai tîrz iu a r fi tre b u it să care habar n-au.;. *
mult sau mai puţin legal? Ar vor avea de-a face, din practică domeniul de prelu crare a - fuzioneze sau să se integreze la L.V. Se mai justifică1azi l,
• putea asemenea acţiu n i.să efectivă şi nu din cunoştinţe petrolului? u n u l d in m a rile c o n cern e existenţa în România a unei |
greveze finanţele României în teoretice, obţinute la vreo facul­ W.L. In primul rind stabilirea internaţionale. Altfel nu vor mai cap ac ităţi de rafinare a ■
mod serios? ; tate sau ca salariat al vreunei unei atmosfere de seriozitate şi putea supravieţui. Com paniile p e tro lu lu i de peste 30 J
W .L. A devăratul capital al firme române de comerţ exterior. pragmatism. R om ânia nu mai n aţio n ale de p e c o n ti n e n tu l milioane tone, moştenire a l
R o m ân iei, aşa n u m ita p arte L.V. Actuala administraţie posedă suficient petrol brut şi european trăiesc numai datorită “gîndirii economice” a lui |
activă a bilanţului naţional, o are şanse mai bune decît nici resursele financiare necesare subvenţiilor din partea statului Ceauşescu? I
c o n stitu ie d e s ig u r re su rse le regim ul Iliescu să atrag ă pentru a pretinde m onopoluri respectiv, România neputînd W .L. N u to t ce-a iniţiat -
naturale ale ţării şi nu averile investiţii străine în România? sau exclusivitate la vreo materie să-şi permită aşa ceva. C eauşescu' a fost greşit în *
unor capitalişti relativ mărunţi. W .L . în p rin c ip iu da._ primă. ; ■ L.V. Ar trebui noul guvern anum ite condiţii, de care am 1
Aceştia pot provoca, o anumită Analizînd însă lucrurite mai în L .V . De fapt care a r fi să restituie de urgenţă, în­ discutat m ai înainte. România |
nervozitate la bursă, pierderi de detaliu, trebuie spus clar că, din p rio rităţile R om âniei , în tr-un cadru juridic clar, şi ar putea ju ca un rol important ■
capital particular mai mult sau p u ră sim p atie sau d e p lin ă domeniul extracţiei, rafinării, proprietăţile industriale, m Europa de Est. Va depinde J
m ai puţin, d a r n u pot zdrucina încredere în noul regim, nu va transportului şi distribuţiei de inclusiv domeniul petrolier şi de abilitatea conducerii ţârii I
sub nici o formă rezervele reale veni nimeni. Noul parlament va petrol şi a derivatelor sale?. petrochimic? în c re a re a d e condiţii |
de bunuri materiale ale ţării. tre b u i să re alizeze c ît m ai W.L. Cu extracţia nu stă prea W.L. A r fi de dorit, dar este fa v o ra b ile , p re c u m şi la i
L.V. Convenţia Democrată, degrabă cadrul juridic pentru bine, rezervele de ţiţei fiind prea foarte tîrziu. Mulţi investitori din găsirea» p e rso n a je lo r cheie .
care este o form aţiune de re s titu ire a p ro p rie tă ţilo r reduse pentru a justifica investiţii apus s-au orientat spre alte ţări pentru un asemenea proiect. ■
centru -d reap ta, a venit la p a rtic u la re , în sp ecial cele re n ta b ile * în a c e st sens. In din Europa de Est. Sugestiile In orice caz trebuie acţionat |
putere cu un program destul in d u stria le ,. în tr-o etap izare celelalte puncte R om ânia are făcute în m od discret în 1995 şi u rg en t, fiecare zi pierdută |
de difuz şi aparent populist: logică şi realistă. şanse bune şi chiar foarte bune. transmise la Bucureşti sub forma fiind în favoarea celor care ■
“ C ontractul cu Rom ânia”. L .V . De ce în mai multe
V a d e p in d e d e a b ilita te a unui interviu video, au rămas acum aşteaptă să sară în breşa J
etape?
W.L. M otivele p o t fi uşor
descrise. Actualele administraţii
conducerii ţării, de a crea un
cadru c o n v e n a b il p e n tru
investitorii mari şi serioşi, de"
fără nici un răsunet. A fost vorba creată de cei care n-au fost I
de un plan de restituire etapizată c a p a b ili să rea liz e z e un |
a proprietăţilor naţionalizate în asemenea proiect. i
W.L. Nu cunosc programe de judeţene şi comunale, cei care a-şi stabili centrul de rafinare, anul 1948, ţinîndu-se cont de Liviu VĂLENAŞ, J
ar trebui să execute în detaliu p re lu crarea d e riv a te lo r şi realizarea cît m ai grabnică de c o re s p o n d e n t»
dispoziţiile legale - primăriile, d istribuţie în R om ânia. D in devize, strict necesare pentru- " D e u ts c h e W elle" |

S o lu ţii p e n tr u
în d re p ta re a
s itu a ţie i
O soluţie este tăierea răului de
la rădăcină şi anume: consumi -
. plăteşti pentru ce. ai consum at.
O bligatoriu! S -ar stimula, astfel,
măcar o raţionalizare a consumului
- de energie," evitîndu-se situaţiile
a b s u rd e d in p u n c t de v e d e re
economic în care profiturile obtinute
de s e c to a re le p e rfo rm a n te şi
contribuţiile populaţiei să fie dirijate
înspre industriile nerentabile.
Cealaltă direcţie de acţiune este
liberalizarea preţului energiei. Pînă
acum acest pref - la consumator ~-
era, şi e s te , s itu a t sub p re ţu l
mondial. în România, 60 la sută din
p&trol ş i 2 5 la sută din gazele
n a tu ra le p ro v in d in im p o rt o r
achiziţia ace sto ra se face la preţul'
pieţei mondiale. Restul se produce
in ţâră dar, m are parte, din cărb un e
iar’ exp lo ata re a acestuia - care
o ric u m a re o p u te re c a lo ric ă
; redusă, şi este deci nerentabil - se
fa ce la 'c o s tu r i m u lt m ai m ă ri.
A şadar, fu rn iza re a e n e rg ie i din
producţia internă la un preţ sub cel
al pieţei mondiale - mai mic decît
costul de producţie al e n e rg ie i
interne - produce o '‘pagubă” şi m a i.
mare. Acest preţ, artificial menţinut
prin s u b v e n ţio n a re a m asiv'ă a
e x tra c ţie i d e c ă rb u n e , prin
menţinerea unui curs de schimb
scăzut al leului şi prin păstrarea la
dispoziţia guvernului a comenzii
cursului la care să fie decontate
intern importurile de petrol, permite
ca unii să consume energie ieftină
- jie p e rfo rm a n t ia r a lţii să
plătească. ■Prin lăsarea î n ’ mîna
politicului a cursului la care să fie
d e co n ta te intern im p o rtu rile de
. petrol, de exemplu 2000 de lei, se
ajunge la situaţia aberantă cînd
cu rsu l d e vin e de 3000 sau 3500
de lei, importurile plătindu-se cu
valută ach iziţio na tă la a c e s t curs,
ia r b e n z in ă sa fie p u s ă , în
continuare, în vînzare la un pret
calculat pe baza cursului de 200d
de lei. . .
L ib e ra liz a re a
p r e ţu lu i e n e rg ie i
. s tim u le a z ă
re s tru c tu ra re a
Liberalizarea treptată a preţului
energiei, implicit creşterea acestuia,
concertată cu obligativitatea plăţii
integrale a consumului de energie ar
stimula restructurarea sistemului
industrial care, altfel, n-ar supravieţui.
Şi e normal să fie aşa pentru că
scumpirea energiei ar aduce cu
picioarele pe pămînt pe cei care pînă
acum lucrau, bine mersi, cu energie
ieftină şi-şi vindeau produsele cît de
cît profitabil fără a reflecta, real, în
costuri, consum ul de energie.
Creşterea preţului energiei ar duce
im plicit la creşterea p re ţu rilo r
produselor acestora, produse care,
probabil, nu s-ar mai vinde lă noul
preţ. Şi deci singura şansă de
supravieţuire ar fi restructurarea
tehnologiilor, pentru că raţionalizarea
consumului de energie n-ar oferi decît
o potenţială rezolvare pe termen scurt.
In tra re a
c a p ita lu lu i s tr ă in
u ltim u l c o la c de
s a lv a re
Dar reţehnologizarea necesită, sume
fantastice, de care, din păcate ţara
noastră nu dispune momentan şi e
mai mult ca sigur că nu va dispune
degrabă. Şi reţehnologizarea industriei
e problema fundamentală, cea mai
acută, de rezolvarea căreia depinde
în cea mai mare parte aşezarea
economiei noastre pe baze sănătoase.-
Aşa că, vrem - nu vrem, singura
rezolvare rămîne apelul la capital
străin. Cu toate că, la puţină vreme
după decembrie 89, o lozincă mult
scandată era “Nu ne vindem ţara!",
iată că ajutorul ne vine, cel puţin aşa
sperăm, tot de la străini. Trebuie să
ne fie foarte limpede că vremea cînd
ne băteam cu pumnii în piept s-a dus
şi că, obligatoriu, trebuie să facem
tot p o sib ilu l să fim pe placul
“străinilor” . Pentru ca sâ atingem
acest deziderat nu e de ajuns de-
toată-lum ea-apreciata ospitalitate
românească; schimbarea, şi nu numai
dorinţa ei, trebuie să fie de fond.
e în p e rs p e c tiv ă -
a lin ie re a
Se dovedeşte că, prin implicaţiile
pe care le are, alinierea preţului
energiei la preţurile pieţei mondiale
nu este d o ar un m o ft al U.E., ci
asigură însănătoşirea economiei chiar
dacă la î n c e p u t costurile pe care le
vom avea de suportat” sînt mari.
Liberalizarea graduală a cursului de
schimb, aşa cum spuneam săptămînă
trecută ar institui „selecţia naturală" a
importatorilor şi a producătorilor, pe
criterii de rentabilitate şi deci a r - ţ x ^ .
politică viabilă care împreună cu căfr
îna inte a m intite să asigure o
fundamentare a economiei României
pe criteriul de bază al economiei de
piaţă - performanţa.
Cristian DESZO
 ADEVARUL
T s T sîmbătă-duminică, 21 -22 decembrie 1996 E V E N IM E N T d e CBui
o
Colindători
iii

Apropierea Crăciunului se face

;j Expoziţia de pictură a
f d e ţin u tu lu i. A lexandru
%Gheorghiu din Penitenciarul
Gherla în Sala D alles a
] constituit un eveniment inedit
in viaţa culturală a Capitalei.
Vernisajul expoziţiei a fost
onorat de personalităţi de
seamă ai artei plastice şi ai
culturii, în cea mai prestigioasă
sale de expoziţii fiind prezenţi
şi foarte mulţi rcprezentanţi ai
presei. Timp de trei zile, cele
60 de lucrări ale detinutului au
fo st adm irate de mii de
bucureştcni. în general, tablourile
au stîrnit o impresie favorabilă,
specialiştii prezenţi la vernisaj
avînd cuvinte de laudă la adresa;
acestui pictor original, care şi-a
g ă sit vocaţia de a rtis t în tre
zidurile închisorii gherlene. De
cîteva zile, evadatul în "lumea
artei ”a revenit în atelierul său
din penitenciar, unde continuă cu
şi rpai mare ambiţie activitatea
Iui creatoare, fiind sprijinii şi ■
a ju ta t de com anda u n ită ţii,
sim ţită şi , între z id u rile
Penitenciarului Gherlă. în această
p erso n al de com andantul
perioadă, la cluburile închisorii
penitenciarului, domnul colonel
dc pe Someş au Ioc concursuri
Vasile Mureşan. De fapt, cercul "Cine ştie, răspunde”, prelegeri,
de artă p la s tic ă ” Ion
biblice şi concerte de colinde.
Andreescu” a l Penitenciarului
La biserica unităţii gherlene
Gherla desfăşoară o_activitate
s-a organizat şi un reuşit concert
b ogată, m em brii cercului
dc colinde şî cîntece de Crăciun.
pregătind noi lucrări pentru
Ş i-au d at co n cu rsu l corui-
viitoarele expoziţii. Oricum,
deţinuţilor. Sub gencricul ” Au
premiera de la Bucureşti a fost
v en it c o lin d ă to rii” lo catarii
o surpriză plăcută pentru criticii,
penitenciarului au avut ocazia să
de artă, dar nu numai pentru ei.
asc u lte c cle mai cunoscute
cîn te c e de C răciun şl
SZ. CS.
tradiţionalele colindede sfirşit de
an' Programul va fi repetat şi cu
ocazia Anului Nou. Toi în zilele

Mergea la biserică, dar n-a mai ajuns trecute deţinuţilor necăutaţi de

familie li s-au oferit cadouri.
I.a clubul închisorii, un grup
dc d e ţin u ţi a p a rtic ip a i Ia
j M u r e ş a n C ris tin a e ra o v ite z ă m a re , b ă trîn ic a a fo st co n c u rsu l . TMaşterca
i f e m e i e în v îrstă de 7 6 d e p ro ie cta tă p e c a p o ta m aşin ii. Mântuitorului”, Câştigătorilor li
fa n i. E ra o b u n ic u ţă A d e c e d a t a p ro a p e p e lo c, s-au oferit premii constînd în cărţi
d in p ric in a lu x a ţie i atla n to - religioase. Zilele următoare în
JJ g h e r l e a n c ă , Ca m u lte
b is e ric a şi clu b u rile
J b u n i c u ţ e d e vîrstă ei, în 18 o c c ip ita le . P ic i o a r e l e , d e
penitenciarului au loc slujbe
d e c e m b r i e , " la o r a 7 ,0 0 a s e m e n e a ,4 i - a u fo s t relig io a se cu ' p articip area
d i m i n e a ţ a p l& c a s e . s p r e fra c tu ra te . P e a s f a lt au reprezentanţilor celor 8 culte
b i s e r i c ă . D in nefericire, a v ea ră m a s d o a r d î r e l e l ă s a t e de relig io a se carc v izitează
c a u c iu c u ri. în fa m ilia săptăm înă de săptăm îna
d e t r a v e r s a t o stradă. C e e a
închisoarea.
c e a ş i făcut, în fu g ă •şi Ia ră b u n ic ii a ră m a s tris te ţe a şi
j s ă . s e a sig u re . P c d ru m a p ă sa re a u n e i în m o rm în tă ri,
în p ra g d e C ră c iu n .
m e r g e a un F ord. Ş o fe m l a
o b s e r v a t - o , a f r în a t, d a r
im p a c tu l n u a p u tu t Ii e v itat,
D e ş i a u to v e h ic u lu l n u a v e a D.C. Jaful molului
A u to rităţile elveţiene au
sp u lb erat speranţele a cinci
fn T u rc ia : gangsteri de a îi repetat jaful

MARE AGLOMERAŢIE DE SPIONI secolului, arătind că cei care -au

|* V e n i-v o r zăpezile? “"j
(A F P )
S te a u a lui Bernd Schmidbauer,;
57 d c ani - care este
c o o rd o n ato ru l serviciilor secrete
g e rm a n e şi este supranumit ”008” ’
p rin analogie cu James Bond -
î n c e p e să pălească în urma
d e z v ă lu irilo r privind acţiu n ile,
s u s p e c t e ale unui ; _ _ _ _ _
a g e rit p articu lar
s p r ijin it de guvernul
g e rm a n :
M auss.
W erner
Bernd,
S c h m id b a u e r
r e c u n o s c u t că a
p r o c u r a t paşapoarte
a
f a l s e pentru M auss şi soţia
a c e s tu ia , arestaţi la mijlocul lunii
n o i e m b r i e . de a u to rită ţile
co lu m biene ca urmare a implicării
lo r în . eliberarea unei ostatice a
•«iSMiilei marxiste.
.- J l i c r nd Schmidbauer, avînd
fu n c ţia de ministru delegat la
C a n c e la r ie , â confirm at .de
asem enea că • A m basada ■
G erm an iei din Bogota i-a remis
lu i M auss o ' scrisoare de
re c o m a n d a re pentru a facilita
jeCuît trenul lntercity d in tre '
Zurich şt Geneva nu au reuşit să
fure decît cîteva sute de inii dc
m
Pomeneam dc Graham Fuller. Părerea Iui este mai mult decît guvernare în Turcia a unui guvern de orientare naţionalistă, ceea
franci clevcţieni şi nu milioane,
cum a titrat toată presa, relatează
autorizată cînd esle vorba despre serviciile secrete. Fără a încerca ce în actuala conjunctură nu este exclus.” Sigur că scenariul, a -A P.
o'biografie, trebuie totuşi să amintim Că personajul este “magna ; fost considerat unul d i destabilizare şi dezinformare'a opiniei C o p iin d atacu l dîn 1963
cum laude” al Universităţii Harward, avînd o experienţă de peste publice. Fuller a lăcut mutarea inteligentă şi a apărut'în faţa asupra Trenului Poştei Regale
2o dc ani în Orientul Mijlociu (din care 4 an/ numai în telespectatorilor turci.A doua zi, ziarele vuiau. Iată opinia Engleze, cînd Ronald Biggs şî alţi
Turcia).După întoarcerea şa în SUA, a ocupat funcţia de şef al comentatorului “de probleme speciale” de la “Hurriyet”: “Agentul 16 complici au jefuit 7,3 milioane
D irecţiei CIA pen tru aceeaşi zonă a glo b u lu i: O rientul CIA Graham Fuller se prezintă telespectatorilor drept ...cercetător. de dolari, cei cinci l-au sechestrat
Mijlociu.Apoi s-a pensionat. Vorba vine, pentru că este consilier Dar ce fel de cercetător poate fi el, cînd de 4o de ani lucref-ză jje mecanicul de pe lntercity,
activ la “Rand Corporation”, iar în Turcia, atunci cînd vizitează - pentru CIA ? Astăzi vine să ne dea sfaturi, iar ziariştii 1noştr.; îi lbrţîndu -1 sâ oprească garnitura
această ţară (şi n-o face de puţine ori pe an) presa îl alintă ca pe cîntâ în strună” ! • '■ .; la ieşirea diolr-un tunel izolat
un “părinte al spionajului intelectual american”.Din cînd în cînd, Chiar ieri, însă, guvernul ţurc a recunoscut ameliorarea - “Ja f pc,trenul Intercity. 20 de
omul care ştie la, perfecţie limba arabă, chineză şi...rusă, bagă relaţiilor sale cu Iranul, trecînd chiar peste voinţa partenerului
milioane de franci furaţi” , titra,
fitile. Penultimul a îngrijorat realmente pe cei care se ocupă de american. S-or fi convins guvernanţii că spionul CIA a avut pe prim a p a g in i, e c tid ia n r’
destinele securităţii Turciei.' în cartea sa “Geopolitica Iranului” dreptate şi că, o continuare a politicii încordate faţă de Iran ar
“Blick". ' '
Fuller a descris , “scenariul” unui viitor conflict militar: turco- putea aduce neplăceri ,Turciei ? Poate.- Cert este că Iranul a Operaţiunea s-a in*.'- -i. l
iranian. “Kurzii şi azerii vor fi factorul declanşator al viitorului apreciât gestul de frondă al Turciei. Şi asta poate alunga
puţin de 20 dc minute şi aproape
conflict, care va degenera în război. în această situaţie, Turcia (deocamdată) temerile unui conflict. , . • nimeni dintre pasageri nu a bănuit
vâ cere schimbarea frontierei cu Iranul. Fireşte, acest conflict
ce se întîm plă. T renul şi-a
este prezentat ca fiind probabil, depinzînd de-instalarea la 7 Radu V ID A continuat drumul către Geneva,
cu o întîrzierc dc două orc,
Jurnalistul de televiziune Jcan«
elib erarea germ anei B rig îtte Democrat (SPD), care cer demisia să joace rolul de mediator între. articoleîe a"părute pe această temă Philippc Rapp; care călătorea,
Schoene. Scrisoarea preciza că lui. Cele două partide de opoziţie B ogota şi g h erilă. "S copul în presa columbianâ:erau false. îm preună cu so ţia , c h ia r în
soţii Mauss se aflau "în misiune îi rep ro şează că a dus o urmărit era începerea unui dialog ■>în pofida complicaţiilor create în vagonul de clasa I, plasat lingă
oficială”. Schmidbauer a făcut diplomaţie paralelă, acceptînd să pentru a se pune capăt violenţei Columbia în. urma arestării lui cei de poştă, nu a aflat de ja f
aceste declaraţii mai întîi într-o organizeze un d ialo g în tre politice în Columbia” , a spus el Mauss, guvernul german, sp eră- .decît atunci cînd s-a dus să bea
depoziţie ”cu uşile închise”; în guvernul columbian şi gherilă. precizînd că Helmut Kohl era la încă să pregătească un proces de o cafea în vagonul-restaurant.-
faţa Comisiei parlamentare pentru Ministrul, care a reuşit, mai curent cu această mediere. El a pace. “l-am cerut chelnerului o cafea, '
piolitică externă, apoi:public, cu ales să obţină eliberarea în 1992 mai adăugat că a avut numeroase M auss şi soţia sa au fost Iar acesta mi-a sugerat că ar fi
prilejul unei şedinţe speciale a a ultimilor doi ostatici occidentali "în tre v e d e ri' explo rato rii” cu a re s ta ţi la 17 noiem brie la mai bine dacă aş comanda un
B u ndestagiilui _ .(C a m e ra din Liban, a solicitat dreptul de ă reprezentanţi columbieni. Mauss, Medellin, în timp Ce încercau să coniac lare. Cînd l-am întrebat
Deputaţilor), unde a fost audiat recurge la ” m ijloace a participat, potrivit afirmaţiei părăsească Columbia la bordul cc vrea sk spună, m-a informat
unui avion ' câ mecanicul trenului a fost găsit
particular împreună legat”. '
Coordonatorul serviciilor secrete cu compatrioata lor
abia e lib e ra tă ,
C h iar-d acă oficialii căilor
ferate elveţiene au recunoscut că
B rig itle Schoene, au fo st im presonaţî de
germane, sub focul criticilor so ţia
d ir e c to r .
fo.stului profesionalismul furtului, oficialii
al Poştei naţionale au calculat că în
. * . re p rezen tan ţei în sacii furaţi nu se aflau decît
timp de peste două orc. El a neconvenţionale" pentru a obţine sale,' la şase. d in tre aceste Columbia â colosului german, al cîtcva sute d ir mii ile franci,
ju s tific a t t p ro cu rarea rezultate. ”Nu avem de a face cu întrevederi, însă nu cu adevărata -chimiei, BASF. Ea a fost răpită majoritatea eonţinînd felicitări dc
paşapoartelor invocînd ”ntotivc partenerii cei .mai selecţi, ci cu sa identitate. Rolul lui Mauss era în august de către mişcarea de Crăciun. Ronald,Biggs, şeful
bandei care a dat jaful din ) 963*
umanitare”, dar a negat că i-ar fi : cei mai mâri criminali”, a afirmat acela de a stabili contacte cu gherilă "A rm ata de E liberare
a ţinut să-i felicite pe “ colegii"
în cred in ţat vreo m isiune lui el la 4 decembrie. ” Se caută gherila pe care o cunoaşte bine, Naţională” . Legea columbiană
Mauss, implicat deja în mai multe mereu nod în papură” , a replicat deoarece a negociat în 1984 interzice categoric recompensa elveţieni pentru operaţiune. Cît
afaceri dubioase în Germania. ■ cl deputaţilor. despre Biggs, care acum are 67.
., ,, eliberarea ostaticilor germani sau pentru a nu încuraja industria deja
Bernd Schmidbauer, care de de ani şi trăieşte în exil in
S chm idbauer a su b lin ia t, pentru Că a lucrat acolo pentru înfloritoare a răpirilor.
cin ci ani în d e p lin e şte toate caracterul complex al situaţiei întreprinderile germane. , Werner Mauss şi soţia sa au Brazilia, acesta afirmă că ar lua
m isiu n ile d e lic a te a le ’ interne din Columbia^ marcată de însă niciodată nu a fost vorba fo st puşi sub acu zare Ia 3 parte bucufos'la un astfel dc jaf.
cancelarului;]Ielm ut Kohl, este violenţa politică, şi influenţa despre n eg o cie ri cu m afia deccmbrie de Parchetul General “Crăciunul e aproape, merit şi eu,
supus’unor; presiuni din partea mafiei drogurilor şi a explicat că d ro g u rilo r, a su b lin ia t din Columbia pentru complicitate ca toată lumea, un cadou", a
Verzilor şi a Partidului S o c ia l-. guvernul german a fost solicitat S chm idbauer, ad ău g in d că la răpire, j ,
 "N
ULTIMA ORĂ sîmbătă-duminică 21-22 decembrie 19 96 ,16,

StMBÂT&CUMIWCÂ
ANH.WWM834 214S DECEMBRIE 1896
ISSN 1220*3203
16 PAStNI 900 U im
V ictor Ciorbea, primul
ministru al Rom âniei, â
anunţat, ia finalul şedinţei
comune de ." v in e r i,- ’ a
Parlamentului, că, după 1
ianuarie. 1997, vor creşte
preţurile la com bustibili,
datorită cerinţelor formulate
de FMI şi necesităţii alinierii
acestora la p re ţu rile
internaţionale. '
Ciorbea a declarat că
scumpirea benzinei va fi
contracarată prin unele măsuri
de protecţie, pentru ca
populaţia să le suporte mai
uşor.
C reşterea p re ţu rilo r la
combustibili, va fi unul dintre
subiectele de discuţie între
guvernul român şi F M I.: Primul-ministru a mai spus
Premierul Ciorbea se va întîlni, câ în tim pul negocierilor
astă zi, cu d ire ctoru l FMI, efective pentru semnarea
Michel Camdessus. Ciorbea şi- unui nou acord cu FMI, care
a exprimat convingerea că vor începe la 15. ianuarie
d ire c to ru l FMI va înţelege '97, Executivul va urmări
realităţile economiei româneşti obţinerea unor clauze cit
şi că receptează în mod pozitiv mâi a v a n ta jo a s e pentru
programul reformelor pe care România.
şi l-a propus guvernul român.

C o re s p q n d B n ţă fffff ffgjfegaşjfo.
Balul bobocilor la jurnalistică, aplaudat
P re ş e d in te le Goncz es te gata
•Biljoara
. w* {
#TUrda
dar si contestat i
’ să s e în tîln e a s c ă cu frişca (în 30 de secunde
fru m o asele tre b u ia u să-şi
cu p re ş e d in te le C onstantinescu schimbe machiajul cu unul de
urmare din pagina 1 frişca) şi pe terne de SECS (la
face parte din guvern şi că
acest capitol fetele s-au arătat
relaţiile bilaterale româno-
Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul pragmatice, însă, conform ungare se desfăşoară prin
teribil de pudice pentru nişte
Cluj, valabilă pentru 2 1 .1 2 , a .c.în ju ru l orei 15. tuturor sondajelor de opinie, ministerele de externe ale ' jurnaliste). . _
ele corespund cu aşteptările celor două ţări, ambasada ar A tm o sfera a aju n s la
marii majorităţi a maghiarimii fi trebuit m ăcar să fie incandescenţă îh momentul
a le g e rii . ' cîştig ăto areî.
Km afla adevărul paşte 80 De ani din R om ânia”, -Aceasta
doreşte să trăiască în linişte, -
încredere şi speranţă, iar “acea
în ştiin ţată de v izita la
Budapesta a dlui G yorgy M odalitatea aleasă de către
organizatori, cu toate că a fost
Frunda, au foSt de părere
urmare din pagina 1 se cerea capul. Totuşi, ar fi putut atm osferă ap o c a lip tică şi inedită pentru baluri, nu a fost
diplomaţii români.
nu! N-a avut un aslfcl dc interes, fi graţiat. Dar ăsta e altă poveste, frustrantă pe c a re unii în ceea ce îi priveşte pe una dintre cele" mai potrivite.
FSN - CPUN, nu-l arc nici - carc, poate, va fi reluată la vremea p o liticieni în cea rcă să o, ziariştii rom âni, este o Sistemul karaokc (în funcţie
actualul guvern, pentru că de felul ci. '. . ^ .
inducă cu sila în conştiinţa chestiune de-nitină ca ei să.
Din toamnă pînă în iarnă, de durata aplauzelor) a.stîrnit
cum ne purtam depinde intrarea ‘ în încheiere, ce putem spune balurile bobocilor se ţin lanţ. ;v ii p ro te ste în rîndul
maghiarimii, să-i determine pe ■fie . anunţaţi despre
noastră în NATO şi UE - dc care > astăzi? Simplu: să mai aşteptăm, maghiarj să em ig reze, evenim entele p o litice mai
Studenţii, indiferent de la ce spectatorilor. Cronometrarea
avem stringentă nevoie. Din pînă cînd cei care mai au un “ce” provoacă acestora un rău”. ' importante, îndeosebi dacă ele facultate sînt, participă cu mic acesto ra a fo st alea to are,
aceleaşi motive au fost împuşcaţi1 de zis vor deveni oale şi ulcele, şi cu mare la aceste distracţii publicul continuînd să aplaude
Ambasada R om âniei la privesc raporturile politice
pe ascuns Ceauşeştii: la un proces ' nici forţele pe .care le-au mondene. Ultimul din seria chiar şi după oprirea ceasului.
B udapesta, ca şi cei doi dintre România şi Ungaria. în
adevărat’ar fi avut dc spus multe reprezenta! nu vor mai avea multe balurilor studenţeşti a fost Publicul a luat atitudine, umil
corespondenţi de presă români acest caz, biroul de presă al
despre unii “pretini” de dincolo de zis - adică vreo jumătate de balul Facultăţii de jurnalistică, dintre spectatori u reîn d pe
din U ngaria, au a fla t de preşedinţiei ungare fie că a
de graniţe. Şi, să ne amintim, deşi secol, dacă nu mai mult, pentru care a avut loc joi seara la
primirea senatorului Frunda considerat p rim irea scen ă şi - m o d erîn d
eram sub teroa'rea trupelor că nici astăzi, la şase decenii, Casa de cultură a studenţilor.
senatorului Frunda ca puţin cro n o m etrarea. T o tu l a
sovietice de ocupaţie, lui Ion puterile democratice occidentale de-către preşedintele Goncz
Asistenţa a fost destul de culminat cînd s-a ccrut balotaj,.
Ântonescu i s-a făcui, totuşi, un n-au deschis anumite arhive din presa ungară. Este un caz importantă, fie că a dovedit o
numeroasă, iar reacţia sălii a . iar părintele cîştigătoarei după
proces. Desigur, în paralel cu premergătoare celui de al doilea mai puţin obişnuit. Avînd în inexplicabilă lipsă dc
pigmentat întregul program. .prim a rundă de a p lau z e a
-Procesul de la Niimberg, şi lui i război mondial... vedere faptul că acum UDMR transparenţă.
Cei 10 prezentatori (jurnalişti; c o n te s ta t ' _■..... d e c iz ia
de anul doi) s-au străduit şi organizatorilor. Văzîndu-se,
chiar au re u şit să ,a n im e co p leşiţi de situ a ţie ,
spectacolul. P riţir-p prezentatorii au cerut ajutorul
prezentare hazlie, buletine juriului. Cei care au,decretat,
informative de ştiri interne şi în numele juriului', au fost
17.00 Străidul; 18,50 Amanţi max; 15,30 Camera de chihlimbar externe, în care nu au fos„t
- 2 max; 16,00 B uletin Tudor Vlad, şe f departament
de-o vară; 20,-45'Umbrele iubirii; iertate vip-urile politice de ieri
22,10 V ultu ru l sur; 0,00 informativ; -16,20 Conferinţă Jurnalistică în cadrul Facultăţii
şi de astăzi, au reuşit să dea o de ş tiin ţe p o litic e şf.
9 fsrsssfrâ ?prg in im i Fanteziile nopţii -sexy; 4,00 mondială a femeilor - 2 max;
notă sp ecific ă p ro filu lu i a d m in is tra ţie p u b lic ă şi
Sîmbătâ, 21 decembrie > închiderea programului. 17,05 Brazilia proiect pilot
Sîmbătâ, 21 decembrie facultăţii. Programul a fost M arius B o d o c h i, a c to r al
9,25 Gimnastica de întreţinere Canal Travel & Discovery ■ pentru epoca modernă - 2 max;
.; Canal Orion & Adult Channel. '.-17,20 Buletin informativ; 17,40 scos din m onotonie prin T e atru lu i N a ţio n a l Cluj.
9,30 Bibi şi prietenii lui - desene 8,55 Deschiderea programului; prezentările de modă. ( cu
9.55 Deschiderea programului; . H.E.A.T. : Eroii - 2 max; 18,40 Părerile au coincis în parte cu
animate; 10,20 La dispoziţia 9.00 Program 'T ravel ; 11,00 haine de sezon, de la două
-10,00 Bury me in Niagara; 11,45 Tema săptămînii - 2 max; 19,10 aprecierile publicului. ■-
Dvs.- emisiune interactivă (r); -P ro g ram D iscovery; 13,00 firm e m ănăşturene), două
V id eo tex t; 16,00 V id eo tex t; Videotext; 15,00 Program Travel: Buletin informativ; 19,30 Film: Miss Jurnalistică 1996 a
11,20 Cînd dragostea dispare - La Strada - 2 max; 21,10 Buletin reprize de d a n s, sportiv şi fost aleasă bruna Ruxandra
17,40 C ostum de b aie cu Oraşe celebre; 15,30 Ghid de
film (r); 17,30 M edicina informativ; 21,30 Program satelit. muzichie. Şi cei şapte membri care a primit mai multe premii.
p ro b lem e; 19,15 A l d o ilea călătorie; 16,00 Sălbatica Italie;
: preventivă - Tulburări de bioritm C asanova; 2 0 ,4 0 R u g ăciu n i; Duminică, 22 dccembrie ai ju riu lu i (în m ajo ritate Nici celelalte două concurente
16,30 Gustul călătoriei; 17,00
" m enstrual; 17,55 B ulevard . 22,10 Ambasada; 0,00 Fanteziile 7,45 Buletin informativ; 8,00 p e rso n a lită ţi din v iaţa su b c la sa te ( M e d e e a şi
Planeta Dominicăi; 17,20 Pierduţi
biografic - reportaj; 18,55 Reţeta n o p ţii; 4 ,0 0 în c h id e re a Indonezia (r)- 2 max; 8,30 jurnalistică clujeană) au avut Luciana) nu au fost uitate,
în sălbatica Africă; 18,10 La partea lor de contribuţie la
săptămînii; 19,15 în dialog cu programului. Camera de chihlimbar (r)- 2 max; fiind şi ele recompensate cu
răscruce de drumuri; 18,40 Valea testarea concurentelor, astfel
p e rso n alităţi clujene; 19,45 Canal Travel A Discovery 9,00 Buletin informativ; 9,20 cîte ceva. De asemenea, s-au
Loirei: Franţa; 19,00 Program justificîndu-şi prezenţa.
O noare şi patrie - em isiune Channel Conferinţa, mondială a femeilor acordat premii pentru cea mai
Discovery- Fire de englez; 20,00 Protagonistele 1serii au fost
pentru armată; Prietenii florilor - 8.55 Deschiderea programului; (r)- 2 max; 10,05 B razilia - ju n ă d in tre c o n c u re n te
Călătorii în timp; 20,30 Jurassica;
reportaj; 20,25 Trei destine - film 9.00 Program T ravel; 11,00 proiect pilot p en tru epoca opt boboace, tot una şi una. (moldoveanca Anda) şi cea
21.00 Dincolo de anul 2000;
' modernă (r)- 2 m ax; 10,2 0 B londe, b ru n ete, roşcate, care a fo st desemnată Miss
serial; 21,50 Embrionul - film; P rogram D isco v ery ; 13,00 22.00 Care sex ?; 22,30 Mistere, B uletin in form ativ; . 10,40 sp iritu ale sau mai p u ţin , SECŞ ( M edeea) de către
23,35 Exotica ’96 - reportaj; Videotext; 15,00 Program Travel m agie şi m iracole; 2 3 ,0 0 H.E.A.T.: Eroii (r) -2 max; 11,40
în d răzneţe o ri ru şin o ase, , S o cietatea de ' E d u c a ţie
23.55 Comori ale lumii - reportaj. - Oraşe celebre; 15,30 Planeta închiderea programului. Tema săptămînii (r)- 2 max; fetele s-au descurcat bine, Contraceptivă şi Sexuală.
D om in icăi; 1 6 ,0 0 , V ederi
12,10 Buletin infonnativ; 12,30 stîrnind aplauze şi rîsete la La urma urm ei, publicul
Duminică, 22 deccmbrie americane; 16,30 Canada; 17,00
Film: La Strada (r)- 2 max; 14,10 unison. Probele la care au fost b la z a t s-a re tra s p u ţin
9,20 Curs de karate; 9,30 A P atag o n ia; 17,30 P laneta P O R T A L
EXPOBŢ - IMPORT g .p .U Buletin informativ; 15,00 Buletin supuse concurentele au fost d ecepţionat de re z u lta te le
fost odată ;., pentru copii;.9,55 D o m inicăi; 18,00 Floyd în inform ativ; 15,30 C o n cert din cele mai diverse, mai concursului. Dar tot răul spre
Bulevard biografic - reportaj; Spania; 18,25 Restaurant show; Sîmbătă, 21 decembrie ' simfonic - 2 max; 16,30 Buletin grele sau mai uşoare, au p u s'
,18,35 Vestul Canadei; 19,00 bine, discoteca din final a
10.55 Embrionul - film (r); 17,30 7;45 Buletin informativ; 8,00 in form ativ; 16,45 M uzică în evidenţă unele din calităţile
P ro g ra m 'D isc o v e ry - C olţii Cola, karon şi contracte (r)- 2 populară - 2 max; 17,15 Biografia aplanat în to talitate starea
Video clipuri - muzică uşoară; boboacelor. Cele mai atractive
/ m o rţii; 19,55 A frica; 20,50 max; 8,30 Camera de chihlimbar lui Rosenthal - 2 max; 17,45 conflictuală, atît organizatorii
. 17,50 Să ştii ce faci - în spiritul au fost probele dekaraokte (în
Următorul pas în tehnologie; (r)- 2 max; 9,05 B u letin Buletin informativ; 18,00 Artele c ît şi ju r iu l sc ă p în d
legii - reportaj; 18,10 Arta de a care studentele se chinuiau să nevătămaţi. • ;
21,20 Furnica de muşuroi; 22,20 -inform ativ; 9,20 B u lev ard fără lim ite - 2 m ax; 18,30
trăi prin yoga; 18,25 Ansamblul Omul naturii; 22,30 Dezastrul; prindă linia melodică sau sâ
Germania (r)- 2 max; 10,00 Germania Live - Allgau - 2 max;
„Mioriţa” şi invitaţii - selecţiuni 23.00 închiderea programului.- buchisească textul), machierea L.PURDEA ■
Planeta albă (t)- 2 max; 10,35 .19,00 Eco-Eco - 2 max; 19,30
din spectacolul din 11 deccmbrie
B uletin inform ativ ; 10,55 Buletin infonnativ; 19,45 Răgaz
1996; 19,10 100 de grade - - Duminică, 22 deccmbrie Tineretul rural din Brandenburg de lectură- 2 max; 20,15 Industria
reportaj; 20,10 Video show; Canal Orion & Adult Channel (r)- 2 max; 11,25 Viaţa pe vulcani chimică germană - 2 max; 20,45
21,10 Sabatul sîngclui - film; ' '9,5 5 Deschiderea programului; (r)- 2 max; 12,15 B u letin Big Top 40 - 2 max; 21,15
22,40 D ivertism ent; 23,00 10,00r Plan o f attack; 11,45 inform ativ; 14,30 B uletin B uletin in form ativ; 21,30 Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ale
Punctul zero - film. : V id eo tex t; 16,00 V ideotext;* infonnativ; 15,00 Indonezia - 2 Program satelit. >
agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax

ILIE CĂLIAN (rcdactor şef); y

VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16
Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197,307
1 tr ■
MARIA SANGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Redactori: 197.490,192.127 şi 197.507;
Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28 Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75
Autorizată prin SJD. nr, 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria
T IP A R U L E X E C U T A T L A
Cluj-Naptica, înmatriculată la Oficiul Registrului
Comerţului judeţului Cluj. sub nr; J / 1 2 /3 0 8 din
Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ
' Tei/fax: 19.74.18 !
3400-Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-J05 G a ra m o n d f Tipografie «.r.L —-
22 .03 .19 91 cod fiscal 2 0 4 4 6 9 : J __ tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54