Efectele epidemiilor asupra turismului

Un focar de boală într-o proporție semnificativă a unei populații se

numește epidemie. Termenul provine de la un cuvânt grecesc care înseamnă
„prevalent în rândul oamenilor”. Când o epidemie afectează o proporție ridicată a
populației pe o arie geografică largă, aceasta este numită pandemie - literalmente
„toți oamenii”. Epidemiile sunt studiate în domeniul medicinei numit
epidemiologie.
Epidemiile sunt de două tipuri. O epidemie de contact rezultă din contact
de la persoană la persoană. Alte epidemii sunt diseminate - adică sunt transportate
la om de un agent non-uman, cum ar fi o insectă. Malaria, de exemplu, este purtată
de țânțari, iar ciuma este purtată de purici. Agentul poate fi și o substanță
contaminată, cum ar fi laptele sau apa. O boală diseminată, cum ar fi ciuma, poate
deveni rapid o epidemie de contact.
Epidemiile depind pentru existența lor de densitățile populației. Aceștia
sunt ajutați de contactul de la persoană la persoanele care nu au avut niciodată o
boală specifică și, prin urmare, nu și-au dezvoltat imunitatea. O boală se
răspândește în special rapid între grupurile de persoane la fel de sensibile - copii la
școală sau tineri în forțele armate.
După o epidemie, o populație gazdă umană tinde să revină lent de la
imunitate la o condiție de susceptibilitate la o boală. Indivizii imuni îmbătrânesc și
mor în timp ce se nasc persoane noi, care nu sunt imune.
Pe parcursul istoriei umane, diferite zone care depindeau de contact
persoană cu persoană au apărut în zone oarecum restrânse. Odată ce organismul
purtător de boli va fi localizat în zonă, populația umană va dezvolta treptat o
rezistență la boală, iar incidența epidemiilor va scădea. Cu timpul, pe măsură ce
contactele mondiale între civilizații au crescut, majoritatea bolilor de contact
comune s-au răspândit peste tot, iar majoritatea populațiilor au dezvoltat rezistențe
la acestea. Dacă o nouă boală a fost introdusă din afara zonei, totuși, aceasta ar
putea avea un efect groaznic.
Din cauza îmbunătățirii igienizării și a medicamentelor, epidemiile nu sunt
la fel de frecvente ca altădată. Există totuși focare ocazionale de boli precum
holera și malaria în unele părți ale lumii. De fapt, cea mai gravă epidemie de holeră
din istoria înregistrată a început în Yemen în 2016. Boala SIDA a apărut în anii
1980 și s-a răspândit rapid, în special în Africa. În 2003, o boală respiratorie
numită SARS a apărut în Asia și s-a răspândit în întreaga lume în câteva luni.
Pandemia de gripă H1N1 din 2009, care a început în Mexic, a fost primul focar de
gripă important în secolul XXI. O pandemie de COVID-19 - o boală respiratorie
care, precum SARS, a fost cauzată de un coronavirus - a început la sfârșitul anului
2019 în China. În câteva luni, se răspândise pe toate continentele, cu excepția
Antarcticii.
[ CITATION Dap \l 1048 ]

Riscurile pentru epidemii și sănătatea - și frica și panica care le însoțesc -

asigură diverse riscuri economice.

În primul rând, și poate cel mai evident, există costurile pentru sistemul de
sănătate, atât public cât și privat, pentru tratamentul medical al persoanelor
infectate și pentru controlul focarelor. Un focar considerabil poate copleși sistemul
de sănătate, limitând capacitatea de a face față problemelor de sănătate de rutină și
agravând problema. Dincolo de șocurile aduse sectorului sănătății, epidemiile
obligă atât bolnavii, cât și îngrijitorii lor să rateze munca sau să fie mai puțin
eficienți la locul de muncă, reducând și perturbând productivitatea. Teama de
infecție poate duce la distanțarea socială sau la închiderea școlilor, a
întreprinderilor, a unităților comerciale, a transporturilor și a serviciilor publice -
toate acestea perturbând activitatea economică și de altă natură socială. [ CITATION
Dav18 \l 1048 ]

Pe de altă parte, și sectorul turismului este foarte afectat de epidemii, acestea din
urmă ducând la panică și de cele mai multe ori la anularea călătoriilor, deoarece
oamenilor le este frică să călătorească într-o țară unde se pot îmbolnavi.
Încetarea transporturilor internaționale, ca urmare a unei epidemii, și
pentru împiedicarea răspândirii acesteia, determină la rândul lor anularea
călătoriilor, sectorul transporturilor având de suferit piederi uriașe din anulări și
returnarea banilor pentru bilete.
Pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba este cazul să luăm în
vedere actualul caz de COVID-19.
,,Sectorul turismului este în prezent unul dintre cele mai afectate de focarul
COVID-19, cu impact atât asupra ofertei de călătorie, cât și a cererii. Aceasta
reprezintă un risc de dezavantaj suplimentar în contextul unei economii mondiale
mai slabe, a tensiunilor geopolitice, sociale și comerciale, precum și a unei
performanțe inegale între piețele de călătorie de ieșire importante. Având în vedere
natura în evoluție a situației, este prea devreme pentru a estima impactul complet al
COVID-19 asupra turismului internațional. Pentru evaluarea sa inițială, OMT
consideră scenariul SARS din 2003 ca punct de referință, având în vedere
dimensiunea și dinamica deplasărilor globale și întreruperile actuale, răspândirea
geografică a COVID-19 și impactul său potențial economic: Începând de astăzi,
OMT estimează că în 2020 sosirile turistice internaționale la nivel mondial ar putea
scădea între 20-30%, în scădere de la o creștere estimată de 3% la 4% prognozate
la începutul lunii ianuarie 2020. Aceasta s-ar putea traduce într-o pierdere de 30-50
miliarde USD în cheltuieli de către vizitatorii internaționali (încasări de turism
internațional). În prezent, estimările pentru alte regiuni ale lumii sunt premature,
având în vedere situația în evoluție rapidă. OMT subliniază că orice estimare
trebuie tratată cu precauție datorită evoluției volatile și incerte a focarului, care ar
putea duce la revizii ulterioare.” [ CITATION UNW20 \l 1048 ]
Următoarele tabele puse la dispoziție de UNWTO ne demontrează efectele
epidemiei de COVID-19 asupra turismului.[ CITATION UNW201 \l 1048 ]

Prognoza sosirilor intenaționale din întreaga lume pentru anul 2020.

 Din graficul anterior putem observa cum epidemiile și crizele au un impact
direct asupra turismului, numărul turiștilor crescând ușor de la an la an, mai puțin
în perioadele de epidemie sau criză, când numărul acestora a scăzut considerabil.

Prognoza 2020 - sosiri turistice internaționale, lume (schimbare în procente - %)

În următorul tabel vă vom prezenta evoluția încasărilor provenite din

turismul internațional pe o perioada de 20 de ani pentru a putea să comparăm
veniturile provenite din industria turismului din perioadele normale, față de
perioadele în care au existat epidemii și/sau crize.
 Prognoză 2020 - încasări turistice internaționale, în lume (miliarde USD)

Din câte se poate observa economia globală a avut mult de câștigat din
turism de-a lungul anilor. Încasările au avut un ritm constant de creștere de-a
lungul timpului, însă acestea au și scăzut în timpul perioadelor de criză și epidemii.
Prognoza pe 2020 nu este nici ea încântătoare, epidemia de COVID-19 aducând
pierderi estimate de până la 450 miliarde USD.

Prognoză 2020 - încasări turistice internaționale, lume (schimbare reală,%)

 În prezent, toate companiile de turism sunt în criză - atât din cauza vânzărilor
scăzute, cât și a anulărilor. Nu toți jucatorii pot suporta presiunea. Cu siguranță
după criză, industria va fi pe valul vânzărilor în creștere. Totuși, totul depinde de
cât va dura această situație. Acum fiind in faza de dezvoltare, nu ne putem astepta
la o revenire rapidă la "normalitate''. [ CITATION Red20 \l 1048 ]
În concluzie, putem afirma cu certitudine că epidemiile influențează într-un
mod negativ industria turismului, chiar și în contextul actual de COVID-19
industria turismului a avut de suferit pierderi enorme, atât prin anulări de călătorii
și vacanțe, cât și financiar. Epidemiile fiind principalul motiv ce duce la prăbușirea
turismului, afectând astfel și țarile în curs de dezvoltare sau cele a căror economie
se bazează pe turism.

Proiect realizat de Manolache George, student ECTS23, sub îndrumarea profesorul coordonator
Melinte Cristiana.
Bibliography
David E. Bloom, D. C. (2018, June). Epidemics and Economics. Retrieved from International Monetary
Fund: https://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2018/06/economic-risks-and-impacts-of-
epidemics/bloom.htm?
fbclid=IwAR2eIb_4NQfRsUkL_ro2qnQLyH96PAreC9jKZPpDsMKgxPy8kO9XbO6YyPo

Gregg, D. (n.d.). Epidemic. Retrieved from BRITANNICA KIDS STUDENTS:

https://kids.britannica.com/students/article/epidemic/603770?fbclid=IwAR27lOYeWTXP-
MBpCYbVYsTE9v64iMBEZG9MjthXSb3fuxM6YLtNBP5yPCk

UNWTO. (2020, March 24). Impact assessment of. Retrieved from UNWTO: https://webunwto.s3.eu-
west-1.amazonaws.com/s3fs-public/2020-03/24-03Coronavirus.pdf

UNWTO. (2020, April 1). TOURISM AND COVID-19. Retrieved from UNWTO:
https://www.unwto.org/tourism-covid-19

Ziare.com, R. (2020, Martie 12). Efectele pandemiei in industria turismului: Rezervarile catre Italia,
scadere de 33% in februarie. Retrieved from Ziare.com:
http://www.ziare.com/vacanta/turism/efectele-epidemiei-in-industria-turismului-rezervarile-
catre-italia-scadere-de-33-la-suta-in-februarie-1601349