Sunteți pe pagina 1din 3

Ideologii politice în epoca contemporană

Ideologia politică este o totalitate sistematică de idei care după origine şi funcţie
aparţine unui grup uman şi decurge din sfera motivaţională a grupului având o dinamică
legată de interesele grupului social şi politic ce o generează.
Un principiu al liberalismului, în opinia mea, ar fi individ, libertate, societate. Deci,
rămîn la ideea că individul uman are ca atribut fundamental şi înnăscut, independenţa în
raport cu voinţa arbitrară a semenilor săi.

În absenţa libertăţii, nu există societate. E limpede că societatea apare acolo unde


voinţele umane libere se pun laolaltă pentru a forma un spaţiu pe care nici o voinţă
individuală nu îl poate nici controla, nici construi şi care nu este un dat al naturii.
Diversitatea, bogăţia şi fertilitatea societăţilor umane sunt în mod esenţial consecinţe ale
libertăţii individuale. Dacă oamenii nu ar fi înzestraţi cu libertate, cooperarea dintre voinţele
lor ar putea să semene, în cel mai bun caz, cu modul în care acţiunile albinelor generează
ordinea de stup a naturii lipsite de libertate – o ordine deopotrivă imuabilă, inconştientă şi
indefinit repetitivă.

De fapt, existenţa acelei libertăţi perfecte pe care au imaginat-o metafizicienii este


contrazisă tocmai de experienţa cooperării umane cotidiene: în cadrul acesteia alegerile
individuale se coagulează într-un sistem coerent, deopotrivă flexibil şi stabil, imprevizibil. În
acelaşi timp, societatea umană este principial perfectibilă şi esenţialmente imperfectă.

Dacă e să valorificăm ideologia democrat-creștină, la acest subiect aș menționa


principalele dimensiuni fundamentale a acestei ideologii:
 fidelitate ideii de democraţie reprezentativă, schimbării periodice a guvernării, iar
democraţia creştină îşi asumă atât capacitatea de a veni la putere, cât şi condiţia de
opozant constructiv al unei alte guvernări legitime;
 este o alternativă de centru, bazată pe ideea celei de a treia căi, situată între
liberalismul individualist şi egocentric, şi socialismul etatist şi colectivist, are ca
punct central, atât ca scop cât şi ca mijloc, persoana, înţeleasă ca om supus moralei
creştine;
 persoana se formează în mijlocul comunităţii care acţionează ca un corp politic şi
social;
 pentru structurarea societăţii civile, democraţia creştină apără proprietatea privată;
 statul acţionează în domeniul public prin principiul subsidiarităţii;
 proprietatea privată este piatra de temelie a economiei de piaţă de tip social, ea oferă
cetăţenilor posibilitatea de decizie, or sporește libertatea personală.
Secolul al XX-lea mai este desemnat în istorie şi prin sintagma de secolul
extremelor  , deoarece mai multe state(Germania, Italia, Spania, Portugalia etc.) au cunoscut
regimuri politice dictatoriale. Opuse celor democratice, regimurile politice totalitare au avut o
serie de trăsături comune:
 existenţa partidului unic şi a unui dictator în fruntea statului; 
 încălcarea de către regim a drepturilor omului;
 cultul personalităţii;
 controlul absolut al statului asupra societăţii;
 lichidarea oricărei forme de opoziţie;
 supravegherea populaţiei de către poliţia politică;
 cenzura presei.
Deci, eu cred că totalitarismul poate fi definit astfel:

1. Fenomenul totalitar intervine la un regim care îi acordă unui partid monopolul activității
politice.

2. Partidul care are monopolul este animat de, sau înarmat cu, o ideologie căreia îi conferă o
autoritate absolută și care, pe cale de consecință, devine adevărul oficial al Statului.

3. Pentru a răspândi acest adevăr oficial, Statul își rezervă, la rândul său, un dublu monopol:
monopolul mijloacelor de forță, și monopolul mijloacelor de convingere. Toate mijloacele
de comunicare - radioul, televiziunea, presa - sunt dirijate și comandate de Stat și de
reprezentanții acestuia.
Ecologismul este o ideologie pentru că îndeplineste cele patru funcții ale unei ideologii.
Ideologia ecologistă, în primul rând, explică procesul prin care a apărut criza mediului
încojurător. În al doilea rând, ecologismul analizează acțiunile și politicile întreprinse, prin
definirea lor ca acțiuni benefice mediului înconjurător sau acțiuni cu efecte nocive. În al
treilea rând, aderenții ecologismului sunt îndrumați spre un sentiment al identității. În al
patrulea rând, ecologiștii beneficiază de un program , în funcție de care acționează pentru
protejarea mediului înconjurător și pentru prevenirea dezastrelor.
Ideologia ecologistă se bazează pe o percepție biocentrică, în cadrul căreia, natura și
ființele umane au o valoare intrinsecă, omul trebuie să protejeze natura și să nu se plaseze
deasupra ei. Percepția ideologiei ecologiste în ceea ce privește libertatea omului are ca prim
obstacol ideea că omul este centru universului. Astfel, pentru a putea fi cu adevărat liber,
omul trebuie să depășească această idee. Ecologiștii consideră că fiecare sistem democrat
descentralizat este cel mai bun mediu în care omul poate să își îndeplinească sarcina de a
proteja mediul, nu doar cel natural, dar și cel politic, social, economic.
Eu cred că obiectivul ideologiei ecologiste era acela de a influența acțiunile și deciziile
politice, dorea să aplaneze acțiunile spre conservarea mediului înconjurător. Ecologiștii
considerau că era necesar ca deciziile politice să fie influențate de elementele de ordin ecologic
pentru o mai bună relaționare a omului cu natura.

S-ar putea să vă placă și