România și Uniunea Europeană - 13 ani de la aderare

Statutul României de membru al Uniunii Europene a contribuit la consolidarea

democraţiei şi a poziţiei României pe plan internaţional. Totodată, a început să deblocheze
potenţialul nelimitat al ţării noastre. Concret, am putea vorbi despre creşterea economică a
României în ultimii 13 ani, despre faptul că şomajul, sărăcia şi excluziunea socială s-au situat pe
un trend descendent, chiar dacă mai sunt încă multe lucruri de făcut. Aş putea vorbi despre
investiţiile UE de milioane de euro în România, care au condus la crearea a 51 000 de locuri de
muncă, în paralel cu reformele realizate de România în ceea ce priveşte piaţa muncii,
administraţia publică, educaţia şi politica socială. Putem vorbi şi despre oportunităţi: românii au
libertatea de a călători, de a studia, de a trăi, de a iubi şi de a se pensiona oriunde în Europa.
Graţie pieţei unice, zborurile sunt mai ieftine, călătoriile implică mai puţină birocraţie, iar tarifele
de roaming au fost eliminate complet la 15 iunie 2017.

Rezultatele pozitive ale procesului de aderare sunt de netăgăduit. Economia României

este la 60% din media europeană în ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor (faţă de 38%
în 2006), investiţiile străine s-au dublat, iar salariul mediu a crescut considerabil. În pofida unei
rate mici de absorbţie de fonduri europene, România a accesat un total de aproape 55 de miliarde
euro în aceşti 13 ani de apartenenţă la UE. Toate acestea reprezintă realizări remarcabile într-o
perioadă de timp aşa de scurtă, iar lista sper că va continua să crească în deceniile viitoare.
Calcularea unui preţ pentru beneficiile obţinute în urma aderării la Uniunea Europeană nu
reflectă, însă, în mod corect imaginea de ansamblu. La fel de importantă este contribuţia
României la UE, fie că ne referim la talentul poporului nostru, la bogăţia culturală sau la
frumuseţea naturii.

Fondurile europene cresc numărul de locuri de muncă și îi ajută pe oameni să ducă o

viață mai bună în cartierul sau în satul lor. În plus, pe lângă dezvoltarea urbană armonioasă și
lansarea de proiecte de infrastructură, sunt sprijinite agricultura și dezvoltarea rurală, precum și
cercetarea și inovarea. În perioada de programare 2014- 2020, sunt disponibile 351 miliarde euro
pentru regiuni, fondurile alocate României însumând 22,5 miliarde din total. Finanțarea UE, ca
principală sursă de investiții publice, a adus beneficii clare României: reducerea efectelor crizei
financiare și economice, crearea de noi locuri de muncă, sprijin pentru cercetare și inovare, și, nu
în ultimul rând, reabilitarea infrastructurilor. Un avantaj al politicii regionale europene este, de
asemenea, certitudinea privind planificarea pe termen lung, datorită perioadelor de finanțare de
șapte ani - regiunile din România pot conta astfel pe disponibilitatea fondurilor UE și dincolo de
ciclurile bugetare interne anuale.

Politica de coeziune sprijină UE în ansamblul ei, oferind platforma de colaborare prin

care guvernele naționale, regiunile și orașele pot să coopereze, ca parteneri, în proiecte ce vor
face viața fiecărui cetățean mai bună.
 UE își sprijină puternic agricultorii: în prezent, un total de 40% din bugetul UE —
aproximativ 60 de miliarde de euro — merge către agricultură și dezvoltare rurală. Cea mai mare
parte este reprezentată de plățile directe către agricultori. Acestea sunt legate de suprafața
cultivată, nu de nivelurile de producție, și sunt extrem de importante pentru existența
exploatațiilor agricole mici și mijlocii. În România există aproximativ 3,6 milioane exploatații
agricole, 74% dintre acestea având sub 2 hectare. Sectorul primar al agriculturii antrenează
aproape 30% din populația activă a țării. În perioada 2014-2020, prin politica agricolă comună,
UE investește aproape 20 miliarde euro în sectorul agricol și în zonele rurale din România. Din
această sumă, 12 miliarde euro reprezintă plăți directe către fermieri, iar 8 miliarde - investiții în
dezvoltarea rurală. Datorită interesului UE pentru sprijinirea agriculturii, România face pași
importanți spre revigorarea unor domenii cu tradiție precum viticultura sau producția de cereale.

Finanțările europene sunt oferite prin diferite mecanisme, adaptate beneficiarilor și

tipurilor de activități ale acestora, dar cele mai mari bugete provin prin două mari categorii de
fonduri: fondurile structurale și cele destinate mediului rural. Rata absorbției fondurilor
structurale în România pentru perioada 2007-2013 se ridică la 83% din totalul disponibil, adică
aprox. 15 miliarde euro. În perioada 2007–2013, României i-au fost alocate 20 miliarde euro
pentru dezvoltare regională, fonduri care au contribuit, printre altele, la construirea și reabilitarea
de drumuri rutiere și de cale ferată, au fost reabilitate școli, unități medicale și centre sociale, au
fost realizate sisteme de acces la apă și de canalizare, au fost proiectate și finalizate ample
proiecte de gestionare a deșeurilor, au fost sprijinite companii, iar sute de mii de persoane au
beneficiat de formare profesională. Fondurile europene disponibile pentru România în perioada
2014 — 2020 ajung la peste 40 miliarde euro, incluzând fonduri structurale, fonduri pentru
mediul rural și subvenții pentru agricultori. Numai în luna ianuarie 2017, au fost alocați 1,4
miliarde euro pentru 21 de proiecte de infrastructură din România, cum ar fi: reabilitarea
drumurilor județene, construirea unor centuri rutiere pentru orașele mari, managementul
deșeurilor, infrastructură și sisteme pentru prevenirea dezastrelor naturale. Câteva dintre cele mai
recente proiecte care au beneficiat de acest sprijin sunt: reabilitarea drumurilor naționale Dej –
Baia Mare și Craiova-Calafat, a șoselei de centură Braşov, reabilitarea podurilor feroviare pe
tronsonul București – Constanța și a liniei de cale ferată Braşov–Simeria; dezvoltarea sistemelor
de management integrat al deșeurilor din județele Caraș-Severin, Constanța, Iași și Maramureș;
proiecte de retehnologizare a sistemelor de termoficare în Oradea și Bacău; modernizarea
infrastructurii de apă şi canalizare din peste jumătate dintre județele țării, WATMAN - Sistemul
informațional pentru managementul integrat al apelor.

Punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) a început bine.
În ianuarie 2017, finanțarea din FEIS atrăsese deja investiții suplimentare în valoare de 16
miliarde euro, mai mult de jumătate din suma preconizată. În cadrul proiectelor deja aprobate, se
estimează că peste 100.000 de persoane urmează să își găsească un nou loc de muncă. Peste
380.000 de IMM-uri ar putea beneficia de pe urma acestor împrumuturi rentabile. România are
nevoie de fondurile FEIS. Până în acest moment (ianuarie 2017), au fost aprobate patru proiecte
ce vor fi finanțate din fondurile FEIS. Valoarea lor este de 133 milioane euro, iar investițiile
suplimentare estimate urcă la 367 milioane euro. De asemenea, au fost aprobate trei acorduri cu
intermediari financiari (bănci, fonduri de investiții, etc.), în valoare de 32 milioane euro, cu
investiții suplimentare estimate la 319 milioane euro. Astfel, vor fi sprijinite peste 2.200 de
întreprinderi mici și start-up-uri. De exemplu, programul de împrumuturi în domeniul agricol al
Băncii Europene pentru Investiții, semnat în iulie 2016, va facilita accesul IMM-urilor active în
sectorul agricol la linii de creditare în valoare de 15 milioane euro.

Prin intermediul Pilonului european al drepturilor sociale, România este încurajată să

lucreze pentru a-şi îmbunătăţi standardele sociale, de exemplu prin stabilirea de salarii minime
adecvate. În plus, Comisia Europeană investeşte în iniţiative care au drept obiectiv crearea de
locuri de muncă şi de oportunităţi de formare pentru tinerii din România, cum ar fi Garanţia
pentru tineret, Alianţa europeană pentru ucenicii şi Pactul european pentru tineret. Uniunea
Europeană investeşte în România: un sprijin de 30 de miliarde de euro din fondurile UE merge
către dezvoltarea întreprinderilor româneşti mici şi nou-înfiinţate, ajutându-le astfel să creeze
produse noi, locuri de muncă de calitate şi să-i ajute pe oameni să-şi sporească nivelul
competenţelor. Conform statiscilor, au revenit în ţară aproximativ 100 000 de români după ce au
muncit în străinătate. Astfel, putem spune că România trece treptat de la fenomenul exod de
creiere la afluxul de creiere.

Din punct de vedere al securităţii, România desfăşoară o activitate vivace în zona

Balcanilor şi a Mării Negre. Poziţia geografică a României face ca multe dintre provocările pe
care le întâmpină ţările din Balcani şi ţările din regiunea Mării Negre să fie şi ale României.
Aceasta poate juca un rol de o importanţă crescândă în securitatea Balcanilor de Vest, o zonă în
care Uniunea Europeană investeşte foarte multă energie, în special când se pune problema
securităţii. Balcanii de Vest fac parte in Europa, de aceea este extrem de importantă stabilitatea
în această regiune pentru că acest lucru înseamnă securitate în UE. Numia prin acţiunea comună
a UE şi a Balcanilor de Vest, cu sprijinul statelor membre vecine precum România, se poate
răspunde provocărilor comune şi se poate spori rezilienţa acestei regiuni. În ceea ce priveşte
Marea Neagră, protecţia şi securitatea acestor frontiere maritime sunt, în principal,
responsabilitatea NATO. Uniunea Europeană contribuie prin promovarea cooperării dintre ţările
din jurul Mării Negre, oferindu-le un forum pentru abordarea probelemelor comune, încurajând
totodată reforma politică şi economică. În ceeace priveşte securitatea maritimă, Uniunea
Europeană reuneşte sub un singur acoperiş în jur de 400 de agenţii civile şi militare, organizaţii
şi departamente, fiind membră şi România în acestea. Un alt exemplu al modului în care
România contribuie la modelarea viitorului politicii în domeniul apărării îl reprezintă numirea
fostului ministru al Apărării, Mihnea Motoc în funcţia de şef-adjunct al Centrului European de
Strategie Politică, în cadrul căreia va desfăşura o activitate de consiliere în ceea ce priveşte
priorităţile în materie de securitate şi apărare europeană.

Consider că România ar trebui să meargă în continuare pe acest drum, astfel încât să

poată valorifica toate beneficiile pe care i le oferă statutul său de membru al UE. Mă refer la
îndeplinirea sarcinilor rămase în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, la îmbunătăţirea
capacităţii de absorbţie şi utilizare a fondurilor UE, la menţinerea ritmului de creştere, datorită
căruia este considerată una dintre economiile cu cel mai rapid ritm de creştere din UE.