Sunteți pe pagina 1din 2

Textul descriptiv literar

Indicaţie: Înainte de a citi şi de a scrie modelul de argumentare, este indicat să recitiţi fragmentul „O
pisică” de Tudor Arghezi, p.89 şi să revedeţi schema din caiet despre text descriptiv/descriere (unde apar
particularităţile acestui tip de text). De aceea, definiţia pe care o includ din manual este doar o variantă, puteţi
să combinaţi ce este în caiet şi în manual sau să alegeţi formulările care sunt mai accesibile pentru voi.
[Seamănă cu modelul din semestrul I.]
Textul descriptiv prezintă un obiect, o ființă, un cadru din natură sau un fenomen al naturii, insistând pe
componente și pe trăsăturile particulare. În cazul textului descriptiv literar, se prezintă impresii și percepții
subiective [adică sentimente, emoţii, idei personale] despre elementul ales, cu ajutorul limbajului cât mai
artistic pentru a impresiona cititorul.
Aceste elemente se regăsesc şi în fragmentul preluat din textul „O pisică” de Tudor Arghezi, care vrea
să prezinte imaginea neobişnuită a unei pisici negre, apărute pe neaşteptate în casa familiei şi devenite din
străină o stăpână a casei.
Astfel, se insistă pe trăsăturile pisicii: unele sunt elemente reale precum privirea gălbuie, blana neagră
de tot şi lucioasă, silueta graţioasă, lăbuţele moi, mustăţile, torsul ei liniştit. Mai multe sunt, totuşi, detaliile
neobişnuite prin care pisica este transformată într-un „idol” – aşa cum se ştie, pisica a fost considerată de
egipteni o zeitate şi i se atribuiau calităţi precum puterea de a păzi Lumea Cealaltă, puteri magice, capacitatea
de a învinge răul etc. [se pot adăuga şi alte informaţii pe care vi le amintiţi din discuţia despre ce semnifică
pisica]. De aceea, şi în acest text, pisica neagră este considerată de bunica „purtătoare de noroc”, ochii ei sunt
fascinanţi, iar felul cum arată pare a fi fantastic şi asociat cu misterele Universului: „neagră ca bezna”, „suplă ca
o ceaţă”, „ascultă vioara lumii”.
Totodată, se dezvăluie sentimentele, emoţiile, atitudinile celor din casă faţă de pisică. Tatăl este parţial
mirat de cât de uşor se acomodează pisica străină în casa lor, ca şi cum ar fi cunoscut dintotdeauna locul; deşi o
numeşte „mâţă”, îi cedează sofaua [=un tip de canapea] şi o lasă în camera de oaspeţi cu toate celelalte obiecte
de preţ. În schimb, bunica îşi dă acordul doar după ce o cercetează şi hotărăşte că nu aduce ghinion, iar copiii
sunt uimiţi. Baruţu, copilul cel mic, care nu a mai văzut niciodată o pisică, o cercetează cu atenţie, în timp ce
sora lui mai mare, Miţura, este impresionată de blana de un negru lucios. Şi felul în care toarce le trezeşte
curiozitatea, aşa că tatăl le explică faptul că sunetul pisicii seamănă cu tainele lumii.
De asemenea, se descoperă uşor limbajul artistic cu numeroase expresii care impresionează precum
„luminile de aur ale ochilor lunatici”, „mănuşile de velur ale labelor”, „guriţa ta ca o foaie de garoafă palidă şi
roză”, urechea „ca un fluture negru”. Aceste formulări accentuează descrierea pisicii ca o fiinţă ireală, ca un
element preţios şi demn de admirat. Trebuie amintite şi personificările prin care pisica devine o făptură aproape
umană, caracterizată prin calităţi de excepţie: „linişte aristocratică”, „stăpânire de sine”, „doarme zi şi noapte ca
şi cum ar trebuie să se odihnească” etc.
Aşadar, fragmentul scris de Tudor Arghezi se încadrează în categoria textelor descriptive literare, dar
devine şi un imn închinat acestui animal misterios, pisica.
Textul descriptiv nonliterar
Indicaţie: Înainte de a citi şi de a scrie modelul de argumentare, este indicat să recitiţi articolul
„Persana - un ghem pufos cu o personalitate încântătoare”, p.91 şi să revedeţi schema din caiet despre text
descriptiv/descriere (unde apar particularităţile acestui tip de text). De aceea, definiţia pe care o includ din
manual este doar o variantă, puteţi să combinaţi ce este în caiet şi în manual sau să alegeţi formulările care
sunt mai accesibile pentru voi. [Seamănă cu modelul din semestrul I pentru text nonliterar.]
Textul descriptiv prezintă un obiect, o ființă, un cadru din natură sau un fenomen al naturii, insistând pe
componente și pe trăsăturile particulare. Spre deosebire de textul descriptiv literar, care insistă pe imaginație, pe
emoţii şi pe originalitate, în textul descriptiv nonliterar sunt prezentate informații, date concrete, veridice
[=reale] şi exacte despre elementul descris. Limbajul este precis, cu termeni de specialitate din câmpul lexical
în care se încadrează tema descrierii, iar scopul este unul informativ (documentar), uneori şi de a convinge.
Aceste elemente se regăsesc şi în articolul „Persana - un ghem pufos cu o personalitate încântătoare”
preluat de pe un site, http://www.animalutze.com/articole/pisica-persana.php. Acest text vrea să prezinte
caracteristicile fizice şi de personalitate ale unei rase anume de pisici, persana.
Astfel, se enumeră trăsăturile fizice ale acestui tip de pisică: detalii reale despre corpul, capul, urechile,
blana acesteia, astfel încât să fie uşor de recunoscut. De exemplu, se insistă pe cea mai evidentă particularitate a
persanei – blana „stufoasă, cu fir lung”, care dă senzaţia de pisică greoaie. Această caracteristică a blănii se
datorează faptului că pisica are, de fapt, două straturi de păr: un strat mai aproape de piele cu fire scurt şi dese
care determină înfoierea celui de-al doilea strat. De aceea, blana trebuie foarte bine îngrijită, ca să nu se
încâlcească şi să apară leziuni. Un al doilea element care particularizează această pisică este conformaţia
capului, care dă senzaţia că pisica pare „îmbufnată” şi nu trebuie deranjată. Cât despre trăsăturile de
personalitate, persana se dovedeşte o pisică liniştită, lentă, iubitoare, deşi are tendinţa să se lăcomească la
mâncare şi să fie leneşă.
De asemenea, se observă limbajul de specialitate cu termeni din câmpul lexical al zoologiei precum
„osatura”, „musculatura”, „craniul”, „(urechi) triunghiulare”. Aceste formulări accentuează descrierea obiectivă
a pisicii, chiar dacă nu se dau cifre exacte, cu scopul de a informa. Trebuie amintit şi scopul persuasiv (de
convingere) al acestui articol: aşa cum specifică şi titlul, cititorul rămâne cu impresia că o pisică persană este ca
o jucărie („ghem pufos”) care produce plăcere proprietarului şi este un animal uşor de crescut, deoarece se
adaptează omului („cu o personalitate încântătoare”). Acesta este şi rolul imaginii care însoţeşte articolul şi
prezintă trei pui de pisică persană cu ochi albaştri.
Aşadar, articolul postat online, având ca subiect pisica persană, se încadrează în categoria textelor
descriptive nonliterare, dar devine şi un îndemn ascuns de a achiziţiona cât mai repede o persană.

S-ar putea să vă placă și