Sunteți pe pagina 1din 13

CUPRINS

CULTURA DETERMINANTA MAJORA A COMPORTAMENTULUI


CONSUMATORULUI EUROPEAN.........................................................................................3

1. CULTURA MATERIALĂ..................................................................................................4

2. LIMBA ȘI LIMBAJUL.......................................................................................................4

3. INSTITUȚIILE ȘI NORMELE SOCIALE.........................................................................4

4. GRUPURILE DE APARTENENȚA..................................................................................5

5. RELIGIA.............................................................................................................................5

6. SISTEMUL DE VALORI ȘI ATITUDINI.........................................................................6

7. EDUCAȚIA.........................................................................................................................7

INFLUENȚA FACTORILOR CULTURALI DE INFLUENȚĂ A CONSUMATORILOR....8

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................13
Alături de factorii economico-sociali, personali și psihologici, asupra
comportamentului cosumatorului își exercită influență, în cea mai mare măsură, factorii
culturali.

Cultură este căpătată de la o generație la altă, deci se învață și se transmite pe cale


socială, ea stand la originea dorințelor și a comportamentului personal. Cultură se
concretizează într-un set de elemente cuprinzând : cultură materială, limba, religia, sistemul
de valori și atitudini, obiceiurile, estetică, organizarea socială, educația.

Mediul cultural este format din ansamblul elementelor ce privesc sistemul de valori,
obiceiurile, tradițiile, credințele și normele care guvernează statutul oamenilor în societate.
Elementele mediului cultural intervin uneori cu rol decisiv în delimitarea segementelor de
piață, în conturarea unei anumite tipologii a cumpărătorilor. Mediul cultural contribuie, în
același timp, la exprimarea exigenței unei anumite piețe, ceea ce condiționează atât felul
produselor și manieră distribuirii lor, cât și a conținutului și formă comunicațiilor
întreprinderii cu piață, ale mesajelor transmise pieței.
În prezent în Uninunea Europeană se promovează cooperarea culturală între statele
membre, sprijinand acțiunea acestora pe trei planuri :
ameliorarea cunoașterii și difuzării culturii și istoriei popoarelor europene, precum și
conservarea patrimonului cultural european ;
promovarea schimburilor culturale relaizate în scopuri necomerciale ;
încurajarea creațiilor artistice și literare, inclusive în sectorul audiovisual.
Astfel au fost adoptate numeroase programe culturale comunitare cum ar fi:
KALEIDOSCOPE 2000, RAPHAEL, ARIANE, CAPITALE EUROPENE ALE LUMII.
În prezent dintr-o analiză din interiorul spațiului european, s-a remarcat o mare
diversitate culturală europeană. Potrivit unor opinii există aria culturală nordică și aria
culturală mediteraneană. Cea nordică pune preț pe muncă, pe efortul susținut, pe timpul
economic, pe educație științifică. Cea mediteraneană pune accent pe viață de grup.
În prezent, în cadrul spațiului comunitar se observă două tendințe :
- o tendința către omogenizare, prin răspândirea modelului cultural nordic. Un rezultat
al acestei tendințe îl reprezintă și constituirea unei « euroelite », încă minoritară, dar mare
consumatoare, avidă, mai ales de produse tehnologice și servicii.

2
- o tendința către reechilibrul mediteranean prin îmbinarea modurilor de viață nordic și
sudic, fiecare lăsându-se câștigat printr-un sistem de gândire și acțiune aparținând celelalte
sfere culturale. Cultura este formată din șapte elemente : cultura materială, limbă și limbaj,
instituțiile si normele sociale, grupurile de apartenență, religia, sistemul de valori și atitudini,
educația.

1. CULTURA MATERIALĂ

Prin cele două părți ale sale – tehnologia și economia – afectează nivelul cererii,
calitatea și tipul produsului cerut, propietătile funcționale ale bunurilor solicitate, precum și
distribuția lor. în prima parte sunt vizate tehnologiile folosite la crearea bunurilor materiale,
precum și nivelul de cultură tehnică deținut de oameni în cadrul unei societăți. Cea de-a două
partea a culturii materiale – economia- se reflectă în modul în care oamenii își angajează
capacitățile lor și veniturile obținute.

2. LIMBA ȘI LIMBAJUL

Unul dintre fundamentele democrației în cadrul Uniunii Europene îl constitue


respectarea limbilor naționale că mijloc de comunicare și implicit că element al culturii.
Absența unei limbi comune constitue un obstacol cultural deosebit pentru firmele ce-și propun
să acționeze pe această piață. Trei dintre limbile vorbite în cadrul spațiului comunitar negleza,
franceză și germană, au cea mai largă răspândire, fiin decalarate drept limbile oficiale ale
instituțiilor Uniunii Europene.

3. INSTITUȚIILE ȘI NORMELE SOCIALE

Circumscriu – alături de stat și justiție – familia, religia sau educația, care creează și
pun în circulație valori, ce se exprimă în cadrul vieții concrete din societate, inclusiv în cadrul
procesului de vânzare - cumpărare.
Familia reprezintă cel dintâi factor de integrare în societate, menit să ofere individului «
bagajul cultural » pe care acesta va trebui să și-l însușească pentru a se integra în societate.
Obiceiurile de consum sunt influențate într-o mai mare sau mai mică măsură de către familie,
în raport de funcțiile ce revin acesteia – tradiționale sau moderne, cu un rol mai redus, prin
implicarea altor grupuri și instirutii sociale.

3
În general, în Europa coexistă patru sisteme familiale diferite : valorile dominante în
legăturile dintre părinți și copii pot fi de tip liberal sau autoritar, iar valorile relațiilor dintre
frați pot fi de tip egalitar sau nonegalitar. Prin prisma acestor sisteme familiale se pot defini
tipuri de afinități culturale transnaționale, susceptubile a ilustra o segmentare a pieței
europene.

4. GRUPURILE DE APARTENENȚA

Fiecare individ aparține unor anumite grupuri – începând cu familia, prietenii, vecinii și
colegii de muncă și continuând cu organizațiile profesioanle, confesionale, sau de alte interese
- , care îi conferă diverse roluri asociate de comportamente specifice. Grupurile respective
exercită o importantă influență asupra obiceiurilor de consum, mai ales în societățile
dezvoltate și cu un grad ridicat de urbanizare - specifice majorității țărilor comunitare - , cu
deosebire pentru produsele al căror consum este vizibil și contribuie la crearea unei imagini
personale compatibile cu cea a grupului de apartenența ; în cazul celorlalte societăți, cele mai
importante astfel de grupuri rămân familia, biserica și prietenii apropiați.

Alături de gruparea populației la nivel de familie și pe grupuri de apartenența, există și


alte modalități de organizare socială a acesteia, care prezintă interes pentru întreprinzători,
cum sunt cele pe clasele sociale, la nivelul unor grupuri bazate pe vârstă sau prin prisma
rolului atribuit femeii în economie.
Clasele sociale « sunt diviziuni relativ permanente și ordonate ale unei societăți, ale
căror membri au valori, interese și comportamente similare » conform lui Kotler. Clasele
sociale au o mare importantă în formarea comportamentului consumatorului.

5. RELIGIA

Religia are un impact major asupra sistemelor de valori ale diferitelor culturi. Ea
exercită o influență considerabilă asupra concepției despre viață, asupra standardelor morale
și a tabuurilor, asupra obiceiurilor. Astfel, firmele care se orientează spre Piață Unică
Europeană trebuie să fie sensibile la diferențele religioase dintre țările comunitare și chiar din
cadrul acestora sis a facă adaptările ce se impugn corespunzător diferitelor segmente de
credincioși.
În marea Casă a Europei, alături de zoon politicon, de homo scientificus şi de homo
economicus, care îşi derulează existenţa între cifre şi calcule matematice, îşi revendică locul şi

4
homo religiosus, ale cărui speranţe şi năzuinţe trec dincolo de fruntariile lumii vizibile.
Jacques Delors, prin anii '90, pe când era preşedinte al Comisiei Europene a iniţiat un
program intitulat: "Un suflet pentru Europa".
Între timp programul nu mai există că atare. Atribuţiile acestuia s-au redus la un birou
în cadrul secretariatului Comisiei. Ceea ce a rămas este o lozincă simplă şi percutantă care
poate sună contextual, fie că dorinţă, fie că exprimare retorică. Cu alte cuvinte, are Europa un
suflet? Şi dacă da, care este identitatea acestuia ? Iniţiativa menţionării în Constituţia
europeană a noţiunii Dumnezeu sau a rădăcinilor creştine ale Europei a fost intîmpinată cu un
refuz majoritar din partea edililor europeni, problema rămânând încă la stadiul
interminabilelor dezbateri.
Europa s-a fundamentat pe suportul valorilor creştine care au modelat veacuri la rînd
etosul cultural al acesteia. Istoria Europei confirmă faptul că rădăcinile comune ale valorilor
spiritual religioase împărtăşite pe ansamblul continentului sunt legate de misiunea
evanghelizatoare a Bisericii, a creştinismului prin excelenţă, fără a nega desigur aportul
culturii iudaice şi islamice.
Astfel, pentru "a da o identitate sufletului Europei" nu este suficientă afilierea la acestă
structură, deschiderea frontierelor şi libera circulaţie a mărfurilor şi persoanelor şi nici a
efectua tranziţia de la o piaţă unică spre o uniune politică, ci şi de o afirmare a valorilor
religioase şi culturale exprimate de religia creştină, care este religia majorităţii cetăţenilor
Europei.

6. SISTEMUL DE VALORI ȘI ATITUDINI 

Sistemul de valori și atitudini al fiecărei culturi din cadrul spațiului comunitar are
implicațîi majore pentru activitatea de marketing.
Atitudinile variate ale oamenilor legate de religie, politică, îmbrăcăminte, muzică,
alimente sunt determinate în evaluările relativ consistente ale acestora, de sentimentele și
preferințele lor față de subiectul în cauza.
Obiceiurile de consum. Diferențele dintre obiceiurile de consum ale populației
diferitelor țări sunt marcate de tradițîi etnice, culturale sau religioase. Întreprinzătorii trebuie
să cunoască factorii formativi ai diferitelor obiceiuri de consum și modul lor de interacțiune,
distribuția de frecvența a obiceiurilor de consum în masă cumpărătorilor potențiali,
intensitatea lor de manifestare și legătură pe care o au depreinderile de cumpărare.

5
Estetică  constituie o componentă a culturii referitoare la artele plastice, muzică, teatru,
pictură, dar și la concepțiile privind frumusețea, elegantă, bunul gust exprimat în stil,
semnificațiile simbolice. Elementele esteticii îi ajută pe consumatori să-și definească
identitatea națională și relațiile din interiorul contextului cultural.

7. EDUCAȚIA 
Educația apare în societatea modernă că fiind un proces de transmitee – în principal în
familie și prin instituțiile de învățământ – de cunostine, idei și atitudini. În cadrul acestu
proces amplu se urmărește transmiterea culturii și a tradițiilor existente către o nouă generație,
precum promovarea progreselor culturale. Deși sisteme educaționale sin cadrul țărilor
membre ale Uniunii Europene sunt, în principiu, asemănătoare prin faptul că pun un accent
ridicat pe acumularea de cunoștințe, totuși, sistemele respective diferă în prezent de la o țară
la altă prin mărimea bugetului consacrat acestei activități, prin raportul dintre stat și biserica
în procesul educațional, partea sectorului public și a celui privat, vârstele de intrate în
diferitele cicluri, conținutul programelor, derularea în timp a procesului de invatatmant
Un raport realizat de Comisia Europeană pe probleme legate de sistemul de
învățământ din UE, scoate la iveală cifre dezastruoase în dreptul României.
Astfel, peste jumătate din populația României, mai exact 53,5 la sută, are dificultăți de
înțelegere și interpretare a ceea ce citește, țară noastră fiind pe primul loc în ce privește
rezultatele negative la acest capitol.

Conform cifrelor din raport, din anul 2000 și până în prezent, statele membre au
înregistrat progrese constante, dar slabe, în îmbunătățirea sistemului de învățămînt. Indicatorii
în baza cărora s-au tras concluziile sînt absolvirea de studii universitare, renunțarea timpurie
la școală (s-a luat în considerare populația între 18 și 24 de ani), nivelul de înțelegere și
interpretare a textelor citite, numărul absolvenților de matematică, știință și tehnologie,
precum și participarea adulților la activități de învățare pe parcursul vieții.
La nivelul anului 2008, alt stat membru cu un nivel scăzut de înțelegere a textelor
lecturate este Bulgaria, cu 51,1 din populație avînd probleme la acest capitol, în timp ce
performerii sunt Finlanda, Irlanda și Estonia, în care procentul celor care nu pot înțelege și
interpreta ceea ce citesc este situat între 4,8 și 14 la sută. La nivelul întregii Uniuni Europene,
procentul populației cu probleme de înțelegere a crescut de la 21 la sută, în 2000, la 24 la sută,
în 2008. România înregistrează performanțe scăzute și în privința participării adulților la
cursuri de învățare permanente, fiind pe poziția secundă la acest capitol, după Bulgaria.

6
Rezultate bune la acest indicator sînt în Suedia, Danemarca și Marea Britanie. În UE,
media adulților care recurg la învățare activă de-alungul vieții este, în prezent, de 9,7 la sută,
în creștere de la 7,1 la sută în 2000.
Ultimul criteriu luat în considerare în acest raport al Comisiei Europene s-a referit la
numărul de absolvenți de matematică, știință și tehnologie, remarcându-se o apreciere de 29 la
sută la nivelul UE, în 2008, față de 2000. Performanțe deosebite au fost înregistrate în
Polonia, în timp ce Belgia și Slovenia au avut rezultate scăzute din acest punct de vedere.

INFLUENȚA FACTORILOR CULTURALI DE INFLUENȚĂ A


CONSUMATORILOR

Comportamentul consumatorului în general, este influențat de factori culturali, sociali


și personali. Dintre aceștia , cei culturali exercită cea mai largă influență, determinând
fundamental dorințele și nevoile unei persoane. Fiecare cultură este alcătuită din subculturi
care conferă o identitate specifică membrilor acesteia.
Marketingul multicultural s-a dezvoltat în urmă unor cercetări repetate, care au reliefat
faptul că diferitele nișe entice și demografice răspund diferit și nu întotdeauna favorabil
aceluași tip de publicitate.
Valorile culturale reprezintă credințele acceptate de majoritatea indivizilor,
determinând ceea ce este dezirabil într-o societate. Acestea au fost clasificate în trei mari
categorii, fiecare dintre acestea incluzând o serie de valori culturale specifice:

· valori ce privesc relația cu cei din jur;


· valori ce privesc relația cu mediul înconjurător;
· valori orientate din interior.
1) În ceea ce privește RELAȚIA CU CEI DIN JUR, aici se regăsesc valorile care se
referă la modul în care indivizii și grupurile interacționează astfel încât comportamentul lor să
fie acceptat cultural. Impactul acestor interacțiuni asupra practicii de marketing este unul
major, de exemplu într-o societate colectivistă, consumatorii vor ține cont de părerile celor din
jur atunci când iau o decizie de cumpărare și nu vor răspunde pozitiv la mesajele publicitare
ce fac apel la individualism. Cosumatorii aparțînând unor culture diferite din acest punct de
vedere, vor reacționa diferit la o serie de activități de marketing care vizează restaurantele de
tip fast-food, produsele străine sau cele de lux, produsele noi sau mesajele folosite.

7
Individualismul este puternic corelat cu dezvoltarea economică cât și cu latitudinea
ridicată. Țările cu un climat moderat sau rece tind spre individualism, în schimb, cele care au
un climat cald tind spre colectivism. Un studiu longitudinal realizat de Hofstede sugerează că
țările mai dezvoltate sunt individualiste, iar pe măsură ce o țară se dezvoltă, cetățenii săi
având un acces mai mare la resurse, își permit mai multă intimitate și independența, această
tinde să devină mai individualistă.
Același studiu a scos în evidență că cea mai individualistă țară din spațial European
este Marea Britanie. Din acest punct de vedere, România este o țară în care cultură se situează
între individualism și colectivism, o cultură hibridă ce este asociată cu o încredere redusă în
semeni. Că o posibilă consecință a perioadei comuniste, când oamenii nu puteau avea
încredere în alțîi de teamă securității, românii se orientează către relațiile familiale, incluzând
aici și rudele mai mult sau mai puțîn îndepărtate.
Aceste generalizări trebuie făcute cu atenție, întrucât s-a observat că în general chiar și
în țările colectiviste, generațiile tinere tind să devină mai individualiste.
Din alt punct de vedere, tinerețea și bătrânețea sunt valori care determina cărei
caegorii de vârstă îi sunt atribuite prestigiul și rolurile dominante în societate, aici existând
societăți care se orientează spre tinerețe și societăți care valorizează înțelepciunea dobândită o
dată cu vârstă. În ceea ce privește atitudinea față de copii, țări precum Franța, Grecia,
Potrugalia consideră că aceștia întregesc familia, în timp ce nordicii precum cei din Norvegia
Suedia, Olanda, Marea Britanie și Danemarca nu sunt de acceeasi părere. Rolul copiilor în
adoptarea deciziei de cumpărare a produselor care le sunt destinate sau care se adresează
familiei este influențat de această valoare și are implicații majore asupra proiectării unei
campanii publicitare.
Familia este o celulă de baza în orice societate, dar percepția asupra ei diferă în funcție
de obligațiile pe care membrii le au unii față de alțîi. De exemplu într-o familie nucleară,
responsabilitățile sunt asumate doar pentru membrii foarte apropiați ai familiei – părinți și
copii, și se reduce în momentul în care unii membrii formează la rândul lor alte noi familii,
așa cum în spațial European se întâmplă spre exemplu în Marea Britanie. În multe alte culturi
rolul familiei este mult mai mare, familia extinzându-se și la bunici, unchi și alte rude mai
îndepărtate – familie extinsă. Populaţiile est europene par să fie caracterizate, istoric vorbind,
de un sistem de gospodărie lărgită; femeie şi bărbaţii se căsătoreau tineri, de obicei cuplul
tânăr stătea în gospodărie cu părinţii unuia dintre soţi și, după o vreme, o gospodărie cu multe
cupluri se despărţea eventual în mai multe gospodării de sine stătătoare.

8
O comunicare a Comisiei Europene abordează problema concilieriii vieții profesionale
cu cea de familie, mai ales în cazul femeilor. Țările care au politici orientate către familie sunt
și mai performanțe din punct de vedere economic și au șomaj redus. În România au loc
campanii de informare pe această tema.

Comisia a adoptat pe 10 mai o comunicare cu tema „Promovarea solidarității între


generații” pentru a ajută statele membre să facă față problemei demografice. Comunicarea
analizează felul în care europenii pot dobândi un echilibru între viață profesională și cea de
familie. Această analizează deopotrivă modalitile optime de susținere a familiilor în a putea
avea câți copii își doresc – rată foarte scăzută a natalității reprezintă deja un motiv de
îngrijorare pentru multe dintre statele membre și studiile continuă să arate că europenii își
doresc mai mulți copii.
“Din ce în ce mai mulți bărbați, dar în special femeile europene încă au dificultăți în a
alege între viață de familie și o carieră de succes. Trebuie să creăm condiții pentru că oamenii
să le poată avea pe amandoua”, afirmă Vladimir Spidla, Comisarul pentru ocupare, afaceri
sociale și șanse egale. Acesta a adăugat faptul că “femeile încă trebuie să preia cea mai mare
parte a responsabilităților privind creșterea și ingrijrea copiilor, deci, dacă nu vom lupta
pentru egalitatea între sexe și pentru șanse egale, rată natalității va continuă să scadă, Europa
nu își va putea satisface nevoile privind forță de muncă și nici nu va îndeplini obiectivele sale
de prosperitate și nediscriminare.”
Conținutul comunicării evidențiază diferențele dintre politicile naționale și domeniile
în care statele membre ar putea să învețe unul din experiență altora, în special cu ajutorul
Alianței Europene pentru Familie, după cum s-a cerut în cadrul sesiunii de primăvară a
Consiliului European desfășurat în martie.
Pentru a susține europenii în a-și găși echilibrul între muncă și viață de familie,
comunicarea evidențiază trei domenii în care statele membre, parteneri sociali și societatea
civilă, împreună cu UE, ar putea juca un rol extrem de important:
- Susținere financiară pentru a putea face față costurilor creșterii copiilor:
- Calitatea serviciilor privind asistență copiilor și a persoanelor în vârstă:
- Program de lucru flexibil, adecvat privind atât orele de lucru cât și concediile.
Comunicarea aduce totodată în discuție diferențele dintre statele membre în a raporta
nevoi diferite privind întreținerea familiei. De exemplu, cercetările arată faptul că sumele
alocate îngrijirii copiilor diferă de la 8% în Germania, 2% în Republica Cehă, până la 36% în
Olanda și 22% în Elveția.

9
Este evident faptul că țările cu politici care favorizează familia prin accesul liber la
piață muncii, prin concediul de îngrijire a copilului acordat deopotrivă femeilor și bărbaților,
au o rată a natalității mai ridicată și mai multe femei angrenate în câmpul muncii. De
asemenea, ele figurează printre cele mai performanțe țări, în privința ofertei de locuri de
muncă dar și în privința creșterii economice.
Stabilirea unor premise pentru că europenii să beneficieze de condiții adecvate atât
pentru creșterea și îngrijirea copiilor cât și pentru dobândirea unei cariere de succes reprezintă
principalul obiectiv al Strategiei Lisabona, strategia UE pentru dezvoltare și locuri de muncă.
În România, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați
(ANES) are o Strategie Națională pentru Egalitatea de Șanse, pentru perioada 2006-2009. În
planul de implementare al acestei strategii, pentru anul 2007 este prevăzută "încurajarea
taților de a se implică în creșterea și ingijirea copiilor, inclusiv prin solicitarea de concedii
paternale și parentale". Anual, ANES își mai propune să informeze în privința protecției
maternității la locul de muncă.
Din păcate, nici strategia și nici planul de implementare nu menționează măsuri
concrete. Reprezentanții ANES au declarat pentru EurActiv.ro că acțiunile au în vedere mai
ales sensibilizarea și informarea publicului prin afișe, pliante și broșuri. De asemenea, Agenția
are o campanie pentru susținerea implicării femeilor în politică
Caracterul masculin sau feminin este o dimensiune culturală ce evidențiază cine
exercită controlul într-o societate asupra deciziilor de cumpărare, având implicații majore în
marketing și permițând oamenilor de marketing să identifice rolul celor doi soți în adoptarea
deciziilor de cumpărare. În ultimul timp, se poate observă, chiar la nivel mondial că rolul
femeii a suferit schimbări majore creând oportunități dar și o serie de probleme pentru
marketing.
O altă valoare importantă în cadrul diferitelor culture este competiția / cooperarea,
referindu-se la modul în care indivizii obțîn succesul (dominându-i pe cei din jur sau
cooperând cu aceștia). Orientarea consumatorului spre o extremă sau altă este reflectată de
reacția pe care aceștia o au față de publicitatea comparative, care spre exemplu în spațial
European nu este acceptată în Germania sau Spania însă în Marea Britanie da.
În ceea ce privește diversitatea sau uniformitatea, culture care valorizează diversitatea
cum sunt cele din Olanda, Belgia, acceptă cu ușurință comportamente și atitudini diferite,
fiind mai deschise spre noutate în ceea ce privește vestimentația, produsele și serviciile noi,
mijloacele de informare sau formatul mesajelor publicitare. La polul opus culturile care

10
valorizează uniformitatea ( Germania, Franța ) sunt mult mai rigide în privința atitudinilor,
gesturilor și comportamentelor adoptate.
2) A doua dimensiune a valorilor culturale o reprezintă VALORILE CE PRIVESC
RELAȚIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, acestea vizând relația societății cu mediul
economic, tehnic și natural. Specialiștii în marketing trebuie să își adapteze acțiunile în
funcție de ceea ce este considerat important în cadrul unei societăți.
Curățenia este un factor care diferă major între societățile dezvoltate și cele aflate în
curs de dezvoltare cum ar fi Marea Britanie, Germania pe de-o parte, și România, Bulgaria pe
de altă parte.
Performanța / Statutul este o valoare care are în vedere sistemul pe baza căruia sunt
recompensați membrii societăți. În culturile orientate către statut, consumatorii preferă
mărcile cunoscute și scumpe (Marea Britanie), în defavoarea unor mărci cu caracteristici
similare, dar necunoscute (preferate mai degrabă în Germania). Această are implicații majore
asupra strategiilor publicitare, de dezvoltare a noilor produse și de branding.
Dimensiunea care reflectă cât de importantă este schimbarea într-o societate este
reflectată de tradiție / inovație. În general culturile în care tradiția este importantă,
consumatorii se opun schimbărilor în vestimentație, preferințe alimentare sau metode de
vânzare a produselor, iar publicitatea se păstrează în limita tradiționalului.
Măsură în care indivizii sunt dispuși să-și assume riscuri sau nu, este subliniată de
asumarea riscului / siguranță., această dimensiune având implicații asupra spiritului
antreprenorial și al dezvoltării economice dar și asupra gradului de acceptare a produselor și
canalelor de distribuție noi.
Rezolvarea problemei sau Fatalismul reflectă modul în care indivizii abordează
problemele cu care se confruntă, măsură în care acestea sunt private că o provocare sau că o
fatalitate. De exemplu țările orientate spre fatalism fac foarte rar reclamații atunci când sunt
nemulțumiți de un produs sau serviciu.
Atitudinea față de natură variază între respect ( Marea Britanie, Germania, Franța,
Ungaria) și dorința de a o supune (România). Această valoare este legatata, totodată și de
importantă acordată mediului înconjurător de către membrii societății.
Conform ultimului sondaj efectuat pe tema atitudinii europenilor faţă de mediu, 96%
dintre cetăţeni consideră că este important să salvăm planetă, însă doar câţiva sunt dispuşi să
ia măsuri şi să-şi schimbe comportamentul.

11
Deşi cei mai mulţi dintre noi admit că protecţia mediului este şi responsabilitatea
noastră, rareori suntem preocupaţi de obiceiurile de consum pe care le avem. Încă nu suntem
dispuşi să utilizăm mai puţîn autoturismul personal sau să cumpărăm produse ecologice.
Deşi există multe intenţii bune, ele nu sunt puse în practică. Ba mai mult, europenii par
să aştepte că guvernele lor să acţioneze. Două treimi din respondenţi sunt de acord că deciziile
legate de protecţia mediului să se ia la nivel pan-european, iar 82% dintre aceştia cred că
legiferarea la nivel comunitar în acest domeniu este necesară. Mesajul pare limpede:
comportamentul ecologic trebuie să devină un ordin, şi nu o opţiune.
Şi totuşi, sunt atât de multe lucruri pe care le putem face, fiecare în parte, pentru a
minimiza impactul pe care îl avem asupra mediului. Pentru a-şi sensibiliza cetăţenii, Uniunea
Europeană a creat site-uri de internet cu sfaturi practice despre cum ne putem schimbă
comportamentul zilnic.
Sondajul arată, deopotrivă, că, de la o ţară la altă, există diferenţe majore în ceea ce
priveşte cunoaşterea problemelor de mediu. Cei mai bine informaţi sunt cei care locuiesc mai
ales în ţările din nordul şi vestul Uniunii Europene, în timp ce persoanele
care se simt cel mai puţîn informate locuiesc, în general, în ţările din sudul Uniunii şi
în noile state membre.
Oraşul croat Koprivnica English este însemnat în agenda evenimentelor dedicate
protecţiei mediului din acest an, deoarece a obţinut premiul Săptămânii mobilităţii europene
English pentru 2008. Contribuţia să la protecţia mediului include măsuri cum ar fi:
promovarea mersului pe jos şi pe bicicletă, amenajarea unei părţi din carosabil pentru traficul
nemotorizat, precum şi folosirea cu precădere a combustibililor alternativi în transportul
public.
Săptămâna Mobilității Europene a debutat în anul 2002, în scopul de a conștientiza
publicul european în privința factorilor agresivi pentru mediu – primul dintre aceștia fiind
traficul urban.
Această inițiativa europeană oferă oportunități pentru:
- promovarea politicilor existente, a inițiativelor și a celor mai bune practici în privința
utilizării unor modalități durabile de mobilitate urbană;
- conștientizarea cetățenilor privind riscurile de poluare generate de utilizarea
combustibililor tradiționali pentru asigurarea mobilității urbane;
- stabilirea unor noi programe și parteneriate pentru asigurarea unor alternative de
trasport urban mai puțîn poluante și mai puțîn dăunătoare sănătății populației;

12
- comunitățile locale pot lua parte activă la campania europeană Săptămâna
Mobilității, împărtășind scopuri și identități comune cu alte orașe și țări din spațiul comunitar;
- accentuarea angajamentelor și responsabilizarea autorităților locale în sensul aplicării
politicilor de transport urban durabile.

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.dw-world.de/dw/article/0,2144,3557282,00.html
2. http://ec.europa.eu/news/environment/080325_1_ro.htm
3. http://bihor.ro/credinta-ortodoxa/apologia-identitatii-crestine-a-europei.html
4. http://www.anpm.ro/afisareComunicat.aspx?id=46
5. http://www.ziare.com/Cat_si_cum_muncesc_oamenii_in_lume_-330693.html
6. http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles
%7CdisplayArticle/articleID_10301/Echilibrul-intre-viata-profesionala-si-familie-
o-problema-europeana.html
7. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/marketing/euroconsumatorul-influenta-
factorilor-culturali-asupra-comportamentului-acestuia-86332.html

13

S-ar putea să vă placă și