Închide notiţa

Alexandru Lăpușneanul -
caracterizare
ANGELA IOSIF·LUNI, 4 FEBRUARIE 2019·

Particularitati de caracterizare-Alexandru Lapusneanul

Prima nuvela istorica din literatura romana, ,,Alexandru

Lapusneanul’’ apartine prozei romantice, fiind publicata in perioada
pasoptista, in primul numar al revistei ,,Dacia Literara’’, 1840. Este
inspirata din istoria nationala, potrivit recomandarilor formulate de
Mihail Kogalniceanu in manifestul literar al romantismului romanesc,
articolul-program intitulat ,,INTRODUCTIE’’.

Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care se

inspira din trecutul istoric ( Evul Mediu) in ceea ce priveste tema,
subiectul, personajele si culoarea epocii (mentalitati,
comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj).

,,Alexandru Lapusneanul’’ este personajul principal al nuvelei,

personaj romantic, exceptional, care actioneaza in situatii
exceptionale (scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena
mortii domnitorului otravit). Intruchipeaza tipului domnitorului tiran
si crud. El este construit din contraste, are calitati si defecte
puternice.

In proza romantica, personajul se afla intr o relatie de antiteza, el

fiind construit cu doamna Ruxanda pe tiparul inger-demon.

Naratorul realizeaza un portret fizic al acestuia cu prilejul

discursului de la mitropolie, ocazie oficiala pentru a descrie
vestimentatia specifica epocii, care da culoarea locala ,,Purta
coroana Paleologilor, si peste dulama poloneza de catifea stacosie,
avea cabanita turceasca’’.
Portretul moral este realizat, in mod direct de narator, prin
epitete ,,nenorocitul domn’’, ,,desantata cuvantare’’, sau prin
indicarea ipostazelor personajului ,,voda’’, ,,domnul’’, ,, tiranul’’, ,,
bolnavul’’. Sunt folosite epitete si in caracterizarea realizata de alte
personaje :,,crud si cumplit este omul acesta’’ (Mitropolitul Teofan)
si in autocaracterizare ,,Nu as fi un nătărău de frunte, când m-aș
crede in tine?’’ (replica adresata vornicului Motoc).

Portretul moral este dominant si reiese din caracterizarea

indirecta prin fapte, ce evidentiaza in maniera romantica cruzimea
personajului si hotararea sa, puse in practica prin guvernarea cu
ajutorul terorii, prin lichidarea posibilelor opozitii (incendierea
cetatilor, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor
boieresti, uciderea si schingiuirea unor boieri), culminand cu
uciderea celor 47 de boieri la ospat.

Gradarea scenelor din capitolul al treilea dezvaluie magistral

complexitatea portretului moral al tiranului, care pune in aplicare un
plan diabolic. Inteligent il atrage pe Motoc, dar si pe boieri pentru a-i
ucide. Abil, disimulat, se foloseste de momentul slujbei religioase, de
vestimentatia si de coroana domneasca (,,in ziua aceea era
imbracat cu toata pompa domneasca’’), de citate biblice presarate
intr-un discurs mincinos, dar persuasiv (,,bate-voi pastorul, si se vor
imprastia oile’’). Crud, ordona soldatiilor uciderea celor 47 de boieri,
apoi alcatuieste el insusi piramida din capete, pe care o arata cu
satisfactie doamnei. Rade in timpul masacrului. Pe Motoc il da cu
sange rece multimii revoltate, spunand ca face un act de dreptate.
Diplomat, bun cunoscator al psihologiei umane, inteligent, reuseste
sa manipuleze masele si boierii ori face promisiuni linistitoare pentru
ceilalti (Motoc, doamna Ruxanda), aparenta sub care se ascunde un
plan de razbunare.

Elemente de caracterizare indirecta prin limbajul

personajului se desprind din replicile percutante, doua dintre ele
figurand ca motto al capitolelor I si al IV-lea. Raspunsul dat
boierilor ,,Daca voi nu ma vreti, eu va vreu... si daca voi nu ma
iubiti, eu va iubesc pe voi si voi merge ori cu voia , ori fara voia
voastra’’ , a devenit o emblema a personajului care se autodefineste
prin vointa puternica. Amenintarea ,,De ma voi scula, pre multi am
sa popesc si eu’’, reda abuziv dorinta de razbunare a celui cazut.

Orgoliul este exprimat in prima replica rostita – ,,Am auzit de

bantuielile tarii, si am venit sa o mantui.’’ Abilitatea politica a
personajului este concentrata in celebrul raspuns despre multimea
revoltata ,,Prosti, dar multi!,,.

Intr-o nuvela istorica, in care conflictul este lupta pentru putere intre
domnitor si boier, caracterul sangeros al actiunilor lui Alexandru
Lapusneanul pentru impunerea autoritatii domnesti se raporteaza
veridic la realitatile social-politice din Moldova secolului al XVI-a.
Dorinta de razbunare si cruzimea fata de boieri este motivata
psihologic de tradarea acestora in prima sa domnie.

Potrivit esteticii romantice, portretul tiranului se contureaza din

lumini si din umbre si in antiteza cu alte personaje cruzimea lui cu
blandetea doamnei Ruxanda, hotararea lui cu lasitatea lui Motoc.
Definitoriu pentru un personaj romantic este caracterul exceptional
al faptelor si al insusirilor sale, hotararea exprimata in celebra
afirmatie ,,Daca voi nu ma vreti, eu va vreu...’’ si cruzimea malefica
in scena uciderii celor 47 de boieri. Monumentalitatea, forta de a-si
duce planurile la bun sfarsit, indiferent de mijloace, spectaculosul
actiunilor, concizia replicilor fac din protagonistul nuvelei careia ii da
titlul, ,,Alexandru Lapusneanul’’, un personaj memorabil.