PROIECT DE ABSOLVIRE

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA

PEDAGOGICA

CALIFACAREA: ASISTENT MEDICAL

GENERALIST

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU

ASTM BRONSIC

PLANUL LUCRARII

CAPITOLUL I : APARATUL RESPIRATOR

Notiuni de anatomie, fiziologie si semiologie.

CAPITOLUL II : ASTMUL BRONSIC

II.1. Definitie

II.2. Clasificare

II.3. Etiologie

II.4. Patogenie

II.5. Morfopatologie
 II.6. Fiziopatologie

II.7. Tabloul clinic

II.8. Examene paraclinice si de laborator

II.9. Diagnostic

II.10. Diagnostic diferential

II.11. Evolutie. Prognostic. Complicatii

II.12. Tratament

CAPITOLUL III

III. 1. Grila pentru culegerea datelor. Cazul 1

III.2. Grila pentru culegerea datelor. Cazul 2

III.3. Grila pentru culegerea datelor. Cazul 3

BIBLIOGRAFIE

MOT T O :

'Nevoia de a respira este o necesitate a

fiintei vii, care consta in a capta oxigenul
indispensabil vietii celulare si a arunca gazul
carbonic, produs al combustiei celulare.

Caile respiratorii permeabile (receptive)

si alveola pulmonara permit sa se satisfaca
aceasta nevoie'.

VIRGINIA HENDERSON

CAPITOLUL I

APARATUL RESPIRATOR

NOTIUNI DE ANATOMIE FIZIOLOGIE SI SEMIOLOGIE

Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase

dintre aerul atmosferic si organism se numeste aparat respirator.

Respiratia este functia prin care se asigura continuu si adecvat atat

raportul de oxigen din aerul atmosferic pana la nivelul celor care il utilizeaza,
cat si circulatia in sens invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului
celular.
 Aparatul respirator
este alcatuit din doua parti
distincte:

1. Caile
respiratorii
extrapulmonare;

2. Plamanii.

1. Caile prin care

aerul atmosferic este
introdus in plamani si prin
care este eliminat apoi din
plamani, alcatuiesc caile
respiratorii extrapulmonare.

Ele se pot grupa in :

. cai respiratorii superioare : - cavitatea nazala;

- faringe.

. cai respiratorii inferioare : - laringe;

- trahee;

- bronhii principale.

FARINGELE

-         este segmentul unde se incruciseaza calea digestiva cu cea

 respiratorie. Prin faringe trece aerul din fosele nazale in laringe si
trahee si invers.

LARINGELE

-         este segmentul care indeplineste pe langa functiile de cale

respiratorie, de protectie a cailor respiratorii inferioare si pe cea de
fonatie.

TRAHEEA SI BRONHIILE EXTRALOBULARE

- au in peretii lor inele cartilaginoase cu rolul de a mentine deschise

caile respiratorii in conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si expiratie.

Cele doua bronhii - dreapta si stanga - sunt inegale ca lungime si cal i

bru.

- bronhia dreapta se indreapta spre hilul plamanului drept, are o

lungime de 2-3 cm si un numar de 4-7 inele cartilaginoase ;

- bronhia stanga se indreapta spre hilul plamanului stang, si are o

lungime de 4-5 cm si un numar de inele cartilaginoase egal cu 7-13.

PLAMANII - reprezinta organele de schimb ale aparatului respirator.

Asezare :

- sunt asezati in cavitatea toracica, avand fiecare cavitatea pleurala proprie;

- ocupa aproape intrega cavitate toracica, cu exceptia partii mijlocii, numita

mediastin (partea cuprinsa intre fetele mediale ale celor doi plamani, stern si
coloana vertebrala).
- in jos, plamanii se intind la diafragm.

Culoarea :

- la copii - este rosiatica;

- la adulti - este alba - cenusie cu zone negre, datorita depunerii de particule de

praf si de fum din aerul atmosferic.

Configuratie externa

Unui plaman i se descriu :

. un varf;

. o baza;

. trei fete: - costala

- mediastinala

- diafragmatica.

. trei muchii : - anterioara

- posterioara

- inferioara

Plamanul drept are doua scizuri care imparte plamanul in trei lobi:

- superior

- mijlociu
 - inferior

Plamanul stang are numai o scizura care il imparte in doi lobi :

- superior

- inferior

Un plaman este constituit din urmatoarele unitati anatomice si functionale:

1. lobi ;

2. segmente ;

3. acini - pulmonari ;

4. alveole pulmonare.

1. Lobi pulmonari : - sunt unitati morfologice mari ;

- sunt delimitati prin scizuri ;

- sunt organizati in segmente.

2. Segmentele : - sunt alcatuite din lobuli.

Lobulul pulmanar :

- este alcatuit din mai multi acini ;

- reprezinta unitatea anatomica si fiziologica a segmentului pulmonar;

- sunt in numar foarte mare ;

 - sunt unitari prin tesut conjuctiv fibroelastic, care reprezinta
parenchinul pulmonar.

Bronhiile intralobulare se mai numesc si bronhiole. Ele se ramnifica in

cate trei bronhiole terminale care se termina in acini pulmonari; un lobul este
format din 30-50 acini.

3. Un acin pulmonar incepe cu o dilatatie, de la care pornesc 3-5 canale

alveolare. Acestea se termina cu mici vezicule inchise in fund de sac care
poarta denumirea de saci alveolari. Peretii canalelor alveolare si ai sacilor
alveolari prezinta mici cavitati (aspect de fagure de albina) care se mai
numeste alveole.

4. Alveola pulmonara - reprezinta suprafata de schimb a plamanilor.

Peretele alveolar este format dintr-un epiteliu alveolar, asezat pe o membrana

bazala, si tesut conjuctiv bogat in fibre elastice.Epiteliu alveolar si membrana
bazala a alveolei impreuna cu membrana bazala a capilarului si endoteliul
capilar, constituie bariera alveolo-capilara prin care se face schimbul de gaze.

VASCULARIZAREA PLAMANULUI

Reteaua sangvina este reprezentata printr-un sistem al circulatiei

sangvine functionale si un sistem al circulatiei sangvine nutritive.

Sistemul circulatiei sangvine functionale reprezinta mica circulatie a

sistemului circulator si este alcatuit din:

1. ramuri ale arterei pulmonare - care aduc sangele neoxigenat

ventriculului drept;
 2. ramuri ale venelor pulmonare - care aduc sangele oxigenat in atriul
stang.

Sistemul circulatiei sangvine nutritive reprezinta marea circulatic si este

reprezentat de :

. ramuri ale arterelor bronsice (doua pentru plamanul stang si una

pentru plamanul drept);

. ramuri care iau nastere din artera aorta toracica.

Arterele bronsice duc sange incarcat cu oxigen si nutrimente in peretii

bronhiilor, ganglionii limfatici, arterele si venele pulmonare si in pleura.

INERVATIA PLAMANULUI

Plamanul este inervat de o retea nervoasa vegetativa : simpatica si

parasimpatica provenita de la doua plexuri mixte :

. plexul pulmonar anterior ;

. plexul pulmonar posterior.

Aceste plexuri sunt formate din fibre provenite de la nervul vag (X), de
la gangloinii simpatici toracali si de la nervii cardiaci. Toate aceste fibre
inerveaza si pleura.

PLEURA

La exterior, plamanii sunt inveliti de o membrana seroasa numita

pleura. Acesta este formata din doua foite :
 . pleura viscerala - este in contact intim cu plamanul;

- la nivelul hilului pulmonar se rasfrange si merg in

continuare cu pleura parietala ;

. pleura parietala - continua pleura viscerala incepand de la nivelul

hilului

- este in contact direct cu peretii cavitatii toracice.

Intre cele doua foite pleurale se gaseste un spatiu virtual care poarta
denumirea de cavitate pleurala, in care se gaseste o presiune negativa.
Cavitatea poate deveni reala in cazuri patologice cand se colecteaza lichidul
seros (hidrotorax), puroi (piotorax), sange (hemotorax), indepartand cele doua
foite una de alta.

Fetele foitelor pleurale care vin in contact, sunt umezite de un lichid

seros - lichid intrapleural care favorizeaza aderenta si alunecarea foitelor - una
pe cealalta - cand au loc miscarile respiratorii; in mod normal, cantitatea de
lichid este mica.

FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Respiratia este functia prin care organismul ia din mediul lui de viata
oxigenul si elimina dioxidul de carbon.

Aceasta functie cuprinde trei timpi :

1. timpul pulmonar - realizarea primului moment al schimburilor

gazoase. La nivelul membranei alveolo-capilare oxigenul trece din aerul
alveolelor in sange iar dioxidul de carbon in sens invers.
 2. timpul sangvin - realizeaza transportul gazelor intre plaman si
tesuturi, care consuma oxigen si elibereaza dioxid de carbon.

3. timpul tisular (respiratia interna) - la nivelul tesuturilor, oxigenul

patrunde in celule, iar dioxidul de carbon - produs rezidual al catabolismului -
este eliminat.

Realizarea timpului pulmonar presupune mai multe procese care

reprezinta etape ale respiratiei pulmonare :

. Ventilatia ;

. Difuziunea ;

. Circulatia pulmonara.

VENTILATIA

- este o succesiune de miscare alternative de inspiratie si expiratie care

reprezinta deplasarea unor volume de aer.

IN INSPIRATIE

- se aduce aer atmosferic pana la nivelul alveolelor, aer ce este bogat in

oxigen si aproape lipsit de dioxid de carbon.

IN EXPIRATIE

- se elimina aerul pulmonar, sarac in oxigen si bogat in dioxid de

carbon.

Impulsurile acestei activitatii ritmice pornesc din centrul respirator

bulbar, care sufera influenta dioxidului de carbon din sange, dar si a scoartei
cerebrale. Inspiratia - se realizeaza prin marirea diametrelor cavitatii toracice
datorita interventei muschilor respiratorii :

. intercostali externi : - diametrul antero-posterior

- diametrul transversal.

. sternocleidomastoidieni : - S.O.M.

- pectorali;

- marii dorsali.

. scalenii;

. diafragmul.

In cursul inspiratiei, plamanii urmeaza miscarile cutiei toracice, datorita

contactului intim realizat prin pleura si ca urmare, se destind. Presiunea
intrapulmonara scade sub cea atmosferica si aerul intra in plamani.

Incetarea contractiei muschilor respiratori face ca diametrele cutiei

toracice sa revina la dimensiunule anterioare si aerul sa paraseasca plamanii.
Deci, expiratia este un act pasiv.

Frecventa miscarilor respiratorii in stare de repaos este de 16 batai/min la

barbat si de 18 batai/min la femei.

Miscarile respiratorii permit patrunderea si iesirea succesiva a aerului

din plamani, contribuind astfel, la realizarea ventilatiei pulmonare.
 In inspiratia normala, se introduce in plamani un volum de 500ml aer care
este eliminat prin expiratie volumul curent (V.C).

Peste volumul curent - o inspiratie fortata poate introduce in plamani

inca aproximativ 1500 ml aer - volumul inspirator de rezerva (V.I.R), iar
printr-o expiratie fortata care urmeaza dupa o expiratie obisnuita - se mai pot
elimina din plamani aproximativ 1000 - 1500 ml aer - volum expirator de
rezerva (V.E.R).

V.C. + V.I.R.+ V.E.R = C.V.(capacitatea vitala).

Plamanii nu se mai golesc complet de aer nici dupa o expiratie fortata,

deoarece se gasesc intr-o usoara distensie, volumul pulmonar fiind ceva mai
mic decat cel toracic. Volumul de aproximativ 1500 ml aer, ramas in alveole,
care poate fi expulzat din plamani doar prin deschiderea toracelui, poarta
numele de volum rezidual (V.R).

C.V.+V.R.=C.P.T.(capacitatea pulmonara totala).

DEBITUL VENTILATOR

Reprezinta produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie (500

ml x 16 respiratii/minunt).

DIFUZIUNEA

- reprezinta schimburile gazoase prin membrana alveolo-capilara.

Acest proces depinde de :

- diferenta dintre presiunile partiale ale oxigenului si dioxidului de

carbon, de o parte si de alta a membranei alveolo-capilare;
 - structura membranei alveolo-capilare;

- suprafata activa a membranei alveolo-capilare.

CIRCULATIA PULMONARA

Aduce la alveole sange venos

- il descarca de CO2

- il incarca cu O 2 - > v. Pulmonar - > inima - >circulatia mare.

Pentru asigurarea respiratiei pulmonare este obligatorie si o circultatie

corespunzatoare care sa permita unei cantitati normale de sange.

Debitul sanguin pulmonar este egal cu debitul circulatie generale dar

presiunile si rezistentele din arterele pulmonare sunt mult mai mici.

NOTIUNI DE SEMIOLOGIE

SIMPTOME FUNCTIONALE

Principalele tulburari functionale provocate de o afectiune pulmonara

sunt:

- dispneea;

- durerea toracica;

- tusea ;

- expectoratia ;
 - hemoptizia ;

- sughitul;

- tulburari ale vocii.

a) DISPNEEA

-este dificultatea de a respira. Bolnavul simte o 'sete de aer'.

b) DUREREA TORACICA

Se disting dureri:

- pleura - junghiul din pleurezie;

- atroce - pneumotoraxul spontan;

- parenchimatoase pulmonare - junghi in pneumonie;

- violenta - din embolia pulmonara si gangrena pulmonara;

- parietale - din fracturi si neoplasme costale.

c) TUSEA - este un act reflex sau voluntar, care are drept rezultat
expulzarea violenta a aerului, si unele cazuri a corpilor straini din caile
respiratorii.

Tusea poate fi :

. uscata in :

- pleurita;
 - faza initiala a bronsitelor acute sau a tuberculozei pulmonare;

- bronsita acuta, cronica.

. umeda in :

- supuratii bronsice sau pulmonare;

- pneumonii.

d) EXPECTORATIA

- este procesul prin care se elimina produsele formate in caile respiratorii.

Expectoratia are mai multe caractere de care trebuie sa se tina seama de:

. cantitatea variabila;

. culoarea: - in cancer bronho - pulmonar : rosie - gelatinoasa;

- in infarctul pulmonar : negricioasa;

- in pneumonie : ruginie ;

- in turbeculoza : hemoptomica.

. miros : - este fetid, in abcesul pulmonar;

- este putrid;

- gangrena pulmonara

Aspectul expectoratiei :
 . mucoasa: - in bronsita acuta;

- in astm bronsic.

. purulenta: - in abcesul pulmonar;

- tuberculoza;

- chist hidatic.

. muco - purulenta: - dilatatii bronsitice;

- abcese pulmonare.

HEMOPTIZIA - este eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenita

din caile aeriene inferioare. Sangele este curat, rosu - vin, aerat - spumos.

Apare in : - tuberculoza pulmonara;

-         cancer bronsic;

-         dilatatia bronhiilor;

-         chisturi aeriene;

-         stenoza mitrala;

-         infarctul pulmonar.

e ) SUGHITUL

- este o contractie a diafragmului, provocata de iritatia nervului fronic.

Se intalneste in : - pleurezii ;
 - tumori pulmonare.

f) TULBURARI ALE VOCII

Poate fi : - ragusita ;

- baritonala ;

- nazonanta.

EXAMEN RADIOLOGIC

Examenul radiologic este indispensabil, relevand topografia, intinderea

si timpul acestora.

Principalele examinarii radiologice sunt:- radioscopia ;

- radiografia ;

- tomografia ;

- bronhografia.

In vederea stabilirii unei conduite terapeutice sau pentru anticiparea

unui prognostic, explorarile functionale furnizeaza suficiente date prin probele
farmacodinamice bronhomotorii (dilatatoare si constrictoare) si prin alte
examene de specialitate : bronhospirografia, pneumoangiografia, etc.

CAPITOLUL II

ASTMUL BRONSIC

1. D E FINITIE
 Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin crize de dispnee
bradipneica de tip expirator, care apar la contactul cu substante sau stimuli
diferiti, la subiecti cu anumita predipozitie constitutionala; are ca substrat
bronsiolospasm generalizat, insotite de edem si hipersecretia mucoasei
bronsice.

2. CLASIFICARE

Teoretic, dupa Rackmann (1980), s-a admis existenta unui :

a) Astm bronsic alergic (extrinsec)

b) Astm bronsic: - endogen sau infectios (intrinsec);

- iritativ fizic sau chimic;

- indus de efort;
 - cu geneza neprecizata.

3. ETIOLOGIE

a. Factori iritanti:

- praful de strada ;

- fumul ;

- gaze toxice: oxizi de azot si sulf ;

- ozon ;

- aer rece.

b. Factori alergici:
 - praful de casa, polen ;

- peri, lana, pene;

- bumbac, ierburi;

- componente de insecte si acarieni;

- medicamente;

- detergenti, cosmetice;

- ricin ;

- reziduri de combustie incompleta.

c. Factorii pshici :

- traume psihice;
 - stres psihic;

- tipul de S.N.C.

d. Factori infectiosi :

- infectia bronsica virala ;

- infectia bronsica bacteriala ;

- alte infectii.

e. Efort fizic.

f. Factorul genetic.

FACTORUL ALERGIC

Rolul alergic este dovedit numai intr-un numar limitat de cazuri, sub 40%.

Alergia la praful de casa este cea mai frecventa in astmul bronsic extrinsec.

FACTORUL IRITANT

Se presupune ca unele virusuri pot avea un rol in etiologia astmului,

deoarece debitul acestuia si mai ales agravarea lui se produce mai ales dupa viroze
ale cailor respiratorii. Dintre infectiile bacteriene, cele cu Streptococus
pneumonial, Staphilococus aureus si Hemophylus influenzae, par a avea rol
important in etiologia astmului bronsic dar acesta nu a fost pe deplin elucidat.

In unele cazuri de astm bronsic intrinsec, este prezenta o infectie bronsica

cu raspuns alergic la antigeni bacterieni (teste cutanate pozitive), dupa altele,
infectia actioneaza numai ca factor iritant.

In prezent, infectia bronsica poate fi considerata atat factor etiologic cat

si ca factor de intretinere si agravare a astmului bronsic. Se poate spune ca
factorul infectios joaca probabil un rol in aparitia accesului de astm, in
principal la subiectii predispusi, cu hiperreactivitate bronsica, dar nu se poate
sustine existenta unui astm bronsic infectios pur, ci doar posibilitatea
modificarii terenului bolnavului prin factorul infectios.

FACTORUL PSIHIC

Participa frecvent la declansarea crizelor de astm bronsic, fie prin

emotii puternice, fie prin simpla conditionare a crizelor, in special la subiectii
predispusi constitutional si cu un sistem bronsic hiperreactiv, dar un astm
bronsic psihogen nu poate fi sustinut.

Particularitatii ale personalitatii astmaticului inaintea debutului bolii :

- sensibilitatea crescuta;

- stari de anexietate;

- agresivitatea sau reactii astenodepresive.

FACTORUL FIZIC

Poate constitui un factor etiologic in astmul bronsic, in special la copii

si tineri. De retinut ca, dupa efort fizic, apare bronhospasm si la neasmatici.

Efortul este un stimul potential de declansare a unor episoade de

obstructie bronsica acuta.
 FACTORUL GENETIC

Nu este acelasi in cele doua categorii de astm bronsic, extrinsec si

intrinsec.

4. PATOGENIE

Pana in prezent nu a putut fi elaborata nici o teorie capabila sa explice

pe deplin mecanismul prin care se produce astmul bronsic.

ROLUL STIMULILOR NEIMUNOLOGICI

Astmul bronsic poate fi precipitat si de stimuli neimunologici :

- infectii respiratorii;

- poluanti respiratorii;

- factorii psihologici.

Nu orice infectie virala favorizeaza declansarea crizei de astm bronsic.

Poluantii atmosferici (dioxidul de sulf, oxizii de azot, fumul de tigara)

actioneaza fie direct pe muschiul neted bronsic, fie prin eliberare locala, prin
mediatrii proveniti din degranularea mastocitara. Mediatorii astmului bronsic
intrinsec sunt, in general, comuni cu cei ai astmului bronsic extrinsec si strans
legati de fenomenele inflamatorii locale. Dar spre deosebire de astmul bronsic
extrinsec (alergic), in astmul bronsic intrinsec (neimunologic) nu se cunosc la
fel de bine mecanismele de eliberare a medicamentelor chimice.
 O mica parte din populatia astmatica (0,2%) este sensibila la aspirina si
antiinflamatoarele nestereoidiene. Bolnavii prezinta o inexplicabila
intoleranta la alcool si majoritatea lor au evolutie nefavorabila, devenind
corticodependenti. De aceea in clasificarea astmului bronsic, figureaza si
astmul provocat de antiinflamatoarele nestereoidiene.

5. MORFOLOGIA

Leziunile din astmul bronsic au fost studiate necroscopic la bolnavii

decedati in stare de rau astmatic si prin biopsia bronsica inca rar aplicata.

Principalele leziuni in astmul bronsic :

a) hiperinflatia aerica a plamanului ;

b) proeminenta bronhiilor pe suprafata de sectiune a plamanului, din cauza

peretilor ingrosati ai acestora si a depunerilor de mucus ;

c) prezenta de exudat in himenul bronhiilor de aspect cenusiu - albicios,

sticlos sau opac, uneori stratificat, format din imunoglobuline (in special I si G),
enzinofile, celule epiteliale respiratorii, clinice degenerate, corpi creola, cristale
charcat leyden si spirale curschmann ;

d) edem la nivelul mucoasei bronsice care prezinta discontinuitati

celulare si arii de degenerare metaplazica si absenta cililor ;

e) ingrosarea pronuntata si modificarea fibrinoida a membranei bazale;

f) cresterea in volum si numar a glandelor mucoase si a celulelor

calciforme ;

g) prezenta unui infiltrat cu eozinofile, limfocite, plasmocite,

imunoglobuline M si E in membrana bronsica edematica;

h) hiperplazia si hipertrofia musculaturii bronsice.

6. FIZIOPATOLOGIE

Obstructia bronsica determina tulburari functionale variabile si

reversibile in raport cu durata si intensitatea acestora.

TULBURARI VENTILATORII

Principalele tulburari ale ventilatiei pulmonare constau intr-o scadere a

fluxului expirator maxim pe secunda (V.E.M.S) si a capacitatii vitale (C.V.)

Micsorarea fluxului expirator se datoreaza cresterii rezistentei la fluxul

si reducerii recului elastic al plamanului (ca in efizemul pulmonar).

Scaderea capacitatii vitale se datoreaza majoritatii volumului rezidual

conditionat de hiperinflatia aerica, rezultat al captarii si retinerii aerului in
ductele si sacii alveolari. Capacitatea pulmonara totala (C.P.T.) este normala
(creste in emfizemul pulmonar).

Reducerea fortei de retractie elastica a plamanului este reversibila in

intervalul dintre accese si dupa administrarea de bronhodilatoare.

TULBURARI ALE PERFUZIEI PULMONARE

In criza de astm bronsic se produce o inegalitate a vitezie de ciculatie a

sangelui dintr-un punct in altul al teritoriului pulmonar. In regiunea hilurilor si a
varfurilor plamanilor, perfuzia este net accelerata, iar in zonele periferice si la
baza circulatia sangelui este foarte lenta.

Neomogenitatea ventilatorie si a raportului ventilatiei - perfuziei, este

conditionata de inegalitatea topografica a obstructiei bronsice.
Neomogenitatea de ventilatie si perfuzie are caracter mai pronuntat in astmul
bronsic intrinsec decat in astmul bronsic alergic (extrinsec).

TULBURARI DE HEMATOZA

In cursul accesului de astm si chiar in intervalul dintre crize, ca urmare a

tulburarilor de ventilatie, chiar perfuzie si mai putin de difuzarea gazelor, se
produce o hipoxemie. In formele severe si in deosebi in stare de rau asmatic se
produce o hipercapnie, expresiva a unei hipoventilatii alveolare severe, ce se
datoreste dopurilor de mucus care obtureaza o mare parte din bronhiolele
lobulare, cu scoaterea din functie a lobilor pulmonarii aferenti.
 7. TABLOUL CLINIC

Manifestarile clinice ale astmului bronsic consta, in esenta, din :

- dispnee paroxistica cu respiratie suieratoare (wheezing);

- tuse ;

- expectoratie cu sputa mucoasa.

Criza de astm bronsic este declansata de o multime de factori:

-   infectii bronsice virale, bacteriene sau mixte ;

-   inhalarea de agenti fizici sau chimici iritanti ;

-   stresul emotional ;

-   efortul fizic ;

-   administrarea de aspirina sau alte analgezice ;

 -   tusea sau rasul ;

-   alte imprejurari.

Uneori criza de astm bronsic survine fara o regula si o cauza clara, cu

predilectie in timpul noptii. Simptomele nocturne ale astmului bronsic, cu
aspiratia de obicei in camera de dormit, nu trebuie puse obligaroriu in legatura cu
alergenii din incapere, deoarece si la astmaticii nealergici pot aparea simptome
caracteristice astmului (wheezing, dispnee, tuse) in primele ore ale diminetii.
Alteori, crizele survin in anumite conditii, mereu aceleasi.

DISPNEEA

Este tipica. Ea are o frecventa rara in astmul bronsic, iar expiratia este
efectuata cu ajutorul muschilor respiratori complementari. Este caracteristica
respiratiei suieratoare ce seamana cu un tiuit (wheezing).

TUSEA

Poate fi uscata sau umeda, cu o sputa mucoasa, lipicioasa, cu eliminare

dificila si de aspect perlat. Sputa devine mucopurulenta in prezenta unei infectii
traheobronsice primare sau secundare.

EXAMENUL CLINIC OBIECTIV

Fata : - buhaita, suferinda ;

- anxioasa ;

- livida sau rosio-cianotica ;

- acoperita cu sudori ;
 - ochi proeminenti.

Bolnavul se aseaza in pozitii favorabile pentru respiratie:

- sezand la marginea patului;

- cu antrebratele sprijinite pe speteaza unui scaun intors;

- cu gatul inainte, cu capul proiectat inainte si gura deschisa.

EXAMEN FIZIC AL APARATULUI RESPIRATOR

IN TIMPUL ACCESULUI ;

- torace deschise ;

- muschi respiratorii auxiliari proeminenti

- bradispnee cu expir prelungit

- raluri bronsice ronflante si sibilante, diseminate in ambele arii

pulmonare ;

- respiratie suieratoare ;

- hipersonoritate si murmur vezicular diseminat consecutiv

fenomenului de incarcare a aerului (air traping).

Periodicitatea simptomelor in astmul bronsic exogen sau alergic este

influentata de alergeni raspunzatori si poate fi sezoniera (polenul). In astmul
bronsic intrinsec, periodicitatea simptomelor se coreleaza adesea cu episoade
de infectie a cailor aeriene. Unele cercetari sugereaza ca astmul nocturn s-ar
datora scaderii in timpul somnului a adrenalinei plastice care da astfel
posibilitatea eliberarii de mediatori bronhoconstrictivi.

In astmul bronsic intrisec durata acceselor este lunga, tusea este umeda,
sputa ades muco-purulenta, iar intervalele asimptomatice dintre accese sunt
inlocuite in mod obisnuit, cu un fond de dispnee persistenta (la ascultatie se
percep mai multe raluri ronflante, roncursuri si raluri subcrepitante).

Tabloul clinic al astmului bronsic se prezinta sub trei tipuri de boala :

1) astmul bronsic pur (intermitent) cu dispnee paroxistica :

- crize de dispnee paroxistica separate de perioade de acalmie.

2) astmul bronsic intrinsec (astm cronic) :

- cu dispnee continua;

- survin in crize paroxistice.

3) stare de rau asmatic:

- cu crize continue subintrante (foarte grave).

Exista si forme atipice de astm bronsic numit astmul larvat- dispneea este
modificata sau nu apare in :

- coriza spasmatica ;

- rinite alergice;

- febra de fan ;

- urticarie.
 A . ASTMUL BRONSIC PAROXISTIC

Incepe cu stare prodromala caracterizata prin :

-         stranut ;

-         coriza (inflamatia mucoasi nasului, guturai) ;

-         obstructie nazala ;

-         rinoree ;

-         acces de tuse spasmatica ;

-         lacrimare ;

-         prurit toracic ;

-         cefalee, tulburari digestive, varsaturi.

Criza propriu-zisa apare de obicei noaptea. Bolnavul este trezit cu o

senzatie de 'presiune toracica' si anexietate.

In evolutia crizei deosebim doua faze:

- o faza uscata - in care predomina dispneea;

- o faza umeda - in care predomina tusea cu expectoratie. Durata totala

a crizei este de 30 minute-3 ore.

LA EXAMENUL CLINIC

- toracele este distins, blocat in inspiratie fortata;

 - puls accelerat, tensiune arteriala normala ;

La ascultatie:

- murmurul vezicular este diminuat ;

- raluri bronsice.

B . ASTMUL CU DISPNEE CONTINUA

Dispneea este prezenta continuu, de tip polipneic si pe acest fond apar

paroxisme.

Expectoratia este abundenta (50 ml/24 ore):

- mucoasa;

- lipicioasa.

Apar fenomene de suferinta a cordului.

C . STARE DE RAU ASTMATIC

Se caracterizeaza prin:

. Stare de asfixie acuta;

. Bolnavul este: -anxios;

- cianozat;

- acoperit de sudoare.

. Pulsul este accelerat;

 . Tensiunea arteriala tinde sa scada.

Fara tratament urgent, starea bolnavului se agraveaza, bolnavul devine

dezorientat cu tremuraturi si tresariri musculare, cianoza se accentueaza,
sudoarea creste, bolnavul intra in coma - moare.

8. EXAMENE PARACLINICE SI DE LABORATOR

A. EXAMENUL RADIOLOGIC

Acesta evidentiaza : - coaste orizontalizate ;

- spatiul intercostal creste ;

- coborarea, turtirea diafragmului.

In cursul starii de rau asmatic se pot descoperi diferite stari patologice

pleuro- pulmonare care pot explica rezistenta la tratament a astmului :

-         pneumotorax ;

-         pneumomediastin ;

-         atelectozie lobara sau segmentara (astuparea unei bronhii).

B. EXAMENUL BRONHOSCOPIC

Acesta arata : - edemul mucoasei bronsice;

- congestia.

C. EXPLOATARI FUNCTIONALE PULMONARE

. Spirograma :

-         aspect obstructiv nespecific ;

-         scade V.E.M.S. (volumul expirator maxim pe secunda);

-         dupa acces revine la normal.

Principalele modificari functionale respiratorii in astmul bronsic :

-         scade VEMS si indicele Tiffexean sub 70%;

-         Tiffexean =VEMSx100/C.V = 80% din C.V;

-         scade C.V.;

-         scade V.I.R. (volumul inspirator de rezerva) ;

-         scade V.E.R. (volumul expirator de rezerva) ;

-         creste rezistenta cailor aeriene ;

-         creste capacitatea reziduala functionala (C.R.F.).

D. GAZELE EXPIRATORII

-         CO2 creste in formele severe ;

-         O2 scade;

-         Hipercopnia agraveaza bronhospasmul, hipersecretia si

incarcarea bronsica.

E. EXAMENUL SPUTEI
 In astmul extrinsec, examenul microscopic al sputei pune in evidenta:

-         eozinofile;

-         cristale Charcot - Leyden;

-         spirale Curchmann;

-         corpi Creola (uneori);

-         aglomerari de celule descuamate;

-         mucus;

-         materie proteica.

In astmul intrinsec, in sputa domina:

-         polinucleare nutrofile;

-         bacteriile.

Examenul bacteorologic, dupa spalarea sputei pune in evidenta agentii

infectiosi in cauza.

F. TESTE CUTANATE DE PROVOCARE BRONSICA

Teste cutanate pun in evidenta hipersensibilitatea bolnavului la alergeni

specifici. Testul de provocare bronsica prin inhalarea pneumoalergenului
banuit, constituie, atunci cand este pozitiv, singura dovada ca alergenul inhalat
este cauza astmului.

G. DOZAREA IgE IN SANGE

 Cu toate ca nu au intrat in panica de rutina in motive tehnice, are o
valoare diagnostica apreciabila, intrucat la 80% din bolnavi alergici I gE este
crescuta.

9. DIAGNOSTIC POZITIV

In formele clinice, punerea diagnosticului nu comporta dificultati, dar

diagnosticul etiologic este dificil deoarece identificarea cauzelor nu este
intotdeauna posibila.

Pentru natura alergica a astmului bronsic pledeaza antecedentele

alergice familiale si personale, aparitia acceselor repetitive in conditii
asemanatoare de timp, de loc si in contact cu aceleasi obiecte generatoare de
alergeni, testele cutanate si provocare bronsica pozitiva.

Pentru diagnosticul pozitiv al astmului intrinsec pledeza tabloul clinic,

examenul de sputa si absenta oricaror dovezi de hipersensibilizare la diferiti
alergeni.

10. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Se face cu:

-   astmul cardiac ;

-   bronsita asmatiforma ;

-   spasmul laringian ;

-   corpi straini intrabronsici ;

-   tumori benigne sau maligne ale traheei si bronhiilor ;

 -   sindromul mediastinal compresiv ;

-   pneumotoraxul spontan ;

-   embolie pulmonara cu sau fara infarct pulmonar ;

-   acidoza metabolica ;

-   pneumomediastin ;

-   atelectozie lobara sau segmentara ;

-   bronhospasmul generat de carcinoid (tumora secretata de substante

bronhoconstrictoare) ;

-   hiperventilatia de natura psihologena.

11. EVOLUTIE PROGNOSTIC COMPLICATII

11.1. EVOLUTIE

Se caracterizeaza prin crize de dispnee ce survin de regula noaptea,

intercalate cu perioada de acalmie, ca si prin posibilitatea aparitiei starilor de
rau astmatic si a insuficientei pulmonare acute favorizate de infectii sau erori
terapeutice.

Astmul care debuteaza in adolescenta sau de varsta adulta, are tendinta de

progresiune, cedand mai greu decat astmul copilului. Agravarea se realizeaza
fie prin reparatia frecventa a acceselor cu remisiune incompleta a dispneei, fie
prin suprapunerea unor infectii bronsice repetate care determina bronsita
cronica obstructiva si aparitia cordului pulmonar cronic.
11.2 COMPLICATII

a) infectiile aparatului bronsic ;

b) bronsectazia ;

c) emfizemul pulmonar ;

d) pneumotoraxul ;

e) infectiile parenchimului pulmonar ;

f) insuficienta respiratorie ;

g) cordul pulmonar cronic.

11.3 PROG NOSTIC

Prognosticul vital al accesului de astm este in general bun, dar

prognosticul de viitor este rezervat, deoarece astmul apare pe un teren genetic
ce nu poate fi inlaturat. Din acest motiv, bolnavul este predispus la accese
recidivante durand toata viata.

Factorii de care depinde prognosticul bolnavului asmatic :

a) alergenul in cauza si posibilitatea inlaturarii lui ;

b) forma clinica a astmului bronsic ;

c) varsta debutului bolii ;

d) complicatii produse de astmul bronsic.

12. TRATAMENT
OBIECTIVE

I. combaterea bronhospasmului si a hiperventilatiei alveolelor acute;

II. combaterea inflamatiei bronsice acute ;

III. favorizarea expectoratiei ;

IV. prevenirea expectoratiei.

Realizarea acestor obiective se face :

- prevenirea expunerii la alergenul cauzal sau intreruperea

contactului cu acesta

- administrarea de bronhodilatatoare simpatomimetice,

parasimpatolitice si musculotrope ;

- administrarea de inhibitori ai degranularii mastocitelor ;

- administrarea de fluidifiante ale secretei bronsice;

- hipersensibilizarea specifica.

MEDICATIA ANTIASMATICA

Tratamentul medicamentos al astmului bronsic acut sever este reprezentat de :

- Aminofilina

- Etamimetrica (Miofilin)
 - Cromaglicat desedic

- Glucocorticoizi

AMINOFILINA- derivat metil - xantilic.

CORTICOSTEROIZI

Cu exceptia astmului bronsic de efort, nu exista forma etico-patogenica

de astm care nu beneficiaza pozitiv de efectul corticosteroizilor. Au actiune
antiinflamatorie.

HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON

Doza 600 - 800 mg/zi sau mai mult, dupa caz, in criza de astm bronsic.
Daca dupa 24 de ore se apreciaza ca este nevoie de terapie cortizonica in
continuare, se instituie un tratament cu Prednison sau inhalatori, cu
Hemisuccinat de hidrocortizon pentru 24 ore.

Administrare :

Corticoterapia orala este un mijloc eficient in tratamentul antistatic, dar

dupa 15 zile de administrare, apar efectele secundare ale acestora.

Dozele zilnice pentru curele scurte incep, de regula de la 40 mg Prednison,

pe zi, scaderea facandu-se rapid odata cu scaderea severitatii crizelor de astm.
Daca este necesara o corticoterapie de durata mai lunga, administrarea
Predinsonului in doza alternativa de 20 mg administrate la 2 zile nu au efectul
terapeutic scontat.

Principiul terapeutic esential in manuirea corticosteroizilor pe cale

orala este de a administra cure cat mai scurte (de obicei 14 zile) pana la stabilirea
clinica bolnavului dupa care se administreaza cele mai mici doze care confera
efect protectiv in cazurile in care exista posibilitatea sevrajului cortizonic.

La bolnavii astmatici n-ar exista, dupa unii autori, nici un motiv ca in

administrarea orala sa se foloseasca Dexametazon in loc de Prednison.

Corticoizii administrati pe cale inhalatorie asigura o actiune terapeutica

locala utila terapiei antiastmatice.

Se pot folosi :

-         Beclometazona ;

-         Triamcinolon acetonic sau alti produsi, care au o mica

reabsorbtie la nivelul mucoasei bronsice, realizand efecte
antiinflamatorii locale importante, dar concentrative sangvine
minime, incapabile de a induce efecte secundare semnificative
si de a inhiba axul hipotalamocortico-sprarenal.

TEHNICI

Administrarea medicamentelor prin injectia I.V.

Definitie: reprezinta introducerea unei substante medicamentoase pe

cale intravenoasa direct in circulatia sangvina venoasa.

Pe aceasta cale se introduc solutii izotonice si hipertonice care sunt

incompatibile cu tesutul muscular sau subcutanat.

Nu se introduce pe cale I.V. substante uleioase, care produc embolii

grasoase si chiar moartea.
 Locul de electie - toate venele abordabile;

- la copii - se abordeaza venele epicraniene.

Materialele necesare: 2- 3 ace de 4-6 cm lungime, 2-3 mm grosime cu

bizoul scurt, fiolele cu substanta medicamentoasa, 1-2 seringi de capacitate
corespunzatoare, pensa anatomica, garou, vata, substanta pentru dezinfectie.

Tehnica: se pregatesc materialele dar si bolnavul explicandu-i necesitatea

tehnicii, pozitie decubit dorsal cu bratul in extensie, se aplica garoul si apoi se
patrunde cu acul in vena, se desface usor garoul si se injecteaza lent.

Se aplica tamponul si va fi mentinut in continuare de catre bolnav

cateva minute.

Se reorganizeaza locul de munca, instrumentele care au fost folosite se

duc la sterilizat.

INCIDENTE SI ACCIDENTE

Hematonul, lipotimie, embolie gazoasa, ameteli, etc

OXIGENOTERAPIA

Are ca scop terapeutic, imbogatirea aerului cu O2 in concentratii

diferite pe cale inhalatorie pentru combaterea starii de hipoxie in scopul
ameliorarii concentratiei de O 2 in sange.

Trecerea O 2 de la nivelul pulmonar in sange este conditionat de :

-         presiunea partiala O 2 in amestecul gazos de respiratie ;

 -         coeficientul de solubilitate de O 2 ;

-         cantitatea de hemoglobina existenta ;

-         starea parenchimului pulmonar ;

-         starea peretelui alveolar.

Se indica in :

-         hipoxii circulatorii ;

-         hipoxii respiratorii ;

-         stare de soc ;

-         bolnav cu complicatii post operatorii;

-         hemoragii si tulburarii respiratorii.

Administrarea de O 2 se face cu sonda (cateter nazal) sau masca.

Pentru aceste tehnici primul lucru ce trebuie facut este dezobstruarea

cailor aeriene superioare si asigurarea unei ventilatii eficiente.

CAPITOLUL III

CAZURI CLINICE

CAZUL NR. 1
 Surse: pacient, familie.

Date fixe

Nume si prenume: T.D

Varsta : 60 ani.

Data nasterii: 13.09.1949.

Nationalitate : romana.

Religie : ortodoxa.

Data internarii: 12.02.2009.

Data externarii: 19.02.2009.

Date variabile:

Domiciliul : judetul Teleorman.

Conditii de locuit : relativ bune.

Ocupatie : muncitor agricol.

Istoricul bolii :

. Bolnav cu astm bronsic de 10 ani , internari multiple. Se interneaza pentru

aparitia unei crize datorita contactului bolnavului cu alergenul (praful
cerealelor). Criza debuteaza cu dispnee expiratorie, tuse cu expectoratie seroasa.
Anamneza medicala :

a) Antecedente H.C - neaga TBC in familie, sifilis, sida, astm bronsic.

b) Antecedente personale - diagnosticat cu astm bronsic infecto-alergic.

Conditii de viata si munca - locuieste cu familia.

Capacitatea de adaptare la o perioada dificila :

-se adapteaza relativ usor la starea de boala fiind un vechi bolnav

astmatic.

Aceasta persoana trebuie instruita in legatura cu regimul de viata, munca,

tratament.

Tratamentul ambulatoriu in crizele usor de stapanit :

- controlul periodic, evitarea eforturilor fizice, evitarea alergenilor.

 PLAN DE INGRIJIRE

NEVOILE PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

NDAMENTALE PACIENTULUI PROPRII DELEGATE
1 2 3 4 5 6
A respira - Perturbarea - Diminuarea a -Internare de -Administrarea -Mentinerea disp

respiratiei Dispneei urgenta tratamentului : - Cooperarea boln

- Tuse uscata urmata - Recoltare de sange - Asezare si -Miofilin lf/zi - Bolnava respec

de expectoratie si urina linistea -HHC 100 mg/zi tratamentul

- Dispnee (respiratie - Investigatii bolnavei -Brofimen 5 clzi - Tusea expector

dificila) paraclinice - Notarea - Radiografie redusa

respiratiei,TA pulmonara - La radiografi

pulmonara se
- Recoltare evidentiaza cord

aorta in limite
normale
A manca si a bea - Bolnavul nu se poate - Bolnava sa fie bine -Asezarea - Regim alimentar -Se face hidrata
hidrata hidratata
bolnavei bolnavei

corespunzator corespunzator

regimului
A elimina - Pacienta nu se poate - Restabilirea - Bolnava elimina
mictiunii
mobiliza -Asistenta limite fiziologice

- Pertuebarea functiei explica toate caile

de a se hidrata necesitatea de - Scaun norma

- Perturbarea schemei a urina de

urinare din cauza cate ori este

durerii nevoie
 e misca si a mentine - Mentinerea unei -Pozitia care - Oxigenoterapie - Stare ameliora
o postura corecta posturi adecvate
- Dificultate in sa faciliteze -Tratament -Adaptarea pozi

ramanerea in pozitie respiratia medicamentos comode

functionala bolnavei

- Dispnee

- Oboseala

- Senzatie de sufocare
dormi si a se odihni - Dificultatea in a se -Odihna si somn -Pozitia - Tratament - Starea se mentin
corespunzator
odihni, evenimente adecvata medicamentos : - Bolnava se calme

amenintatoare (crizele - Asigurare de -Miofilin lf/zi treptat

de astm care apar) lenjerie curata -HHC100mg/zi

- Alterarea odihnei - Psihoterapie -Diazepam

din cauza agitatiei

se imbraca si a se

dezbraca - Bolnava sa - Nevoia este

posibilitatea de a-si fie ajutata satisfacuta

sigura total igiena

A-si mentine - Transpiratie -Pastrarea -Masurarea si - Administrarea - Starea general
de medicamente satisfacatoare
mperatura corpului temperaturii in limite notarea

n limite normale normale temperaturii

 CAZUL NR. 2

Surse : pacienta.

Date fixe:

Numele si prenumele : B.D.

Varsta : 44 ani.

Nationalitate : romana.

Religie : ortodoxa.

Data internarii: 08.03.2009.

Data externarii: 15.03.2009.

Date variabile :

Domiciliul : judetul Ilfov.

Conditii de locuit : bune.

Ocupatie : casnica.

Istoricul bolii :

a) Bolnava cu surplus poderal si veche suferinta bronsica urmeaza de 3

ani tratament cu antibiotice.

b) La internare prezinta :
 - dispnee expiratorie,

- disfonie,

- tuse cu expectoratie redusa.

Anamneza medicala :

- Antecedente H.C- neaga TBC in familie, astm bronsic-alergic ;

- Antecedente personale - diagnosticata cu astm bronsic infecto-alergic.

Conditii de viata si munca:

. locuieste la casa, confort bun,

. desfasoara munca de casa si camp.

Capacitatea de adaptare la o perioada dificila :

. se adapteaza usor la starea de boala.

Aceasta persoana trebuie instruita in legatura cu :

. regimul de viata, munca, tratament de urmat;

. control periodic;

. evitarea contactului cu alergenii;

. evitarea eforturilor fizice.

 PLAN DE INGRIJIRE

NEVOILE PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUAR

NDAMENTALE PACIENTULUI PROPRII DELEGATE
1 2 3 4 5 6
A respira - Tratament
- Se mentine dispn
-Voce ragusita -Diminuarea a - Aerisirea si medicamentos :

-Modificarea dispneei curatenia Ampicilina

amplitudinii - Sedarea bolnavului salonului 500mg/zi

respiratiei - Se recolecteaza Miofilin lf/zi

- Senzatie de sufocare sange Oxigenoterapie

- Dispnee expiratorie HH C 2f/zi

apoi 4f/zi
se misca si a mentine - Plan dur in
o pozitie corecta - Stare ameliora
-Dificultatea de a - Mentinerea unei timpul odihnei Oxigenoterapie

ramane in pozitie posturi corecte pozitiei de Tratament

functionala impusa de - Diminuarea dispneei decubit dorsal medicamentos :

durerea lobara cu capul mai Miofilin lf/zi

- Postura neadecvata ridicat HHC 4f/zi

- Dispnee Ampicilina

5OOmg/6h
dormi si a se odihni - Calitate si cantitate

necurespunzator are - Odihna si somn - Pozitie -Tratament -Stare ameliorata

de odihna si somn corespunzator corespunzatoare medicamentos : nu se poate totu

- Anexietate Miofilin lf/zi odihni corespunza

HHC 2f/zi
 - Dureri lombare - Dureri lomba

- Dificultate in a se diminuate

odihni
A-si mentine -Tratament - Se mentine stare
subfebrilitate
mperatura corpului in - Ridicare a - Combaterea starii medicamentos :

limite normale temperaturii peste de subfebrilitate Ampicilina500m

limite normale - g/6h HHC

Hipertermie 2FlZI

Miofilin 2f/zi
A evita pericolele - Afectarea -Diminuarea durerii - Psihoterapie - Starea persista d
bolnava poate
articulara - Diminuarea starii - Plan dur coopera
de
- Starea de - Contact cu
anexietate
iritabilitatea bonavii vindecati

- Durere

- Neliniste

- Dispnee
 CAZUL NR. 3

Surse :pacient, familie.

Date fixe :

Numele si prenumele : P.I.

Varsta : 50 ani.

Nationalitate : romana.

Religie : ortodoxa.

Data internarii: 27.02.2009.

Data externarii: 03.03.2009.

Date variabile :

Domiciliul : Alexandria, judetul Teleorman.

Conditii de locuit : bune.

Ocupatie : muncitor (mediu toxic).

Istoricul bolii :

- vechi astmatic;

- internare pentru dispnee respiratorie, tuse cu expectoratie redusa;

- debut brusc la contactul cu alergenul declansator.

Anamneza medicala:

- Antecdente H.C- neaga TBC in familie, sida, astm bronsic.

- Antecedente personale - fara importanta.

Conditii de viata si munca :

. locuieste cu familia sa;

. lucreaza in mediu toxic.

Capacitatea de adaptare la o perioada dificila :

. se adapteaza relativ usor la starea de boala.

Aceasta persoana trebuie instruita in legatura cu :

. regimul de viata, munca, tratament;

. control periodic;

. evitarea eforturilor.
PLAN DE INGRIJIRE

NEVOILE PROBLEM OBIECTI INTERVENTII EVALUA

FUNDAMENT A VE PROP DELEGA RE
ALE PACIENTU RII TE
LUI
1 2 3 4 5 6
A respira si a avea - Apnee, -Diminuarea Internare Administrar -Bolnavul
o incetinirea dispneei a de ea coopereaza
circulatie adecvata - Recoltare
ritmului de sange urgenta tratamentulu si se mentine
respiratorilor, i: dispneea
-
senzatie de Asezarea -Miofilin - La
sufocare lfx2/zi radiografie
in pozitie se
- Dispnee -HHC 100
adecvata evidentieaza
Mgx2/zi cord in
-
Aerisirea -Biseptol limite
2x2tb/zi normale
camerei
-
Oxigenotera
pie

-Diazepam

ltb/zi (seara)
A manca si a bea - Regim - - Dispnee
hiposodat Educatia ameliorata

pentru - Crize rare

sanatate
- Stare
- Control generala buna

periodic
si

evitarea

efortului
 fizic

dar si
factorii

alergici
A elimina - Bolnavul
elimina in
-Asistenta
ii limite
fiziologice
explica pe
bolnavei
toate caile
necesitate
a de a - Scaun
normal
elimina
de cate

ori este
nevoie
A se misca si a Dificultatea de a se Mentinerea unei - In timpul Oxigenoterapie - Sub supravegh
ntine o postura
corecta mentine in pozitie posturi corecte in odihnei pozitia bolnavul cauta

functionala special in pat va fi de decubit pozitie comod

-oboseala dorsal cu corpul usor

ridicat
-senzatie de sufocare

-postura neadecvata
dormi si a se -calitatea si -odihna si somn -pozitie adecvata in Tratament: -bolnavului i
odihni cantitatea corespuzator timpul odihnei si mentine starea
necorespunzatoare somnului Miofilin 1f.x2/zi incearca sa s
de odihna odihneasca
H.H.C 100mg 2x/zi
-dispnee
Biseptol 2tb/zi
-senzatie de sufocare
Diazepam
-dificultate in a se 1tb/zi(seara)
odihni
A-si mentine -usoare transpiratii -pastrarea -se mentine
mperatura in -afebril temperaturii in temperatura in li
mitele normale limite normale normale

vita pericolele -nelinistea inaintea -diminuarea si chiar -psihoterapie -sedative -starea de anxie
altei crize de astm inlaturarea starii de -contactul cu fostii -tratament se amelioreaz
-starea de neliniste anxietate bolnavi vindecati medicamentos
adecvat bolii
 BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Mogos - Mica enciclopedie de boli interne

2. Constantin Negoita - Clinica medicala

3. Stefan Suteanu - Tehnici generale de ingrijire a bolnavilor

4. Stefan Suteanu - Diagnosticul si tratamentul bolilor interne