Argumentare

Am ales să realizez un studiu de cercetare pe această temă deoarece în

societatea contemporană, consumul de droguri (inclusiv tutun şi alcool)
constituie una dintre cele mai mari şi mai grave probleme sociale.
In centrul aspiratiilor umane se află libertatea, un atribut pe care omul l-a
căutat în permanență și care reprezintă defapt fundamentul pentru o
personalitate sanatoasa.Fara libertate, omul încetează să viseze,să exploreze,
să construiască , să evolueze.
Capcanele noului tip de libertate, de afirmare pe scena societății il pun pe
omul societății actuale în fața celei mai prijmedioase autodistrugeri. Spiritul
este încătușat de sentimentele cu continut negativ, stresante, anxioase iar
inteligența este bolcată și controlată.
In aceste conditii, pornind de la complexitatea mintii umane, putem discuta
despre dezvaluirea unor mecanisme universale prezente in geneza marii
majoritati a conflictelor umane reflectate in dependenta de droguri,
comportament ce ia amploare in societatea contemporana.
Percepţia despre droguri este diferită, unii abordează subiectul cu
delicatețe, iar alţii consideră o normalitate consumul de droguri, normalitate
care, creează stări deosebite sau chiar indispensabile, fară să știe sau omițând
voit, faptul că, tocmai acest gen de comportament va avea drept efect
excluderea sau marginalizarea lor din rândurile societății.
Vrem să recunoaștem sau nu problematica consumului de droguri este una
una reală, actuală, ce are un impact major mai ales în rândul tinerilor
adolescenţi, efectele consumului de droguri și mai ales a consumului
îndelungat este dezastruos
.Așadar informarea, cercetarea, mediatizarea, sensibilizarea și
conștientizarea tinerilor și adulților asupra nocivității și riscurilor la care se
expun m-au determinat să mă alătur prin studiul meu la această luptă.
Drogurile se cunosc din antichitate, în urma cercetărilor efectuate am
descoperit că prima atestare documentară este în urmă cu aproape 7000 de ani
pe tăblițele sumerienilor.
Acestea menționează utilizarea opiumului și derivate extrase din mac în
ritualuri, sau ceremonii religioase cu scopul de a genera plăcerea sau în scop
terapeutic - arabii şi grecii utilizau opiul în scopuri medicinale, mai ales ca
analgezic pentru a calma tusea, diareea şi durerea.
Continuând cercetarea descoperim că macul şi opiul le erau cunoscute şi
romanilor. Virgiuliu menţionează acest lucru în scrierile sale Eleina şi
Georgice, iar Pliniu, care a scris o vastă enciclopedie a timpului, explică
procedeul extragerii opiului din mac. În vechile scrieri chinezeşti este
menţionat si canabisul ca “pudra celor cinci pietre” .
Paracelsus, medic şi alchimist elveţian denumește opiumul ”piatra
nemuriri”. Paracelsus a creat un medicament, Laudanumul, pe bază de
pulbere de opiu ce era folosit în special pentru durerile intestinale. Mai mulţi
doctori europeni au folosit această substanţă pentru tratarea durerii, doctorul
german Sydenham von Helmont, scria în anul 1680 că “printre remediile pe
care a voit natura atotputernică să le dea omului pentru a-şi alina
suferinţele, nu există niciunul atât de universal şi eficient ca opiul.“
Conform dicționarelor explicative “DROG, droguri” se defineşte ca fiind o
”substanţă folosită la prepararea produselor farmaceutice”. ♦ (Adesea peior.)
Medicament. [< fr. drogue, cf. it. droga].” Sau “ substanţă toxică
medicamentoasă folosită la prepararea produselor farmaceutice. 2. stupefiant.
(< fr. drogue)” , deci se refera strict la definiţia farmaceutică a acestuia.
În limbajul comun, însă, sensul este uşor diferit întrucât înglobează atât
substanţele naturale, sintetice sau semi-sintetice, care nu se folosesc neapărat
în scop medical, cât în cele mai multe cazuri, se folosesc în scop recreaţional,
sau, în cele mai negre cazuri ajung să producă tulburări şi dependenţă şi o
problemă reală atât pentru societate cât şi pentru individ.
Drogurile se întâlnesc în diverse forme – solidă, lichidă, gazoasă, iar
principala caracteristică a substanţelor active este că odată absorbite de
organism, acestea perturbă una sau mai multe funcţii importante ale corpului
uman. Consumul îndelungat duce la majoritatea cazurilor la perturbări
iremediabile şi influenţează negativ starea de sănătate, sentimentele şi felul în
care consumatorul percepe efectiv lumea din jur.
Există mai multe feluri de clasificare ale drogurilor, însă cele mai
importante şi recunoscute grupe şi clase, atât la nivel de autorităţi cât şi la
nivel de cetăţean de rând, fie el consumator sau neconsumator,sunt
următoarele. (https://droguri-sevraj.wikispaces.com)
În centrul creierului nostru există o zonă specială numită „circuitul
plăcerii”. Aceasta se activează când savurăm o înghețată gustoasă într-o zi de
vară, când ascultăm piesa noastră favorită, când ne îndrăgostim sau facem
orice altceva care ne produce plăcere. Ca răspuns, creierul nostru va produce
cantități mici dintr-o substanță chimică cunoscută ca „hormonul plăcerii”.
Imediat simțim bucurie, satisfacție, împlinire.
 Drogurile scurtcircuitează acest proces normal. Creierul este păcălit de
droguri să producă cantități enorme din acest „hormon”, fără să fi existat
înainte împlinirea unei nevoi sau conectarea cu o persoană. În creier se va
produce o super-reacție emoțională.
Când persoana consumă din nou și din nou droguri, urmările vor fi în
principal două: lucrurile obișnuite ale vieții nu îl vor mai satisface, iar creierul
se va obișnui cu super-excitația, considerând-o ca fiind “normalul”. Și o cere
din nou…
În cele din urmă „hormonul plăcerii” se epuizează. Creierul începe să
transmită mesaje că nu poate supraviețui fără o nouă descărcare de super-
excitație. Atunci încep depresia, nervozitatea, anxietatea și nevoia intensă de a
consuma din nou. Cu alte cuvinte, s-a instalat dependența.
Nu există o rețetă care să ne spună după câte doze de droguri se instalează
dependența. Poate fi după prima doză, după o lună de consum, sau după 1 an.
Factorii implicați sunt foarte diverși: tipul substanței luate, combinațiile
făcute, frecvența consumului, vârsta persoanei și greutatea corpului,
personalitatea, vulnerabilitățile creierului, contextul vieții și multe altele…
Dependența, odată instalată, afectează progresiv întreaga persoană – gândirea,
emoțiile, voința, comportamentul, relațiile, direcția și sensul vieții.
Drogati si satisfacuti
Toate substantele psihoactive actioneaza la nivel cerebral servindu-se de
complicatul mecanism al placerii, care regleaza activitati precum aceea de a
manca sau a face sex. Numai ca placerea, atunci cand devine un scop in sine,
obsesiva, nu face bine, si de aceea natura a ales s-o regleze printr-un circuit de
control1. Cand comportamentul care provoaca placere este repetat, nivelurile
de satisfactie se diminueaza: dupa patru portii, chiar si mancarea noastra
favorita devine indigesta; ceea ce nu se intampla insa si cu substantele
psihotrope, pentru care dorinta (o stiu bine alcoolicii si fumatorii) nu se
diminueaza niciodata. Si sfarseste prin a deveni obsesie si dependenta.
Un drog ca oricare altul
Creierul nostru produce "droguri" indispensabile functionarii lui: cand ii
furnizam altele diferite de cele naturale, il scurt-circuitam. "Dependenta de
substante psihoactive este o boala neurologica in toata puterea cuvantului, la
fel ca Parkinson sau Alzheimer, care afecteaza sistemul motivational al
creierului", considera Gessa. Drogurile reusesc sa se substituie anumitor
substante chimice produse in mod natural de organismul uman, asa-numitele
substante endogene, indispensabile pentru reglarea mecanismelor de
supravietuire precum alimentatia sau reproducerea; intr-un creier sanatos,
perceptia obiectului dorintei - fie ca acesta este o farfurie de mancare sau un
potential partener de sex -, activeaza o secventa specifica, reglata tocmai de
aceste substante endogene.
Mai vreau odata!
Drogurile exogene, adica cele introduse artificial in organism, fac acest
proces sa se blocheze: placerea derivata din consumul lor este mult mai
intensa fata de cea produsa de in mod normal de organism, astfel incat aceasta
din urma este perceputa drept neglijabila. De exemplu, se spune ca senzatiile
produse de heroina pot sa fie mult mai intense decat un orgasm, nu-i astfel de
mirare ca reusesc sa se substituie dorintei sexuale. Nici ceilalti stimuli
fiziologici precum foamea sau setea nu mai sunt receptionati, singura
necesitate devenind drogul. Iar creierul invata rapid sa aprecieze - si sa
prefere -, acest soi de "scurtaturi" pe traseul obtinerii placerii.
 Intre drogurile exogene si cele endogene exista o corespondenta precisa:
 marijuana se substituie anandamidei, un neurotransmitator implicat in
mecanismele de reglare a apetitului, a memorie, reproducerii si
proliferarii celulare (aflata la baza dezvoltarii tumorelor).
 cocaina se substituie dopaminei, neurotransmitator implicat in
procesele de geneza si adminsitrare a miscarii si dispozitiei.
 heroina se susbtituie enodorfinelor, implicate in procese de
administrare a durerii (ii ridica pragul), comportamentului, invatarii,
emotiilor si somnului
 alcoolul se substituie acidului gamaaminobutiric, principalul acid
inhibitor al sistemului nervos central;, care detine un rol cheie in
transmisia stimulilor la neuroni si este direct responsabil de reglarea
tonusului muscular.
 ecstasy-ul "pompeaza" serotonina si blocheaza dopamina; efectul
combinat duce de la o senzatie de forta fara margini la o prabusire
cerebrala, cu stari de anxietate, depresie si incapacitatea de a mai
procesa informatii senzoriale.
Marijuana
De la euforie la panica, de la o stare de bine la anxietate: abuzul de
cannabis produce mai multe daune decat cred unii. Si cu siguranta mai multe
decat tutunul. Principiul activ continut de cannabis poate induce o senzatie de
relaxare si de amplificare a perceptiei.
Efecte pe termen scurt: utilizarea ocazionala a unor doze mici produce
dereglari de atentie si coordonare motorie, si modifica modul in care creierul
elaboreaza informatiile.
 Efecte pe termen lung: abuzul duce la dereglari fizice (infectii respiratorii
frecvente, accelerarea bataii cardiace) si psihice (dereglari de memorie,
dificultati de invatare, anxietate, atacuri de panica).
Marijuana este un amestec de frunze, seminte, radacini si flori de cannabis
sativa: este drogul cel mai utilizat in Europa si Statele Unite. Din rasina
acestei plante se extrage hasisul. Principiul activ al marijuanei si hasisului
este THC: fumat, trece rapid din plamani in restul organismului, ajungand
inclusiv la creier, prin fluxul sanguin.
THC-ul se leaga de neuroni specifici numiti canabinoizi, care regleaza
miscarea, coordonarea motorie, memoria si functiile cognitive complexe.
La fel ca majoritatea drogurilor, atunci cand intra "in circuit", produce o
stare de euforie si de bine intrucat stimuleaza o descarcare de dopamina.
Trecuta starea de euforie, se pot manifesta stari de anxietate, frica,
neincredere fata de cei din jur si panica. De asemenea, THC-ul se leaga si de
alti receptori care regleaza coordonarea motorie, echilibrul, postura si
miscarea.
Nu-mi aduc aminte
Utilizarea regulata de hasis sau marijuana accelereaza distrugerea
neuronilor din hipocamp, aria cerebrala responsabila cu memoria pe termen
scurt, accelerand ceea ce survine in procesul normal de imbatranire (la fel ca
persoanele in varsta, drogatii ajung sa-si aminteasca numai ceea ce s-a
intamplat cu mult timp inainte, dar nu si ce-au mancat ieri).
Dincolo de drogurile chimice, exista tipuri de “droguri” care distrug
libertatea si determina starea emotionala sa se supuna celei mai cumplite
temnite din lume- “drogul” fricii, al sistemului social, al consumului exagerat,
al competitiei nemiloase, al ideilor preconcepute, al rigiditatii, al mandriei
oarbe, al nevoii de a fi tot timpul perfect, paranoia esteticii, si lista ramane
deschisa. Cei ale caror sentimente graviteaza in jurul efectelor drogurilor sunt
prizonieri si nefericiti.
Viata umana nu suporta sa fie intemnitata.
Consumatorii de droguri iubesc libertatea, dar, pe nesimtite, ucid ceea
ce-i motiveaza mai mult sa traiasca.
Trec prin frecvente crize existentiale, de multe ori, neexplorate de specialisti
din domeniul sanatatii si, pe masura ce se afunda in crize successive, pierd
sensul existential si cad intr-o apatie insuportabila.
Pe masura ce se supun efectelor intense ale drogurilor, consumatorii se
psihoadapteaza la ele si nu mai reusesc sa-si excite starea emotionala decat
sub actiunea unui stimul puternic si sfarsesc prin a pierde placerea produsa de
micii stimuli din rutina zilnica. Devin nefericiti, avand dificultati in a simti
placerea vietii si distrug cea mai delicata parte a inteligentei umane- starea
emotionala.
Consumatorii de droguri se comporta ca si cum ar fi oamenii cei mai
puternici din lume, dar, in fond, sunt slabi pentru ca nu suporta niciun fel de
suferinta. De aceea cauta cu disperare alta doza noua sa-si afle alinarea. Cu
cat fug mai mult de anxietate, cu atat devin mai mult iritabili si intoleranti.
Problema drogurilor e mult mai serioasa decat aspectul moral sau juridic.
Ele nu trebuie utilizate nu pentru ca sunt interzise sau aduc prejudicii fizice, ci
pentru ca distrug cel mai nobil drept al omului- libertatea.
Intelepciunea unui om nu consta in a nu gresi si a nu trece prin suferinte, ci
in a sti ce sa faca mai apoi cu greselile si suferintele lui.
Dependentii de droguri n-ar trebui sa se invinovateasca, dimpotriva, sa-si
asume mizeriile cu hotarare si curaj, sa se ridice si sa mearga mai departe.
 What
Are you are drugs
addicted to tabacco

66

55

4
4

3
3

2
2
1
1
0
dangerous substances Pharmaceutical Subtances that Painkillers
0 that give addiction products generate
I smoke on occasion for I smoke daily under ten I smokepleasure
daily I am addicted to tabaco
pleasure cigars

People
People between
between thirty
fifteenand
andfourty-five years oldold People between fifteen
twenty-five years People between thirtyand
andtwenty-five
fourty-five years
years old
old
People above fifty years old
People over fifty years old
 What Do you you
makes consume alchool
use drugs
4.5
5
4.54
4
3.5
3.5
33
2.5
2.5
22
1.5
1.5
1
1
0.5
0.5
0

ow
s
0
y

nd

em
sit

kn
Occasonally for Monthly/weekly on Daily I'm addicted to
rie
rio

bl

't
ro
f
pleasure weekends alchool
Cu

on
of

lP

Id
p

ica
ou

m
Gr

People between fifteen and twenty-five years old

no
co
People between thirty and fourty-five years old
l/ E
cia

People over fifty years old

So

People between fifteen and twenty-five

People between thirty and fourty-five
People over fifty
 Concluzii

Consumatorii de droguri se simt dispretuiti.Rolul celorlalti este de a-i

ajuta sa inteleaga faptul ca sunt fiinte umane, indiferent de comportamentul
lor, ca poarta inca in ei demnitatea de fiinte umane. Recuperarea stimei de
sine si a valorii reale a vietii actioneaza ca un adevarat vaccin impotriva
consumului si dependentei de droguri.

Bibliografie

- Catalano, & Hawkins. (2008). Mediating the effects of

Poverty, Gender, Individual Characteristics, and External
Constraints on Antisocial Behavior: A test of the Social
Development Model and Implications for Developmental Life -
 Course Theory. In P. David (Ed.), Integrate Developmental and
Life Course Theories of Offending, Advances in
Criminological Theory, (Vol. 14). Farrington: Transaction
Publisher.
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Drog;
- Drogurile: o tentaţie ucigaşă / Griffith Edwars ;trad. Octav Ciucă. -
Piteşti :Paralela 45, 2006;