Sunteți pe pagina 1din 24

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘCOALA SANITARǍ POSTLICEALǍ “CAROL DAVILA”


ALEXANDRIA

PROIECT
PROFILAXIA OBEZITǍȚII

ELEV: CȊRSTIAN EMIL MARIAN


PROFILAXIA OBEZITǍȚII

Obezitatea este o afecțiune medicală în care grăsimea corporală s-a acumulat în exces,


astfel încât poate avea un efect advers asupra sănătății, ducând la o speranță de viață redusă și/sau
probleme de sănătate. Oamenii sunt considerați obezi atunci când indicele de masă
corporală (IMC), o mărime obținută prin împărțirea greutății unei persoane, exprimată în
kilograme la pătratul înălțimii acelei persoane, exprimată în metri, este mai mare de 30 kg/m2.

Obezitatea crește riscul de diverse afecțiuni, în special boli de inimă, diabet de tip 2, apnee


obstructivă de somn, anumite tipuri de cancer, osteoartrită și astm. În cele mai multe cazuri,
obezitatea este provocată de o combinație dintre un consum excesiv de calorii, lipsa activității fizice
și o predispoziție genetică, deși, în anumite situații, cauzele principale sunt genele,
afecțiunile endocrine, medicamentația sau afecțiunile psihice. Pe tot parcursul vietii, incepand inca
din primul an de viata, greutatea corporala trebuie atent monitorizata si nu trebuie neglijata.
Kilogramele trebuie sa fie adecvate varstei si inaltimii.

Se disting 3 feluri de obezitate:

 ginoida;
 androida;
 generalizata.

Obezitatea de tip ginoid – masele adipoase predomina in jumatatea inferioara a corpului; se


intalneste mai frecvent la femei.

Obezitatea de tip android – masele adipoase predomina la nivelul fetei, gatului, toracelui;
se intalneste mai frecvent la barbati.

Obezitatea generalizata – tesutul adipos se dezvolta abundent in tot organismul.

In functie de modul de constituire, obezitatea se diferentiaza in:

 hiperplazica;
 hipertrofica;
 mixta.
2
Obezitatea hiperplazica se caracterizeaza prin cresterea numarului de celule adipoase. Acest
tip de obezitate incepe din primele luni de viata – cu supraalimentatia, la care se adauga si factorii
genetici. Obezitatea hipertrofica consta in cresterea numarului celulelor adipoase, datorita
acumularii de trigliceride. Se intalneste mai des la femei dupa 20 ani; uneori dupa sarcina. Daca
consumul de energie creste, cantitatea de trigliceride scade, reducandu-se si volumul lor.

Numarul obezilor variaza in functie de varsta:

 la scolari – 1%;
 la pubertate – 5%;
 la adolescenti – 15%;
 la adulti in varsta – pana la 50%.

Forma mixta de obezitate cuprinde subiectii cu procentaj mediu de obezitate (+ – 40%) si cu


leziuni clinice metabolizate asociate. Supraponderea se reduce relativ usor, cu ajutorul regimurilor
restrictive.

Prevenirea obezitatii incepe inca din viata intrauterina. Femeia insarcinata trebuie sa aiba
grija sa nu se ingrase foarte mult in timpul sarcinii. In medie, femeia ar trebui sa ia in greutate intre
10 si 13 kg pe toata perioada sarcinii, dar asta depinde si de greutatea initiala a mamei, inainte de
sarcina. Femeile slabe ar trebui sa ia mai mult in greutate (intre 12 si 18 kg), iar femeile
supraponderale mai putin (intre 6 si 11 kg). O greutate prea mare in timpul sarcinii predispune atat
mama cat si copilul la obezitate. Un copil cu o greutate mare la nastere (peste 4 kg) are un risc mai
mare de a deveni obez in timpul vietii, fata de un copil normoponderal la nastere. Daca nou-
nascutul este putin rotund nu trebuie sa ne ingrijoram. Greutatea acestuia trebuie sa ramana
constanta, in caz contrar trebuie sa va mobilizati pentru a impiedica instalarea obezitatii la copilul
dumneavoastra. 

Totodata, femeia care s-a ingrasat prea mult in timpul sarcinii prezinta dificultati in a da jos
excesul de greutate dupa nastere, fiind astfel predispusa la a deveni obeza. Copiii nascuti din mame
diabetice au un risc mai mare de a deveni obezi pe parcursul vietii. S-a demonstrat de asemenea si o
corelatie intre greutatea mica la nastere si probabilitatea aparitiei obezitatii in perioada adulta. De
aceea este foarte importanta o alimentatie sanatoasa si echilibrata de-a lungul sarcinii, precum si
supravegherea sarcinii si monitorizarea greutatii de catre medicul specialist.

3
Calculul indicelui de masă corporală

Pentru a verifica dacă un copil este obez trebuie calculat indexul de masă al corpului (IMC =
BMI) prin urmatoarea formulă: greutate (în kg) este împărţită la înalţime (în metri) la pătrat. Un
IMC de 18.5 până la 25 reprezintă o greutate normală, în timp ce o valoare cuprinsă între 25 şi 30
semnifică o greutate peste normal, iar indicele IMC de peste 30 indică o obezitate clară. 

Cauzele obezitatii alimentare

Doar 1% din obezitati, la copii, au o cauza endocrina, metabolica sau genetica. Excesul de
greutate la copii este in general determinat de:

 cauze alimentare: copilul mananca dezechilibrat, rontaie si preia adesea obiceiurile


proaste ale parintilor;
 lipsa activitatii fizice: factorul cel mai pregnant in dezvoltarea obezitatii infantile il
constituie scaderea activitatii fizice o data cu diminuarea jocurilor in aer liber in
favoarea televizorului, calculatorului, etc.

Riscurile obezitatii 

Obezitatea reprezinta un risc imediat si viitor pentru copil care se manifesta prin suferinta
fizica (diabet, probleme respiratorii) insa in general duce la suferinte psihologice.

Complicaţiile bolii

Dintre problemele de sănătate care pot apărea la copiii obezi amintim doar câteva: diabet,
pancreatita, cardiopatie, probleme ale ficatului, probleme ortopedice, probleme respiratorii
(obturarea căilor respiratorii superioare, restrângerea peretelui dinspre exterior al toracelui, ceea ce
conduce la apnee în timpul somnului), reflux esofagian, calculi biliari, disfuncţii în alimentaţie,
bulimia. 
Atunci când excesul de greutate se acumulează în jurul taliei la copiii şi la adolescenţii obezi, creşte
riscul de apariţie a problemelor cardiovasculare şi a hipertensiunii, toleranţa anormală a glucozei
(crescând riscul apariţiei diabetului) şi creşterea colesterolului.
Deoarece copilul şi adolescentul obez prezintă un risc de 70% de a deveni un adult obez (chiar 80%
dacă unul sau ambii parinţi sunt obezi), se impune logic prevenirea şi respectiv tratarea bolii cât mai
precoce, încă din copilarie.

4
Profilaxia obezităţii copilului

Preconcepţia. Femeile obeze sau supraponderale care doresc să devină mame trebuie


consiliate asupra necesităţii şi modalităţilor prin care să ajungă la o greutate cât mai apropiată de
cea normală (IMC indicat 20-25).

Sarcina. S-a constatat că macrosomia (greutatea la naştere peste 4000g) reprezintă un factor


de risc pentru obezitatea copilului şi adultului, în consecinţă gravida trebuie să fie consiliată în a-şi
controla atent alimenţia.

Perioada de sugar. Promovarea alimentaţiei la sân este esenţială. Laptele matern aduce un


aport caloric adaptat nevoilor din primele luni de viaţă, stimulează secreţia de insulină, modulează
dezvoltarea adipocitelor şi depunerea de grasime. S-a constatat că riscul apariţiei obezităţii scade
direct proporţional cu durata alăptării (afirmaţie valabilă până la 9 luni): fiecare lună de alăptare
scade cu 4% riscul de alăptare.

Perioada de copil mic. Este perioada optimă pentru iniţierea unui stil de viaţă sănătos. Prin
tendinţa de supraalimentare în această perioadă se va induce un exces ponderal de aport, iar
numărul de adipocite odată crescut, acesta nu mai poate fi scăzut. Astfel se explică rezistenţa la
slăbire a obezităţii cu debut precoce.

Perioada preşcolar şi şcolar. Părinţii sunt principalii factori răspunzători de crearea


deprinderilor alimentare şi atitudinea faţă de activitatea fizică. Un rol important îl au şi persoanele
implicate în îngrjirea copilului în afara familiei, care devin modele de comportament pe care copilul
le copiază. 

Adolescenţa. Depozitele adipoase cresc rapid în adolescenţa-fiind una din perioadele


vulnerabile pentru dezvoltarea obezităţii. Creşterea semnificativă a frecvenţei cazurilor de obezitate
se datorează alimentaţiei de tip fast food, consumului de sucuri şi dulciuri, asociat unei vieţi
sedentare.

Prevenirea greutatii anormale

Scopul, in fata cresterii excesive in greutate, nu este acela de a-l determina pe copil sa
slabeasca, ci  de a impiedica luarea de kilograme suplimentare pana ce isi va schimba regimul

5
alimentar. Acest obiectiv este mai usor de pus in aplicare, cum copilul, spre deosebire de adult, este
mult mai receptiv schimbarilor de alimentatie si de exercitiu fizic.

Pe tot parcursul vietii, incepand inca din primul an de viata, greutatea corporala trebuie atent
monitorizata si nu trebuie neglijata. Kilogramele trebuie sa fie adecvate varstei si inaltimii. Pentru a
avea o greutate normala si a nu risca sa devenim obezi, trebuie sa adoptam un stil de viata sanatos,
care se traducere in principal prin dieta adecvata si exercitiu fizic. O alimentatie sanatoasa
presupune consumul de proteine, glucide si lipide in proportii adecvate, stabilite pentru fiecare
persoana in parte, in functie de anumiti parametri: varsta, sex, stil de viata, conditii de munca, boli
asociate. Cerealele, fructele si legumele proaspete nu trebuie sa lipseasca din alimentatie. De
asemenea, se recomanda: renuntarea la mancarea de tip fast-food, consumul de carne alba (pui,
peste) in locul carnii rosi (de porc, vita), evitarea dulciurilor rafinate (prajituri, ciocolata), consumul
adecvat de lichide, inlocuirea sucurilor acidulate cu apa plata sau sucuri naturale.

O alimentatie sanatoasa trebuie asociata cu exercitiu fizic. Activitatea fizica zilnica ajuta la
arderea caloriilor, tonifica musculatura si ajuta la mentinerea unei greutati corporale normale.
Sportul trebuie sa faca parte din viata fiecaruia. Nu trebuie sa asteptam sa devenim supraponderali
ca sa incepem sa facem sport, ci miscarea trebuie privita ca o metoda de intretinere, de prevenire a
excesului supraponderal. Minim 30 de minute de activitate fizica pe zi sunt necesare pentru a avea o
viata sanatoasa. Obezitatea sau greutatea in plus reprezinta un exces de grasime.

Cateva reguli de respectat in prevenirea obezitatii la copii:

 Alimentatie echilibrata cu patru mese pe zi;    


 Evitati grasimile, zaharurile si  bauturile carbogazoase;
 Spuneti “nu” rontaielilor dintre mese;
 La fiecare masa : un fel principal, o leguma verde sau un feculent (care contine
amidon), alternandu-le, un produs lactat si un fruct;
 Evitati sa priviti la televizor sau orice alt tip de activitate in timpul mesei.
 Incurajati eforturile fizice;
 Nu-i mai permiteti copilului sa petreaca prea mult im fata televizorului;
 Determinati-l sa practice un sport care-i place. Obezitatea nu este o doar o simpla
afectiune, este un adevarat pericol pentru sanatate. Cancerul, bolile cardiace,

6
diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arteriala, bolile hepatice, afectiunile
vezicii biliare si apneea de somn sunt cateva dintre complicatiile obezitatii.
 Legumele si fructele, in afara faptului ca au putine calorii, furnizeaza
organismului vitaminele necesare, mai ales in cura de slabire. Consuma cat mai
multe citrice, mere, nectarine, care au mai putine calorii decat strugurii sau
bananele.
 Nu sari peste micul dejun, la care poti consuma lapte degresat cu cereale
integrale.
 Alege iaurt si branza degresate, in locul cascavalului sau a branzei topite, care au
mai multe calorii.
 Consuma carne slaba, de peste si de pui. Evita mancarea prajita in ulei sau
untura.
 Tulburari hormonale care provoaca obezitate
 Alege supele cu legume si piept de pui. Evita ciorbele drese cu smantana.
 Evita alimentele bogate in grasimi: produsele de patiserie, de fast-food, lactatele
nedegresate, untul, margarina, maioneza, sosurile, carnea rosie, inghetata,
prajiturile, foietajele si afumaturile.
 Citeste eticheta alimentelor, pentru a afla cate calorii si grasimi contin.
 Bea cat mai multa apa plata si sucuri naturale (exclus bauturi carbogazoase),
care, in afara beneficiilor pentru sanatate, „taie" pofta de mancare. Consecintele
obezitatii asupra starii de sanatate si bolile asociate acesteia

Obezitatea reprezinta un pericol real, prin scaderea sperantei de viata pe de o parte, si prin
bolile pe care le determina, pe de alta parte.

Trei dintre cele mai importante, prin consecintele lor vitale, sunt bolile cardiovasculare,
hipertensiunea si diabetul.

Bolile cardiovasculare recunosc obezitatea ca factor de risc major. Riscul acestor boli este
marit de cresterea colesterolemiei si de asocierea cu diabetul si hipertensiunea.

Obezitatea morbida duce la o crestere a coronaropatiilor cu 70%, iar mortalitatea datorata


acestor boli se dubleaza. S-a raportat ca pentru fiecare 10% crestere in greutate, incidenta
coronaropatiilor creste cu 20%. Pe de alta parte scaderea, chiar modesta, in greutate imbunatateste
7
riscul cardiovascular prin scaderea concentratiei plasmatice de LDL (low density lipids - lipide de
densitate mica) si trigliceride concomitent cu o crestere a concentratiei plasmatice de HDL (heavy
density lipids - lipide de densitate mare).

Hipertensiunea, cu consecintele ei asupra circulatiei cerebrale, este si ea strans legata de


obezitate.

O crestere in greutate cu 20% creste cu 10% mortalitatea prin accident vascular cerebral, iar
la o crestere in greutate de 40%, mortalitatea creste cu 75%. Hipertensiunea afecteaza peste 26%
din populatia obeza, iar pe de alta parte obezitatea dubleaza riscul unui individ de a face
hipertensiune. Un studiu releva ca persoanele obeze au un risc de dezvoltare a hipertensiunii de 5-6
ori mai crescut si aceasta chiar si la tinerii adulti (20-45 ani).

Scaderea in greutate scade presiunea vasculara, avand in acest sens un beneficiu mai mare
decat reducerea aportului salin.

Diabetul este influentat de obezitate prin cresterea rezistentei la insulina si aparitia


diabetului tip II non insulino dependent. Scaderea greutatii creste sensibilitatea la insulina cu
scaderea concentratiilor sanghine de glucoza si insulina.

Un studiu american gaseste ca 80% din pacientii cu diabet tip II sunt obezi, cu risc de
dezvoltare a cetoacidozei, comei, tulburarilor renale si de vedere. Alt studiu arata o prevalenta a
diabetului la obezi de 9,7% comparativ cu 3,7% in lotul de control.

O scadere in greutate cu 10 Kg va scadea pericolul de reducere a sperantei de viata la


diabetici cu 35%.

In afara acestor 3 boli, obezitatea reprezinta un important factor de risc si pentru alte
patologii grave.

Astfel cancerul de colon apare in 42% din cazuri la persoanele obeze, o situatie
asemanatoare fiind si pentru cancerul de rect, vezicula biliara si prostata (unde o persoana cu peste
130% greutatea corporeala ideala are un risc de mortalitate de peste doua ori si jumatate mai mare).
in cancerul de san o jumatate din cazurile diagnosticate apartin femeilor obeze.

O corelatie asemanatoare s-a gasit pentru cancerul de uter si ovar.

8
Alte entitati patologice care pot fi cauzate sau exacerbate de obezitate sunt:

 colecistopatii litiazice si nonlitiazice


 osteoartrite
 artrite reumatoide
 malformatii congenitale
 sindrom de tunel carpian
 insuficienta venoasa cronica
 sindrom Pickwick
 tromboze ale venelor profunde
 tulburari ale raspunsului imunitar
 reducerea functiei respiratorii
 guta
 infertilitate
 hepatopatii
 complicatii obstetricale si ginecologice
 pancreatite
 incontinenta urinara de efort
 apneea obstructiva de somn
 tulburari de statica vertebrala

Pe langa aceste probleme, obezitatea afecteaza dramatic calitatea vietii. Persoanele obeze
sunt deseori stigmatizate si discriminate. Ele au in majoritate o perceptie negativa a propriei imagini
care este augmentata de persoanele din jur. Procuratul imbracamintei devine o problema, locurile in
mijloacele de transport sint prea mici, cabinele telefonice sint prea strimte etc. Pe de alta parte
productivitatea, randamentul psihosocial la locul de munca si mobilitatea sunt in multe cazuri mai
mici, ceea ce duce la probleme de adaptare, depresie si dezvoltarea de complexe. In plus se creaza
un cerc vicios, depresia ducind la hiperfagie care accentueaza obezitatea ceea ce agraveaza
depresia.

9
Influenta obezitatii asupra functiilor organismului:

Aparatul cardiovascular – Obezitatea genereaza complicatii mecanice si metabolice


cardiovasculare. Multi autori sustin ca obezitatea este un factor de risc coronarian; deseori provoaca
accidente vasculare.

Aparatul respiratior – Functiile respiratorii pot fi modificate prin mecanisme legate de


suprapondere si indirect, datorita tulburarilor hemodinamice. Obezitatea agraveaza dispneea.

Aparatul locomotor – De cele mai multe ori, obezitatea se asociaza cu artroza, cea mai des
afectata fiind articulatia coxo-femurala.

Aparatul genital – Deseori, au loc tulburari ale functiei ovariene si disfunctii gonadice.

Patologiile de origine alimentara pot fi determinate de doua cauze mai importante.

1. Nerespectarea cerintelor igienice in alcatuirea ratiei alimentare. Din cauza lipsei,


insuficientei, excesului sau dezechilibrului unor factori nutritivi in ratia alimentara (avitaminoze,
hipovitaminoze, rahitism, pelagra, obezitate, ateroscleroza etc.), in organism pot aparea tulburari
profunde, care sa duca la imbolnaviri.

2. Nerespectarea cerintelor igienico-sanitare in circuitul alimentelor in timpul prelucrarii,


pastrarii si transportarii produselor alimentare la intreprinderile de alimentatie publica sau in
conditii de familie poate duce la aparitia intoxicatiilor alimentare, bolilor contagioase sau
helmintozelor.

Poluarea produselor agricole provoaca intoxicatii cronice, iar uneori intoxicatii acute la
populatia care foloseste aceste produse. 

La propunerea Organizatiei Mondiale a Sanatatii, au fost stabilite 4 forme de alimentatie


incorecta, care provoaca patologii.

1. Alimentatia insuficienta sau subalimentatia (din punct de vedere cantitativ). In acest caz,
alimentele ingerate nu aduc cantitatea adecvata de energie, organismul fiind nevoit sa elibereze
energia din propriile tesuturi, si anume:
10
 din grasimea de rezerva;
 din tesutul muscular;
 din parenchim etc.

Ca urmare a acestei situatii, in organism apar urmatoarele perturbari:

 incetinirea ritmului de crestere la copii;


 scaderea in greutate;
 reducerea volumului maselor musculare;
 casexie;
 reducerea metabolismului;
 scaderea activitatii umane;
 diminuarea rezistentei organismului la agresiunile microbiene, la substantele toxice
si alte nocivitati de mediu.

Perturbarile sus-numite se explica a prin diferite boli insotite de diaree, varsaturi,


insuficiente enzimatice, rezectii gastrice, hepatite si pancreatite cronice, intoxicatii cronice etc.

Lipsa alimentelor provoaca aparitia subnutritiei, care este o stare patologica determinata de o
disponibilitate redusa de substante nutritive, in special de scaderea aportului proteic, cu aparitia de
modificari morfo-functionale in organele si tesuturile de importanta vitala.

Dupa etiologia ei, denutritia poate fi:

 primara;
 secundara.

Forma primara se explica prin lipsa alimentelor. Forma secundara se poate datora unor
tulburari de ingestie, digestie sau metabolizare. Din acest punct de vedere, deosebim urmatoarele
forme de subnutritie:

 distrofia proteica;
 hipo- si avitaminozele;
 rahitismul;
 anemiile nutritionale;

11
 gusa endemica, caria dentara s.a.

Clinic, deosebim malnutritia copilului si cea a adultului. Subnutritia copilului este mai grava
si are 3 stadii:

 I – compensat;
 II – decompensat;
 III – de vindecare.

Dupa pierderile in greutate, deosebim 3 grade de subnutritie:

 gradul 1 – greutatea copilului constituie 76-90% din greutatea ideala;


 gradul 2 – 61-75% din greutatea ideala;
 gradul 3 – sub 60% din greutatea ideala.

Subnutritia adultului are 3 stadii:

 I – compensat: scaderea greutatii corporale sub 15%, prin disparitia tesutului adipos
si atrofia tesutului muscular;
 II – decompensat: se caracterizeaza prin reducerea importanta a greutatii corporale,
apare pigmentarea pielii, uneori eritem pe maini si picioare, pielea devine uscata,
mucoasa bucala si linguala capata o culoare rosie-aprinsa, apare gingivita, stomatita,
diareea, proteinemia, scade rezistenta la infectii;
 III – de vindecare.

Boala Kwashiorkor apare dupa o perioada lunga de alimentatie saraca in proteine de calitate
si se caracterizeaza prin urmatoarele simptome: intarziere in crestere, edeme, hipotrofie musculara,
diaree, modificari ale pielii, infectii cutanate, apatie, hepatomegalie cu infiltratie grasa,
hipoproteinemie, anemie.

Malnutritia proteica poate lasa urme si in dezvoltarea mintala, in capacitatea de a invat a.


Profilaxia ei cuprinde o alimentatie cu produse bogate in proteine de calitate.

Avitaminoza este o patologie care apare in urma lipsei unei vitamine in ratia alimentara. Ea
se manifesta ca o boala bine definita, cu o simptomatologie evidenta si specifica.

12
Hipovitaminoza apare atunci cand ratia alimentara contine o vitamina, insa intr-o cantitate
insuficienta pentru necesitatile organismului. Simptomele hipovitaminozei sunt putin evidente, mai
nespecifice decat cele ale avitaminozei. Deseori, ea se manifest a numai printr-o stare generala
alterata, o capacitate de munca mai scazuta, o stare psihica deficitara, o rezistenta scazuta la infectii.

Avitaminozele si hipovitaminozele pot aparea nu numai din cauza insuficientei vitaminelor


din ratie, ci si din cauza absorbtiei lor deficitare, a utilizarii lor defectuoase si a distrugerii lor in
organism. Asemenea tulburari pot avea loc in cazul bolilor gastrointestinale, hepatice, al unor
maladii metabolice etc.

Hipovitaminozele constituie o important a problema de sanatate publica in intreaga lume,


afectand, in anumite perioade ale anului, mai ales primavara, un contingent important de populatie.

2. Supraalimentatia (folosirea alimentelor intr-o cantitate mai mare decat este necesar) are 2
forme:

 absoluta (abuzuri alimentare);


 relativa (cheltuieli de energie reduse).

Deseori, aceeasi persoana are ambele forme de supraalimentatie. Hiperconsumul de alimente


este favorizat de anumiti factori, ca:

 insusirile senzoriale atragatoare ale bucatelor;


 unele persoane pot fi calmate de o masa bogata.

Reducerea consumului de energie este determinat a, in primul rand, de viata sedentara, de


mecanizarea si automatizarea proceselor de munca. Ca urmare, hiperconsumul de alimente si
reducerea consumului de energie pot duce la instalarea obezitatii, dislipidemiei, aterosclerozei,
diabetului, fluorozei, hepatitelor cronice etc.

In ultimii ani, obezitatea a devenit o boala cronica foarte raspandita in randurile populatiei.

Individul este obez atunci cand tesutul adipos este hipertrofiat. O persoana se considera
normo-ponderala daca greutatea ei este de + – 10% fata de greutatea ideala, calculata dupa formula
Broca. Iar daca cantareste cu 10-20% mai mult decat greutatea ideala teoretica, se considera

13
supraponderala. Obezitatea este moderata, daca greutatea depaseste greutatea ideala cu 30%, si
importanta – cu 40%.

Profilaxia obezitatii cuprinde 2 perioade:

 de slabire;
 de mentinere a greutatii atinse in urma slabirii.

Slabirea trebuie sa fie moderata si constanta, incat sa duca la normalizarea metabolismelor


glucidic si lipidic. Succesul profilaxiei necesita inlaturarea cauzei ce a determinat cresterea in
greutate. Punctul esential al tratamentului dietetic in obezitate este restrictia calorica si regimurile
de echilibrare energetica.

Criteriile unui bun regim restrictiv sunt:

 sa contina un nivel caloric redus;


 sa fie echilibrat nutritional;
 sa fie urmat obligatoriu de regimuri de stabilizare;
 sa fie usor de realizat economic.

Mare importanta in profilaxia obezitatii are cresterea activitatii fizice.

3. A treia forma de alimentatie nerationala este alimentatia specifica – calitativ neadecvata,


cand in ratia alimentara lipseste una ori cateva substante necesare.

4. Si ultima forma de alimentatie nerationala este alimentatia neechilibrata, cand nu se


respecta raportul dintre substantele nutritive

Beneficiile lactatelor asupra sanatatii sunt de necontestat inca din primele faze ale vietii
noastre. Consumul de lapte si produse lactate are o
lunga traditie in alimentatia omului, la toate
popoarele lumii, si asta pentru valoarea lor nutritiva
deosebita.

Laptele prezinta avantajul unui continut


ridicat de calciu (o cana cu lapte asigura o treime
din doza zilnica recomandata de calciu). Calciul

14
este cel mai bine cunoscut pentru rolul sau de a mentine puterea si densitatea oaselor. Calciul este
un mineral cu importanta fundamentala in metabolismul oaselor.  Calciul este adus prin dieta, prin
suplimente naturale, este absorbit in prezenta unor vitamine si minerale, in principal vitamina D,
vitamina A si magneziu, si ca sa fie retinut in organism are nevoie de un nivel adecvat de vitamina
K si vitamina B6. In procesul de mineralizare a oaselor, calciul si fosforul conlucreaza pentru a
forma fosfatul de calciu. Fosfatul de calciu este o componenta majora a complexului de minerale
care ajuta la mentinerea sanatatii structurii osoase. 

Laptele prezinta un raport echilibrat, apropiat de cel existent in oase, intre calciu si
fosfor (Ca/P=1,4). Calciul joaca, de asemenea, un rol important in multe activitati fiziologice care
nu au legatura cu oasele inclusiv coagularea sangelui, contractia musculara, reglementarea
activitatii enzimelor, etc. 

Deoarece aceste activitati fiziologice sunt esentiale pentru viata, organismul utilizeaza


sisteme complexe de reglementare si control strict a cantitatatii de calciu in sange. Ca urmare,
atunci cand aportul dietetic de calciu este suficient pentru a mentine nivelurile sanguine normale,
corpul nu va utiliza depozitele de calciu din oase pentru a mentine normale concentratiile din sange
si astfel, oasele se mentin dense si se evita osteoporoza.

Din studiile efectuate de catre Comitetul International Anti-Obezitate (International Obesity


Task Force) pe un numar semnificativ de pacienti obezi, s-a observat ca aportul de lapte ajuta la
scaderea greutatatii corporale. O crestere a dozei zilnice recomandate de calciu (DZR) de 300 mg
a fost asociata cu pierderea unui kg de grasime corporala la copii si 2,5 – 3 kg la persoanele
adulte. Aceste date sugereaza ca daca se vor consuma 400 ml de lapte degresat pe zi se reduce
riscul de obezitate cu pana la 70%.

In procesele de pierdere in greutate, in special in jurul taliei, s-a demonstrat ca un consum
ridicat de alimente bogate in calciu, mai ales cele degresate, lapte, iaurt, lapte batut
favorizeaza semnificativ slabirea.

Pentru confirmarea acestei teorii cercetatorii de la Institului de Cercetare a Obezitatii, din


SUA, au realizat un studiu pe 41 de persoane obeze. Acestea au fost impartite in 3 grupuri si li s-a
administrat cate o dieta speciala, cu acelasi numar de calorii, astfel incat sa se poata pierde 1 kg pe
saptamana timp de 24 de saptamani.

15
Primul grup a primit o dieta scazuta in calciu (430 mg/zi). Cel de-al doilea grup a avut
aceeasi dieta, dar cu un supliment de calciu, pentru a atinge 1200 mg/zi. Iar grupul trei a consumat o
dieta bogata in lactate, astfel incat necesarul zilnic de calciu sa se mentina la 1100 mg/zi. La
sfarsitul perioadei de studiu, persoanele din primul grup au pierdut aproape 15 kg. Persoanele ce au
consumat un supliment de calciu au slabit 19 kg, iar persoanele care au avut o dieta bogata in lactate
au pierdut 24 kg. Grasimea din jurul taliei, in raport cu grasimea totala pierduta de fiecare persoana,
a fost de 19% pentru primul grup, 50% pentru cel de-al doilea si 60% pentru al treilea grup, care a
sintetizat calciul din alimentele lactate consumate.

Medicii americani au gasit si explicatia acestui fenomen: totul depinde de functionarea


glandei tiroide. Prima functie a hormonului paratiroidian, la femei, este de a mentine nivelul normal
de calciu in organism. Atunci cand nivelul de calciu scade prea mult, acest hormon este secretat
pentru a instrui celulele osoase sa elibereze calciul in sistemul vascular. Nivelul crescut de hormon
paratiroidian din sange este asociat direct cu o slaba oxidare a grasimilor din organism. Deci o dieta
bogata in calciu accelereaza arderea grasimilor.

Obezitatea este în prezent cea mai freventă problemă de sănătate a copilului. Studiile
efectuate în Europa de Vest relevă faptul că obezitatea este pe cale de a deveni o epidemie
modernă. 

Studiul IOTF (International Obesity TaskForce) arată că numărul copiilor supraponderali şi


obezi continuă să crescă în Europa cu 400.000 pe an, adăugându-se celor 14 milioane de
supraponderali (din care trei milioane obezi).

În România, numărul copiilor obezi s-a dublat în ultimii opt ani, ajungându-se la peste
12.000 de cazuri. Cei mai mulţi, adică aproape 11.000, provin din mediul urban.

Cauzele obezităţii in România - Au fost luaţi în discuţie mai mulţi factori: genetici,
psihologici, endocrini, sociali. Cei sociali sunt cei care pot fi influenţaţi aparent cel mai uşor la
vârsta pediatrică. 

Dieta nesănătoasă. Consumul de băuturi răcoritoare energizante la copii şi adolescenţi, din


datele desprinse din literatură, relevă consecinţe îngrijorătoare asupra sănătăţii.
Mâncarea de tip fast-food, părinţii fie nu mai au timp să gătească sau mediul social favorizează
acest tip de dietă. 

16
Lipsa exerciţiului fizic. Din păcate, 4 din 5 copii obezi nu îşi mai revin niciodată la
greutatea normală.

Pentru a avea o greutate normala si a nu risca sa devenim obezi, trebuie sa adoptam un stil
de viata sanatos, care se traducere in principal prin dieta adecvata si exercitiu fizic.O alimentatie
sanatoasa presupune consumul de proteine, glucide si lipide in proportii adecvate, stabilite pentru
fiecare persoana in parte, in functie de anumiti parametri: varsta, sex, stil de viata, conditii de
munca, boli asociate.De mare ajutor în curele de slăbire sunt primele plante de primăvară: urzicile,
loboda, măcrişul, spanacul, păpădia. Acestea au un puternic rol detoxifiant şi depurativ.

Un meniu alimentar sanatos este format din:

Micul dejun 

 fulgi de ovăz cu lapte degresat


 felie de pâine neagră cu brânză de vaci în care aţi adăugat 1 ceapă verde şi câteva
urzici tocate mărunt
 cană ceai de ghimbir cu scorţişoară.

Gustarea de dimineata

 1 felie pâine de secară sau neagră cu seminţe unsă cu piure de leurdă


 50g caşcaval
 10 migdale înmuiate în apă rece mai multe ore

Prânzul

 1 felie pâine neagră cu 2 ouă fierte tari


 1 cartof copt uns cu unt, cu salată de frunze de păpădie sau rucola şi cu ceapă şi
usturoi verde
 cafea îndulcită cu miere

Gustarea de după-amiază

 150ml iaurt, lapte bătut sau sana şi 1 măr sau 1 pară

Cina

17
 150g peşte sau pui la cuptor cu usturoi, morcovi şi păstârnac
 salată mare din verdeţuri de sezon
 1 felie pâine integrală

Gustarea de seară

 fructe de sezon (sau mere) sau o pătrăţică mică de ciocolată.

Obiceiuri sanatoase din toata lumea care te ajuta sa previi obezitatea

 Marea Britanie: consuma micul dejun

Daca mananci mai mult dimineata, vei avea o pofta mai redusa in restul zilei, fapt ce te
poate ajuta sa slabesti 7 kilograme intr-un an, fara alte metode. In plus, conteaza foarte mult si ce
alegi sa consumi, caci cu cat sunt mai sanatoase si naturale alimentele, cu atat mai bine.
Printr-un asemenea obicei iti poti imbunatati memoria si capacitatea de concentrare cu pana la 40 de
procente. Daca nu ai timp dimineata, pregateste-ti de cu seara masa si tine-o in frigider.

 India: mergi pe jos

In medie, o femeie din India merge pe jos cate 9,6 kilometri pe zi, doar pentru a ajunge in
locurile unde are nevoie. Urmarea este logica: un procentaj extrem de mic dintre populatia Indiei
are probleme de obezitate.  Incearca sa mergi pe jos o ora pe zi si vei avea parte de efecte
spectaculoase, crescandu-ti viteza cu care slabesti cu 50%

China: renunta la alimentele congelate

In ciuda pachetelor congelate pe care le gasesti in magazine, majoritatea provenind din


China, in aceasta tara locuitorii procedeaza invers, consumand totul cat mai proaspat, in acest fel
beneficiind si de mai multe vitamine.

 In plus, consuma carne pe peste oceanic sau de la pasari crescute organic, nu fortat, oua de
aceeasi natura si nuci. Hrana neprocesata are multe minerale, grasimi sanatoase si amelioreaza
apetitul. Vei scapa de zahar adaugat fara mila in mancare, grasimi ucigase si alte chimicale.

18
Grecia: consuma ulei de masline si vin

In medie, un grec consuma 26 de litri de ulei extra virgin pe an si cam tot aceeasi cantitate
de vin. Daca crezi ca aceasta este reteta perfecta de ingrasare, afla ca adevarul este tocmai pe dos.
Alcoolul face muschii sa fie mai sensibili la insulina, un hormon care ii ajuta sa absoarba si sa arda
zaharul inainte ca organismul sa il transforme in grasime. 

Aceste alimente iti micsoreaza talia cu cativa centimetri in decursul unui an, in cazul in care
consumi 1-2 linguri de ulei pe zi si cate un pahar de vin.

Germania: consuma cartofi

Germanii sunt cei mai entuziasmati consumatori de cartofi, 9 din 10 oameni apreciindu-i.
Acestia sunt bogati in triptofan, un aminoacid care creste productia serotoninei. In plus, fibrele lor
incetinesc digestia, mentinand senzatia de satietate de 3 ori mai mult timp decat painea alba, dupa
cum spun cercetatorii din Toronto.  Daca mananci cartofi in mod regulat, gatiti fara unt sau fara sa
fie prajiti, poti slabi 6 kilograme intr-un an.

Japonia: dormi cateva minute ziua

Desi sunt extrem de grabiti, japonezii gasesc aproape in fiecare zi timp sa doarma cate 20-
30 de minute, odihna ajutand organismul sa arda mai repede grasimile. In plus, atunci cand un om
este obosit, are tendinta sa consume mai multa mancare, in speranta ca va obtine un plus de energie,
consumand cu 15% mai multe calorii decat in mod normal.
Cand esti extenuat, metabolismul incetineste, producand grelina, un hormon care duce la ingrasare.

Sri Lanka: gateste folosind cocos

Oamenii din Sri Lanka mananca in jur de 120 de nuci de cocos anual, aceste fructe fiind
cat se poate de sanatoase. In ele se gaseste un tip de grasime foarte rara, dupa cum spun cei de la
Universitatea din Noua Zeelanda. Odata ingerata, aceasta ajunge direct la ficat, unde este arsa
pentru energie. 

In plus, ajuta organul sa arda mai repede si restul grasimilor, ajutand o femeie sa slabeasta in
jur de un kilogram si jumatate pe luna. Consumand 2 lingurite de ulei de cocos pe zi silueta ta va
avea numai de castigat.

19
Trinidad: gaseste-ti timp pentru prieteni

In Trinidad, oamenii isi gasesc timp in fiecare zi sa stea impreuna cu familia si cei dragi.
Potrivit cercetatorilor de la Universitatea din Pittsburgh, persoanele care au acest obicei au o dorinta
mai mare cu 66% sa slabeasca sau sa arate mereu in forma maxima. Cu cat esti mai inconjurat de
oameni, cu atat te vei simti mai motivat.

Brazilia: consuma fasole

Brazilia este o tara unde se consuma mult orez si fasole, aceste alimente ajutandu-te sa
scazi in greutate. Adauga o ceasca de fasole pe zi de cate ori poti si vei scadea riscul de ingrasare pe
viitor cu 23 de procente.

Explicatia acestui fenomen este aceea ca boabele sunt foarte satioase, avand fibre, vitamina
B si stabilizand cantitatea zaharului din sange.

Spania: acorda mult timp meselor

In Spania, aproape orice masa este transformata intr-un eveniment social, toata familia
fiind de fata, vorbind si depanand amintiri. Aceasta este o metoda foarte buna de a te simti satul cu
mai putine alimente. Creierul are timp sa asimileze informatia si sa elibereze leptina, hormonul care
spune ca nu mai ai nevoie de mancare.

 Finlanda: bea o ceasca de cafea

Finlandezii beau destul de multa cafea, fiind primii consumatori din lume. Daca bei o
cana cu 30 de minute inainte de o masa, vei avea un apetit cu 35% mai scazut. Asta inseamna ca
intr-un an vei putea slabi in jur de 6 kilograme adoptand acest obicei.

In plus, metabolismul va fi cu 5% mai intens timp de 2 ore dupa ce ai baut miraculosul


lichid, care are si foarte multi antioxidanti. Daca bei cafea inainte de a face sport, vei arde cu 31 de
procente mai multe calorii.

Islanda: mananca mult peste

Pe mapamond, oamenii consuma in medie 15,8 kilograme de peste pe an, pe cand


islandezii mananca 90 de kilograme. Poate ca pare foarte mult, dar este una dintre cele mai bune
metode de a fi sanatos si in forma. 
20
Pestele este bogat intr-un acid gras esential care previne formarea grasimii abdominale, dar
intarzie si aparitia senzatiei de foame pana la 6 ore de la masa. In plus, pestele nu este foarte greu de
gatit. 

Cele mai recente cercetări arată că usturoiul are capacitatea unică de a preveni şi de a trata o
serie de complicaţii strâns legate de afecţiunile cardiovasculare. În cazul bolnavilor cardiaci, care
erau şi supraponderali, cura cu usturoi a fost eficientă şi în profilaxia obezităţii.

„Grăsuţii” au urmat un regim simplu: seara, înainte de culcare, au consumat câte doi-trei
căţei de usturoi. Cina lor a fost alcătuită din salate proaspete cu legume şi carne de pasăre, fiartă sau
gătită la cuptor. În trei luni, cura cu usturoi i-a ajutat să „topescă” între opt şi zece kilograme.

O altă cură de slăbire a asociat usturoiul cu orezul crud. Subiecţii care au vrut să slăbească
au înghiţit dimineaţa boabe de orez crud şi câte un căţel de usturoi. În prima – zi un bob, a doua z i-
două boabe, iar numărul acestora a crescut până la 15. Din a a 16-a zi, nunărul boabelor de orez a
scăzut cu câte un bob în fiecare zi, iar la sfârşitul lunii s-a ajuns la un bob. În acest interval, s-a
înghiţit şi câte un căţel de usturoi. După cinci-şase luni, cercetătorii au observat că subiecţii au
pierdut în greutate circa 17 kilograme.

Institutul National American de Sanatate (National Institute of Health-NIH) raporteaza o


crestere accentuata a mortalitatii daca IMC depaseste 27.

O crestere a IMC cu peste 35 Kg/m2 dubleaza morbiditatea si mortalitatea comparativ cu cei


cu IMC normal. Incidenta mortii subite fara cauza decelabila la autopsie este de 40 ori mai mare la
obezi.

O relatie intre clasificarea gradului de obezitate si morbiditatea si mortalitatea asociata este


prezentata in mai jos:

Riscurile cresterii IMC

 20 - normal
 Peste 20 incepe sa creasca morbiditatea
 27 - 20% supraponderal Mortalitatea creste accentuat
 35 - obezitate gr. II;
 40% supraponderal

21
 55% crestere a mortalitatii generale
 70% crestere a mortalitatii prin coronaropatii
 75% crestere a mortalitatii prin accidente vasculare cerebrale
 40% crestere a mortalitatii prin diabet
 40 - obezitate morbida; 60% supraponderal

Mortalitatea anuala atribuita obezitatii in S.U.A. a reiesit si din datele a 5 studii pe cohorte
prospective asupra adultilor peste 18 ani clasificati dupa IMC ca supraponderali (25 - 30), obezi (30
- 35) si sever obezi (peste 35). Estimarea medie a mortalitatii datorita obezitatii a fost de 280000/an.

Ce trebuie sa facem pentru a preveni obezitatea ?

1. Trebuie stiut continutul in calorii si principii alimentari al principalelor alimente pentru a


putea corela necesarul de energie cu consumul.

2. Cantarirea greutatii corporale, cel putin o data pe saptamana, este una din cerintele de
igiena personala. In acest mod se vor surprinde cresteri mici in greutate, care se pot corecta fara
eforturi deosebite.

3. O atentie deosebita pentru prevenirea obezitatii trebuie acordata persoanelor cu


predispozitie pentru boala si momentelor din viata care favorizeaza instalarea unei balante
energetice pozitive.

Stabilirea planului cu toate masurile terapeutice necesare combaterii obezitatii se face tinand
cont de mai multi factori, printre care gradul de obezitate, prezenta adipozitatii abdominale si a
factorilor de comorbiditate (diabetul zaharat, hipertensiunea si dislipidemii etc) precum si
intelegerea faptului ca greutatea corporala este rezultatul echilibrului intre aportul caloric prin
alimente si consumul energetic prin diversele tipuri de activitate.

O abordare eficienta pentru combaterea obezitatii presupune: consiliere si terapie


comportamentala, adoptarea unui regim corespunzator de activitate fizica (indispensabila pentru a
inclina balanta energetica a organismului inspre cresterea consumului de calorii) si a unei diete
hipocalorice – adica modificarea stilului de viata. Se recomanda o dieta cu continut crescut de

22
proteine, cu surse de carbohidrati de calitate, bogati in fibre, dar si fructe si legume. Regimul
considerat ideal pentru prevenirea obezitǎtii sau pentru o slǎbire adecvatǎ trebuie sǎ fie bogat in
proteine si sǎrac in glucide si grǎsimi animale, cu o cantitate micǎ de carbohidrati.

Atunci cand este cazul, pentru implementarea unei  terapii medicamentoase sau a
tratamentului chirurgical, ambele trebuie considerate mereu ca o parte componenta a unui program
complex pentru combaterea obezitatii care sa includa si celelalte aspecte ale modificarii stilului de
viata – regim alimentar hipocaloric si efectuarea regulate de activitati fizice.

În lumea întreagă, circulă sute şi sute de diete promiţătoare şi sofisticate. Toate reţetele
testate, de cei interesaţi, au un numitor – combaterea obezităţii.

23
Bibliografie:

1. Muntean R. - Obezitatea primara la copil – Revista Romana de pediatrie, vol I, nr.3,


2005
2. Kristin Loberg – Paradoxul obezitatii - kilogramele in plus : avantaje si dezavantaje –
Ed. All, 2018
3. Ileana Duncea – Obezitatea – Corelatii endocrino-metabolice – Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 2012
4. Anca Craciun – Abecedar de obezitate, Ed. Santatatea Press Group, 2014
5. www.google.com

24

S-ar putea să vă placă și