Sunteți pe pagina 1din 3

LP 5

SĂNĂTATEA ORALĂ

PLANIFICAREA PROGRAMELOR DE SĂNĂTATE ORALĂ

În vederea stabilirii planificării programelor de sănătate orală este necesară cunoaşterea


unor informaţiide bază:
 .profilul socio-demografic al grupului populaţional;
 caracteristicile afecţiunii;
 gama serviciilor disponibile;
 gradul de interes public.

Etapele unui program de sănătate orală

1. Identificarea problemei de sănătate se face printr-un studiu ştiinţific de evaluare a necesarului


de tratament şi educaţie:
 date privind problema de sănatate.
 date demografice privind profilul colectivităţii.
 date privind statusul educaţional (cunoştinţe şi stil de viaţă) obţinute prin interviuri sau
chestionare.
Strategiile de implementare a programelor de sănătate se realizează diferenţiat în funcţie de
statusul socio-economic al populaţiei ţintă, având în vedere inegalităţile în starea de sănătate
determinate de factorul mai sus menţinat; în plus, trebuie luată în calcul şi categoria de risc a
grupului populaţional respective.
2. Definirea populaţiei ţintă.
În programele naţionale sunt incluşi toţi membrii societăţii care fac parte din populaţia ţintă (de
exemplu: elevii claselor primare din întreaga ţară), iar în cazul programelor regionale se alege un
lot mai restrâns. Dacă populaţia ţintă este reprezentată de copii, se aleg şi receptori secundari, adică
părinţi şi cadre didactice.
Din populaţia ţintă se selectează un grup martor (de control) şi cel puţin un grup de studiu (activ),
care sunt de obicei comparabile ca mărime şi omogenitate. Aceste grupuri vor fi examinate clinic
şi evaluate din punct de vedere al nivelului de cunoştinţe şi al deprinderilor şi comportamentului
sanogen .

3. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi duratei de derulare a programului


Prin stabilirea priorităţilor se identifică cea mai importantă problemă de sănătate: ce vrem să
obţinem. Programul trebuie să deservească acei indivizi care au cel mai mult nevoie de îngrijire.
Dacă nu sunt determinate priorităţile, acest deziderat poate să nu fie atins (A. Ivan, 1990).
4. Stabilirea strategiei şi a metodelor de implementare
Priorităţile, obiectivele şi metodele de implementare constituie strategia programului. Una din
problemele de sănătate publică pentru ţările în curs de dezvoltare şi pentru populaţia dezavantajată
din ţările dezvoltate este caria dentară. Specialiştii anticipează o creştere a incidenţei acestei
afecţiuni în multe ţări în curs de dezvoltare, datorită modificării condiţiilor de viaţă şi a obiceiurilor
alimentare (creşterea consumului de zahăr şi expunerea inadecvată la fluoruri).
Raportul O.M.S. privind sănătatea orală arată că prevalenţa şi incidenţa cariei pot fi controlate prin
acţiuni comune ale profesioniştilor în sănătate, comunităţilor şi indivizilor. Abordarea prin prisma
sănătăţii publice include:
 Fluorizarea apei;
 Fluorizarea sării;
 Fluorizarea laptelui;
 Dezvoltarea şi folosirea pastelor de dinţi cu fluor accesibile (ieftine).
5.Identificarea şi obţinerea resurselor materiale şi financiare.
Resursele pot fi obţinute din interiorul sau exteriorul comunităţii:
-resurse umane: părinţi, profesori, medicul dentist şcolar, asistenta de profilaxie;
-resurse materiale: săli de clasă, video, computere, Tv, copiator, videoproiector.
6. Analiza situaţiei(SWOT)
Analiza SWOT identifică punctele tari ale programului, oportunităţile din mediu, punctele slabe şi
ameninţările, constrângerile şi piedicile. Constângerile pot rezulta din politicile guvernamentale
sau ale organizaţiilor profesionale restrictive, limitarea resurselor şi a timpului, lipsa facilităţilor,
activităţile ostile în cadrul comunităţilor, caracteristicile socio-economice, culturale, educaţionale.
7. Monitorizarea şi evaluarea programului
Odată aplicat, programul necesită o suptaveghere continuă a:
 activităţilor(cât de bine sunt atinse obiectivele);
 forţei de muncă(cât de bine îşi îndeplinesc angajaţii sarcinile de serviciu);
 echipamentelor(cât de bine funcţionează)
 facilităţilor(cât sunt de adecvate).
Această etapă de evaluare se realizează tot de către evaluatorii antrenaţi şi calibraţi care au realizat
şi evaluarea iniţială. Obiectivul trebuie exprimat în termeni comensurabili, astfel încât să fie
posibile comparaţii între ceea ce s-a intenţionat să se realizeze şi ceea ce a fost realizat. De
asemenea evaluarea trebuie să urmărească şi calitatea actului realizat. Fiecare obiectiv trebuie
examinat periodic, iar la terminarea programului se realizează evaluarea finală. Prin evaluarea
finală se determină starea de sănătate orală şi statusul educaţional. Rezultatele finale se analizează,
se prelucrează statistic şi se obţine variaţia faţă de atarea de la debutul programului sau faţă de
situaţia grupului martor. Ambele variaţii permit analiza statistică a succesului obţinut şi comparaţia
cu obiectivele propuse.