Frustrarea – dezvoltarea unei altfel de perceptii prin puterea exemplului

Gestionarea emoțiilor negative reprezintă o activitare foarte comună în experiența noastră

de zi cu zi.  Frustrarea, care este o reacție la stresul căruia ne supunem zilnic, de la mici
inconveniente, până la obstacole mari care stau în calea atingerii obiectivelor pe care ni le
propunem este o emoție pe care o simțim adesea majoritatea dintre noi.
Șoferul din făța ta conduce prost. Persoană cu care vorbești nu te ascultă. Șeful te trage la
răspundere pentru ceva ce nu a fost responsabilitatea ta. Toate aceste situații pot fi depășite cu
mai puțin disconfort, dacă înțelegem de ce ne provoacă frustrare și cum putem să influențăm
reacția pe care o avem față de ele.
De multe ori, însă, frustrarea este chiar utilă. Ea ne da imboldul necesar să învățăm să
gestionăm emoțiile negative, să le stăpânim și apoi să facem schimbările necesare în viață
noastră. Însă, atunci când ea se transformă în furie, iritabilitate, agresivitate, demotivare, depresie,
nu mai avem control asupra reacțiilor noastre și frustrarea devine distructivă.
Frustrarea apare atunci când rezultatele obținute sunt diferite decât cele pe care le dorim
sau așteptăm. Fiecare dintre noi are o perspectiva despre cum “ar trebui” să fie viață. Când acest
„trebuie” nu se întâmplă și ne lovim de obstacolele realității, ne frustrăm. De cele mai multe
ori, nu putem controla acești factori externi doar pentru că ne dorim acest lucru sau pentru că noi
considerăm că “așa ar trebui” să fie.

 Să luăm câteva exemple de situații frustrante:

Una dintre cele mai frustrante situații este traficul. Ne dorim să nu mai pierdem atât de mult
timp în trafic și să ne putem deplasa cu rapiditate dintr-un punct în altul. Dar dorința nu înseamnă
realitate. Traficul pur și simplu se întâmplă, că multe alte situații care efectiv fac parte din
normalitatea vieții noastre de zi cu zi.
Dacă în fiecare zi porniți de acasă cu gândul – “Sper că azi să nu fie trafic” – întrebați-va cât
de realistă este această așteptare. De câte ori a fost trafic și care sunt șansele că azi să fie la fel ?
În baza experienței trecute, în fiecare zi e trafic.
Dacă va bazați pe dorința și nu pe realitate, s-ar putea să porniți mai târziu de acasă, să întârziați
la job, să trebuiască să stați peste program că să recuperați, adăugând și mai multe motive de
frustrare pe lungă lista deja existentă.
În exemplul cu traficul putem identifica două “motive” de frustrare:
1.       Vă frustrează faptul că întârziați frecvent din cauza aglomerației. Într-adevăr, traficul nu îl
puteți controla, dar puteți controla ora la care porniți de acasă pentru a nu întârzia. Când sunteți
tentați să afirmați „Nu e vină mea că am întârziat, a fost din cauza traficului.” , gândiți-vă de două
ori înainte.
2.      Vă frustrează faptul că stați prea mult în mijloacele de transport, timp în care ați putea face
altceva. Cum spuneam și mai sus, traficul nu îl puteți controla, dar puteți folosi timpul petrecut în
 mășină sau în autobuz într-un mod constructiv. Puteți asculta/ citi o carte, puteți considera că este
timpul pe care îl petreceți voi cu voi, meditând și analizând ziua ce a trecut, etc.
Când acceptăm realitatea ne este mai ușor să facem făță frustrării într-un mod sănătos.
Acceptarea situațiilor din afară controlului nostru, așa cum sunt ele, reprezintă unul dintre
secretele evitării frustrării. Odată ajunși aici, putem găși metode alternative de a rezolva
problemele apărute și de a ne folosi timpul în mod util, însă doar după ce am renunțat la nevoia
de control asupra circumstanțelor incontrolabile.
Una dintre metodele cele mai cunoscute de eliberare a frustrării , ca emoție negativă, este
să discuți despre problema sau cauza frustrării. Un studiu din 2002, de la Universitatea Iowa a
scos la iveală faptul că această metodă nu funcționează și că ventilarea emoțională în cazul
frustrării are același efect precum benzină asupra unui incendiu.
În schimb, a analiză ceea ce simți, poate fi de ajutor. Odată ce începem să ne analizăm
emoțiile, ne defocusam de pe situația care ne-a provocat frustrare și scurt-circuitam reacția de
frustrare. Deci, în loc să povestiți cuiva ce s-a întâmplat, lucru care va alimenta frustrarea, prin
retrăirea experienței avute, încercați să va etichetați toate stările și să va întrebați de ce ați
reacționat în manieră în care ați făcut-o.
 
 Ce funcționează în gestionarea emoțiilor negative, precum frustrarea?
1.      Respirația lentă, din abdomen, s-a demostrat că relaxează corpul și mintea. De asemenea, s-au
studiat mai multe specii de animale și s-a observat faptul că animalele care respiră cel mai lent,
sunt și cele care trăiesc cel mai mult. În timpul respirației, puteți să vă focusati pe imagini care vă
fac fericiți și vă relaxează. De exemplu, locul în care vă place cel mai mult să fiți.
2.      Exercițiile fizice, pentru că așa eliberați endorfine, care va fac mai fericiți.
3.      Vizionarea unui clip amuzant care vă va face să râdeți. Râsul, la fel că și exercițiile fizice,
eliberează endorfine. E ca un medicament pentru emoțiile negative.
4.      Realizarea unei activități creative – Studiile spun că frustrarea oferă un impuls creativ. Dacă va
place să creați orice fel de artă sau dacă aveți o problema care necesită o gândire creativă, sub
frustrare aveți șanse mari să gășiți soluții bune.
5.      Schimbarea modului în care gândim prin dezvoltarea de obiceiuri sănătoase.
Ce înseamnă mai exact obiceiuri sănătoase? În primul rând, nu te aștepta să îți schimbi
viață în câteva săptămâni pentru că din  păcate nu funcționează așa. Existența noastră este
rezultatul obiceiurilor pe care le adoptăm. Ce condiție fizică avem, cât de fericiți suntem, cât
succes profesional avem, toate acestea sunt rezultatele obiceiurilor noastre. Ceea ce facem în mod
constant formează persoană care suntem, principiile după care ne ghidăm și imaginea exterioară
pe care o proiectăm. După cum spunea și Aristotel în mai multe capitole din Etică nicomahică:
“Suntem ceea ce facem zi de zi. Excelență nu este un act singular, ci un obicei”.
Charles Duhigg a creat un sistem numit “bucla obiceiurilor”, care conține trei elemente:
1. Indiciul – ceva care să-ți amintească să faci acțiunea
2. Rutină – acțiunea pe care doreșți să o transformi în obicei
3. Recompensă – beneficul pe care îl câștigi că urmare a acțiunii
Fiecare obicei, bun sau rău, urmărește acest algoritm. Spre exemplu, să spunem că îți
doreșți să citeșți mai mult.
1. În primul rând, ai nevoie de un indiciu. Lasă cartea lângă telecomanda de la televizor, lângă
mouse-ul laptop-ului, lângă cadă de baie, sau oriunde altundeva îți petreci timpul liber. Astfel vei
vedea cartea și îți vei aminti să citeșți atunci când ai un moment de relaxare.
2. Apoi urmează rutină: Petreci jumătate de ora citind. Această este partea care va deveni
automată după suficiente repetări.
3.  În final, ai nevoie de o recompensă pentru comportament. Acesta este elementul cheie al
procesului, deoarece stimulează dorința de a repetă acțiunea. Deci uită-te la televizor, joacă-te pe
calculator, sau fă o baie relaxantă. Orice te-ar putea ajută să te simți bine față de acțiunea făcută
și ți-ar reprograma creierul să vrei să o repeți.
Oamenii nu devin frustrați de la evenimente, ci de la convingerile pe care le au. Noi
atribuim o semnificație, o valoare evenimentelor, ceea ce ne provoacă supărarea, frustrarea, frică,
etc.
Eșți blocat în trafic și asta te enervează, da? NU! Traficul “ni se întâmplă” tuturor, însă tu
crezi că nu “ar trebui” să ți se întâmple ție. Iar lucrul care îți provoacă emoția negativă este exact
acest “nu ar trebui”. Înțelegând cum va supărați singuri prin gândurile pe care le aveți, puteți
diminua impactul negativ al acestora.
Că să înțelegeți mai bine, haideți să analizăm o situație în care o persoană întâmpina mai
multe probleme pe care e nevoie să le rezolve.
Pentru a modifică felul în care ne raportăm la o situație, este necesar să identificăm 4
variabile: ABCD.
A – adversitatea – Problemele care disturbă mersul lin al vieții.
B – convingerea: „Nu ar trebui să am atâtea probleme și situații neprevăzute. Viață ar trebui să fie
mai ușoară.”
C – consecințele – Frustrare, furie, supărare.
D – disputarea convingerilor – „Mi-aș dori că viață să fie ușoară, dar doar pentru că vreau asta,
nu înseamnă că se va și întâmplă. Nu-mi place când trebuie să mă confrunt cu situații dificile, dar
s-au întâmplat în trecut și se vor întâmplă din nou. Sunt neplăcute, dar pot să le fac făță.”
După cum se vede, secretul este modificarea convingerii (B) dintr-una irațională “viață ar
trebui să fie ușoară” în una mai rezonabilă (D) “Mi-a dori că viață să fie ușoară, însă uneori mă
confrunt cu probleme și situații neplăcute pe care nu le pot controla”.
Schimbarea acestor convingeri nu va modifică totul imediat. Că orice alt obicei benefic, necesită
perseverență și exercițiu. Atunci când începem să ne analizăm credințele, vom observă că
așteptările noastre diferă de multe ori de realitate și că sunt, prin urmare, iraționale. Cu puțîn efort
și conștientizare, aceste așteptări vor începe să se schimbe.
 În concluzie, nu putem elimina frustrarea, dar o putem minimiza. În ciuda tuturor
eforturilor depuse, se vor întâmplă lucruri neplăcute, vom întâlni zilnic obstacole și
inconveniente. Nu putem schimba asta, dar putem schimba modul în care le permitem să ne
afecteze și modul în care reacționăm la ele.