Ingerii de serviciu

Noi suntem Ingerii de Serviciu.

Cand dam un sfat sau oferim un sprijin o facem cu sentimentul ca ajutorul nostru foloseste,
salveaza. Dar ... aici incep problemele.
Pentru ca idea de salvare include nu doar acceptarea unei crize ci si covingerea ca solutia se
gaseste la salvator si nu la cel aflat in dificultate – altfel s-ar fi salvat singur, nu-i asa? De
aceea orice intentie buna din partea salvatorului devine un act de incapacitare. Asa se face ca
de multe ori salvatorii primesc atat de putina recunostinta.

Primii care au nevoie de ajutorul nostru sunt copii. Copii nostri, copii altora, daca suntem
profesori sau indrumatori. Apoi clientii, pacientii, invataceii sau prietenii. Fiecare dintre noi a
jucat, la un moment dat, rolul de salvator. Este important sa stim cum sa livram celorlalti
solutia, sfatul, suportul, sprijinul, astfel incat sa-i oferim cu adevarat putere. Ajutandu-l sa se
elibereze de problema dar si de sentimentul incapacitatii, astfel incat sa isi deschida inima
pentru recunostinta. De care el are nevoie mai mult decat „ingerul” de serviciu.

Superioritatea salvatorului
E greu sa rezisti sentimentului de superioritate cand crezi ca tu detii solutia vietii cuiva. Dar
asta ar insemna sa ignori faptul ca fara tine persoana este tot timpul in grija Vietii, in grija lui
D-zeu. Si ca fara tine viata va gasi o modalitate de a scoate persoana din impas. Tu poti fi,
pentru moment, un instrument destul de bun. Daca nu, se va gasi altcineva sau altceva. Nu
neglija puterea de imaginatie a Vietii!
Ingamfarea de a crede ca esti mai bun ca altul, ca experienta sau invatatura ta detine secretul
fericirii altuia este platita cu pretul nefericirii celui manipulat si dependet de ajutorul tau.

Poate e greu pentru un parinte, un profesor, un profesionist sa nu se creada mai bun ca o

persoana lipsita de experienta. Dar n-ar trebui ca niste simple calificative sau un bagaj de
cunostinte sa ne confere superioritate. Toate salvarile au legatura cu sufletul unui om. Acolo
se afla energia transformarii vietii. Nu in minte. Mintea doar poate gasi formule de aplicare
concreta a solutiilor sufletului.
Superioritatea face rau atat salvatorului pervertit la trufie morala cat si celui salvat, impins sa
creada ca solutiile lui se afla doa rin mana binfacatorului sau. Reducandu-si astfel
posibilitatile extraordinare oferite de Viata (care are pentru noi mereu un atu sa ne ofere).

Uciderea posibilitatilor
Cand acorzi ajutorul trebuie sa vezi aceasta legatura a persoanei cu Viata insasi, sa-i vezi
posibilitatile de salvare cu si fara tine. Sa-i vezi posibilitatile! Nu neputintele.
O mama mi se plangea odata de fiul ei ce se afla intr-un anturaj dubios. Dorea sa il
salveze cat nu era prea tarziu. Am rugat-o ca inainte de a face orice gest de salvare sa imi
spuna cum vede in prezent viata fiului ei. Un dezastru! a exclamat. Ce vede in viitor?
Catastrofe! Fara sa-si dea seama profetea ce era mai rau pentru el dar pretindea ca il poate
salva de calamitatile date ca sigure, desi nu ii vedea nici o posibilitate de salvare (decat prin
ea), nici o putere de a se extrage singur sau de a putea sa faca in viata si altceva decat sa intre
in probleme.
Cand salvatorul nu vede decat dezastrul in care te afli nu face decat sa te adanceasca si
mai mult in drama. Salvatorul trebuie sa vada reusita, POSIBILITATILE, sa te vada
inconjurat de posibile piste care te duc spre viitoruri materializabile. Este o profetire a
succesului ce se poate realiza chiar daca salvatorul nu mai este acolo. Pentru ca, de fapt, Zana
Buna are treaba si vrea sa invatam sa ne descurcam singuri.
Cand vezi posibilitatile de salvare pentru cineva te vindeci de superioritate, de convingerea
paguboasa ca doar tu detii cheia salvarii si ca fara tine (sfatul, indrumarile, povetele, ocrotirea,
grija, bunurile, banii sau iubirea ta) dezastrul este iminent. Incepi sa vezi ceea ce esti cu
adevarat – doar un pasager care in calatoria sa intinde o mana de ajutor. Cursa este a omului
care are posibilitatea sa te prinda de mana. Daca nu o face ii raman alte posibilitati sa isi
continue cursa. Dar daca te vezi singura lui sansa i-ai ucis POSIBILITATILE.
Cand un parinte ucide posibilitatile copilului sau – prin griji exagerate, prin prognoze
catastrofice – ii creaza matricea ratarii. La nivel energetic si sufletesc copii simt aceasta
ghilotina si se revolta. La suprafata actele lor de rebeliune si nerecunostinta par ilogice. Dar,
de fapt, ei protesteaza impotriva uciderii viitorului lor. Nu a viitorului adus de calea (gresita,
poate) pe care se afla. Ci a Vietii pe care o au in fata, a posibilitatilor ce pornesc din fiinta lor
posibilitati pe care parintele nu le mai vede sau nu le mai gireaza.
O mama imi povestea ca fiuel ei este dependent de substante ilegale pe care le
consuma impreuna cu prietenii sai. Era distrusa. Astrologic, tanarul avea posibilitati
remarcabile de realizare in viata. Ea era total neincrezatoare ca prognoza s-a rputea adeveri.
Dar lasat ca aceasta posibilitate s aexiste in campul copilului ei. Ne-am revazut dupa 5 ani.
Fiul ei era casatorit, licentiat, ave ao afacere si era „curat”. Posibilitatea s-a materializat pentru
ca parintele nu i-a ucis-o.
Uneori este extrem de greu sa te convingi ca mai exista posibilitati de salvare, ca desi
gestul de ajutor iti este respins in ceasul al 12-lea, sa admiti ca viata are propriul ei timp si
propriile variante de succes. Este greu sa vezi drumul salvarii pentru o persoana care pare
absenta in propria viata, neinteresata de implinirea vietii sale. Dar este unul din cele mai
pretioase daruri de vindecare pe care il poti face: s avezi mereu vii si accesibile posibilitatile
de salvare. Astfel creezi pentru acea persoana legaturi puternice cu o alta varinata a vieti sale.
L aun moemnt dat, aceste odgoane o vor trage afara din povestea ei. Daca ajutorul tau drect
nu a putut s-o faca, aceasta legare magica l ao alta varianta a vietii sale, va lucra in timp.

Asa cum am discutat pe marginea articolului despre Legea Vibratiei, orice

intentie/gand/traire/viziune genereaza un camp de influenta. Viziunea posibilitatilor de reusita
va crea matricea succesului. Astfel devenim ursitori benefici si ingeri salvatori fara sa ne
impunem ajutorul in varinata personala.

Mesianismul de profesie
In ultimii ani ne-am aflat sub un bombardament mediatic cu privire la dezastrele incalzirii
globale, cu privire la decaderea morala a oamenilor, la lipsa perspectivelor pentru civilizatia
noastra, referitor la interesele corporatiilor... E clar, trebuie sa fim slavati.
Nici o problema, avem!
Avem autori, indrumatori, invatatori, maestri, propagandisti, traineri, politicieni, moderatori,
analisti, ingeri specializati, fiinte astrale capabile de salvari colective. Toti vor sa ne intinda o
mana de ajutor. Iar cei care au nevoie de sprijin nu trebuie sa ezite sa o prinda si sa fie
recunoscatori pentru asta. Dar daca toti acesti salvatori ne ucid posibilitatile sprijinul lor este
mai mult un bilet spre dependeta, nesiguranta si iluzii. Iar uciderea posibilitatilor incepe cu
convingerea lor ca in ceasul al 12-lea doar ajutorul lor profesionist ne mai poate salva. Ca
suntem pe marginea prapastiei. Chiar daca suntem cu adevarat pe marginea prapastiei, un
salvator adevarat iti va intinde mana dar va accepta ca exista si posibilitati in afara gestului
sau. Si asta se va vedea din seninatatea cu care accepta ca ii respingi sprijinul sau indrumarea.
Daca planeta trebuie cu adevarat salvata, atunci trebuie sa incepem sa vedem pentru ea
variante de salvare – cu si fara noi. Pamantul are propiile lui mecanisme de reglare ce
functioneaza fara sa ne intrebe daca suntem de acord. Dar acordul nostru poate dirija procesul.

Daca omenirea trebuie salvata atunci sa incepem cu noi insine gasind posibilitati de traire a
unei vieti implinite apeland in primul rand, la propiile resorturi, la sufletul si constiinta
noastra.

Daca un semen ne cere sprjinul sa il oferim vazand pentru el posibilitati de salvare si in afara
ajutorului nostru.

Imi aduc aminte de o persoana cu dificultati in relatia conjugala. Am discutat despre

problemele ei si despre posibilele solutii. I se pareau la vremea aceea greu de aplicat. Inca mai
era dispusa sa indure situatia. Ne-am revazut dupa cativa ani si mi-a povestit ca dupa
intalnirea noastra situatia ei conjugala a degenerat intr-un conflict ce a dus la separare. Dar ca
asta le-a dat posibilitatea sa isi analizeze pozitia si greselile. Acum erau din nou impreuna.
Insa in perioada de separare a reanalizat sfaturile din discutia noastra de acum cativa ani si a
inteles sensul acelor indrumari. A ajuns in acelasi punct de succes, dar pe o alta cale, dupa alte
experiente si intr-un alt timp. Si asta si pentru ca in acea energie uriasa a discutiei noastre (ca
intotdeauna cand sufletele se deschid cu onestitate si iubire) posibilitatile au ramas in
constiintele noastre prezente, vii si materializabile.

Concluzie
De fiecare data cand oferim sprijinul sa eliberam persoana ajutata de conditionarile noastre.
Cand intindem o mana de ajutor o facem si pentru noi – ne punem intr-o pozitie de putere. Si
cu atat mai mult trebuie sa onoram pe cel sprijinit, vazand in el puterea de a face fata situatiei,
fie ca ne accepta sau ne respinge sprijinul.
Nimeni nu are nevoie sa fie salvat de nimic. Viata are grija de asta. Viata creaza pretextul
salvarii ajutandu-ne sa ne imbogatim sufletul si sa ne accesam Constiinta.