Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contents
Contents......................................................................................................................................................1
1.Cine a fost Iisus si cum a ajuns asa de cunoscut?.....................................................................................2
De unde stim ce stim despre Iisus?.............................................................................................................2
De unde stim informatiile de Iisus?.............................................................................................................2
2.Locul, timpul si contextul istoric in care s.a nascut Iisus...........................................................................5
3.Nasterea lui Iisus......................................................................................................................................6
4.Cum arata Iisus?.......................................................................................................................................8
5.Viata lui Iisus...........................................................................................................................................11
6.Miracolele lui Iisus..................................................................................................................................13
7.Invataturile lui Iisus................................................................................................................................15
8.Calatoria la Ierusalim..............................................................................................................................17
9.Moartea lui Iisus.....................................................................................................................................19
10.Nu stiu, am ramas fara idei de nume de capitole.................................................................................21
1.Cine a fost Iisus si cum a ajuns asa de
cunoscut?
De unde stim ce stim despre Iisus?
De unde stim informatiile de Iisus?
Cateva:
-“Nu va ingrijiti de ziua de maine, caci ziua de maine se va ingriji
de ale sale. Ajunge zilei necazul ei.”-Matei 6:34
-“De ce vezi paiul din ochiul fratelui tau, si barna din ochiul tau
nu o iei in seama?”-Matei 7:3
-“Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va
deschide.”-Matei 7:7
8.Calatoria la Ierusalim
-pag.13:
Acum circa 14 miliarde de ani, materia, energia, timpul si
spatiul au luat fiinta odata cu ceea ce este cunoscut drept Big
Bang. Povestea acestor trasaturi fundamentale ale universului
nostru se numeste FIZICA.
La circa 300.000 ani dupa aparitia lor, materia si energia au
inceput sa se agrege in structuri complexe numite atomi, care
s.au combinat apoi in molecule. Povestea atomilor, moleculelor
si a interactiunilor se numeste CHIMIE.
Acum circa 4 miliarde de ani, pe o planeta numita Pamant,
anumite molecule s.au combinat pentru a forma niste structuri
deosebit de mari si complicate numite organisme. Povestea
organismelor se numeste Biologie.
Acum circa 70.000 de ani, organismele apartinand speciei
Homo sapiens au inceput sa formeze niste structuri inca si mai
elaborate numite culturi. Dezvoltarea ulterioara a acestor
culturi omenesti se numeste ISTORIE.
Trei revolutii importante au modelat cursul istoriei:
Revolutia Cognitiva a dat startul istoriei cu aproximativ 70.000
de ani in urma. Revolutia Agricola a accelerat.o cu aproximativ
12.000 de ani in urma. E foarte posibil ca Revolutia Stiintifica
care a inceput doar de 500 de ani, sa puna capat istoriei si sa
declanseze ceva cu totul diferit. Aceasta carte spune povestea
modului in care cele 3 revolutii i.au afectat pe oameni si
organismele asemenea lor.
-pag.14:
Si homo sapiens apartine unei familii. Acest fapt banal a
fost unul dintre cele mai bine pazite secrete ale istoriei. Homo
sapiens a preferat mult timp sa se vada pe sine ca fiind
despartit de animale, un orfan deposedat de familie , caruia ii
lipsesc fratii sau verii si, cel mai important, parintii. Dar nu
acesta este cazul. Ca ne place sau nu, suntem membrii unei
mari si deosebit de zgomotoase familii, cea a primatelor mari
sau hominidelor. Rudele noastre in viata cele mai apropiate
include cimpanzeii, gorilele si urangutanii. Cimpanzeii sunt cei
mai apropiati. Acum doar 6 milioane de ani, o singura maimuta
femela a avut 2 fiice. Una a devenit stramosul tuturor
cimpanzeilor, cealalta este strabunica noastra.
-pag.15
Homo sapiens a tinut ascuns un secret inca si mai
tulburator. Nu doar ca avem o multime de veri necivilizati;
candva am avut si multi frati si surori. Suntem obisnuiti sa ne
gandim la noi insine ca la singurii oameni, fiindca in ultimii
10.000 de ani specia noastra a fost intr.adevar singura specie
umana. Totusi, adevarata semnificatie a cuvantului “om” este
“un animal apartinand genului Homo” si au existat multe alte
specii ale acestui gen in afara de Homo sapiens. Mai mult, asa
cum vom vedea in ultimul capitol al cartii,intr.un viitor nu chiar
atat de indepartat s.ar putea sa trebuiasca sa ne luptam din
nou cu oameni non-sapiens.
-pag.17:
In ciuda numeroaselor lor diferente, toate speciile umane
impartasesc mai multe caracteristici definitorii. Lucrul cel mai
important, oamenii au un creier extraordinar de mare in
comparatie cu alte animale. Mamiferele care cantaresc 60 de
kg au un volum mediu al creierului de 200cm cubi. Cei mai vechi
barbati si femei, acum 2,5 milioane de ani, aveau un creier de
circa 600cm cubi. Sapiens moderni au un creier de 1.200-1.400
de cm cubi in medie. Creierul neanderthalienilor era chiar mai
mare.
Faptul ca evolutia ar trebui sa selecteze un creier mai mare
poate sa ni se para, ei bine, la mintea cocosului. Suntem atat de
incantati de marea noastra inteligenta incat, atunci cand vine
vorba de puterea cerebrala, presupunem ca e cu atat mai bine
cu cat e mai multa. Dar, daca asa ar sta lucrurile, familia
felidelor ar fi produs si ea pisici care sa poata face calcule, iar
porcii ar fi lansat pana acum propriul program spatial. De ce e
un creier urias atat de rar in regnul animal?
Fapt este ca un creier gigantic inseamna o cheltuiala uriasa
pentru organism. Nu e usor de dus, mai ales cand este ambalat
intr.un craniu masiv. E inca si mai greu de alimentat. La Homo
sapiens, creierul reprezinta circa 2-3% din greutatea totala a
corpului, dar consuma 25% din energia acestuia cand corpul
este in repaus. Prin comparatie, creierul altor primate are
nevoie de doar 8% din energie atunci cand corpul este in repus.
Oamenii arhaici au platit in 2 moduri pentru creierul lor mare.
Mai intai au petrecut mai mult timp in cautarea hranei. In al
doilea rand, muschii li s.au atrofiat. Asemenea unui guvern care
muta banii de la aparare la educatie, oamenii au transferat
energie de la bicepsi la neuroni. Nu e deloc evident ca aceasta
ar fi o buna strategie pentru a supravietui in savana. Un
cimpanzeu nu poate castiga intr.o dezbatere argumentata in
fata unui Homo sapiens, insa maimuta poate sfasia omul in
bucatica pe o papusa de carpe.
-pag.18:
Si totusi, mersul biped are dezavantajele lui. Scheletul
primatelor care au fost stramosii nostri s.a dezvoltat timp de
milioane de ani pentru a sustine un animal ce mergea pe toate
cele 4 labe si avea un cap relativ mic. Adaptarea la o statiune
verticala a reprezentat o adevarata provocare, mai ales ca
intregul esafotaj trebuia sa sustina un craniu foarte mare.
Omenirea a platit pentru vedere ei larga si mainile harnice cu
dureri de spate si gaturi tepene.
Femeile au platit in plus. Un mers biped cerea solduri mai
inguste, stramtand astfel canalul pe care avea loc nasterea – iar
asta tocmai cand capetele fetusilor deveneau din ce in ce mai
mari. Moartea la nastere a devenit un pericol major pentru
femelele umane. Femeile care nasteau mai devreme, cand
creierul si capul fetusului erau inca relativ mici si suple, se
descurcau mai bine, traind mai mult si avand mai multi copii. In
consecinta, selectia naturala a favorizat nasterea prematura. Si,
intr.adevar, in comparatie cu celelalte animale, oamenii sunt
nascuti prematur, cand multe dintre sistemele lor vitale sunt
inca subdezvoltate. Un manz poate merge pe propriile picioare
curand dupa nastere; un pisoi isi paraseste mama pentru a
scormoni pe cont propriu prin preajma cand are doar cateva
saptamani. Copiii oamenilor sunt neajutorati si depind multi ani
de cei mari in ceea ce priveste subzistenta, protectia si educatia
lor.
-pag.19-20
Aceasta e o cheie pentru intelegerea istoriei si psihologiei
noastre. Pozitia genului Homo in lantul trofic a fost, pana foarte
recent, in mod clar de mijloc. Milioane de ani oamenii au vanat
animale mai mici si au cules ce au putut,in tot acest timp fiind
vanati de pradatori mai mari. Abia acum 400.000 de ani cateva
specii de oameni au inceput sa vaneze animale mari in mod
regulat si doar in ultimii 100.000 de ani – odata cu ascensiunea
Homo sapiens – omul a ajuns in varful lantului trofic.
Acest salt spectaculos din mijloc in varf a avut consecinte
enorme. Alte animale de la varful piramidei, precum leii si
rechinii, au evoluat la aceasta pozitie intr.un mod foarte
gradual, de.a lungul a milione de ani. Acest lucru a permis
ecosistemului sa dezvolte mecanisme de control si echilibrare
care au impiedicat leii si rechinii sa provoace prea multe
distrugeri. Pe masura ce leii au devenit mai redutabili, gazelele
au inceput sa alerge mai repede, hienele sa coopereze mai
bine, iar rinocerii sa fie mai irascibili. In schimb, oamenii au
ajuns in varf atat de repede, incat ecosistemul nu a avut timp sa
se adapteze. Majoritatea pradatorilor de varf ai planetei sunt
animale pline de maratie. Milioanele de ani de dominatie le.au
dat un sentiment de deplina incredere in sine. Dimpotriva,
sapiens seamana foarte mult cu un dictator dintr.o republica
bananiera. Fiindca am fost pana foarte de curand printre
subalternii savanei, suntem plini de temeri si anxietati in ceea
ce priveste pozitia noastra, ceea ce ne face de 2 ori mai cruzi si
mai periculosi. Numeroase flageluri istorice, de la razboaie
sangeroase la catastrofe ecologice, isi au provenienta in acest
salt extrem de pripit.
-pag.29:
Cel mai obisnuit raspuns este ca limbajul nostru e uimitor
de suplu. Putem lega intre ele un numar limitat de sunete si
semne pentru a produce un numar infinit de propozitii, fiecare
avand o semnificatie distincta. Suntem astfel capabili sa primim,
sa stocam si sa comunicam un volum enorm de informatii
despre lumea inconjuratoare. O maimuta verde poate striga
catre tovarasii ei “Atentie! Un leu!”. Insa un om modern poate
sa le spuna prietenilor sai ca in aceasa dimineata, aproape de
cotul raului, a vazut un leu luand urma unei turme de bizoni. El
poate apoi sa le descrie locul exact, inclusiv diferitele drumuri
care duc acolo. Cu aceste informatii, membrii cetei pot sa se
sfatuiasca si sa discute daca e cazul sa se apropie de rau pentru
a pune leul pe fuga si a vana un bizon.
O a doua teorie e de acord ca limbajul nostru unic a aparut
ca un mijloc de impartasi informatii despre lume. Dar cele mai
importante informatii care trebuiau transmise erau cele despre
oameni, nu despre lei si bizoni. Limbajul nostru a aparut ca
mijloc de a barfi. Potrivit acestei teorii, homo sapiens este intai
de toate un animal social. Cooperarea sociala este cheia
supravietuirii si reproducerii noastre. Pentru barbatii si femeile
considerati individual nu e de ajuns sa se stie unde se afla leii si
bizonii. Este mult mai important sa se stie cine uraste pe cine in
ceata lor, cine se culca cu cine, cine este onest si cine este un
sarlatan.
Teoria barfei poate parea o gluma, dar e sustinuta de
numeroase studii. Chiar si astazi, cea mai mare parte a
comunicarii umane – indiferent daca e vorba de e-mailuri,
convorbiri telefonice sau articole de ziar – este reprezentata de
barfa.