1.

Ape minerale, clasificare

I. apa minerala naturala

-necarbogazoasa (plata)
-carbogazoasa

II. apa de masa

I. Categorii de ape minerale naturale

a. carbogazoasa natural- cu dioxid de carbon direct din
izvor
b. carbogazificata- cu adaos de dioxid de carbon de alta
origine
c. decarbogazificata- cu mai putin dioxid in ea
d. fortifiata- imbogatita cu dioxid extras din acelasi izvor
e. necarbogazoasa- nu degaja dioxid de carbon
2. clasificarea bauturilor nealcoolice

apa
sucuri fructe si legume
suc de fructe
suc de legume
concentrate pr sucuri de fr
..................................... legume
nectaruri
bauturi aromatizate

3. clasificarea bauturilor alcoolice

bere si bauturi din malt

cidru
distillate
bauturi alcoolice aromatizate
10. constructii si vase vinicole
a. dupa operatiunile din fluxul tehnologic
 vase pentru cules (galeti de plastic, cosuri, ladite)
 vase pt transportul strugurilor (containere)
 vase pt maturare (macerare-fermentare)
 vase pt depozitare (din lemn sau otel inoxidabil)
 vase pt cupajare
 vase pt manipulare
 vase pt transport
 vase pt livrare
2
b. dupa materialul din care au fost construite
 vase din lut sau ceramica
 vase din lemn
 vase din beton
 vase din metal
 vase din sticla
  vase din materiale sintetice

11. compozitia si evolutia strugurilor pe parcursul maturarii

d.p.d.v. al compozitiei:
in ciorchine- este mai multa apa decat in boabe (80%)
pielita- deasupra are un strat ceros (pruina)
-in pielita se gasesc substante colorate si subst. Aromate
Pulpa -are celule cu suc
-pe laterale – dulce, zahar mult
-centru- foarte acid
- contine in jur de 4 seminte –semintele sunt bogate in acizi grasi,
uleiuri

12. stabilirea momentului optim pentru recoltarea strugurilor-

supramaturarea strugurilor
Momentul optim se stabileste in functie de:
 starea de maturitate a strugurilor
 starea de sanatate
  conditiile economice

Culesul strugurilor se executa la momentul maturitatii lor tehnologice cand

prezinta o compozitie care asigura posibilitatea obtinerii de vinuri cu
caracteristicile dorite
Parga- incep strugurii sa capete culoare, se indulcesc
Supramaturare-strugurii se stafidesc-> creste concentratia de zaharuri
Putregai nobil-stafidirea rapida a strugurilor

Culesul  strugurilor  pentru  vin  se  face  la  maturitatea  
tehnologica, adica  atunci  cand  compozitia lor chimica
corespunde prepararii timpului de vin care urmeaza a se
prepara. Pentru obtinerea vinurilor de consum curent,
strugurii se recolteaza la maturitatea deplina, cand greutatea 
boabelor este maxima si se obtine cea mai mare recolta pe
butuc. Pentru vinurile de calitatea  superioara, recoltarea
poate avea loc la maturitatea deplina sau la supracoacere. In
acest ultim caz pierderile cantitative de recolta se
compenseaza prin imbunatatirea calitatii vinului.

19. Compozitia chimica a vinurilor

Apa
Alcooli
Substante volatile
Substante azotate
Substante minerale
Vitamine si enzime

Conținutul de subst azotata în vin depinde de calitatea strugurilor și

tehnologia aplicata, variind în limite largi de la 1÷9 g/l, 200 mg/l la vinurile
albe și 300 mg/l la vinurile roșii -participa la gustul vinului dând o senzație
de prospețime -vitamine din grupa B

20. evolutia si fazele de dezvoltare a vinului

21. operatii tehnologice de ingrijire si conditionare a vinului in timpul

pastrarii

1. umplerea golurilor din vase

Evacuarea dioxidului de carbon (rezultat in timpul

fermentatiei), contractia volumului vinului ca urmare a
interventiei temperaturilor scazute, evaporarea in cazul
vaselor din lemn si eventualele scurgeri reprezinta
principalele cauze care determina formarea golurilor in
recipiente, goluri care sunt ocupate rapid de aerul
atmosferic.

2. pritocul vinului ( de 4 ori pe an)

Operatiunea tehnologica numita pritoc consta in separarea
vinului, mai mult sau mai putin limpezit, de sedimentul
format din celule de levuri si impuritati solide, depus la
partea inferioara a recipientului, cunoscut, in general, sub
numele de 'drojdie'.

3. egalizarea si cupajarea vinului

Sub raport fizico-mecanic inseamna

amestecarea - dupa anumite reguli - a doua sau mai
multe vinuri .

Sub raport oenologic reprezinta posibilitatea de

obtinere a unei calitati imbunatatite fata de cea a vinurilor
partenere.

Cupajarea  este operatiunea prin care se amesteca

doua sau mai multe vinuri ce provin din soiuri si sortimente
diferite, din ani diferiti de recolta sau chiar din areale
diferite. Se aplica mai ales in cazul vinurilor de consum
curent, care se valorifica anonime .

Egalizarea este operatiunea prin care se amesteca

doua sau mai multe vinuri obtinute din acelasi soi sau
sortiment, acelasi an de productie si acelasi areal viticol. Se
aplica, in general, la vinurile de calitate superioara .
7. Regiuni vicole :
-R.v
7. Regiuni viticole:
-R.v. a dealurilor Moldovei
-R.v. a podisului Transilvaniei
-R.v. a dealurilor Munteniei si Olteniei
-R.v. a Crisanei si Maramuresului
-R.v. a dealurilor Banatului
-R.v. a teraselor Dunarii

Podgorii:

-Podgoria Cotnari
-Podgoria Odobești
-Podgoria Panciu
-P.Huși
-P.Alba
-P.Samburești
-P.Dacilor
-P.Miniș-Măderat

8. Soiuri pentru vinuri albe:

-Feteasca Alba
-Tămăioasa Romanească
-Feteasca Regala
-Grasa de Cotnari

9. Soiuri pentru vinuri roșii

-Feteasca Neagră
-Băbeasca Neagră
-Negru de Drăgășani
-Negru Vartos

Aromate

-Tămăioasa Romaneasca
-Busuioaca de Bohotin

25. Fazele berii:

-măcinarea
-brasajul
-filtrarea mustului
-fierberea cu hamei
-separarea tubului format la cald
-răcirea
-fermentarea primară
-fermentarea secundară
-filtrarea berii
-liniștirea
-îmbutelierea berii
26. Băuturi alcoolice distilate
-wiskey
-votcă
-rom
-gin
-tequila
-coniac
-brandy
-martini
-rachiu
-țuică
-lichior
 27. Aromatizate
-lichior
-votcă
-rachiu

7. Regiuni vicole :
-R.v
7. Regiuni vicole :
-R.v
7. Regiuni vicole :
-R.v
7. Regiuni vicole :
-R.v
7. Regiuni vicole :
-R.v
7. Regiuni vicole :
-R.v