Constantinopolul. de La Fondare La Cucerirea Otomană PDF

3/21/2020 Constantinopolul.
De la fondare la cucerirea otomană
Cautare 
Adidas originals New balance New balance

£60 £35 £20
SHOP SHOP SHOP
Ads by jdsports.co.uk
Constantinopolul. De la fondare la cucerirea otomană

Autor Stan Alexandru Bogdan (/autor/stan-alexandru-bogdan) 52914
vizualizări
(https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?

u=https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/constantinopolul-de-la-fondare-la-cucerirea-
otomana)
(https://twitter.com/intent/tweet?

status=https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/constantinopolul-de-la-fondare-la-
cucerirea-otomana)
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/constantinopolul-de-la-fondare-la-cucerirea-otomana?fbclid=IwAR2sMxe5jzuf351hIFVyy0fEG76R… 1/29
3/21/2020 Constantinopolul. De la fondare la cucerirea otomană
New balance
£20
SHOP
Nike
£70
SHOP
A fost capitala Imperiului Roman. A fost construit pe şapte coline, împărţit în 14 regiuni şi
era străbătut de un râu. A fost centrul politic, administrativ, economic, religios şi cultural
al imperiului. Era un oraş exotic, aglomerat, cu cele mai somptuoase temple şi palate
luxuriante. Acest oraş a fost martor la faptele simple ale unor generaţii întregi de
locuitori, de la parade triumfale, inaugurări ale unor construcţii monumentale,
ceremonii, încoronări, lupte politice, asedii, descoperiri, tranzacţii, capodopere
culturale, crime şi comploturi. Era un oraş al divertismentului şi al modei care a
prosperat de pe urma comerţului. Bine întărit, poziţionat şi apărat, oraşul avea să-şi
menţină gloria milenară, respingând multe asedii inamice și rămănând cel mai mare oraş
al creştinităţii. Acesta a fost Constantinopolul, Noua Romă.
29 mai 1453. Constantinopolul (Istanbul de azi), oraşul prosper şi glorios de altă dată, este
atacat în valuri succesive de ieniceri de elită. Secţiuni din zidurile care păreau că vor străjui
etern oraşul erau distruse de tunurile de mare calibru din er ale turcilor, super-armele de
distrugere în masă ale secolului XV. Chiar dacă trupele bizantine şi genoveze panicate erau
copleşite de forţele otomane, însuşi împăratul bizantin, Constantin al XI-lea, şi-a aruncat
regalia purpurie şi a condus ultimul atac de apărare, până când a fost doborât.
Constantinopolul este ocupat de forţele turceşti ale sultanului Mahomed al II-lea după 57 de
zile de asediu. La catedrala Hagia So a s-a desfăşurat ultima liturghie creştină, unde se
refugiaseră mulţi dintre cei care nu au putut contribui la apărarea oraşului, ca femei, copii şi
bătrâni. Din nefericire, nici catedrala n-a fost scutită de jaf căci invadatorii au spart uşile,
sperând că cele mai mari comori ale oraşului se a au în catedrală. Catedrala a fost profanată
şi jefuită, iar enoriaşii au fost luaţi sclavi, femeile au fost violate, iar bătrânii şi copii au fost
ucişi. Sultanul a ordonat transformarea catedralei într-o moschee. Un ulama (învăţat
musulman) s-a urcat pe amvon şi a recitat Șahada. Păşind pe ruinele palatului Boukoleon,
cunoscut ca Palatul Cezarilor, sultanul Mahomed al II-lea a rostit cuvintele celebre:
„Păianjenul ţese draperii în palatul Cezarilor;bufniţa vesteşte ceasurile în turnurile lui
Afrasiab”.

Ocuparea otomană a fost doar un capitol din îndelungata istorie a oraşului, cu momente de
glorie şi decandenţă. Căci ruinele cu vârste înaintate, cândva monumente grandioase ale
acestui oraş nemuritor, au multe istorisiri despre fapte măreţe şi momentele de cumpăna la
care au fost martore.
Străvechiul Byzantion (657 i.en.-324 e.n.)
Populaţie:30 000 de locuitori
Povestea oraşului începe dinainte să dobândească denumirea de „Constantinopol”. A fost

fondat în anul 657 î.e.n. de către colonişti greci din oraşul-stat Megara, a aţi în căutare de
aventuri, teritorii şi oportunităţi. Fondatorul ar fost Byzas conform legendei. Oraşul şi-a
menţinut independenţa ca oraş-stat până când a fost anexat de regele Darius I al Imperiului
Persan în 512 î.e.n. Darius îl vedea ca pe un potenţial loc pentru construirea unui pod din
strâmtoarea Bosfor către Europa. A rămas sub stăpânirea perşilor până în 478 î.e.n.. când o
coaliţie de greci conduşi de generalul spartan Pausianias a contracarat invazia persană.
Oraşul-stat a fost capturat de greci şi subordonat atenienilor şi ulterior spartanilor după 411
î.e.n. În secolul IV î.e.n., însuşi regele Filip al II-lea Macedoniei, a încercat să-l asedieze, asta
până când conform legendei, câinii oraşului au lătrat şi au alertat locuitorii care au trecut în
apărare. În 150 î.e.n., Byzantion a încheiat un tratat cu Roma a ată în ascensiune, oferind
tribut în schimbul recunoaşterii statutului de independenţă. Era recunoscut pentru poziţia sa
geogra că, ind di cil de asediat şi capturat, căci era amplasat la intersecţia celor două mari
axe comerciale:una verticală care unea bazinul pontic prin Marea Marmara şi Marea Egee de
Marea Mediterana, şi cealaltă, orizontală, terestră, care unea Europa de Asia. În mod

regretabil, împăratul roman Septimius Severus l-a asediat, capturat şi l-a distrus. Istoricul
Cassius Dio l-a criticat pentru că a distrus un oraş cu potenţial ce putea să devină o baza de
operaţiuni împotriva barbarilor din Pontus şi Asia. Severus l-a reconstruit spre sfârşitul
domniei, redenumindu-l Augusta Antonina, forti cându-l cu noi ziduri, cunoscute ca Zidurile
lui Severus.
Fondarea oraşului lui Constantin (324-337)
Suprafaţa oraşului după construirea zidurilor constantiniene:6 km2
18 septembrie 324, Chrysopolis:locul bătăliei dintre doi împăraţi:Constantin din vest şi

Licinius din est. Iniţial, cei doi împăraţi erau amici şi colaboraseră împotriva altui împărat
rival, Maxentius. Constantin, care a avut o viziune în anul 312 ce l-a convins să se
convertească la creştinism şi l-a motivat să-l înfrângă pe Maxentius, era hotărât să preia
conducerea ca unic împărat al unui imperiu unitar. După ce a încheiat o alianţă prin care s-a
căsătorit cu sora lui Constantin, Licinius şi-a înfrânt şi el la rândul său rivalul din est,
Maximinus Daia, dobândind conducerea provinciilor orientale. Alianţa s-a dovedit friabilă
căci numai unul singur putea să e împărat. Licinius a suferit o înfrângere catastrofală în
bătălia maritimă de pe Hellespont. La Crysopolis, armata lui Licinius lupta sub semnul
străvechilor zei păgâni, pe când armata lui Constantin lupta sub stindardul creştin, labarum.
Licinius, superstiţios, a interzis trupelor să se uite la el. Constantin, printr-o manevră
ingenioasă, a lansat un atac frontal masiv asupra trupelor lui Licinius, acestea din urmă ind
nimicite. Licinius s-a predat la Nicomedia, iar Constantin l-a iertat, dar după câteva luni i-a
ordonat execuţia. Constantin a devenit astfel unicul împărat fără rival al unui imperiu unitar.
Constantin a început să iniţieze reforme pentru a consolida biserica creştină. Vedea însă
Roma ca un oraş slab şi decadent ce şi-a pierdut gloria de altădată, ind plin de politicieni
corupţi şi o masă de populaţie sărăcită. Constantin simţea nevoia să-şi schimbe reşedinţa. A
văzut Byzantion ca un oraş ideal, prosper, bine păzit şi poziţionat, ind înconjurat de apă din
trei părţi, uşor accesibil pe uscat doar dinspre vest, având acces la frontierele dunărene şi
eufratiene. O legendă spune că împăratul Constantin a avut o inspiraţie divină.
Împăratul, cu lancea în mâna, a trasat conturul suprafeţei oraşului ghidat de Isus .

Legenedele au avut un rol ideologic şi propagandistic.Au fost aduşi lucrători din toate părţile,
precum şi materiale, iar pentru înfrumuseţare, au fost folosite monumente păgâne din Roma,
Atena, Alexandria, Efes şi Antiohia. La lucrări au participat chiar 40 000 de goţi foederaţi.
Lucrările de construcţie a oraşului au început în noiembrie 324 şi s-au încheiat în 336, oraşul
ind inaugurat pe 11 mai 330.Noul oraş, ca şi Roma, era străbătut de un râu-Lykos, a fost
construit pe şapte coline, împărţit în 14 regiuni, era ornamentat şi dotat cu clădiri publice,
devenind un oraş demn de statutul de metropolă imperială. Noul oraş nu avea însă
prerogativele vechii Rome, neavând pretori, tribuni sau chestori, ci doar un proconsul. Avea
senatori cu titluri de clarus, nu de clarissimus ca în Roma. Nu avea utilităţi şi servicii de
almentare, poliţie, statui, temple, canale, apeducte ca Roma. Marmura, coloanele, columnele,
chiar şi uşile şi gresia au fost con scate din alte temple ale imperiului şi transportate la noul
oraş. Multe dintre lucrările artistice greco-romane au fost transportate pe străzile noului
oraş. Împăratul a stimulat mutarea multor cetăţeni în noul oraş, oferindu-le noilor locatari
terenuri drept cadouri. Pe 18 mai 332, Constantin a anunţat distribuirea gratuită de alimente
către locuitorii noului oraş. 80 000 de raţii de mâncare erau oferite zilnic din 117 de puncte de
distribuire în întregul oraş. A adus aristocraţia din Asia Mică să clădească palate în noul oraş.
Constantin a numit noua piaţă centrală al vechiului Byzantium ca Augustaeum, ind pavată
cu marmură. În piaţă se vindeau manuscrise şi se executau pedepsele publice. Noul senat-
curia a fost instaurat în basilica din partea estică. În partea sudică a pieţei a fost construit
marele palat imperial cu o intrare principala ceremonială din bronz.
Palatul imperial era împărţit în:
Chalke (vestibul) care comunica cu exteriorul
Tricliniumul cu 19 paturi-sala de recepţie vastă, luminată de sus, dotată cu 19 paturi după

model roman în care se ţineau festivităţile şi ospăţurile de sărbători religioase
Palatul Daphne –cu trei oratorii
Biserica Sfântului Ştefan în care se celebrau căsătoriile imperiale
Kathisma-edi ciu cu vestiare, sufragerii, săli de recepţie şi pentru gărzi
Palatul Porphyr
Apartamentele imperiale private
În complexul Palatului Imperial era Sala celor 19 paturi ce dată din secolul IV, ind câte nouă
paturi de ecare latura, această sala ind utilizată pentru dineuri şi cine festive, aproape
ecare sărbătoare civilă şi religioasă ind urmată de un dineu la care participau şi invitaţii
împăratului, şi principala sală de desfăşurare a ceremoniilor, Sala de Aur, construită în
secolul VI, semănând cu Bazilica San Vitale, pereţii ind împodobiţi cu aur, copacii decoraţi
cu nestemate şi păsări de aur ce cântau melodii, iar tronul din aur masiv era ancat de doi lei
din aur, ca şi cum părea că cobora treptat din cupola sălii, până ajungea la nivelul
pardoselii.Principala Poartă a Palatului Imperial era o poartă din bronz, ind refăcută în
secolele VI-X, deasupra ind construită o capelă. Până în timpul crizei iconoclaste, poarta era
decorată cu portretul lui Hristos.
Lângă palat a fost construit Hipodromul pentru cursele de cai, echivalentul unui „stadion de
azi” care putea găzdui 80 000 de spectatori. Hipodromul avea o intrare principala în partea
nordică, partea monumentală. De o parte şi de altă erau grajdurile unde erau ţinuţi caii. În
momentul în care începea cursa, porţile erau deschise. Deasupra intrării monumentale erau
trei cai de bronz auriţi. Caii de bronz se a ă în prezent în Piaţa San Marco. Constantin a
renovat Băile publice ale lui Zeuxippus . La vestul intrării către Augustaeum a fost Million,
monument ce măsură distanţele în Imperiul Roman de Est. Partea centrală a
Constantinopolului a fost utilizată pentru construirea mănăstirilor şi multe locuinţe se a au
în zona ţărmului. Nu exista un sistem de canalizare, de aceea tăbăcării aruncau pieile în
mijlocul oraşului. Dinspre Augustaeum a fost construit Strada Mese, dotată cu colonade.
Coborând de pe prima colină şi urcând pe a doua colină, strada traversa la stânga
Pretoriumului sau curtea de judecată, se întindea apoi către Forumul lui Constantin unde era
a două clădire a Senatului şi o columnă cu o statuie aurită a lui Constantin în postura zeului
Helios, încoronat cu un halo cu şapte raze, cu privirea spre răsăritul Soarelui (ceea ce ne
arată că străvechea religie romană politeistă încă se mai menţinea). Turnul lui Constantin cel
Mare se a a pe stradă Mese, având formă circulară, împodobit cu statui. Statuia lui
Constantin s-a prăbuşit în urma unui cutremur . De aici, strada Mese se prelungea către
Forumul Taurului şi apoi spre Forumul Bovis, şi se termina pe cea de-a şaptea colină
Xerolophus şi către Poartă de Aur a Zidului Constantinian. Cisterna Basilică a fost construită
pentru a alimenta oraşul cu apă.
Un medalion gura la aceea vreme, ce prezenta busturile a două femei cu cască şi lauri (cele
două Rome, cea veche şi cea nouă), însă numai una purta sceptrul imperial. Noua Romă
trebuia să restabilească vitalitatea şi prosperitatea imperiului şi să menţină unitatea acestuia.
Între zidurile sale avea să se realizeze fuziunea elementelor romane, greceşti, orientale şi
creştine.
Pe 11 mai, anual, aveau loc festivităţi de cerebrare a construirii oraşului, manifestate prin
jocuri la hipodrom, procesiuni în jurul unui car alegoric care transporta statuia împăratului,
înălţată pe coloana de por r, construită pe timpul lui Constantin. Primul perfect al oraşului a
fost Honoratus care a preluat mandatul din 359 până în 361.
Noul oraş avea să poarte numele de Constantinopol-oraşul lui Constantin.
Constantinopolul în perioada marilor migraţii (337-527)
Suprafaţa oraşului după construirea zidurilor theodosiene:14 km2
9 august 378, Adrianopol. Împăratul Imperiului Roman de Est, Valens, umbla abandonat de
gărzile sale pe un câmp de luptă. Majoritatea cavaleriei sale a dezertat, iar trupele sale de
soldaţi au fost nimicite în urma unei ambuscade a unor vizigoţii revoltaţi. Se spune că a
scăpat cu o gardă şi s-a adăpostit într-o cabană de ţărani. Cabana a fost incendiată de vizigoţi,
împăratul Valens pierind în ăcări. Înfrângerea romanilor la Adrianopol a produs panică şi
agitaţie în imperiu, mai ales la Constantinopol.
Palatul Hebdomon, construit chiar din ordinul său, pe malul Propontidei, în apropiere de
Poarta de Aur, a fost locul unde toţi împăraţii, de la Zeno la Vasilisc, au fost încununaţi şi
aclamaţi. Un apeduct numit după numele său avea să alimenteze oraşul cu apă adusă de la
100 km de oraş .
În 381, importanţa oraşului a fost recunoscută, al doilea conciliu ecumenic desfăşurându-se

în acest oraş. Prin canonul al III-lea se recunoştea poziţia Episcopului de Constantinopol. În
395, oraşul a devenit o cial capitala Imperiului Roman de Răsărit. În 451 s-a desfăşurat cel
de-al IV-lea conciliu ecumenic la Calcedon, iar prin canonul al XXVIII-lea, se stabilea că
primul loc aparţinea vechii Rome, dar părinţii acordau onoruri egale religioase şi politice şi
noii Rome-Constantinopol, acesta bucurându-se de prezenţa împăratului şi a senatului.
Senatul a fost creat de Constanţiu al II-lea, ul acestuia.
Teodosiu I, care a unit imperiul pentru ultima dată, a fondat Biserica Sfântului Ioan
Botezătorul pentru a adăposti craniul acestuia, a ridicat un stâlp memorial în Forumul
Taurului şi a transformat templul zeiţei Afrodita într-un sediu al perfectului pretorian.
Arcadius a construit un nou forum numit după el în apropierea zidurilor constantiniene.
Teodosiu al II-lea a forti cat capitala imperiului roman de est cu noi ziduri de 18 metri
înălţime pentru a preveni invazia hunilor conduşi de Uldin, ce a avansat spre Tracia . Aceste
ziduri impenetrabile care păreau că vor rezista şi vor apăra capitala pentru eternitate . În 425,
Teodosiu a fondat o universitate în apropiere de Forumul Taurus. În timp ce Roma decădea şi
era jefuită de vizigoţii lui Alaric, ba de vandalii lui Genseric, sau ameninţată direct de hunii
lui Attila, Zidurile Constantinopolului se dovediseră impenetrabile şi nicio populaţie
„barbarica” nu cuteza să asalteze capitala ce prospera datorită legăturilor strânse cu bogatele
provincii orientale.
Poporul imperial era o altă instituţie, locuitorii Constantinopolului reprezentând poporul

imperial. Era împărţit în deme ca:
dema albaştrilor-elita aristocraţiei senatoriale, susţinători ai ortodoxiei
dema verzilor-populaţia activă a oraşului, negustori, meşteşugari, erari, susţinători ai

monofozismului
Au loc dese ciocniri între cele două deme, precum cele din 445 ce au fost extrem de violente,
începute la hipodrom şi continuate pe străzile oraşului. Demele participau la desemnarea şi
aclamarea împăratului. Locul de întâlnire dintre împărat şi poporul imperial era hipodromul,
deşi aceştia nu prezentau rezultatele politicii.
Forumul lui Teodosius cel Mare avea formă pătrată, preluat după modelul forumului de la
Roma. Acolo erau gravate marile victorii ale acestuia. Strada Mese ajungea până la poartă de
aur a oraşului. Porţile erau placate cu foiţa de aur şi capela din zidul lui Constantin era
decorată cu statui. Zidul lui Teodosius al II-lea avea trei porţi, una mare centrală de aur, în
care intra împăratul, între două porţi mai mici, iar pe zid erau înălţate statuie unor
elefanţi.Zidul lui Constantin nu a rezistat, pe când din zidul lui Teodosius s-au păstrat mici
porţiuni, acesta ind construit între 408-413.
Apa adusă era păstrată în cisterne imense. Cisterna Basilica a fost construită în secolul IV şi
refăcută de Iustinian. Se spune că turcii au descoperit-o abia în timpul unei secete puternice.
Exista o cisternă în Palatul Imperial, însă nu a rezistat.
Constantinopolul în epoca lui Iustinian (527-565)
13 ianuarie 532, Constantinopol-în Hipodrom, bandele au declanşat dezordine şi violenţă pe

străzi, luând amploare o revoltă majoră împotriva împăratului Iustinian, tânăr şi fără
experienţă, care atunci era preocupat cu tratativele cu perşii. Bandele erau alcătuite din
ortodocşi şi mono ziţi care îşi disputau credinţele şi erau organizaţi în deme ce se diferentiau
prin culori, ranguri sociale şi convingeri religioase. Erau precum simpatizanţii unor partide
politice sau microbiştii unor echipe de fotbal de azi.

Răsculaţii strigau „Nika” (Victorie) şi doreau înlăturarea împăratului . Incendiile produse de

ei au cuprins şi Bazilica Sfânta So a, biserica a ată la nord de Augstaeum, şi au înconjurat
Hipodromul de lângă palatul imperial gata să-l asalteze. Unii senatori au văzut evenimentul
ca pe o oportunitate de a-l înlătura pe împărat după un con ict privind impozitele. Răsculaţii
erau înarmaţi şi erau controlaţi de aliaţii lor din Senat. Doreau demiterea perfectului Ioan
Capadocianul, responsabil pentru colectarea impozitelor, a chestorului Tribonian,
responsabil pentru rescrierea codului de legi şi înlăturarea împăratului Iustinian. Anarhia se
instalase în Constantinopol. Chiar când era gata să cedeze şi să se retragă, împăratul Iustinian
a fost motivat şi încurajat de nevasta sa, împărăteasa Teodora, ce i-a spus „Dacă numai în
fugă e mântuirea, refuz să fug. Cei care au purtat coroana nu trebuie să supravieţuiască
pierderii ei.” Împăratul era gata să evacueze palatul, căci marea îi era accesibilă. Dar Teodora
a insistat că ea va rămâne în oraş, spunându-i că „regalitatea este un giulgiu purpuriu”.
Iustinian, îmbărbătat de cuvintele împărătesei, a ordonat reprimarea brutală a revoltei. 30
000 de răsculaţi au fost ucişi.
În anul 533, înainte de plecarea în campanie din Africa, corabia generalului Belizarie a fost
ancorată în faţa palatului imperial. Patriarhul a oferit rugăciuni pentru succesul campaniei.
La întoarcerea sa din 534, victorios, generalul se întoarce cu comorile romanilor recuperate
din mâinile vandalilor învinşi. Comorile ce proveneau din Templul de la Ierusalim, jefuite de
romani în anul 70, aduse în Cartagina de către vandali după jefuirea Romei în 455, aveau să
e de acum înainte depozitate în Biserica Sfântului Polieuct, e în Biserica Învierii sau
Biserica Nouă. Hipodromul a căpătat o semni caţie politică tot mai mare, căci era locul unde
împăratul era aclamat de către popor şi se adresa ori îi critică deschis pe senatori şi miniştri.
Ordinea publică devenise o chestiune politică critică pentru împăratul Iustinian.
Iustinian le-a ordonat arhitecţilor Anthemius din Tralles şi Isidor din Milet să construiască o
nouă catedrală, Hagia So a, în locul bisericii incendiate. Se spune că această minune
arhitecturală creştină decorată cu mozaicuri interioare are o cupola ce pare să e susţinută
de însuşi Dumnezeu. Era direct conectată cu palatul, încât familia imperială putea să
participe la liturghii fără să mai traverseze străzile. Inaugurarea a avut loc pe 26 decembrie
537, împăratul exclamând:„Oh, Solomon, te-am întrecut!”. Hagia So a a necesitat 20 000 de
livre de aur pentru a construită. Tot Iustinian a ordonat arhitecţilor să renoveze biserica
s nţilor apostoli construită de Constantin, concepute să aibă forma unei cruci transversale cu
cinci cupole şi ornamentate cu mozaicuri frumoase. Această biserică avea să devină locul de
veci a tuturor împăraţilor bizantini. Iustinian s-a preocupat de alte aspecte ale oraşului şi a
dat legi prin care interzicea construirea clădirilor la o înălţime mai mare de 30 metri. Deşi
ciuma a ucis 40% dintre locuitorii oraşului, populaţia a atins numărul de 500 000 de locuitori
în timpul domniei lui Iustinian.
Din păcate, aventurile şi campaniile lui Iustinian aveau să se dovedească falimentare şi fatale

pentru imperiu pe termen lung.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/constantinopolul-de-la-fondare-la-cucerirea-otomana?fbclid=IwAR2sMxe5jzuf351hIFVyy0fEG76… 10/29
Constantinopolul în evul întunecat bizantin (565-717)
Din secolul al VII-lea, avarii şi bulgarii au început să-şi impună controlul asupra Balcanilor,
ameninţând Constantinopolul dinspre vest. Din est ameninţau perşii sasanizi ce ameninţau
provinciile orientale. Heraclius, ul unui exarh din Africa, a navigat spre capitală şi s-a
proclamat împărat. Găsind oraşul într-o situaţie militară deplorabilă, era decis să mute
capitala la Cartagina, dar a fost convins de populaţia oraşului să se răzgândească. Cetăţenii îşi
pierduseră dreptul la grâu gratuit din 618 când Heraclius realizase că oraşul nu mai era
alimentat cu cereale din Egipt în urma războaielor cu perşii. Populaţia capitalei a început să
scadă la jumătate. Heraclius a reuşit totuşi să între pe teritoriu persan şi să restaureze status
quo-ul bizantin în 628.
Din 674 până în 678, s-a declanşat seria de atacuri musulmane din Peninsula Arabă abia
islamizată. Provinciile orientale au fost pierdute, iar teritoriul bizantin a fost redus la Asia
Mică şi Balcani. Dar zidurile teodosiene impenetrabile şi „focul grecesc” aveau să ţine
Constantinopolul păzit încă mult timp de acum înainte. Însuşi Khan Tervel al Bulgariei,
canonizat ulterior, a contribuit la salvarea Constantinopolului în cel de-al doilea asediu,
primind titulatura de salvatorul Europei.
După cucerirea Ierusalimului de arabi, Constantinopolul revendica titlul de centru al lumii

creştine. Heraclius a adus Sfânta Cruce la Constantinopol unde a rămas până în 1204.
Constantinopolul în timpul renaşterii macedonene (717-1025)
Din vara 717, ota arabă devasta comunităţile rurale, colecta provizii şi prăduia oraşele.
Armata arabă a ajuns la Constantinopol, izolandu-l, construind un zid de asediu dublu din
piatră. Împăratul Leo era gata să ofere o răscumpărare în aur, dar Maslama, comandantul
arab, i-a transmis că nu poate încheia pace cu învinşii. Flota arabă a sosit la 1 septembrie şi a
impus blocada asupra capitalei, tăind linia de comunicaţie dintre Bizanţ şi Marea Neagră. Dar
un escadron bizantin i-au atacat cu „focul grecesc”, produs incendiar de calităţile napalmului
ce nu putea stins decât cu nisip şi urină. Vase întregi au fost incendiate. Leo a organizat un
lanţ de vase între oraş şi Galata, blocând intrarea în Cornul de Aur. Iarna anului 718 a fost
foarte dură pentru arabi. Neavând provizii, arabii erau înfometaţi şi au ajuns să-şi mănânce
cămilele şi caii, ba chiar au recurs la canibalism. Unii au măturat zăpada şi au mâncat
muguri. Armata arabă a fost devastată de foamete şi epidemii. În primăvară, deşi au venit
întăriri noi, şi Constantinopolul a primit ajutorul bulgarilor. Pe 15 august 718, primind ordine
de la Califul Umar, Maslama şi-a retras armata după 13 luni de asediu. Părea că oraşul
Constantinopol era încă păzit de Fecioara divină.

Anul 740. Împăratul Leo al III-lea a iniţiat un program de renovare a zidurilor teodosiene ce
erau deteriorate de atacurile frecvente, nanţat de o taxă specială aplicată tuturor cetăţenilor
imperiului.
Teodora, văduva împăratului Teo lus, mort în 842, a jucat un rol că regent cât Mihai al III-lea
era încă minor. Mihai, când a preluat tronul în 856, a devenit recunoscut pentru beţiile sale.
Apărea în stare de ebrietate la hipodrom într-un car şi ridiculiza religia. A exclus-o pe
Teodora din palat, exilând-o la o mănăstire din Gastria. Mihai a fost asasinat în anul următor,
iar Teodora a fost eliberată, trăind în palatul Sfântului Mamas şi primind o reşedinţa rurală în
Palatul Anthemian.
În 860, din Kiev, Askold şi Dir, doi şe varegi, au traversat Bosforul cu 200 de vase, devastând
mănăstirile şi alte proprietăţi din Insulele Prinţului. Oryphas, admiralul otei bizantine, l-a
alertat pe împăratul Mihai care a respins invazia cu multă cruzime.
În anul 980, împăratul Vasile al II-lea a primit un cadou de la Prinţul Vladimir de Kiev:6000 de
războinici varegi.Vasile şi-a format astfel o gardă nouă, cunoscută ca Garda Varegilor,
recunoscută pentru ferocitate şi loialitate. În 1038 a fost dispersată în cartiere de iarnă în
thema Thracesiana după ce un vareg a încercat să violeze o ţărancă ce s-a apărat şi l-a ucis
până la urmă. Varegii i-au aplaudat gestul, oferindu-i posesiuni şi au expus corpul
varegului violator în public fără înmormântare. După moartea împăratului, varegii au jefuit
palatele imperiale.
Cartea Eparhului, care datează din secolul al X-lea, oferă descrieri detaliate despre viaţă
comercială şi organizarea oraşului din acele vremuri. Negustorii erau organizaţi în corporaţii
supravegheate de Eparh, care se preocupă de chestiuni privind producţia, preţurile, importul
şi exportul. Fiecare ghildă deţinea monopol. În timpul crizei iconoclaste din secolele VIII-IX,

statui, icoane şi picturi creştine au fost distruse, inclusiv portretul lui Hristos de pe uşile
porţii Chalke. Constantin al V-lea a convocat conciliul din 754 în care condamnă venerarea
icoanelor, de aceea, de acum se pictau doar copaci, plante şi animale. Biserica S ntei
Fecioare din Blachernae părea că a fost transformată într-un „depozit de fructe şi crescătorie
de păsări”. După moartea lui Leo al IV-lea în 780, împărăteasa Irina a legalizat venerarea
icoanelor după cel de-al doilea conciliu de la Niceea din 787. Criza iconoclastă a revenit în
secolul IX, ind rezolvată de împărăteasa Teodora în 843 care a restaurat venerarea icoanelor.
Relaţiile dintre Roma şi Constantinopol se tot înrăutăţeau.
Palatul imperial a fost mărit de succesorii lui Constantin până în secolul XI, devenind un
complex de apartamente în care locuiau membrii familiei imperiale şi anturajul, biblioteci,
capele, biserici, birouri şi un penitenciar, decorat şi ornamentat de grădini şi terenuri de joc.
În secolul XI, clădirile a ate în cadrul complexului aveau 100 de hectare, ind di cil de
întreţinut, Reşedinţa imperială a fost ulterior mutată la Palatul Blacherne. În secolul IX,
împăratul Teo l a construit palatul Bucco Leon.
Constantinopolul Comnenilor (1025-1185)
În secolul al XI-lea, după catastrofala înfrângere de la Manzikert a bizantinilor în faţa

turcilor, teritoriul imperiului s-a redus enorm. Papalitatea de la Roma şi Pariarhia de la
Constantinopol s-au separat de nitiv. Sub dinastia comnenilor, Bizanţul şi-a mai revenit. Dar
în anii 1090-1091, pecenegii au atacat zidurile Constantinopolului. Împăratul Alexius I, cu
ajutorul kipcakilor, i-a anihilat pe invadatori. În 1096, participanţii la prima Cruciadă s-au
întrunit în capitală pentru a plani ca cucerirea Ierusalimului.
Ioan al II-lea a construit mănăstirea Pantocratorului cu un spital ce era dotat cu 50 de paturi

pentru săraci. Cu restaurarea guvernului central, imperiul s-a îmbogăţit, dar totuşi, cantitatea
banilor în circulaţie a crescut dramatic. A fost construit Palatul Blachernae, cu lucrări
ra nate de artă. Comerţul a prosperat cu oraşele-state italiene. Comercianţi veneţieni veneau
la Constantinopol pentru a-şi vinde produsele şi chiar şi-au construit bresle în nordul Coastei
de Aur. În timpul domniei împăratului Manuel I Comnenul, numărul străinilor în oraş
crescuse la 60-80 000. Oraşul cuprindea şi o mică comunitate de 2500 de evrei. După moartea
lui Manuel I, a urmat o perioadă de anarhie. Prinţesa latină Maria din Antiohia a acţionat ca
regent pentru ul ei surogat. Favoriza negustorii latini şi marii aristocraţi. A fost înlăturată de
Andronikos I Comnenul având sprijin popular. A urmat o serie de masacre:zeci de mii de
locuitori latini din vest au fost ucişi, inclusiv femeile, bolnavii şi copii, şi locuinţe şi biserici
au fost jefuite. Cardinalul şi legatul papal, Ioan, a fost decapitat. Capul său a fost agăţat de
coada unui câine şi târât pe străzi.Câţiva ani mai târziu, însuşi Andronikos a fost depus şi
predat mulţimii care l-au torturat şi executat sumar pe Hipodrom. Pe plan artistic,

mozaicurile erau tot mai realiste. Bucăţi de ldeş portretizau animale viu colorate-lei,
elefanţi, vulturi şi grifoni. Biserici şi capele din Europa apuseană se inspirau după arta
bizantină.
Constantinopolul în timpul exilului imperial (1185-1261)
Pe 25 iulie 1197, Constantinopolul a fost cuprins de un incendiu care a devastat cartierul latin
şi zona din jurul Porţii Droungaros de pe Coasta de Aur. În 1203, comandanţii unor armate de
cruciaţi ce trebuiau să se îndrepte spre orient, Filip de Suabia, Bonifaciu de Montferrat şi
Dogele Veneţiei, excomunicaţi de papă, au pus la cale jefuirea Constantinopolului. L-au
susţinut pe Alexius, ul împăratului înlăturat, Issac. Dar Alexius al III-lea, ne ind pregătit şi
neavând experienţă, cruciaţii au ocupat Galata, au distrus apărarea Coastei de Aur şi au
intrat în port. Alexius a fugit, iar Alexius al IV-lea, noul împărat, a găsit trezoreria aproape
goală. Neputând să se ţină de promisiunile făgăduite cruciaţilor, în ianuarie 1204,
protovestiaritusul Alexius Murzuphlus a incitat la revoltă pentru a-l intimida pe împărat.
Marea statuie a Atenei, creată de Fidias în antichitate, a fost distrusă. În februarie, Alexius al
IV-lea a fost închis şi executat, iar Murzuplhus a preluat conducerea. A încercat să repare
zidurile şi să reorganizeze viaţa socială, dar trupele şi gărzile erau demoralizate . Cruciaţii au
condus un alt atac pe 6 aprilie, dar fără succes. Pe 12 aprilie au reuşit să atace Coasta de Aur.
Alexius al V-lea a fugit şi el. Cruciaţii au jefuit, terorizat şi vandalizat Constantinopolul trei
zile. Caii din bronz de pe Hipodrom au fost trimişi la Veneţia, la Basilica Sfântului Marcu.
Statuia lui Hercule şi alte capodopore sculpturale au fost distruse. Biblioteca
Constantinopolului a fost distrusă şi lăcaşuri de cult au fost devastate şi jefuite. Până şi
mormintele împăraţilor din Biserica S nţilor Apostoli au fost vandalizate. Mii de civili au fost
ucişi cu sânge rece, iar femeile au fost violate. Se spune că au fost furaţi 900 000 de mărci din
argint, care au fost împărţite între cruciaţi. Hagia So a a fost vandalizată de soldaţi francezi şi
amanzi care dărâmau perdelele de mătase şi distrugeau cărţile s nte şi icoanele. Unii se
îmbătau voioşi în altar şi o prostituată a fost pusă pe tronul patriarhului să cânte o melodie
franceză obscenă. Călugăriţele au fost batjocorite în mănăstirile lor. Dogele Veneţiei s-a
instalat la Palatul imperial. Pentru următorul secol, Constantinopolul a devenit reşedinţa
Imperiului Latin. Populaţia a scăzut masiv, oraşul a sărăcit şi a ajuns într-o stare deplorabilă,
o treime din populaţie ajungând să cerşească pe străzi. Numeroşi curteni, nobili şi clerici au
fost exilaţi. Hagia So a a devenit Patriarhia Latină a Constantinopolului. Zidurile erau tot mai
slăbite de trecerea timpului şi cutremure. Bronzul şi plumbul erau extrase de pe acoperişurile
clădirilor abandonate. Sculpturile monumentale şi alte capodopere artistice din metale
preţioase erau topite pentru a produse monede.
Constantinopolul avea să e recapturat de bizantinii conduşi de împăratul niceean Mihai al

VIII-lea Palaiologos în 1261. Însă nimic nu mai avea să readucă oraşul la vremurile prospere
şi stabile.
Constantinopolul:de la palaiologieni la otomani (1261-1453)
Palatul Blachernae a devenit reşedinţa imperială căci Marele Palat de pe malurile Bosforului
ajunsese o ruină. În 1348, genovezii au construit Turnul de piatră Galata. Populaţia ind în
scădere, împăratul Mihai al VIII-lea a repopulat oraşul cu rezidenţi ce au fugit din oraş şi i-a
relocat pe greci din Pelepones. Deşi populaţia crescuse pentru un timp la 70 000, ciumă
neagră a devastat Constantinopolul.
Numai trebuia decât ca asediul otoman să încheie această istorie fabuloasă a oraşului. Din 2
aprilie până pe 29 mai 1453, Constantinopolul a fost asediat de forţele otomane conduse de
tânărul sultan, Mahomed al II-lea. Forţe otomane alcătuite din 100 000-200 000 de soldaţi, cu
70 de tunuri de mare calibru şi 100 de vase au asaltat capitală bizantină care era apărată de 10
000 de soldaţi bizantini conduşi de împăratul Constantin al XI-lea. Traversând şi transportând
navele din Galata la nord de Cornul de Aur pe un drum de trunchiuri de copac, turcii au
asaltat frontal zidurile, respinşi cu mari pierderi. Au pătruns în oraş săpând tunele pe sub
ziduri. În noaptea zilei de 22 mai, a avut loc o eclipsă de lună şi o ceaţă s-a aşternut peste oraş
patru zile mai târziu, profeţind căderea oraşului. Apusul de Soare era tot mai înroşit printre
norii denşi şi cenuşii şi re exia sa asupra domului bisericii Hagia So a păreau să producă un
joc de lumini şi ăcări, ca şi cum Duhul Sfânt părăsea oraşul. Toate acestea erau efecte
rezultate a unui eveniment petrecut la mii de km: o erupţie vulcanică din Paci c.

În dimineaţa zilei de 29 mai, otomanii au iniţiat atacul nal. Primul val de atacatori alcătuiţi
din trupele asabi au ucis apărătorii oraşului. Al doilea val, alcătuit din soldaţii anatolieni, au
copleşit apărarea bizantină de pe secţiunea de ziduri din nord-vestul oraşului, care era
prăbuşită din cauza loviturilor de tun, chiar în locul unde cu două secole înainte, cruciaţii din
1204 pătrundeau în oraş prin acelaşi loc. Trupele de elită de ieniceri au reuşit în cele din
urmă să pătrundă în oraş. Împăratul Constantin al XI-lea a fost ucis, murind în luptă pe
străzile capitalei, deşi legendele spun că acesta a fost salvat de îngeri şi ascuns sub pământ,
asemeni unui erou adormit care aşteaptă să e trezit să preia oraşul şi să-i readucă gloria de
odinioară. Giovanni Giustiniani, comandantul genovez al trupelor bizantine, a fost rănit şi a
evacuat oraşul. Panica se instaurase în rândul locuitorilor, mulţi dintre ei adăpostiţi în
lăcaşurile de cult căutând salvarea. Dar rugăciunile s-au dovedit zadarnice. Timp de 3 zile,
soldaţii otomani au jefuit şi vandalizat oraşul, şi locuitorii au fost masacraţi, alţii au fost
violaţi şi luaţi în sclavie.
Cucerirea Constantinopolului a fost un şoc pentru Europa creştină. Din păcate, preocupate
mai mult de problemele lor interne, nici Regatul Angliei, nici Regatul Franţei, nici Imperiul
Romano-German nu au venit în ajutor. Papa Pius al II-lea a încercat să declanşeze o cruciadă
pentru recapturarea Constantinopolului, dar fără succes. Multe clădiri din capitală au fost
transformate, unele având o soartă fericită, altele o soarta mai cruntă:Biserica S nţilor
Apostoli a devenit mormântul sultanului Mahomed al II-lea, din Augustaion nu mai
rămăseseră decât şapte fragmente din coloane în secolul XVI, pe Băile lui Zeuxippus a fost
construit un Hamamı, Palatul Imperial a fost demolat, Cisterna Basilica a rămas ascunsă, iar
Boukoleon a zăcut în ruine. Hipodromul, locul de odinioară de desfăşurare a curselor
grandioase de cai, a fost uitat şi a zăcut în ruine, supravieţuind doar eternul obelisc egiptean
al lui Tutmes şi coloana şerpuită ciobită care comemorează bătălia de la Plateea ce au asistat
la civilizaţiile în momentele lor de glorie şi declin, la bătălii şi ulterior la spectaculoasele
curse de cai, stând tăcute veacuri întregi . Blachernae a rămas singurul edi ciu bizantin
intact, alături de monumentul Milion. Secţiuni întregi din zidurile teodosiene ce se doreau a
impenetrabile au fost distruse de forţă tunurilor şi au ajuns ruine, apeductul lui Valens a
fost reparat, Biserica Hagia Irene a ajuns o armorerie, iar Catedrala Hagia So a a devenit
moschee.Căderea Constantinopolului i-a inspirat pe renascentiştii italieni să studieze şi mai
mult istoria Bizanţului. Mulţi savanţi şi artişti greci care au fugit din Constantinopol s-au
stabilit în Italia, stimulând pasiunea şi interesul pentru cunoaşterea istoriei bizantine.
Surse:
Stelian Brezeanu-O istorie a Bizantului, Meronia, 2005
http://www.ancient.eu/Constantinople/
https://en.wikipedia.org/wiki/Constantinople

Mai multe poze/reconstituiri:
http://www.antoine-helbert.com/fr/portfolio/annexe-work/byzance-architecture.html
RECOMANDĂRI HISTORIA
Italia, poarta de intrare în Europa a ciumei și a... coronavirusului

(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/italia-poarta-de-
intrare-in-europa-a-ciumei-si-a-coronavirusului?
utm_source=recomandari )
(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/italia-
poarta-de-intrare-in-
europa-a-ciumei-si-a-
coronavirusului?
utm_source=recomandari
)
Prăbușirea marelui Titulescu: Măcinat de o boală suspectă și debarcat

de la Externe
(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/prabusirea-marelui-
titulescu-macinat-de-o-boala-suspecta-si-debarcat-de-la-externe?
(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/prabusirea-
marelui-titulescu-
macinat-de-o-boala-
suspecta-si-debarcat-
de-la-externe?
)
COVID-19 / Cele mai spectaculoase muzee virtuale, pe care le poţi

vizita de acasă (https://www.historia.ro/sectiune/travel/articol/covid-
19-muzee-virtuale-pe-care-le-poti-vizita-de-acasa?
(https://www.historia.ro/sectiune/travel/articol/covid-
19-muzee-virtuale-pe-
care-le-poti-vizita-de-
acasa?
)
Top 7 Boli mortale care au făcut istorie

(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/top-7-boli-mortale-
care-au-facut-istorie?utm_source=recomandari )
(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/top-
7-boli-mortale-care-
au-facut-istorie?
)
Top 10 profeţii apocaliptice care nu s-au îndeplinit


(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/10-profetii-
apocaliptice?utm_source=recomandari )
(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/10-
profetii-apocaliptice?
)
ADEVARUL.RO
Cel mai cumplit masacru de la începutul secolului XX. Aproape 2 milioan

de armeni, ucişi în numele naţionalismului
(https://adevarul.ro/locale/botosani/cel-mai-cumplit-masacru-inceputul-
secolului-xx-aproape-2-milioane-armeni-ucisi-numele-nationalismului-
(https://adevarul.ro/locale/botosani/cel-
1_5e750b0e5163ec427110bc44/index.html?
mai-cumplit-masacru- utm_source=historia&utm_medium=https://adevarul.ro/locale/botosani/c
inceputul-secolului-xx- mai-cumplit-masacru-inceputul-secolului-xx-aproape-2-milioane-armeni-
aproape-2-milioane- ucisi-numele-nationalismului-
armeni-ucisi-numele- 1_5e750b0e5163ec427110bc44/index.html&utm_campaign=CrossPromo)
nationalismului-
1_5e750b0e5163ec427110bc44/index.html?
utm_source=historia&utm_medium=https://adevarul.ro/locale/botosani/cel-
mai-cumplit-masacru-
inceputul-secolului-xx-
aproape-2-milioane-
armeni-ucisi-numele-
nationalismului-
1_5e750b0e5163ec427110bc44/index.html&utm_campaign=CrossPromo?
utm_source=)
Român de 36 de ani, şofer de TIR, decedat în Spania. Apropiaţii susţin

că ar fi fost infectat cu coronavirus: „S-a dus să încarce, a luat virusul şi
a murit“ (https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/roman-36-ani-sofer-tir-
decedat-spania-apropiatii-sustin-era-infectat-coronavirus--s-a-dus-
(https://adevarul.ro/locale/alba-
incarce-luat-virusul-murit-1_5e74ea6c5163ec4271101a3a/index.html?
iulia/roman-36-ani- utm_source=historia&utm_medium=https://adevarul.ro/locale/alba-
sofer-tir-decedat- iulia/roman-36-ani-sofer-tir-decedat-spania-apropiatii-sustin-era-
spania-apropiatii- infectat-coronavirus--s-a-dus-incarce-luat-virusul-murit-
sustin-era-infectat- 1_5e74ea6c5163ec4271101a3a/index.html&utm_campaign=CrossPromo)
coronavirus--s-a-dus-
incarce-luat-virusul-
murit-
1_5e74ea6c5163ec4271101a3a/index.html?
utm_source=historia&utm_medium=https://adevarul.ro/locale/alba-
iulia/roman-36-ani-
sofer-tir-decedat-
spania-apropiatii-
sustin-era-infectat-
coronavirus--s-a-dus-
incarce-luat-virusul- 
murit-
1_5e74ea6c5163ec4271101a3a/index.html&utm_campaign=CrossPromo?
utm_source=)
Staţiunea de schi din Austria care a răspândit COVID-19 în toată

Europa: „Lăcomia a avut prioritate“ (https://adevarul.ro/locale/cluj-
napoca/statiunea-schi-austria-raspandit-covid-19-europa-lacomia-avut-
prioritate-1_5e74e5e05163ec427110013a/index.html?
(https://adevarul.ro/locale/cluj-
utm_source=historia&utm_medium=https://adevarul.ro/locale/cluj-
napoca/statiunea-schi- napoca/statiunea-schi-austria-raspandit-covid-19-europa-lacomia-avut-
austria-raspandit- prioritate-
covid-19-europa- 1_5e74e5e05163ec427110013a/index.html&utm_campaign=CrossPromo)
lacomia-avut-
prioritate-
1_5e74e5e05163ec427110013a/index.html?
utm_source=historia&utm_medium=https://adevarul.ro/locale/cluj-
napoca/statiunea-schi-
austria-raspandit-
covid-19-europa-
lacomia-avut-
prioritate-
1_5e74e5e05163ec427110013a/index.html&utm_campaign=CrossPromo?
utm_source=)
ADEVARULFINANCIAR.RO
Ikea închide temporar magazinele și vinde doar online

(https://adevarulfinanciar.ro/macroeconomie/retail/ikea-inchide-
temporar-magazinele-si-vinde-doar-online/?
utm_source=adevarulfinanciar)
Antreprenorii pot susține sistemul medical prin

ajutorspitale.entreprenation
(https://adevarulfinanciar.ro/macroeconomie/sanatate-
farma/antreprenorii-pot-sustine-sistemul-medical-prin-ajutorspitale-
entreprenation/?utm_source=adevarulfinanciar)
Etichete constantinopol (https://www.historia.ro/tag/constantinopol)

istoria constantinopolului (https://www.historia.ro/tag/istoria-
constantinopolului)
istanbul (https://www.historia.ro/tag/istanbul)
(https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?

u=https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/constantinopolul-de-la-fondare-la-cucerirea-
otomana)
(https://twitter.com/intent/tweet?

status=https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/constantinopolul-de-la-fondare-la-
cucerirea-otomana)
1 comentariu Sortează după Cele mai vec
Adaugă un comentariu...
Ioan Paul Orha

Referitor la postarea lui Stan Alexandru Bogdan: cum sa fie ortodocsi in anul 565 din moment ce au exis
abia dupa Marea Schisma(1054) ?
Îmi place · Răspunde · 1a
Pluginul de comentarii Facebook
Top articole
Italia, poarta de intrare în Europa a ciumei și a... coronavirusului

(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/italia-poarta-de-intrare-in-
europa-a-ciumei-si-a-coronavirusului)
 Share
Cum s-au încheiat cele mai grave pandemii din istorie?

(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-s-au-
incheiat-cele-mai-grave-pandemii-din-istorie)
 Share
(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-
s-au-incheiat-cele-mai-grave-
pandemii-din-istorie)
COVID-19/ Prințul Albert de Monaco, infectat cu noul

coronavirus
(https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/covid-19-
printul-albert-de-monaco-infectat-cu-noul-coronavirus) 
 Share
(https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/covid-
19-printul-albert-de-monaco-
infectat-cu-noul-coronavirus)
Refuzul vaccinării, plătit cu moartea de capete încoronate

(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/refuzul-
vaccinarii-platit-cu-moartea-de-capete-incoronate)
 Share
(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/refuzul-
vaccinarii-platit-cu-moartea-de-
capete-incoronate)
Mică istorie a crizelor provocate de epidemii - Lecții de reținut

pentru COVID-19
(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/mica-istorie-a-
crizelor-provocate-de-epidemii-lectii-de-retinut-pentru-covid-
19)
 Share
(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/mica-
istorie-a-crizelor-provocate-de-
epidemii-lectii-de-retinut-pentru-
covid-19)
(https://account.paydemic.com/serial/archive/XW3SRK6PBFE3NKWZVLNYRLKKBY)
Historia
Îţi place 614 K aprecieri
Ţie şi altor 22 vă place asta
Adidas originals
£60
SHOP
New balance
£20
SHOP

Citește și
Microsoft - istoria companiei care a declanșat revolu ț ia digitală

(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/microsoft-istoria-companiei-
care-a-declansat-revolutia-digitala)
 Share
 Un englez la curtea Shogunului (https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/un-

englez-la-curtea-shogunului)
 Tokugawa Ieyasu - Potret de Samurai și Shogun

(https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/tokugawa-ieyasu-potret-de-samurai-si-
shogun)
Toyotomi Hideyoshi – născut fermier, servitorul poreclit «maimu ț ă», înscăunat

ca despot imperial al Japoniei
(https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/toyotomi-hideyoshi-nascut-
fermier-servitorul-poreclit-maimuta-inscaunat-ca-despot-imperial-al-japoniei)
 Share

 Sengoku – Samurai, Daimyo și Shoguni

(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/sengoku-samurai-daimyo-si-shoguni)
 Oda Nobunaga – samuraiul legendar

(https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/oda-nobunaga-samuraiul-legendar)
Nepal, ţara în care s-a născut Buddha

(https://www.historia.ro/sectiune/travel/articol/nepal-tara-in-care-s-a-nascut-
buddha)
 Share
 10 tancuri care au scris istorie (https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/10-

tancuri-care-au-scris-istorie)
 O posibilă istorie fără Dumnezeu așa cum îl cunoaștem noi azi

(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-posibila-istorie-fara-dumnezeu-asa-
cum-il-cunoastem-noi-azi)
Multimedia
(https://www.historia.ro/multimedia/foto/ada-kaleh-un-loc-incarcat-de-istorie)


Ada Kaleh, un loc încărcat de istorie

(https://www.historia.ro/multimedia/foto/ada-kaleh-un-loc-
incarcat-de-istorie)
 Share
(https://www.historia.ro/multimedia/video/armata-in-vremea-lui-cuza)
Armata in vremea lui Cuza

(https://www.historia.ro/multimedia/video/armata-in-vremea-
lui-cuza)
 Share
(https://www.historia.ro/multimedia/video/istoria-epidemiilor)
Istoria epidemiilor
 Share
(https://www.historia.ro/multimedia/foto/castelul-fontainebleau)
Castelul Fontainebleau
 Share
(https://www.historia.ro/multimedia/video/batalia-de-la-constangalia)
 
Batalia de la Constangalia
 Share
(/)
Home (/) Actualitate (/sectiune/actualitate)

Revista (/revista) Special (/special) Arhiva (/arhiva)
Timp liber (/sectiune/timp-liber) Travel (/sectiune/travel)
Multimedia (/multimedia)
Urmărește-ne pe: 
 (https://ro-ro.facebook.com/HistoriaRomania)
 (https://www.instagram.com/historia.romania)
 (https://www.youtube.com/channel/UCHOZorJ4dMpBEFbZjgZ9b-g)
 (https://twitter.com/HistoriaRomania)
Newsletter
Abonează-te la newsletter! Scrie mai jos adresa de e-mail şi apasă butonul "Trimite"
email
Trimite
Copierea, multiplicarea, distribuirea, arhivarea sau pastrarea, prin orice mijloace, inclusiv electronice, magnetice sau
computerizate, a materialelor si informatiilor existente pe acest site sunt total interzise
Politica de conﬁdențialitate (/info/politica-de-conﬁdentialitate)

Contact (/info/contact)
Termeni si condiții (/info/termeni-si-conditii)
Redacția (/info/redactia) Publicitate (/info/publicitate)
Abonamente (http://abonamente.adevarul.ro/9_historia)
RSS (/rss)
© Toate drepturile rezervate Adevarul Holding 2020
(http://www.brat.ro/sati/site/historia-
ro/)

Constantinopolul. de La Fondare La Cucerirea Otomană PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constantinopolul. de La Fondare La Cucerirea Otomană PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3/21/2020 Constantinopolul.

De la fondare la cucerirea otomană

Adidas originals New balance New balance

Constantinopolul. De la fondare la cucerirea otomană

Străvechiul Byzantion (657 i.en.-324 e.n.)

Populaţie:30 000 de locuitori

Povestea oraşului începe dinainte să dobândească denumirea de „Constantinopol”. A fost

Fondarea oraşului lui Constantin (324-337)

Suprafaţa oraşului după construirea zidurilor constantiniene:6 km2

Populaţie:150 000 de locuitori

18 septembrie 324, Chrysopolis:locul bătăliei dintre doi împăraţi:Constantin din vest şi

Împăratul, cu lancea în mâna, a trasat conturul suprafeţei oraşului ghidat de Isus .

Palatul imperial era împărţit în:

Chalke (vestibul) care comunica cu exteriorul

Tricliniumul cu 19 paturi-sala de recepţie vastă, luminată de sus, dotată cu 19 paturi după

Palatul Daphne –cu trei oratorii

Biserica Sfântului Ştefan în care se celebrau căsătoriile imperiale

Kathisma-edi ciu cu vestiare, sufragerii, săli de recepţie şi pentru gărzi

Apartamentele imperiale private

Noul oraş avea să poarte numele de Constantinopol-oraşul lui Constantin.

Constantinopolul în perioada marilor migraţii (337-527)

Suprafaţa oraşului după construirea zidurilor theodosiene:14 km2

Populaţie:250 000 de locuitori

În 381, importanţa oraşului a fost recunoscută, al doilea conciliu ecumenic desfăşurându-se

Poporul imperial era o altă instituţie, locuitorii Constantinopolului reprezentând poporul

dema albaştrilor-elita aristocraţiei senatoriale, susţinători ai ortodoxiei

dema verzilor-populaţia activă a oraşului, negustori, meşteşugari, erari, susţinători ai

Constantinopolul în epoca lui Iustinian (527-565)

Populaţie:500 000 de locuitori

13 ianuarie 532, Constantinopol-în Hipodrom, bandele au declanşat dezordine şi violenţă pe

Răsculaţii strigau „Nika” (Victorie) şi doreau înlăturarea împăratului . Incendiile produse de

Constantinopolul în evul întunecat bizantin (565-717)

Populaţie:250 000 de locuitori

După cucerirea Ierusalimului de arabi, Constantinopolul revendica titlul de centru al lumii

Constantinopolul în timpul renaşterii macedonene (717-1025)

Populaţie:800 000 de locuitori

Constantinopolul Comnenilor (1025-1185)

Populaţie:450 000 de locuitori

În secolul al XI-lea, după catastrofala înfrângere de la Manzikert a bizantinilor în faţa

Ioan al II-lea a construit mănăstirea Pantocratorului cu un spital ce era dotat cu 50 de paturi

Constantinopolul în timpul exilului imperial (1185-1261)

Populaţie:200 000 de locuitori

Constantinopolul avea să e recapturat de bizantinii conduşi de împăratul niceean Mihai al

Constantinopolul:de la palaiologieni la otomani (1261-1453)

Populaţie:40 000 de locuitori

Stelian Brezeanu-O istorie a Bizantului, Meronia, 2005

Italia, poarta de intrare în Europa a ciumei și a... coronavirusului

Prăbușirea marelui Titulescu: Măcinat de o boală suspectă și debarcat

COVID-19 / Cele mai spectaculoase muzee virtuale, pe care le poţi

Top 7 Boli mortale care au făcut istorie

Top 10 profeţii apocaliptice care nu s-au îndeplinit

Cel mai cumplit masacru de la începutul secolului XX. Aproape 2 milioan

Român de 36 de ani, şofer de TIR, decedat în Spania. Apropiaţii susţin

Staţiunea de schi din Austria care a răspândit COVID-19 în toată

Ikea închide temporar magazinele și vinde doar online

Antreprenorii pot susține sistemul medical prin

Etichete constantinopol (https://www.historia.ro/tag/constantinopol)

1 comentariu Sortează după Cele mai vec

Ioan Paul Orha

Pluginul de comentarii Facebook

Italia, poarta de intrare în Europa a ciumei și a... coronavirusului

Cum s-au încheiat cele mai grave pandemii din istorie?

COVID-19/ Prințul Albert de Monaco, infectat cu noul