Conceptul de curriculum

Reforma curricum-lui şcolar se fundamentează pe expertize interne şi

Internaţionale, iar opţiunile ei de bază au fost supuse dezbaterii publice de M.E.C. şi
de Consiliul Naţional pentru Curriculum în 1999, îmbunătăţindu-se şi precizându-se
ulterior, prin ordinele 3638 / 11.04.2001 şi 3915 / 31.05.2001.
Curriculum-ul reprezintă un concept-chee nu numai în ştiinţele educaţiei, dar
şi în cadrul practicilor educaţionale contemporane.
În sens larg, procesual, se desemnează prin curriculum ansamblul proceselor
educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului
său şcolar.
În sens restrâns, curriculum-ul cuprinde ansamblul acelor documente şcolare
de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele
educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevului.
Curriculum-ul a fost propus pentru a sintetiza ansamblul de aşteptări
exprimate de şcoală faţă de un tânăr capabil să răspundă exigenţelor unor realităţi în
schimbare :
 Capacităţi superioare de gândire critică şi divergenţă, în măsură să-I
ajute pe elevi să utilizeze cunoştinţele şi competenţele dobândite în diferite situaţii
problemă ;
 Motivaţia şi disponibilitatea de a răspunde în mod adecvat la
schimbare, ca premisă a oricărei dezvoltări personale ;
 Capacităţi de inserţie socială activă, alături de un set de atitudini şi de
valori personalizate, care vor permite elevilor participarea la viaţa unei societăţi
deschise şi democratice.
Şcoala şi curriculum-ul trebuie să ofere un cadru coerent şi flexibil, în
cooperarea, gândirea independentă, opinia liber exprimată, toleranţă la valorile
asumate de fiecare în parte să constitue dimensiuni obligatorii.
Elaborarea noului Curriculum Naţional a urmărit :
 Adecvarea la contextul socio-cultural naţional ;
 Permeabilitatea curriculum-ului faţă de evoluţiile pe plan internaţional ;
 Coerenţa ;
 Pertinenţe în raport cu obiectivele educaţionale ;
 Transparenţa din punct de vedere al tuturor agenţilor educaţionali imolicaţi
 Articularea optimă a fazele procesului : proiectare, elaborare, aplicare,
revizuire permanentă.

Componentele :
 Curriculum Naţional. Cadru de referinţă.
 Planurile cadru de învăţământ ;
 Programele şcolare ;
  Ghiduri, norme metodologice şi materiale suport;
 Manuale alternative.

Finalităţile ciclurilor curriculare

Finalităţile pe niveluri de şcolaritate (primar, gimnazial şi liceal) constitue o
detaliere a finalităţilor sistemului de învăţământ, descriind specificul fiecărui nivel
de şcolaritate (a se vedea în anexă – Finalităţile nivelurilor de învăţământ)

Obiectivele învăţământului gimnazial:

a) Dezvoltarea achiziţiilor lingvistice şi încurajarea folosirii limbilor străine
pentru exprimarea în situaţii variate de comunicare.
- Puneţi elevul să denumească procedeul efectuat (parametrii mişcării,
mişcările de bază, termeni specifici unor ore de sport) şi va însuşi anticipat termenii
de specialitate de la alte discipline.
- Puneţi elevul să conducă în D.F.A. ( complexul de încălzire ) sau în jocurile
sportive utilizaţi galeria, în ambele cazuri elevul va comunica verbal şi monoverbal (
mimică, gesturi ); galeria are rol educativ (stopează limbajul trivial ) elimină stresul
cotidian, devine suporter civilizat.
b) Dezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţei de a aplica în practică
rezolvarea de probleme.
- prin exerciţiile de la pregătirea organismului pentru efort pe elev îl
determinaţi să gândească în timpul liber că orice efort trebuie precedat de încălzire
pentru evitarea accidentelor, se educă responsabilitatea actelor făcute.
- Jocurile, ştafetele, parcursurile au dublu rol : executant şi rezolvarea de
probleme.
- Prin transmiterea de cunoştinţe şi mijloace individualizate, vom reuşi ca
elevul să-şi rezolve problemele extraşcolare cum ar fi : călirea organismului, regimul
corect de viaţă ( abuzuri de dulciuri şi carbogazoase care distrug mucoasa digestivă);
cum se începe o zi de muncă, 60% din copii nu mănâncă dimineaţa, prevenirea
atitudinilor şi deficienţelor fizice.
c) Familiarizarea cu o abordare pluridisciplinară a domeniilor cunoaşterii.
- E.F. răspunde din plin acestui obiectiv prin utulizarea unor noţiuni dobândite
de elevi din alte discipline :
 matematica : joc „cursa pe numere”, elemente din geometrie (formaţiile de
adunare şi lucru)
 muzică : jocurile pe fond muzical
 biologia : terminologia specifică
 geografia : repere de obiecte din natură (N, S, E, V)
- Explicaţi fenomenele apărute în efortul fizic : de ce gâfâiţi ? (O 2 nu intră în
plămâni fiind blocat de CO2 – la 3 paşi expiră forţat)
 - actualizaţi concepţia despre conţinuturile învăţării (prin joc îi atragi, dar
învăţătorul să se adapteze preocupărilor actuale ale copiilor (pe lângă noţiunile
tradiţionale – iedul, cloşca, capra) să utilizeze noţiunile dragi şi la modă a copiilor
ca: Hakinen, Şchumacher de la formula 1, Gică Hagi, Gică Popescu de la fotbal.
d) Constituirea unui set de valori corespondente cu o societate democratică şi
pluralistă.
- Regulile jocului sunt reguli sociale, regula nu se impune ci se stabileşte de
comun acord, regulile stabilite trebuie şi respectate expl. bariera, reper.
- evitaţi discriminarea pe linia potenţialului motric la formarea echipelor de
lucru.
- Elevul să asculte opiniile celorlalţi – toleranţa (diversitatea oamenilor, rasă,
religie) rezultă cetăţean European.
- Educaţi spiritul de competiţie (toţi vor să învingă), educaţi că „înfrângerea
este astăzi, viitorul îi aparţine”
e) Încurajarea talentului, a experienţei şi a expresiei în diferite forme de artă.
- La gimnastică, din masa de copii, un elev iese în evidenţă pentru
demonstraţie şi evidenţiat în faţa clasei.
- Depistaţi copii talentaţi, oferiţi un cadru de desfăşurare a activităţilor şi
îndrumaţi spre o instituţie de artă.
f) Formarea responsabilităţii pentru propria dezvoltare şi sănătate.
- Trebuie să intre în conştiinţa copilului :
Modul de prestare al vigorii fizice şi regimului zilnic, prevenirea unor vicii de
atitudine, educarea ex. fizic ca mijloc de petrecere în timpul liber.
g) Formarea unei atitudini responsabile faţă de mediu
- Implantarea în conştiinţa elevului că natura este o avere care trebuie să o
lăsăm urmaşilor : important de educat atitudinea în excursii şi drumeţii.
- Modalităţi : clasă aerisită, curată, trusă individuală igienică, praful de cretă,
igienizarea bazei sportive.
Idealul educaţional în România conform articolului 3 din Legea
învăţământului vizează în esenţă :
- formarea unei personalităţi dezvoltate complex
- autonome (stă pe picioarele ei)
- creativă (rezolvă problemele)

Ciclurile curriculare
Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale şcolarităţii grupând mai mulţi
ani de studiu care au în comun anumite obiective (a se vedea anexa : Ciclurile
curriculare în învăţământul primar şi gimnazial şi Obiectivele ciclurilor curriculare).

Curriculum-ul nucleu şi curriculum-ul la decizia şcolii

a) Curriculum nucleu – corespunde numărului minim de ore de la fiecare
disciplină obligatorie prevăzută în planurile cadru de învăţământ. Drept consecinţă,
noile programe cuprind obiective cadru, obiective de referinţă, conţinuturi şi
standarde curriculare de performanţă, obligatorii pentru toate şcolile şi elevii,
asigurându-se astfel egalitatea şanselor. Aceasta reprezintă unicul sistem de referinţă
pentru diverse tipuri de evaluări.
b) Curriculum-ul la decizia şcolii acoperă diferenţa dintre curriculum nucleu şi
numărul mare de ore pe săptămână. Şcoala poate opta pentru una din variantele de
Curriculum la decizia şcolii, respectiv curriculum nucleu aprofundat, curriculum
extins şi curriculum elaborat de şcoală. Şcoala are libertatea de a propune o ofertă
foarte variată prin aceea că schema orară a unei clase poate cuprinde toate tipurile de
curriculum la decizia şcolii (de exemplu C.E. pentru aria curriculară 1 ; C.N.A.
pentru aria curriculară 2 ; C.E.S. pentru ariile 3, 4 sau 4, 5 ).

Ariile curriculare
Aria curriculară oferă o viziune multi şi / sau interdisciplinară asupra
obiectivelor de studiu.
Cele şapte arii curriculare sunt :
 Limbă şi comunicare ;
 Matematică şi Ştiinţe ale naturii ;
 Om şi societate ;
 Arte ;
 Educaţie fizică şi sport ;
 Tehnologii ;
 Consiliere şi orientare.
Acestea rămân aceleaşi pe întreaga durată a şcolarităţii obligatorii şi a liceului,
dar ponderea lor pe cicluri este variabilă.
Având în vedere necesitatea ca politica educaţională în domeniul curriculum-
ului şi aplicarea noului Curriculum Naţional să fie susţinute printr-un ansamblu de
documente elaborate într-o concepţie unitară, M.E.C. a elaborat Planul-cadru de
învăţământ pentru clasele I – VIII (XII), ca şi metodologia de aplicare a Planului-
cadru.

Planul cadru de învăţământ primar şi gimnazial (anexa)

Planul-cadru de învăţământ este un plan de învăţământ generativ, care permite
şcolilor şi claselor să realizeze scheme orare proprii.
Acesta a fost elaborat pe baza unor principii :
1. Principiul selecţiei şi ierarhizării culturale.
Conform acestui principiu, în planul cadru de învăţământ s-a optat pentru
gruparea obiectelor de studiu pe arii curriculare.
2. Principiul funcţionalităţii vizează racordarea diverselor discipline şi arii
curriculare.
 La vârstele şcolare şi la psihologia vârstelor ;
  La amplificarea şi diversificarea domeniilor cunoaşterii şi ale acţiunii
umane.
3. Principiul coerenţei – vizează caracterul echilibrat al parcursului şcolar,
raporturile procentuale între ariile curriculare şi disciplinele de studiu atât pe
parcursul anului şcolar cât şi în perspectivă.
4. Principiul egalităţii şanselor – are în vedere asigurarea în sistem a dreptului
fiecărui elev la o educaţie şcolară comună. Aplicarea acestui principiu impune
obligativitatea învăţământului general şi asigurarea ofertei pe trunchi comun
(curriculum nucleu ) pentru toţi elevii.
5. Principiul descentralizării şi al flexibilizării curriculum-ului are drept
consecinţă îmbinarea în programul şcolilor şi al claselor a trunchiului comun cu o
componentă a planului de învăţământ aflat la decizia şcolii.
6. Principiul racordării la social are drept consecinţă asigurarea unei legături
optime între şcoală şi comunitate, între şcoală şi cerinţele sociale. De asemenea,
creşte în mod substanţial implicarea familiilor în viaţa şcolii şi în definirea /
controlul programului şcolar, precum şi a calităţii instrucţiei şi educaţiei asigurate de
şcoală.
7. Principiul descongestionării – programul şcolar al elevilor are drept
consecinţă posibilitatea pentru şcoli şi clase de a lucra pe baza programului
săptămânal minimal, deoarece performanţele şcolare vor fi concepute în raport cu
numărul minim de ore pe disciplină.

NOUTĂŢI LEGISLATIVE

- Conform planului cadru de învăţământ pentru anul şcolar 2001-2002, sunt

alocate la clasele V-VII 2-3 ore de E.F., 2 ore fiind cuprinse în trunchiul comun, iar
a 3-a fiind alocată prin C.D.S. unde există mai multe opţiuni iar la clasa a VIII-a sunt
alocate 1-2 ore, 1 oră fiind cuprinsă în trunchiul comun şi a doua fiind alocată prin
C.D.S.
 Extindere, atunci programa se parcurge în totalitate inclusiv elementele
marcate cu asterisc
 Aprofundare, pentru acei elevi sau grupuri de elevi care nu au dobândit
achiziţiile minime prevăzute de programă
 Opţional, programa şi planificarea au conţinut diferit faţă de programa
de E.F.
- Potrivit ordinului M.E.C. nr. 3638 / IV 2001 în învăţământul gimnazial se
pot organiza activităţi de ansamblu sportive în afara orarului zilnic sau în zilele de
sâmbătă; aceste activităţi se includ în norma profesorului cu câte o oră pe săptămână
pentru fiecare grupă.
 - Conform adresei M.E.C. 37940 / 2.X.2001 şi potrivit unui regulament
tranzitoriu de funcţionare al şcolilor, elevii scutiţi de efort fizic intrau într-un
program special de evaluare ; în momentul de faţă, noul regulament de organizare şi
funcţionare al unităţilor din învăţământul preuniversitar, articolul 56 stipulează :
elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de E.F.
Acestor elevi nu li se dau note şi nu li se închee la această disciplină, în
rubrica de „E.F.” din catalog se înscrie de către învăţător, dirigintele clasei „Scutit
de efort fizic, în baza………”, specificându-se documentul medical, numărul şi data
eliberării acestuia. Documentele medicale, care atestă scutirea de efort fizic, sunt
avizate de director.
- Din acest an şcolar, toţi elevii din învăţământul preuniversitar, sunt obligaţi
să prezinte avizul medical cadrelor didactice pentru a participa la activitatea de
E.F.S. Aceste avize sau eventualele scutiri vor fi eliberate de către medicii
cabinetelor şcolare (ordinul M.S. nr.141 / 2000) sau de medicul de familie (adresa
C.N.A.S.); de preferat la medicul de familie care are fişa medicală a elevului (este
cunoscut mai bine) şi dotarea de specialitate este superioară.

PROGRAMA ŞCOLARĂ DE E.F. –

ARIA CURRICULARĂ –V – E.F.S.

Programa şcolară este elementul central în proiectarea didactică.

Programa şcolară de E.F. a fost aprobată prin ordin al ministrului nr.
4237 / 23.08.1999.
Descrie oferta educaţională a disciplinei E.F. pentru un parcurs şcolar şi
cuprinde :
a) Nota de prezentare : descrie parcursul obiectului de studiu şi face o
comparaţie între curriculum anterior şi cel actual ; se observă la cel actual accentul
pus pe elementele de E.F. şi nu pe sportivizare.
b) Obiectivele cadru :
*sunt unice pentru clasele V-VIII
*sunt generale şi complexe şi urmăresc formarea de capacităţi şi atitudini
specifice disciplinei (de citit din programă)
c) Obiectivele de referinţă :
*specifică rezultatele aşteptate ale învăţării
*urmăresc progresia în realizarea de deprinderi şi competenţe de la un an de
studiu la altul (se vizează aprofundarea deprinderilor)
d) Exemple de activităţi de învăţare:
- În programă sunt recomandate anumite activităţi pentru realizarea fiecărui
obiectiv de referinţă în parte.
- Se pot organiza diferite tipuri de activităţi.
 - Trebuie să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze
unor strategii didactice adecvate (expl. cls.V OR 22, care ar fi activităţile de
învăţare ?)
- Conform orientării metodice generale, o idee fundamentală se reflectă în
autonomia şcolii, catedrei, învăţământului în procesul didactic.
- Exemple de activităţi pot fi simplificate, nu sunt obligatorii.
e) Conţinuturile învăţării
- Sunt mijloace pentru atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă propuse; ele
sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu domeniile constitutive ale
obiectului de studiu.
- Conţinuturile nu sunt scop în sine, unele sunt obligatorii, unele au caracter
polivalent (deservesc obiectivele cadru) şi se mai numesc vehicule. Puteţi să alegeţi
anumite categorii de conţinuturi în funcţie de condiţiile materiale, tradiţie, interes
elev, pregătirea dumneavoastră.
 Să alegeţi conţinuturile alternative (Expl. oină, rugbi)
 Sau alte categorii de conţinuturi cerute (de comunitate)
- Conţinuturile marcate cu asterisc sunt posibilităţi de extindere a
conţinuturilor obligatorii.
- Conţinuturile în conceptual actual trebuie înţelese ca mijloace de atingerea
competenţelor ; Expl. jocul în final duce la formarea capacităţii de practicare globală
;
- Conţinuturile învăţării la cls. V-VIII sunt selecţionate de regulă din :
 Capacitatea de organizare-exerciţii de fond şi formaţii, exerciţii şi jocuri
de atenţie.
 Dezvoltarea fizică armonioasă – poziţii de bază şi derivate, exerciţii
libere, cu obiecte portative, pe fond muzical (grupate în complexe)
exerciţii pentru conducerea actului respirator şi de prevenirea
deficienţelor fizice.
 Calităţi motrice de bază – formele de manifestare ale fiecăruia.
 Deprinderi motrice de bază şi aplicativ-utilitare – variante pentru
fiecare.
 Deprinderi sportive – elemente şi procedee tehnice din atletism,
gimnastică, jocuri-sportive, ramuri sportive alternative.
f) Standardele curriculare de performanţă
- Criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare. Reprezintă specificări
de performanţă vizând cunoştinţele, competenţele şi comportamentele stabilite prin
curriculum;
- Reprezintă pentru toţi elevii un sistem de referinţă comun şi echivalent
vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate.