A N U L IV. No.

11 «Vom lovi deopotrivă în străinul parazitar

.1 Aprilie 1928. şi în românul necinstii şi î n s t r ă i n a t ! »

O r g a n u l c e n t r a l al «Ligii Apărării Naţionale Creştine»

CUPRINSUL :

I. C . C ă t u n e a n u : Orice rău spre bine.

Ion Z e l e a * C o d r e a n u : Deviza L . A . N . C . : Hris*
tos, Regele, Naţiunea!
T r a i a n B r ă i l e a n u : Stăpânirea jidovească în Bucovina,
înfrăţirea R o m â n e a s c ă : Pentru Aviaţia Română.
Un ascultător: C u m înţelege L . A . N . C . să actio*
neze contra sectelor religioase?
Ilie Mihailescu: Obştiile ţărăneşti şi jidoveşti.
Ion I. C r i ş a n : O faptă bună.
Ion C i u c o r a : Corespondenţă din R o m a .
înfrăţirea R o m â n e a s c ă : In atenţiunea Casei Ccn*
trale a împroprietărirei.
losif T ă p ă l a g ă : Corespondenţă din Rodna*Veche.
Spiru P e c e l i : Pentru studenţii închişi.
N . C o s t e a : Primarul din comuna A l b a c nu este la
înălţimea chemărei sale.
Informaţiuni: Interne şi externe.

Un număr 12 Lei
Abonamentul în inferiorul tării 1 an 300 Lei, 6 luni 150 Lei
„ în străinătate . . 1 an 400 „ 6 „ 200 „

Redactor responsabil: Dr. L A Z A R ISAICU

R E D A C Ţ I A ŞI ADMINISTRAŢIA I M P R I M E R I A FOII „ L U M E A ŞI Ţ A R A "

C L U J , S T R A D A B O B N r . 7 :*: :*: C L U J , P I A Ţ A C U Z A V O D Ă N r . 16 :*:
A N U L IV. - Nr. 11 1 Aprilie 1928

ÎNFRĂŢIREA ROMÂNEASCĂ - t
Organul central al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"

Rubrica permanentă

P e n t r u ca să se ştie
Denunţăm din nou marelui public pe aceia, cari au apărat pe Jidanul GROEDEL in
procesul cu Maramureşenii, de pe urma căruia sătenii de baştină şi*au perdut pădurile ce le
aparţineau de veacuri:
Apărătorii, cumpăraţi cu banii lui Iuda, poartă numele:
EMIL HAŢIEGANU, deputat naţional*jărănist şi profesor la Universitatea din Cluj.
MIRCEA D J U V A R A , deputat liberal şi profesor la Universitatea din Bucureşti.
V A L E R I U R O M A N , proaspăt liberal, fost secretar general al L. A . N. C.
*
» *
One ajută pe duşmanii României la bârfirea ţării ?
COSTA FORU, de la „anumita presă"
Si
N. GHIULEA, membru în partidul riaţional*ţărănist şi profesor la Universitatea din Cluj.
*
* * •
A v â n d în vedere, că înalta Curte de Casaţie a adjudecat Jidanului Groedel 26.000 iugăre în paguba
Maramureşenilor, aşa încât veneticul acaparator a ajuns proprietarul acestui latifundiu forestier; noi cerem cu
stăruinţă, în virtutea legii agrare, ca imediat ce va fi ieşit din indiviziune Jidanul Groedel să fie expropriat la
fel ca şi ceilalţi proprietari de păduri, pentru ca acele comune de pe valea Vişeului, cari au dreptul după lege,
să fie puse în stăpânirea pădurilor, ce le*au aparţinut din tnoşi*strămoşi. „ÎNFRĂŢIREA R O M Â N E A S C Ă "
publică, toată lumea .românească, în*
OrUce rău spre bine ir'un 'glas, tară a precupeţi, fără a
„pertracta", fără şovăială şi fără re*
C e a d'intâi condiţie, ce trebue să forţă simţul reacţiunii, care înviorează zerve urmând pe Titulescu, a răspuns
împlinească acela care aspiră să aibă şi oţeleşfe puterea de viaţă. cu o fulgerătoare iuţeală că priveşte
o câf de mică influenţă in viaţa pu* Această normă de purtare roma* ca inexistentă rezoluţia din Martie
blică, este simţul sănătos al opfimis* nească s'a aplicat acum de curând. 1928.
mului, ce isvoreşfe din încrederea în Sânfem sub impresia rezolujiunii ro*
vitalitatea şi destoinicia neamului. Bine stifă la Geneva n procesul optanţilor. Această atitudine poate suiprinde.
înţeles, puterea de viaţă a unei naţii E r a m în drept să ne aşteptăm la alt numai pe aceia cari nu ne cunosc
trebue păzifă de primejdii, trebue în* rezultai; o flagrantă schimbare de pă* neamul. C â n d România mică mutilată
tarifă şi sporită prin măsuri ieşite din reri, între soluţia din Septembrie 192?" în 1917,' trădată de Ruşi, cu armata
preocuparea zilnică a conducătorilor; şi Martie 1928. Greşala s'a cunoscut. sfărîmată dar nu învinsă, s'a ridicat
destoinicia înăscută, cu întreg fezau* printr'o minune de energie şi*a re*
In dauna noastră, spre nefericirea
rul bogăţiilor sufleteşti, trebue desvol* României, îngropându*i viitorul într'o făcut oastea şi a oprit, în uimirea
lată la maximum prin cultură naţio* datorie de zecimi de miliarde aur, lumii, pe Mackensen la Siref; când
nală. această naţie, primind cruda lovitură
şi tărându*i suveranitatea pe la uşile
din toamna anului 1916, a reacţionat
D a r dacă nu am ajuns încă, din tuturor tribunalelor de peste graniţă!
în aşa fel; cum îşi închipuiau diplo*
cauza vitregiei vremurilor, la progresul A ş a -se vor fi fânguind^ o serie de
maţii de la Geneva, că neamul ro*
ce se va întemeia pe vitalitatea şi de* pesimişti, de prăpădiţi sufleteşte, de
mânesc întregit se va pleca molâu şi
stoinicia Românului, nimănui nu*i este bocitori şi cobifori în trudnica lor ima*
docil într'o situaţie incomparabil mai
permis să se îndoiască în viitor. Cine ginaţie seacă. S ă trecem cu filosofia
uşoară, când „ţinem noi în mână che*
are vre*o îndoială, să nu se amestece dispreţului peste ei!
sfiunea optanţilor" cum a spus emi*
în politică. Realitatea este alta. A fost destul nenful nostru Ministru de Externe ?
Chiar când, în lupta dârză pentru să auzim pe lângă noi vuetul unei
afirmarea lot mai viguroasă a rolului, porniri necugetate, pentru ca fot su* Noi, din greşala de la Geneva, a*
ce vom juca în basinul Dunării de jos, fietul naţiei, prin organele ei oficiale, vem de câştigat. Primul câştig s'a şi
întâlnim piedeci grele ori nedreptăţi să respingă promf, demn şi mândru, înregistrat: s'a obţinut .o impunătoare
strigătoare, la un neam ca al nostru, tentativa de a se atinge suveranitatea unanimitate în atitudinea oficială a ţării
conştient de chemarea lui, în mod fi* ţării. Cameră şi Senat, G u v e r n , con* faţă de soluţia din afară. Sufletul na*
resc trebue să se ridice cu elementară silii comunale, corp studenţesc, opinie ţiunii a fost galvanizál: reacţiunea ful*
2
gerăfor descătuşată în sprijinul entu*
ziast dat ilustrului avocat a L R o m â *
niei, dovedeşte o întărire a tuturor
resorturilor noastre sufleteşti. Răul Ire*
cător, atingându*ne numai cu penum*
bra lui, penfru*că „noi ţinem afacerea
optanţilor în m â n ă " ne îndreaptă spre
bine.
A m cules primul fruct preţios: na*
ţia şua regăsit în prompta»i judecată
dreaptă şi mândră bărbăţia tradiţională;
D a r Românul, cu admirabilul său
bun simţ, s p u n e : ori*ce rău spre bine.
N u am cules tot binele. V o r mai re*
zulta şi alte urmări, în profitul nostru,
din greşala de la Geneva. Liga N a *
ţiunilor, în sesiunea din Martie 1928
prin contradicţia săvârşită, nu numai
că şi»a micşorat enorm prestigiul, dar
a făcut proba că nu are autoritatea
morală de a*şi spune cuvântul în che­
stiuni vitale pentru statele*membri. A
dovedit inconsequenţă faţă de ea în*
saşi, lipsă de înalte criterii politice
privitoare la suveranitatea intangibilă a
statelor mici, şi tactica dubioasă a ma*
nevrelor prin surprindere.
Din acest mediu să iasă oare ju*
decătorii lumii?
Şi acum întreb pe toţi ideologii
cinstiţi, pe toţi pacifiştii sinceri: nu
are perfectă dreptate Mussolini, când
se uită cu neîncredere peste această
Societate a Naţiunilor şi o tratează ca
pe o cantitate neglijabilă? Dovadă de*
spre robustul simţ politic, adânc, pre*
Deviza L. A . N . C . : Hristos, Regele,
Naţiunea!
In articolele precedente am spus, că
L . A . N . C a ridicat steag spre a
aduna în umbra lui conştiinţele treze
şi a le organiza pentru lupta crân*
cenă de apărare a naţiei, în războiul
decbrat şi pornit cu înverşunare dé
cătră Jidovime. Şi în realitate în or*
ganizarea L . A . N . C . sunt steaguri,
cari se sfinţesc şi pe cari se depune
jurământul. Despre sfinţirea lor şi
despre jurământ vom vorbi în alte ar*
ticole. A c u m a vom aminti numai, că
sus pe steag se află trei litere: „ H."
R. N." Ele sunt iniţialele a trei cu*
vinte: „Hristos, Regele, Naţiunea!",
cari se află imprimate in fruntea bro*
şurii „Călăuza Bunilor Români", şi
cari formează deviza L. A. N. C.
Despre această deviză urmează să fra*
tăm în acest articol. Mai înainte însă,
câteva lămuriri necesare asupra bro*
şurii amintite, în legătură cu deviza.
Oricât de măreaţă a fost proclama*
rea întemeierii*L. Â . N . C . în. ziua
de 4 Martie 1923, ea nu putea în*
semna decât încă o manifestare a
mişcării naţionale — provocată, pre*
eis şi clar al dictatorului italian, ne*o
aduce tocmai soluţia din Martie 1928,
în procesul nostru cu Ungaria.
Şi dacă demonstraţia s'a făcut, că
Liga Naţiunilor nU este coaptă spre a
răspunde menirii ce i*a atribuit un
visător ca W i l s o n , şi nişte hipocriţi
interesaţi ca fii lui Israel, atunci fra*
gem al doilea învăţământ preţios pen*
fru politica viitoare a României şi a
tuturor statelor mici, fixând o linie in*
variabilă şi inalterabilă de conduită:
în afaceri, cari privesc suveranitatea
ţării, independenţa ei economică, ro*
sturiie ei interne cu toate cerinţele na*
ţionalistp de înfăptuit spre a păstra
România pentru Români, Liga N a *
ţiunilor nu poate avea nici un amestec.
Din experienţa făcută în Martie
1928 se învederează odată mai mult
deplina dreptate şi simţul de prevedere
al L . A . N . C , care îh programul
ei din Septembrie 1925 fixează, în
articolul 36, rolul Ligii Naţiunilor pre*
cum urmează:
„Liga Naţiunilor să fie recunoscută
numai ca un consiliu de state na*
ţionale cu drepturi egale, deplin su*
verane şi libere, iar nu ca autoritate
supranational, cu drept de control
şi impunere a deciziilor sale, incom*
patibile cu principiul suveranităţii
fie*cărei naţii pe teritoriul ei."
Atât, şi nimic mai mult.
I. C. C Ă T U N E A N U
cum am arătat în articolţle precedente,
de lupta dârză a tineretului din şcolile
superioare. — nimic mai mult, dacă
nu se purcedea cât mai grabnic la
organizarea ci sistematică. Enunţarea
celor câteva principii generale de or*
ganizare adunate în pripă în „Statutul
L . A . N . C . " votat de „Marea A d u *
nare" din 4 Martie, era departe de*a
însemna măcar un începui dc orga*
nizare. S e cerea crearea unui plan de
organizare special, şi pe cât posibil
mai sistematic. Marea A d u n a r e a în*
sărcinat în mod expres pe tânărul ini*
ţiaior — de care am amintit în' arti*
colul penultim — cu organizarea. In
vederea aceasta el mi*a prezentat mie
un plan scris în liniamente generale,
rugându*mă ca pe baza acelui plan
să elaborez eu, cu puţina mea price*
pere practică şi cu experienţa mea
mai îndelungată, un plan de organi*
zare cât mai complect. El continua în
acel timp a vizita deosebitele centre din
ţară, pentru a închega nuclee în ve=
derea începutului de organizare, care
trebuia să urmeze după alcătuirea pla*
nului. Planul l*am alcătuit în „Regiv
lamentulL. A. N. C." E v i d e n t a m ă *
suraf împrejurărilor de*atunci şi fără
nici o pretenţie de perfecţiune. Totuşi
el a fost păstrat până astăzi.
Trebuia însă publicat. Atunci m'am
gândit la alcătuirea unei broşuri, care
pe scurt să conţină tot ce trebuie să
ştie un luptător al L . A . N . C , şi
care în acelaş timp să poată servi şi
ca mijloc de propagandă. In vederea
aceasta am adunat materialul în ordi*
nea, în care se află tipărit în prima
ediţie a broşurii. Şi anume : In frunte
un arficol despre ,,Svastica", scris de
mine şi semnat „Liga Apărării N a *
ţionale Crnştine", apoi pe r â n d : „Ac*
tul de constituire" scris de d. A . C :
Cuza, fostul preşedinte L . A . N . C . ;
„Regulamentul"^ alcătuit de mine, pe
baza liniamentelor generale dale de
tânărul iniţiator, şi cu concursul Ingi*
nerului Maior Dimitriu, pe atunci
Secretar al Comitetului Central, care
a alcătuit planşele drapelelor: „ D o c *
trina Naţionalistă Creştină", opera
cunoscută a dlui A . C . C u z a ; „Pro*
gramul L. A. N. C." desvoltat de
fostul preşedinte, cu coloborarea noas*
tră, după programul naţionalist*demo*
erat, rezultat din consfătuirile dela 23
şi 24 Aprilie 1910; urmează „Che*
marea "adresată poporului român, scrisă
de mine şi votată de Marea A d u n a r e ;
şi "Chemare cătră Săteni" scrisă de
A . C . Cuza. A m adăugat, ca ma*
terial de educaţie: Imnul naţional
,;Ţrăiască Regele", Marşul Studen*
fese de Iustin Tlieşiu, pe care l*am
adoptat ca marş al L . A . N . C , în
sfârşit marşurile ,,Deşteaptă*te, Ro*
mâne" şi „Pe=al nostru Steag". Co*
peria a fost pictată după cererea mea
de studentul de atunci Ion Sava, iar
titlul de „Călăuza Bunilor Români"
l*am luat depe o lucrare a mea scrisă
pentru popor şi în special pentru sol*
daţi în vederea războiului în primă»
vara anului 1916. L a tipărit am dat
broşura eu, cu bani adunaţi prin con*
tribuţii dela prieteni.
Nu pentru a*mi însuşi vre* un me*
rit, am făcut aceste precizări, ci nu*
mai exclusiv în interesul adevărului,
a cărui lumină suntem datori s'o fe*
rim de orice încercare de umbrire.
In fruntea broşurii, ca şi pe stea*
guri, am pus cele trei cuvinte: „Hris*
tos, Regele, Naţiunea!", alcătuind
deviza L. A. N. C. A ş a d a r deviză
închegată şi propusă de mine. Şi de
aceea mă simţec dator să lămuresc
înţelesul, ' semnificaţia lor, cum şi în*
demnul care rezultă din ele.
Orice oaste are pe steagurile ei o
deviză. E a arc menirea, pe de*oparte
să sintetizeze în cât mai puţine cu*
vinte gândirea şi simţirea, ţinta sufle*
fească fundamentală a luptătorilor, iar
 pc dc alta să-1 încurajeze prin con- gând Biserica Sa şi nimicind popoa­ inspiraţie de sus — spre ţinta pla*
siiinfa unităţii lor desăvârşite L. A. rele creştine. nului dumnezeiesc, nevăzut de mintea
7V. C. fiind — precum am afirmat în 3. Că aceiaşi duşmani ai Lui, cu omenească! Fiind în acelaş timp om,
articolele anterioare — o oaste poli­ acelaşi scop de ucidere au invadat şi el poate greşi ca orice om. D a r aceste
tică şi naţională, menită răsboiului (ara noastră, căutând ca şi aici s ă - L greşeli nu-i pot schimba caracterul de
sfânt de apărare, avea nevoie de o răstignească pe Isus pentru a treia trimis al lui Dumnezeu, ci el rămân'e
deviză, care să însufleţească pc toţi oară, precum în Rusia nenorocită L-au în orice caz Domnitor „din mila lui
Înotătorii, să sintetizeze gândirea şi răstignit pentru a doua oară. Dumnezeu" şi „prin graţia lui Dum*
simţirea tuturor, deosebindu-i hotărîtor 4. Că aşa fiind, noi Românii nezeu", indiferent de „voinţa naţio*
de turmele de mercenari, tocmiţi la suntem datori să ne ridicăm nală!" Căci rîaţia într'un moment de
duşman. ca un singur om întru apărarea lui tulburare sufletească poate să îndepăr­
Vom preciza deci ce însemnează Hristos, apărând Biserica Lui şi fiinţa teze pe Rege, dar ea comite atunci
pentru membrii L. A . N . C . cele trei naţiei noastre creştine. A vem adică a păcatul greu al respingerii trimisului lui
cuvinte, cari alcătuiesc devizr noastră. urma pilda vrednică a strămoşilor. Dumnezeu, atrăgând asupra ei conse­
(!e însemnează fiecare in parte şi tus* Ei — oridecâteori alţi duşmani ai lui cinţele nenorocite, apropiate sau mai
freie la un loc, însăşi ordinea stabi* Hristos au voit să treacă pe la noi îndepărtate, văzute sau nevăzute, ale
hlă având un anumit sens şi nepu* „fără păs" şi „din pristolul dela Roma' acestei insolente îndrăzneli. C ă Regele
tand deci să fie schimbată nici într'un să dea calului ovăs" — s a u ridicat într'un moment dat, biruit de slăbi­
alt fel. totdeauna cu păduri dc lănci şi de ciuni omeneşti, ar putea să se înde­
spade şi cu ele au prefăcut în praf părteze dela misiunea lui, să fie prea
In frunte cuvântul: H r i s t o s ! P e n ­
toată trufia duşmanilor Crucii! Şi la slab pentru povara ei, să greşiască în
tru orice creştin adevărat acest cuvânt -
Royine, şi la P o d u l înalt, şi în atâtea actele lui de domnie ? El trebuie atunci
este prea sfânt, întrucât prin el nu se sfătuit, ajutat, la nevoie chiar oprit
locuri!... C a şi Ierusalimul de altădată
numeşte nici „cel mai mare geniu al
ţara aceasta dacică şi întregul teritoriu de*a greşi, de cătiă naţie. Dar a t â t !
omenirii, nici cel mai mare profet",
getic, scurt timp după predicarea mân­ Dumnezeu voieşte ca împărăţiile pă*
nici „cel dintâi între sfinţii lui D u m ­
tuirii, L-au primit cu stâlpări în triumf mânteşti să se conducă după chipul
nezeu", ci prin acest cuvănt se de*
pe Isus împăratul cel veşnic, dar ori­ şi asemănarea „împărăţiei cereşti". Şi
numeşte însuşi Fiul Iui Dumnezeu,
decâteori a fost primejduit, nu L-au acolo — dealtfel caşi în întregul a n ­
„Cel de o fiinţă cu Tatăl", a doua
părăsii ca acelaş' Ierusalim, ci în locul grenaj al legilor universului fizic — -
persoană a Divinităţii, deci: Dum*
stâlpărilor de triumf au ridicat păduri nu există „republică!" Deaceia noi
nezeu însuşi! Fär' de început şi făr'.
întregi de lănci şi spade spre apărarea L. Ă. N. f C, legând naţia, în ce pri*
de sfârşit, mai presus de puterea de veste viaţa ei pământească, de voinţa
Lui, şi din piepturi au făcut zid de
înţelegerea minţii omeneşti. Şi s'a în*
apărare! De aceea şi mila Lui nu şi planul lui Dumnezeu, nu putem fi
trupat în. mijlocul aceluia dintre „ocoa- decât „monarchişti" intransigenţi, şi
ne*a lăsat să fim sfărmaţi şi împră*
lele" d^ turme cuvântătoare, care re­ duşmani neîmpăcaţi ai „republicanis­
stiafi, ca Ierusalimul de altădată!
prezenta însuşi miezul falsificării şi al mului", pe carc-1 considerăm ca o
răutăţii satanice, spre a înfrunta astfel Noi L. A. N. C, fiind conştiinţa răsvrătire nebună în contra lui D u m ­
direct în faţă pe „fiii Diavolului", însăşi a naţiei româneşti, înţelegem nezeu însuşi.
„puii de viperă", ostile împeliţate ale să*L apărăm pe hristos, atât împo*
lui Satan, menite de el să distrugă, tri va duşmanilor Lui fireşti, cât şi în Iar în ce priveşte naţia românească,
să omoare sufletele turmelor cuvântă­ contra numeroşilor „Iuda", cari s'au ea este, prin tot trecutul ei de neam
toare, create de D u m n e z e i pentru viaţă oferit să*L vândă pe arginţisinedriu* aşezat, muncitor, răsboinic — şi din
veşnică. S'a întrupat, pentrucă prin lui Jidovimii actuale. Şi hotărîţi, vom negura vremilor străvechi pătruns de
lumina eternă a cuvântului său să îm­ mânui spada fără cruţare până la zdro­ adâncă supunere faţă de Dumnezeu,
prăştie întunericul ucigător de suflete, birea complectă a duşmanului şi a vân­ care încă depe-atunci era un singur
arătând calea mântuirii, şi prin jertfa zătorilor, sau până la ultimul strop de Dumnezeu spiritual Zamolcse, — atât
Sa să înfăptuiască mântuirea sufletelor sânge din inima noastră! Fiind siguri, • de legată de idea monarchică, încât
create de Dumnezeu. Mântuire, către că prin această luptă, prin jertfe, vom dacă nebunia republicanismului ar cu*
care — prin mijlocirea sfintei Sale atrage asupra naţiei noastre mila Lui, prinde întreg globul pământesc, naţia
Biserici — El cheamă oile sale din care se va aşterne ca o pulbere de românească vc rămânea monarchică,
toate staulele. lumină dulce peste ţara aceasta!... spre a urma voinţa lui Dumnezeu şi
A l doilea cuvânt din deviza noastră a nu se desparte de întregul ei trecut
Pe lângă acestea însă, pentru lup* Geh'Tracic! Dar atunci s'ar putea
tărorii L. A. N. C. cuvântul „Hris* este: „ R e g e l e ! " N e deosebim de obiecta, că pare de prisos atitudinea
tos" mai însemnează : multă lume în ce priveşte înţelesul
acestui cuvânt. Pentru toate partidele de luptătoare monarchisiă a L . A . N .
1. Că Isus — Hristosul lui D u m ­ actuale şi chiar pentru mulţi în afară C . P e n t r u cine cunoaşte în adâncu­
nezeu — a fost prigonit, prins, bat­ de ele, „Regele" nu este decât un rile ei tainice furtuna de anarchie de
jocorit, şi omorît în chinuri cumplite şef ereditar al statului, menit să ţiie după răsboiu, încercările persistente ale
pe cruce, de cătră duşmanii lui; mânaţi cumpăna dreaptă deasupra partidelor. Jidovimii de-a dărâma tronurile, de-a
de tatăl lor Diavolul". Atât şi nimic mai mult! Funcţiune, contamina şi a perverti şi sufletul n a ­
2. Că ura talmudică a aceloraşi pe care ar putca-o îndeplini şi un şef ţiei noastre, şi în sfârşit pentru cine
duşmani nu s'a domolit prin sacrilejul de stat ales, un preşedinte oarecare. cunoaşte anumite tainice tendinţi franc*
săvârşit. Ci ei, perseverând în mod Pentru noi L. A. N. C. cuvântul masonice dm viaţa şi frământările
cu adevărat satanic, prigonesc mereu „Regele" are cu totul alt înţeles. Atât partidelor noastre politice, pentru a*
cu ură crescândă, ca furiile unei ne­ ca idee în genere, cât şi ca tradiţie cela afirmarea L. Ä. N. C. ca gardă
bunii, pe Isus cel înviat din morţi,, străveche a neamului nostru. Pentru monarchisiă este cu totul departe de
căutat prin mii de mijloace infernale noi „Regele" înseamnă, înainte de a fi de prisos. Gardă, gata la orice
sa-L prindă din nou, s ă - L batjocorească, orice alta, sufletul trimis de Dumne* sacrificiu pentru apărarea principiului
să-L chinuiască şi din nou s a - L o- zeu să domniască asupra naţiei şi monarchic, preferind să moară decât
moare, în fiecare ţară creştină, distru­ să=i călăuzească destinele — prin să se predeie. Şi uneltitorii tainici s'o
 4
ştie bine: Orice încercări ne vor găsi
la postul nostru!...
Regele Românilor fiind aşadar pen*
tru L. A . N . C . nu numai întruparea
maiestăţii naţiei, ci fiind mai cu deo*
sebire simbolul viu, prin mijlocirea
căruia se revarsă mila lui Dumnezeu
asupra na (iei, persoana Sa este „sacro*
sanctă" şi mijlocitoarea^ între D u m n e *
zeu şi najie, deci deasupra naţiei!
Deaceia cuvântul „Regele" este al
doilea în deviza noastră şi nu poate
fi al treilea. Aşadar • încăodatâ nu ;
Hristos, Nafiunea, Regele — ceia ce
ar schimba, ar răsturna întregul sistem
de gândire, întreaga concepţie — ci
numai: „Hristos, Regele, Nafiunea!"
Al treilea cuvânt şi ultimul in de*
viza L. A. A. C, este: „Nafiunea!"
— pare mai eufonic mai solemn decât
terminul „nafia".
Şi în ce priveşte infelesul acestui
cuvânt, L. A. N. C. se deosebeşte
de concepfia aproape a tuturor par*
Udelor noastre politice. S u b neconte­
nita acţiune de pervertire a gândirii
dusă de cătră Jidovime, încet dar
sistematic, partidele noastre — aproape
toate — au ajuns la formula, că
nafia românească înseamnă totalitatea
indivizilor cari vorbesc mai mult sau
mai puţin bine româneşte, deunde abe*
rafia cu „Românii de rit mozaic", sau
la formula juridică, cumcă naţia roma*
nească însemnează totalitatea indivizilor,
cari au cetăfenia sau chiar numai pro*
lecţia statului român. Pentru L. A.
N. C, conform cu doctrina ei, nafia
românească este hiperorganismuf etnic
alcătuit din totalitatea indivizilor, cari,
mai presus de graiu, au avut şi au
comunitatea aceluiaş sânge geto*tracic.
A m e s t e c de sânge, prin asimilări pro*
portionale şi treptate, a fost adeseori în
cursul miilor de ani, şi e de dorit să
mai fie. Altoirile fireşti prin „incru*
cişăii" cu sânge din aceiaş rassă, sunt
binefăcătoare pentru organismul unei
nafii, împrospăiându*i mereu sângele
şi menţinându*i vigoarea. Pe cât de
nenorocite şi fatale în urmări sunt
„corcirile" cu sânge de rasse diferite.
Norocul naţiei noastre româneşti a fost,
că în cursul timpurilor îndelungate şi*a
putut mereu reîmprospăta sângele prin
încrucişări fericite cu popoare arice -
numai astfel putem fi astăzi un neam
. tânăr, deşi suntem unul din cele mai
vechi popoare din lume —, fiind în
aceiaş timp ferită de corciri nenorocite
cu popoare din rassele : semite şi fino*
tătară.
C ă amestecul de sânge cu popoare
din familia slavă ar fi fost prea mare
şi că deaceia ni*au fi alterat chiar
caracterul nostru specific de (icto*Daci
este un neadevăr pe care nu*l pot
susţinea decât cunoscătorii superficiali
ai istoriei şi protoistoriei noastre. In*
fuzia de sânge pur slav a fost mai
mică decât chiar cea dela familia de
popoare greco*latine, care şi ea a fost
r
destul de redusă. S p e a dovedi a*
ceasta, vom aminti numai — fără a
intra în amăununfc — că cele mai
multe dintre popoarele slave — ca
graiu — cari ne încunjură, au sub*
stratul nostru etnic. Adică însăşi baza
lor etnică, partea fundamentală în
compunerea sângelui lor, este geto*
tracic. Iar în sprijinul acestei afirmaţi'
— trecând peste asemănările de tip,
de datini, de legende, de melodii po*
pularc, de isvoadc de cusături, de
numiri geografice i s b i f o a r c , păs*
trate unele până astăzi — vom cita
numai faptul că împărăfia getică a
marelui nostru împărat Burebisia se
Întindea dela Maiea Adriatică şi
Marea Neagră până la Marea Bal*
tică, între Dunărea de S u s , Oderul
Mijlociu, Vistula de J o s , Bălţile Pri*
pelului şi Cataractele Niprului' Şi a-
ceasta a fost între anii TO— 40 înainte
de Hristos, deci am putea zice ieri,
fa(ă de începuturile pelasgice ale nea*
mului nostru. împărăţie formidabilă
formată nu prin cuceriri şi supuneri
de neamuri străine, ci prin organiza*
rea înfr'un singur stai a neamului
geto*tracic, despre care tofî istoricii
vechi în frunte cu Herodot sunt
unanimi ina afirma, că „era cel mai
mare şi mai numeros neam din toată
lumea după cel al luzilor". Aşadar
— cu dovezi de nume de aşezări im*
portante şi străvechi citate în hărţile
vechilor istorici — neamul nostru getic
cuprindea în afară de Peninsula Bal*
canică şi Dacia de astăzi, teritoriile
Ucrainei, Slovaciei, Cehiei sau Boe*
miei, ale Sileziei şi Poloniei întregi
până la mare! Iar despre tipul fizic
al Daco*Cietilor, regretatul savant P â r *
van ni spune, că c bine cunoscut atât
depe monumentul dela Adamclissi, cât
şi depe columna lui Traian. Şi anume
că „erau in mare majoritate, nai fi,
Stăpânirea jidovească în Bucovina
A m afirmat în cele două articole
precedente că L . A . N . C . este ne*
cesară pentru consolidare Statului Ro=
mân. E a n'ar fi necesară dacă parti*
delc politice ar fi româneşti, naţionale.
Termenii de „national--liberal" şi „na*
ţional-ţârănesc", nu ne pot înşela, cel
puţin pe noi cari cunoaştem structura
acestor partide şi programul lor prac*
tic (nu teoretic).
Partidele noastre sunt internaţionale,
deşi nu interstatice. Politicianii profită
de imprecizia fermenulului „naţional",
care le îngăduie să coopereze cu ji*
danii cetăţeni „români", iar pe de altă
voinici, blozi, cu ochi albaştri ( ( i e -
tiea, pg. 6 6 1 ) .
A ş a încât nu numai încrucişările'
noastre cu Albanezii, dar şi cele cu
Sârbii, Ucrainienii, Polonii, Slovacii
şi Cehii, au fost şi sunt simple rea*
similari de sânge Geio*Tracic şi nu
încrucişări cu popoare slave, dintre
cari numai Ruşii propriu zişi n'au
sânge Oicfo-tracic. încrucişări în ade*
văratul înţeles al cuvântului au fost
cu unele popoare din familiile germa*
nice, greco*latine şi iraniene. Cari
însă, departe dc-a fi fost o periclitare
a caracterului nostru Specific, au fost
o binefăcătoare reîmprospătare de sânge.
Deci pentru noi L. A. N. C. cu*
vântul „naţiunea" însemnează în pri* •
mul rând organismul fizic al naţiei
româneşti, depozitar al strălucitelor
însuşiri specifice ale sângelui geto*
tracic, şi în al doilea rând sufletul
acestui neam, cu conştiinţa lui despre 1
luptele şi suferinţele trecute, cu hotă*
rârea lui de*a înfrunta pericolele pre*
senfului, şi cu neclintita credinţă în
menirea lui de*a crea în viitor o stră*
lucită civilizaţie specifică şi originală!
S a u mai pe scurt: Nafia este sângele
şi sufletul generaţie luptătoare de as*
tăzi, strâns legată cu gloria mormin*
telor şi cu leagănul gloriilor viitoare!
Pentru apărarea ei ne simfim datori
să muncim şi să ne jertfim!
Sper să fi lămurit deplin atât înţe* I
lcsul celor trei cuvinte din deviza •
noastră, cât şi legătura strânsă dintre ele.
Pentru înlăturarea pericolului de
moarte, care ne ameninfă astăzi, a*\
ceste trei cuvinte, din vârful steagu*t
rilor L. A. N. C , cheamă la datorie
toate conşiiinfele româneşti treze.
Adunaţi*vă deci, fraţi R o m â n i ,
sub steagurile cu deviza sfântă:
„Hristos, Regele, N a ţ i u n e a ! "
Huşi, în ziua aniversării întemeierii |
L. A . N . C , 4 Martie 1 9 2 8 .
Ifi I O N Z E L E A *CO 1 )1?E A NI]
parte să-i înşele pe Români, cari în*
jelég sub termenul de „naţional" o
opoziţie împotriva jidanilor. Dar a n
cetăţean român şi a fi „ R o m â n " sunt
lucruri- foarte deosebite. Jidanii, cari
pretind a fi cetăţeni români, dar cári
sunt înainte de toate jidani (de rasă, -
naţionalitate şi religie), intră în parii*
dele noastre politice „naţionale", p c '
cari le finanţează şi le exploatează
pentru scopurile lor, şi îşi bat joc dc
naivitatea ţăranilor noştri cari cred ca
aceste partide sunt „naţionale", adică
româneşti.
Politicianii plătiţi, în mod direct sau

indirect de jidani, duc ţara la pcire
sigură, pregătesc dominaţiunea nein*
grădiiă a jidanilor.
In Bucovina acest proces de iobă*
gire complectă a ţăranilor, de bolşe*
vizare politică, a făcut în cei zece ani
dela Unire încoace progrese uimitoare.
Această provincie a fost arendată de
partidul liberal unei clici de politiciani,
compusă din intelectuali săraci, deci
economiceşte dependenţi de bunăvoinţa
patronilor. Aceşti intelectuali au fost
„selecţionaţi" de răpaosalul A l . Con*
stantinescu în timpul neutralităţii şi al
războiului. E i sunt cunoscuţi din ziare
sub numele de „Purceii Veselei Gră*
dini" sau „Purceii Bucovinei". încă
la 1918, când i*a trimis patronul în
Bucovina, aceşti oameni erau toţi să*
raci lipiţi pământului. D a r aplicând
metodele învăţate dela şeful lor (pe
front n'au fost căci n'au avut vreme
pentru această ocupaţie), ei s'au îm*
bogăţii repede. Această ascensiune eco*
nomică nu se poate explica decât din
activitatea lor politică, deoarece ei n'au
întemeiat fabrici, n'au luai moşii în
arendă, n'au deschis prăvălii e i c , deci
nu s'au putut îmbogăţi din intreprin*
deri economice şi nici din leafă n'au
putut aduna averi.
Izvoarele de îmbogăţire ale politi*
danilor suni prea cunoscute ca să le
înşir pe toate aci. P e noi ne intere*
sează aci numai faptul că modul obici*
nuit al îmbogăţirii politicianilor liberali
a avut în Bucovina un efect dezas*
truos penlru ţăranii şi intelectualii ro*
mâni şi un efect admirabil pentru
Jidovi.
Jidanii au p u s stăpânire pe toată
viaţa economică a provinciei. Corner*
ful, industria şi finanţele sunt cu de*
săvârşire în mâini jidoveşti, oraşele
sunt tixite de jidani, cari au venit cu
droaia din Galiţia şi Basarabia. Acea*
stă imigraţie, urmată de încefăţenire în
massă se datoreşte corupţiei adminis*
trative.
Posturile administrative au fost. în*
credinţate oamenilor de pariid cari au
imitat exemplul conducătorilor. Deviza:
„ îmbogăţiţi-vă!" a fost urmată cu
sfinţenie.
Trebue să amintesc că toate opera*
ţiunile de îmbogăţire ale politicianilor
bucovineni s'au' făcut în limitele trase
de codul penal. S'au întâmplat şi mici
găinării (cu contingentările etc.) cari
au ajuns pe la tribunale. D a r nimene
n'a fost condamnai. Căci din punct
de vedere juridic nu există păgubaş.
Spre pildă în exploatarea fondului
bisericesc. E evident că naţia roma*
nească a fost prădată în folosul câ*
torva politiciani şi a unui imens nu*
măr de jidani. D a r după teorie se
constată că iot cetăţeni „români" au
profitat. Dl inginer silvic hlorescu, a
5
O fapta ce nu poate întârzia
Judecându*se lá Comisia Judeţeană din Cluj, procesul celor 10 co*
mune modeşti cu Jidanii Tischler—Bürger, şi Moţii câştigând dreptatea lor,
urmează în conformitate cu legea agrară ca sentinţa, imediat executabilă
după lege, să se execute pe teren fără întârziere independent de fribulafiu*
ţiunile susnumiţilor Jidani pe lângă Comitetul agrar.
Cerem imperios Comisiei de ocol din Huedin să binevciască a e ş i j a
faţa locului şi a aşeza pe Moţi în stăpânirea de .fapt a pădurilor şi păşu*
nilor definitiv adjudecate; şi astfel să se pună cu un ceas mai înainte capăt
mizeriei Moţilor şi spiritului de agitaţie. „înfrăţirea Rcmânească".
arătat în mai multe articole cum sunt publice trebue să se isbeaScă de cele
devastate pădurile fondului bisericesc mai mari dificultăţi. Românii suni di*
de firmele jidoveşti, în frunte cu „Bu* vizaţi în partide, sunt divizaţi in clase
covina" lui A n h a u c h . D a r cine să se sociale, intelectualii în regăţeni şi băş*
alarmeze ? In consiliile dc administraţie finaşi etc. P e de altă parte creştinii
şed persoane înalte şi administraţia e neromâni sunt dispuşi a accepta ege*
„corectă". Desigur. D a r fapt es'e că monia jidovească, jidovii având grijă
tot profitul curge în buzunarele jida* ca prin presa lor, prin organizaţii so*
nilor, toi personalul tehnic şi corner* cialisfe şi comuniste, să întreţie orice
cial se recrutează din „poporul ales". curent ostil Statului român. E i au Ja
Creştinii sunt admişi numai ca mun* Cernăuţi o presă puternică:, 3 coti*
citori. A n h a u c h e atotputernic. Un fiu diane, câteva foi săptămânale, toate
al său (ine in căsătorie pe sora gi* scrise în limba germană. E i au tot în
nerului prinţului Barbu Ştirbey, care acest oraş un liceu naţionaUevreesc,
el insuş e preşedinte al consiliului de cate are mai mulţi elevi decât toate
administraţie al societăţii „Bucovina". liceele Statului la un loc. Tineretul
Sunt apoi o serie de alte firme jido* e crescut în spirit naţionalist jidovesc
vt şti cari au protectorii lor speciali şi radical şi în ură împotriva Statului
hrănesc o sumedenie de jidani în in* Român. Solidaritatea lor e deşăvâr*
dustria lemnului. Aceasiră industrie a sită şi prin ea îşi impun voinţa pre*
prefăcut Bucovina într'o colonie pa* tuiindeni; în politică, în viaţa ecdno*
lestiniană, sau mai bine zis a prefăcut mică, în justiţie (un număr mare de
Bucovina în adevărata Palestina. Nu* magistraţi sunt jidani. - " ;
mai judeţul Cernăuţi are mai mulţi
L . A . N . C . a 'încercai să reac*
jidani decât se găsesc in Palestina
ţioneze împotriva acesfei iobagii umi*
întreagă.
lifoare a elementului românesc. Rezul*
A l doilea izvor de câştig pentru ji* tatul s'a văzut. Populaţia românească
dani este industria spirtului şi vânza* şi creştinească e pentru Ligă! 16.000
rea rachiului. S u b stăpânirea roma* voturi la alegerile dintâiu, 8.000 vo*
nească crâşmele s'au înzecii, cel puţin. turi la cele trecute. Desbinarea con*
Prefecţii dau concesii şi-şi construesc ducătorilor Ligii a p u s deocamdată
case. A s u p r a satelor au năvălit jidanii capăt acestui începui de regenerare
Ca lăcustele, rachiul curge în şiroaie naţională. N u învinuesc pe nimene.
şi înlesneşte exploatarea ţăranului. „In* Cunoaştem întâmplări tragice- în viaţa
ţeleapta" politică financiară a parfidu* popoarelor, cunoaştem şi refaceri re*
lui liberal a deschis porţi largi şi că* pezi după mari înfrângeri. Poate că
măiăritului celui mai neruşinat. S e iau suferinţele Românilor din Bucovina
la sate 50, 60, 100 şi mai multe pro* încă nu şi*au ajuns culmea şi abia
cenie. Băncile liberale s'au aliat cu . desnădejdea va trezi sufletele.
cămătarii jidani pentru a jefui ţărani*
mea. Procedura e simplă. I se dau Deocamdată .ne aşteapfă încă o
unui cămătar jidan bani cu procentele mare „bucurie" : alianţa „national"*ţă*
băncii, iar el împrumută aceşti bani la răni stă cu socialiştii jidani! A fost o ,
ţărani cu procente urcate, câştigul fiind jale adunarea dlui Maniu la Cernăuţi.
Împărţit apoi cu directorii băncilor. C e va mai fi de noi când A n h a u c h
In acest fel un foarte mare număr de va coopera cu Pistiner şi fondul bi*
jidani frăesc fără muncă numai din sericesc va fi pus la dispoziţia agita*
exploatarea muncii ţăranilor. (tei comuniste! Şi spre această rezol*
vire a problemei m e r g e m : Mayer*
Situaţia disperată a elementului ro*
E b n e r intră cu Dori Popovic'i în
mânesc apare lămurită constatând că
partidul naţional*ţărănist, Pistiner cu
în Bucovina numărul jidanilor faţă de
Sauciuc*Săveanu, iar Straucher vâ
creştini e de 1:4. U n jidan la patru
aştepta în opoziţie până la revenirea
creştini!
liberalilor la putere.
Supremaţia ecoromică fiind bine
stabilită, această proporţie numerică ne TRAIAN BRÄILEANU
arată că Orice reacţiune împotriva do* Profesor la Universitatea
minaţiunii lor în toate domeniile vieţii din Cernăufi .
 Păinjenişul liniilor aeriene acoperă
Pentru Aviaţia R o m â n a azi lot globul, iar zborul devine fot
mai sigur. D a c ă vrem să nu rămânem
Motto: „Avem fi noi Oceanul noslrti" să*l dăruim scumpei noastre Armate.
Maestru Xerileami
în u r m a tuturor celorlalte ţări, lucru
Trăiască Aviaţa Română! c a r e î n s e a m n ă s c l a v i a e c o n o m i c ă , tre*
O luptă î n f r i g u r a t ă se observă în „înfrăţirea R o m â n e a s c ă " bue să sprijinim tot atât de mult şi
toate statele depe suprafaţa pămatitu* Cluj Str. Bob No. r. aviafia „civilă" (care de altfel î n t i m p
lui, pentru stăpânirea aerului — Con* dc r ă z b o i u e tot atât de folositoare ca
şfiente d e faptul, că v i i t o r u l r ă z b o i se In cele ce urmează p u b l i c ă m Che* şi c e a militară).
v a d e s f ă ş u r a p e calea aerului, şi c o n *
marea :
vinse de adevărul dictonului „Si vis
înfiinţată dintr'o înaltă pornire pa*
pacem, para bellum" (Dacă vreai Asociaţia Română pentru friotică şi l u â n d e x e m p l u dela vecinii
p a c e , pregăteşfe*te de război) Frânta,
A n g l i a , Italia, A m e r i c a , J a p o n i a , G e r *
Propaganda Aviaţiei noştri c a r e c o n f r i b u e s : c u toţii pentru
aviaţia lor, A. R . P . A. şi*a propus
mania cea î n v i n s ă şi R u s i a cea bol* Sprijinind Aviafia
următorul program :
ş e v i c ă ş ' a u construit flotile a e r i e n e de vă sprijiniţi pe voi în.şi-vă
— S ă adune prin obol public, s u *
mii dc unităţi.
C h e m a r e către toţi iubitorii de ţară mele n e c e s a r e c o n s t r u i r i i cât m a i multe
Chiar Statele mai mici cum sunt: a v i o a n e atât d e n e c e s a r e a p ă r ă r i i n o a s t r e
Cehoslovacia, Iugoslavia, Belgia, Tur* Răspunzând unei nevoi vitale care . naţionale ca şi propăşirei noastre e c o *
c i a ş i altele, a u flotile aeriene destul până acum nu a fost îndeajuns de nomice.
de puternice. S i n g u r ă Ţ a r a noastră, — înţeleasă şi sprijinită, Asociaţia R o * — S ă facă cunoscut şi s ă câştige
deşi învingătoare şi mărită — n ' a fost m â n ă pentru P r o p a g a n d a Aviaţiei (A. încrederea publicului în acest mijloc
î n situaţie s ă * ş i d e s v o l t e d u p ă cuviinţă R. P. A.) p ă ş e ş t e î n a i n t e la realizarea de l o c o m o ţ i e al v i i t o r u l u i , p e n t r u ca şi
aviaţia — Cauze multiple de ordin fi* programului ci, încrezătoare în reuşita în R o m â n i a M a r e s ă s e călătorească şi
nanciar, politic şi moral ne*au stat ideilor pe c a r e le răspândeşte în fo* să se facă transporturi de fot felul c u
deacurmezişul — parecă într'adins — losul Ţârei. a v i o n u l , care îşi va avea o întreagă
ca s ă n u putem ţine pas cu vecinii N u e o faină pentru nimeni că reţea de linii.
noştrii în privinţa sporirei aparatelor războiul a creiat şi nemulţumiţi care — S ă încurajeze pe a v i a t o r i ş i pe;^
de sbor. se pregătesc din n o u d e luptă, c u ar* technicieni c a p e u n i i cari v o r fi lup*
De un an începând — dată fiind me a căror putere oinorâtoare întrece făforii d e m â i n e ai aerului, făcându*i
importanţa aviaţiei, şi pericolul ce ne închipuirea cea m a i bogată. c u n o s c u ţ i opiniei publice ş i d e c i iubiţi
ameninţă în caz de război — Roma* Ei construiesc pe ascuns s u t e şi şi sprijiniţi.
nii ş i autorităţile înţelegătoare a u luat mii de aeroplane, care m â i n e , î n ziua Mijloacele întrebuinţate de A . R.
iniţiativa de a f a c e propagandă pen* cea mare pândită de ei c e a s c u ceas, P. A. pentru atingerea s c o p u l u i sunt
tru adunarea de fonduri, din care s ă vor înegri seninul cerului şi v o r zvârli variate. P c l â n g ă a n u a l u l o b o l al m e n i * '
se procure a v i o a n e militare, şi civile pretutindeni moartea în chipuri nebă* b r i l o r ei, ea o r g a n i z e a z ă c u r s u r i , con*;
— Oraşele Galaţi, Timişoara ş i altele nuite azi ş i m u l t m a i c r u d e deCât cele ferinţe de p r o p a g a n d ă , e x p o z i ţ i i , mee*
a u d o n a i câteva milioane d e lei pen* din 1916! linguri, raiduri, manifestări aviatice
tru procurarea dc avioane. In Bucu* Bombe cu schije ucigătoare, gaze diverse, acordă premii şi alte r e c o m *
reşti s'a format „Âsociafiunea Ro= şi microbi de molimi d e tot felul vor pense.
mână pentru propaganda aviaţiei" fi zvârlite de sus din belşug şi vor
B u c u r e ş t i str. Lipscani no. 3. cu fi* ucide, fără scăpare, femeca, copilul, Dacă aviaţia este n e c e s a r ă şi A .
liale p e î n t r e g u l c u p r i n s al tarei r o m a * bătrânul r ă m a s la v a t r ă c a şi p e răz* R . P . A. d ă t u t u r o r posibilitatea prac*
neşfi, care are de scop să întreţină boinicul de pc front. lică d e a c o n f r i b u i la b i n e l e şi a p ă r a * '
propaganda vie pentru adunarea de
împotriva puhoiului ucigaş de ae* rea P a t r i e i , apoi Asociajia ar trebui
ronduri băneşti. C u învoirea g u v e r n u *
roplane vrăjmaşe n u ' se poate lupta să cuprindă p e to{i bunii Români.
lui — Âsociafiunea susnumifă aran*
decât fot cu aeroplane. A . R. P. A . face u n c ă l d u r o s a p e l
jează î n toată ţara î n 8 A p r i l i e (ziua
D o a r el poate o p r i m o a r t e a î n a r i p a t ă , d e î n s c r i e r e iar o b o l u l a n u a l e de cel
de Florii) serbări şi colecte pentru
doborând*o înainte de a ş i fi asvârlit p u ţ i n 20 lei, l ă s â n d u * l la posibilităţile
Aviaţia Română.
veninul. şi d ă r n i c i a fiecăruia.
„înfrăţirea Românească" împliniţi* . A s t a este p r i m e j d i a c a r e ne aşteaptă Ea s e a d r e s e a z ă tuturor celor ce a u
d u * ş i o prioasă daiorinţă faţă d c avia* şi c u siguranjă că ea se va abate, făcut r ă z b o i u l , p e n t r u că î n s c r i i n d u * s e
torul inginer Aurel Vlaicu, faţă de dacă nu asupră*ne, asupra copiilor ca adepţi ai A . R. P. ? . nu fac
M a e s t r u l Z o r i l e a n u , — însutlejitul z b u * noştri. . d e c â t a c o n t i n u a o p e r a d e cri când au
răior, dornic de a p u n e stăpânire ro* Dacă dorim p a c e a , trebue s ă o p r e * întregit România.
mânească pe oceanul nostru — aerul, gătim din vreme şi o pregătim cu ar* Mai a l e s tineretul c a r e a p r i m i t u n ?
ş i fată de cei 1 1 8 e r o i , ai aviaţiei r o * mata aeroplanelor noastre, straja cea i d e a l g a t a făurit d c părinţii lor ş i doar
mâne; d e s c h i d e o listă d c subscripţie mai impunătoare a R o m â n i e i întregite. vis pentru b u n i c i , a u c u atât m a i m u l t
pentru aviaţia noastră naţională, în Or aviaţia v a l o r e a z ă atât cât noi cu datoria să.cultive iubirea de ţară.
frunte cu toţii îi dăm! Inscrieţi*vă aşa dar cu foţii la A .
d l . p r o f . I . C . C ă t u n e a n u c u lei 500 * R. P . A . c ă c i datoria către Patrie v*o
G . Sion ,, ,, 500 D a r avionul mai e neapărat trebuin* faceţi!
„ Şfefan P e n e ş „ ,, 500 c i o s ş i t i m p u r i l o r de pace. El e mij* *
şi î n d e m n ă pe toţi onor. Cititori — l o c u l de locomoţie şi transport al vii* Panegiric pentru slujba religioasă în
imitând pe susnumiţii — să dove* f o r u l u i , c a r e v a d u c e p e s t e granifi. n u „Ziua Aviaţiei"
dească prin fapte, sentimentele lor numai călători g r ă b i ţ i , veşti calde şi Cu vioşi Creştin i!
româneşti. mărfuri s c u m p e , ci ş i f a i m a naţiunei
Români contribuiţi să putem aduna n o a s t r e , f ă c â n d să fâlfâe î n cele patru A s t ă z i î n toate colţurile ţărci r o m a *
suma necesară cu ajutorul căreia să colţuri ale l u m e i , mândrul nostru tri* n e ş f i , î n toafe o r a ş e l e , târgurile ş i s a *
putem construi un avion pe care color. fele, se s ă r b ă t o r e ş t e pretutindeni, în a *

ceasta sfântă Duminecă a Floriilor „Ziua
Aviaţiei".
La ora asta chiar, în toate biseri*
cile creştineşti, se săvârşeşte un ser»
viciu divin spre pomenirea eroilor că»
zuţi pentru cauza mare a aviaţiei. S e
ştie că nimic nu cinsteşte mai mult
un neam, decât slăvirea memoriei e*
roilor lui. Nimic nu poate onora mai
mult pe. cetăţenii adunaţi aci spre săr*
bătorirea aviaţiei decâf înălţarea mai
întâi a rugăciune! pentru odihna su»
fletelor celor cari s'au sacrificat spre
cucerirea văzduhului noshu românesc.
Zburătorii au fost şi sunt, oameni des*
brăcaţi de egoismul românesc. Ei se
înalţă pe aripi de pânză către seninul
cerului, riscând viaţa lor în orice clipă
pentru a le arăta celor de jos, care»i
privesc, că trebue să fie mai buni,
mai iertători!
Aviatorul nu*şi precupeţeşte viaţa.
E l se află considerat — mai cu drept
cuvânt — întotdeauna în răsboi. D e
cum se urcă în maşina lui şi se des*
prinde dela pământ, fiinţa lui esfe lă*
sală în voia soartei şi în mâna lui
Dumnezeu.
Aviaţia noastră tânără, dar plină de
C u m înţelege L , A . N . C. să acţioneze
contra sectelor religioase ?
Dl Nicola P o p a , ca membru al L .
 . N , C , prof la Gimri. Dr. C .
Anghelescu din Cluj, la 11 Martie, a
ţinut în Mănăştur, în cadrul cercului
cultural de acolo, o conferinţă în faţa
unui numeros public, demonstrând pe*
ricolul naţional la. care asistăm prin
pătrunderea sectelor în corpul sănătos
al naţiunei şi urmările dezastruase ale
acestora.
Firul roşu ce se desprinde din a*
ceasta conferinţă e următorul:
Temeiul religiunii creştine este iu*
birea deaproapelui şi desconsiderarea
aglomerării de bunuri materiale, cari
servind egoismul personal şi prescur*
tându*l, sau chiar deposedându*l pe
deaproapele nostru de aceleaşi bunuri
materiale, se loveşte în baza religiei
creştine: Iubeşte pe de*aproapele tău
ca pe tine însuţi.
Contrastul creştinismului şi totodată
duşmanul neîmpăcat al acestuia este
iudaismul cu învăţăturile sale despre
Neamul ales al lui D»zeu.
Creştinul bun e fericit, dacă dea­
proapele său, în sensul larg al cuvân*
fului, aşa cum l»a înţeles Christos, iu»
bit fiind cu iubirea ce*o simţim faţă de
noi înşine, dispune de aceleaşi bunuri
de cari dispunem noi.
Iudeul, din contră, e_fericit atunci,
dacă conform legii lui, fiind alesul lui
avânt, şi=â dat din belşug jertfele pe
altarul cuccrirei oceanului nostru aerian.
O sută şi douăzeci de feciori din cei
mai aleşi ai neamului, începând cu Lt.
Caranda, urmând cu Aurel Vlaicu şi
tot astfel până la cel din urmă^ cu
toţii au căzut la postul de cinste. Slă»
vită să le fie memoria şi uşor somnul
de veci, după cum uşoară ca pana
le*a fost fiinţa purtată prin înălţimi.
Fraţilor români! Scumpii noştri sbu»
rători căzuţi, • sunt pilda vie a celei
mai sublime abnegaţii. Ei sunt îndem»
nul viitorimei şi icoana permanentă a
curajului, pentru nobila armă a avia»
ţiei.
Scumpi sunt toţi eroii neamului că»
zuţi în lupte, dar şi mai scumpi trebue
să ne fie eroii aerului cari majoritatea
au căzut înainte de răsboiul întregirei
neamului, afiandu»se totuşi în perpetuu
răsboi cu elementul naturei, pregătin*
du*se mereu pentru lupta cea mare
ce trebue să vie.
S ă ascultăm cu smerenie, fraţi ro*
mâni, ruga preotului pentru odihna su*
fletelor eroilor aerului şi să zicem cu
foţii: Dumnezeu să*i odihnească, şi
eternă să lc fie amintirea.
Iehova, reuşeşte sau nădăjdueşte nu*
mai s㻺i însuşească toate bunurile pă*
mânfului, de cari să se servească ca
de o răsplată a Neamului A l e s .
înaintea creştinului toate Neamurile
Pământului sunt fraţi, egal îndreptăţiţi,
fii ai aceluiaş D*?eu.
înaintea Evreului tot ce nu e Evreu,
e un bun al său, menit să»l servească
şi să*i fie rob Neamului A l e s .
D*zeul Creştinismului e un D*zeu
bun, drept şi iubitor de toate făpturile
sale.
D*zeul Evreului c un D*zeu părţi*
nitor Neamului A l a s şi deposedător de
toate bunurile ce priveşte toate cele»
lalte -Neamuri ale Pământului.
Credinţa creştină ne face mai buni
decât cum ne e firea să fim.
Credinţa sa, pe Evreu, îl face mai
rău, decât cum l»a creat pe el Natura.
Datorinţa noastră e să luptăm pen»
im victoria lui D*zeu celui B u n şi în»
făptuirea împărăţiei lui pe pământ.
A lor, esfe învingerea Spiritului Rău,
al Satană pe pământ.
Lupta între Creştinism şi Iudaism
se dă dela Naşterea Mântuitorului, cu
cea mai mare înverşunare, pe toate
terenelé.
învinge D*zeu: avem- frăţietate şi
iubire între oameni, împărăţia lui D*zeu
cu o turmă şi un păstor: Isus Chrisfos.
7
învinge îzrâeh averii .împărăţia'iui
Satan, tot cu o turmă, al cărui păstor
va fi cel mai hain şi ales prirî crude*
litatea s a : Poporul lui ludă;.
în lupta ce se dă între Iüdaisth Şi
Creştinism, iudaismul de prezent este
în plină ofensivă şi aproape de*a*şi
ajunge ţintă Sa finală.
Lupta se dă în ascuns şi cii arme
oculte. Rezultatele însă mai mult sau
mai puţin sunt cunoscute, situaţia e
dezasfruâsă.
. C u m au ajuns ei~ la aşa rezultate ?
1. Ei nu sunt ca.ceilalţi oameni,
într'adevăr sunt aleşi dintre toate N e a *
murile Pământului, nu se asimilează.
Cine crede că se asimilează, e orb,
căci de s'ar asimila, 20 de milioane
împrăştiaţi cum sunt de mii de ani
printre toate neamurile din lume, nici
pomenire n'ar mai fi aci de J i d a n i
(ci).
2. Prin presă, socialism şi francma*
zonerie au pus stăpânire pe opinia pu*
blică şi pe conducătorii partidelor po*
litice, şi din umbră azi conduc des*
tinele ţărilor şi ale omenirii întregi. A z i
economiceşte omenirea geme süb căi*
câiul şi povara finanţei evreeşli.
S e propagă imoralitatea pe toate
căile; prin scris, şi prin vorbă; litera*
tura, cinematograful şi teatrul, toate
sunt folosite pentru destrămarea a fot
ce e moral şi creştinesc, fot ce e sfânt,
Biserica şi slujitorul ei, nimic nu*i cru*
ţat spre a se ajunge scopul.
Şi cum stă Biserica. Creştină în
faţa acestor lovituri?
Răspunsul cel mai nimerit cred că
este acesta: Conducătorii creştinismu*
lui s'ar părea că*s şi ei orbiţi, nu văd
nici ei ce se întâmplă în jurul lor, ca
şi ceilalţi oameni cari văd toate, dar
aceea n'o văd că Jidanii nu se asi*
milează.
De*ar vedea pericolul, şi*ar da
seama că Biserica lui Christos este
una şi nedespărţită, nu zece, sau mai
multe. U n u l a fost Christos: una e
biserica lui. Dacă urmaşii lui Chrisfos
şi ai apostolilor au explicat în niod
diferit învăţăturile lui, capii bisericilor
au avut timp în aproape cele două
mii de ani să caute ce*i esenţial şi să
se unească într'o singură biserică, sin*
gura salutară şi creştina, nu să ră*
mână certându*se pe diferenţe mă*
runte şi personalităţi, în detrimentul
creştinismului întreg şi al unităţii bi*
nelui comun, strivit din toate părţile
de Iudaismul nemilos şi fără cruţare.
N ' a r trebui să fie catolici şi orro*
doxi, reformaţi sau unitari, uniţi şi n e *
uniţi, am fi cu toţii pur şi simplu
creştini.
N ' a m asista la certuri între fraţi, la
procesiuni şi alte demonsfraţiuni fra*
tricide contra Legii Cultelor, cel mult
protestul tuturora nc»ar fi unanim, căci
8

pericolul nu consfă în aceia că, câieva B i ­ caracteristicul: „Vede Domnul". de nevoile vremii s'au desvolfaf şi
serici gr.-cafolice c u credincioşii trecuţi Această conferinţă a fost binevenită s'au înmulţit uimitor. A ş a în 1904
ar trece în patrimoniul ortodoxilor, sau şi apreciată atât de public, cât şi de erau 21 de obştii, în 1906 erau 3 1 ,
viceversa Pericolul Legii Cultelor e cu conferenţiarii biscricei unite din loc, în 190f erau 3 5 , în 1908 erau 69, în
mult mai mare. Recunoscându-se şi reprezentaţi prin dnii: Protopop Dr. 1910 erau Í0O, în 1916 erau 505 iar
cea mai recentă desmembrare a legii Elie Dăianu, paroh Domşa, Dr. Vaier în primăvara anului 1919 numărul a-
Creştine, Baptismul, vom înregistra sute P o p cari în vorbirile lor au arătat p e ­ cestor obştii se ridicase la 2212. Iată
şi mii de biserici perduie, trecând dela ricolul ce-1 aduce legea cultelor bise­ deci că 2212 moşii de prin diferite
ambele biserici patriotice în favorul ricii gr.-cat., în genere. Dl protopop părţi ale ţării intraseră în manile a sute
Pocăiţilor, cari cu arma la picior vor Dăianu, apreciind cele spuse de re­ de mii de plugari săteni cari le cul­
aştepta să binevoiască Israel a-şi lua prezentantul L . A . N . C se bucură tivau cu cea mi mare dragoste şi sco­
tot ce-i compete, căci presupunând că de motivele noui şi puternice ce vor teau de pe ele cele mai mari foloase
foţi trecem la Baptism ne vom m u l - ' putea servi la înlăturarea legii cultelor. materiale şi morale.
ţumi cu aceea ca în laşitatea şi robia Unirea tuturor bisericilor creştineşti, şi Cele mai însemnate foloase ce au
noastră să abandonăm datorinţa de-a 'n primul rând al celor româneşti şi tras sătenii depe urma organizării o b ­
ne lupta pentru înfăptuirea împărăţiei patriotice se impune. Reunirea aceasta ştiilor au fost foloasele naţionale: in*
lui D-nezeu pe pământ şi ne vom o află posibilă şi pledează îndelung şi iăturarea aiendaşilor străini dela cul­
mulţumi cu soarfea creată nouă dc ştienfific pentru unire. tura pământului.
luda, exclamând la fiecare lovitură, Un ascultător. Socotiţi numai 2212 arendaşi ovrei,
a,oi de 10 ori pe atâţia: contabili,
administratori, vătavi, morari, cârciu-
mari, dughenari, efc. şi mai îmulţiţi cel
Obştiile ţărăneşti şi jidovii puţin cu 5 (numărul membrilor din
familie) şi veţi vedea că obştiile au
Cooperaţia este arma cea mai p u ­ . moşii ocupând posturile de contabili- golit satele (fără bătaie) de cel puţin
ternică şi cea mai sigură, cu care noi administrafori-vătafi; apoi câţi alţi erau I00 mii de jidani.
românii putem lupta împotriva cotro- arendaşi de mori, de crâşme (cu in­ Obştiile ţărăneşti au fost adevărate
pirci economice, împotriva acaparării terpuşi români) de dughene şi câţi alţii scoale de agronomie, economie poli*
pe îndelete, pe faţă sau pc ascuns şi Ocupau posturile de credincioşi pe la tică şi de solidaritate, dar odată cu
prin conrupţie cu sau fără polificiani curţile boereşti. împroprietărirea din 1921 toate s'au
—- a bogăţiilor ţării româneşti de cătră Tot în acel congres oratorii: D . desfiinţat.
neamul jidovesc — pripăşit la noi în Neniţescu. S . C . Haret, T Prolopo- Desfiinţarea obştiilor a fost cea mai
ţară depe vremea domnitorului M i h a - pescu, I. ( i , Duca şi alţii au adus mare greşală comisă de făuritorii îm-
lache Stürza când au fost isgoniţi de dovezi şi statistici prin care se arăta proprietărirei, greşală a cărei urmări le
prin Rusia, Polonia şi depe aiurea. cum cămătarii satelor luau dela ţărani — vedem şi le simţim noi astăzi, după
In răstimp de mai puţin de 80 de dela 300 până la 3000 lei la sula de 7 ani dela marea împroprietărire.
ani jidanii pe lângă că s'au înmulţit lei pe an şi c u m pc această cale toată
Astăzi prin cultura individuală a lo­
îngrozitor, dar au făcut adevărate cu­ munca şi agonisita plugarului era fu­
tului ţărănesc producţia pământului a
ceriri în domeniul nostru naţional. In rată de aceste lipitori ale satelor.
fost redusă la mai puţin de jumătate
Moldova şi Bucovina, tot comerţul D e atunci şi până astăzi, ó mare din ceia ce a fost înainte de războiu,
şi industria, ba chiar şi pământurile revoluţie s'a produs în starea sufle­ şi odată cu aceasta împuţinându*se
sunt în manile lor. tească şi în cea economică a ţărănimei, exportul de cereale, faptul acesta a
revoluţia care a pornit din organismele contribuit în cea mai mare măsură la
A fost o vreme când prin arendă*
cooperative. căderea valutei noastre: dela 100 la
şie, mai toate moşiile Moldovei în­
căpuse în manile lor. Prin cooperaţie In primul loc băncile populare au 3 parale leul românesc. Dacă cei ce
însă, ţărănimea a înlăturat în mare lovit în plin" şleahta cămătarilor, iar o b - au făcut împroprietărirea îşi dădeau
parte jidovimea dela posesia moşiilor ştiile ţărăneşti au dat lovitura de moarte seama de importanţa cooperaţiei şi
boereşfi, ale statului şi ale aşezămin­ clasei arendăşeşti compusă emina­ dacă impărţeau pământul — moşiile
telor publice — pe cari le exploatau mente din jidani. la săteni cu obligaţia de a-1 cultiva
de zeci de ani de zile. Obştiile ţărăneşti au fost nişte forţe mai departe în obştie, ar fi făcut cea
Dacă ne aruncăm privirile îndărătul economice de producţie de primul rang, mai sănătoasă operă economică cu r e ­
vremii şi cercetăm rezultatele aduse întemeiate sub puternica presiune a zultate incalculabile pentru bogăţia noa­
de cooperaţie numai în timp de 17 nevoei. de pământ şi conduse de în­ stră naţională.
ani ( 1 9 0 4 - 1 9 2 1 ) până la îm­ văţători şi preoţi pe baza legii băn­ Dându-se fiecărui sătean lotul lui
proprietărire vom descoperi adevărate cilor populare. îndreptăţii — nu s'a mai interesat ni­
minuni. •Scopul urmărit de aceste societăţi meni de e l ; nimeni n'a mai avut in­
In congresul băncilor populare din cooperative era': teres să ştie dacă Iotul dat e cultivat
1904 ţinut la Focşani s'a arătat cu 1. Procurarea de pământ ţăranilor sau ba — şi nimeni nu s'a mai in­
date şi nume că mai toate moşiile fie în arendă fie în cumpărare de veci. teresat să vadă dacă noul proprietar
Moldovei erau în manile jidovilor or­ 2. A face cultura sisfematecă a pă­ are unelte agricole şi dacă are mij­
ganizaţi în trusturi de arendaşi. A ş a mântului după principiile ştiinţei a- loace cu ce cultiva moşioara sa.
era trustul M o c h e Fişer, care ţinea în gricole. . ' Consilieratele agricole, singurele or­
arendă peste 149 moşii; avea un d o ­ 3. A procura unelte şi maşini a- gane care mai supraveţuesc după
meniu ce se întindea dela Dorohoi gricole cu ajutorul creditului. moartea obştiilor, s'au arătat nepuntin-
până la Focşani. Trustul Berman S u ş - 4. A vinde produsele în comun şi cioase. Ele n'au ajutat pe "ţăran cu
ter — apoi Copolovici — Smilovici direct consumatorului atât în piaţa in­ •nimic la sporirea producţiei. N u i-au
şi alţii. ternă cât şi la export. dat bani pentrucă nici ele n'au avut.
Ş'au arătat atunci câte mii de ji­ Organizaţiunile acestea îndeplinind N u le-au organizat munca fiindcă a-
dovi erau oploşiţi pe la fote acele o funcţiune economică imperios cerută ceasta dsfe imposibil; consilieratclor
]j»ar fi trebuii de fiecare sătean câte
un agent agronom care să-1 înveţe cum
să facă plugăria, cum să*şi păstreze
produsele şi cum să le vândă. Cu un
cuvânt aceste ccnsilierate aproape nu*şi
mai au rostul lor de a fi astăzi.
Centrala obştiilor din Bucureşti, a»
ceia care poartă numele şi de Casa
centrală a cooperaţiei şi improprietă*
ririi, a stat neputincioasă în faja pră*
buşirii obştiilor Săteşti. După cum n'a
ajutat cu nimic înfiinfarea obştiilor tot
astfel n'a putut opri desfiinţarea aces--
tora. Inventarul agricol care a existat
la cele mai multe obşlii — s'a irosit
şi s'a înstrăinat, aşa că nici urmă n'a
mai rămas din sănătoasa şi mântui*
toarea organizaţie a obştiilor ţărăneşti.
O fapt ă
Publicăm cele ce urmează, îndem­
nând pe cetitorii noştri, mai ales de
la sate, să facă şi ei la. fel în comunele
lor spre a-şi mai îndulci viaţa scăpând
de jugul exploatării jidoveşti:
Actul dc fondare al coopera*
fivei săteşti
Azi, în a 5 zi a lunei Februarie,
din anul 1928, noi locuitorii de obşte
ai comunei Ciuguzel, plasa Aiud,
judeţul Alba, am întemeiat aici o
Cooperativă sătească, al căreia scop să
fie: ajutorarea tuturor sufletelor curate
româneşti din comună, cu dragoste
neţărmurită faţă de Christos, Rege,
Naţiune.
Această Cooperativă va fi un tezaur
al muncii, al dragostei; aici ne vom
sfătui asupra tuturor nevoilor vieţii, ne
vom chibzui asupra ori cărui fapt de
interes obştesc.
Spiritul patriei şi al dreptăţii va
sălăşlui în această Cooperativă.
Neavând lăcaşul ei, o statornicim
deocamdată la Marina Aron lui Pavel,
N o . 39, şi ne vom sili şi noi şi
urmaşii noştri, să*i ridicăm cu vremea
zidire nouă, căci această Cooperativă
este o biserică.
Dintre noi, alegem în comitetul de
conducere pe aceşti şase oameni, pe
timp de 3 ani:
1. Marina Aron 1. Nicolae, pre*
şedinţe.
2. Florea Gheorghe, vicepreşedinte.
3. Marina Aron 1. Pavel, cassier.
4. Popa Nicolae învăţător, secretar
şi contabil.
5. Moldovan Ioan, controlor.
6. Săbău Ioan, controlor.
Preşedintele Cooperativei va fi în*
locuit, când nu poate lua parte la
consfătuirea membrilor, de al doilea
membru ales în comitet.
Tocmai când această cooperaţie^o»
ducfivă era chemată să joace rolul cel
mare de educaţie şi ştiinţă în masele
cultivatoare de pământ de pe întinsul
ţării româneşti; tocmai când această
organizaţie economică trebuia să con*
stitue o pavăză de apărare naţională
în mijlocul minorităţilor de neam străin
— cu cari ne*am încadrat în statul
nostru — tocmai când suntem la o
răspântie â istoriei — cârmacii noşfrii
cei înţelepţi, au luat din mâna popo*
rului arma cea mai puternică: Coo*
peraţia şi au disfrus*o ca pe un lucru
netrebnic şi periculos...
ILIE M1HAILESCU
Institutor. Brăila, str. Grivifei No. 111.
buna
Noi ne legăm să păstrăm întru
toate cele scrise aici şi ne rugăm ca
ceiace capătă astăzi viaţa, să nu piară
niciodată. Urmaşii noştri să păstreze
această Cooperativă, s'o conducă şi
ocrotească 'cu cinste şi să*i sporească
avuţia ca, prin greutăţi, să ajungem
stăpânii bogăţiilor noastre, azi în mâini
jidoveşti şi străine. Situaţia actuală dc
inferioritate nu ne descurajează ; avem
speranţă în viitorul apropiat, care al
nostru, numai al nostru poate fi.
Pentru cârmuire Cooperativa să»
tească are • un Statut al ei, pe care
l*am aprobat şi l*am semnat în adu­
narea de azi, în fafa delegaţilor trimişi
în acest scop de comitetul judeţean al
Ligii Apărării Naţionale Creştine,
Aiud.
Acest act se va păstra în archiva
Cooperativei, o copie după el se va
preda comitetului judeţan al Ligii, de
unde a pornit ideia de înfăptuire, una
se va trimite Regionalei Arad, iar una
Centrului L. A . N . C , Cluj, cu
raport şi copie după statute, spre
luare la cunoştinţă.
In faţa noastră, ca delegaţi ai co*
miletului Jud. al L. A . N . C . :
ţEJ Ion I. Crişan
Secretar generai, Alba»Aiud.
Semnăturile ):1
1. Marina Aron 1. Pavel. 2. Marina Aron
1. Nicolae. 3. Torna Victor. 4. Pojar Vasile.
5. Torna Manoilă. 6. Bogdan Manoilă. X.
Pojar Aron. 8. Olar Teodor. 9. Ocnean Ma»
noilă. 10. Florea Gheorghe. . 1 1 . Moldovan
Ioan. 12. Marina Pavel. 13. Florea Vasile.
14. Vâsu) Traian. 15. Alexe Gheorghe. 16.
Torna Gheorghe. IX. Olar Ioan. 18. Horea
Ioan. 19. Săbău Ioan. 20. Olar Ioan. 21.
Popa Nicolae.
') Celor mai jos semnaţi „înfrăţirea roma»
nească" le spune: Spor la muncă şi cu
Dumnezeu înainte!
Corespondenţă
din Roma
Domnule Administrator,
Aseară primind c. p. cu data 14
Martie 1928, la care caut a răspunde,
având datoria morală faţă de mişcarea
naţională, la care n'am încetat a face
parte, cu toate că am fost silit a pă*
răsi ţara tocmai din cauza ei. La Roma
situaţia se prezintă slab. Suntem o
mână de români, cam vre*o 12—13
studenţi români şi minimum 30 siud.
jidani. -
Cei 12 români suntem grupaţi în
Soc. Dacia Traianâ. Situaţia şi exis*
tenta fiecăruia e grea din motive uşor
de înţeles. Corpul diplomatic nu se
ocupă cu îndeletniciri puţin rentabile
ca mişcarea naţionalistă existentă ba
nici nu face nici o deosebire dintre 1
noi şi jidani. Sunt apoi profesorii dela
Şcoala română,. cari din schimbul de
valută ce*l au abia îşi târăsc existenţa
în marea Capitală a latinităţii. Revista
ne soseşte la Dacia*Traiană, unde fie*
care din noi o citeşte şi îşi însuşeşte
hrana sufletească atât de necesară.
Aderenţii sünt dar calici de bani.
Cred că e destul deocamdată c'avem
suflet. Fiecare din noi caută să facă
cunoscută mişcarea şi justificarea ei în
cercurile cunoscuţilor.
Chestiunea dela Oradea*Mare a fost
mult comentată mai ales de sfudeni}*
mea italiană. Cu greu putem ţine pii;pt
calomniilor ce se aduc.
D e ex. la medicină sunt singur ro*
mân, ori cât m'aşi muncii sunt singur,
iar jidanii vreo-25—30.
Eu vorbesc cu unu, ei vorbesc cu
30. E o proporţie exagerată. N u voi
înceta de a căuta să fac măcar uri
abonament, eventual între studenţii cari
urmează cursul de 1. română ţinut de
d. prof. Claudiu IsopeScu la Univer*
siiafe.
Primiţi V ă rog asigurarea stimei mek
ION C I N C O R A
stud. în med.
Roma la 21 III. 1928.
V . Vespasiane 12.
Expoziţia pictorului Albescu. írt
localul redacţiei Revistei noastre, Cluj
Str. Bob Nr.' T sunt expuse SpreVe*;
dere publică apreciatele tablouri alé
pictorului Sava Albescu.
Amatorii de artă românească sunt
invitaţi să profite de această acazie',
rară, deoarece numita expoziţie va dura
numai timp de două săptămâni,
10
putut să nu intervin ridicând cuvân*
In atenţiunea CasÄ Centrale a ul, indignai şi jignii până în adân*
cui sufletului şi să nu dezaprob ţinuta
împroprietăriei unor intelectuali români de a fi nu
numai sceptici, dar chiar înverşunaţi
Cerem amânarea dreptului de a prietărirei, a comunicat, că pământu* duşmani a unei mari şi sfinte cauze
putea vinde pământul primit prin re* rile date prin reforma agrară, nu pot româneşti şi aceasta mai ales fiind de
forma agrară! fi vândute, de noii proprietari, decât faţă 14 minoritari.
Cunoaştem cazuri precise, că au după trecerea alor 5 ani, socotifi
C u aceasta ocazie au dat dovadă
fost împroprietăriţi — pe lângă cei dela ziua când a fost achitat integral
de curate sentimente româneşti şi ţi*
destoinici — şi o sumedenie de oa* preful pământului.
nută românească dnii Simion P o p
meni vicioşi — leneşi, beţivi, sau F salutară, şi bună această dispo* preot, M a x i m Domide învăţător cari
chiar nerozi. Dacă din anumite con* ziţiune a Casei centrale a împropriefă* au stat cu trup şi suflet alături de
sideraţiuni, — pe care nu le exami* rirei — dar nu e completă. Noi cei mine în faţa atacului dat de români
năm — s'a dat pământ şi astor fel din jurul L . A . N . C , — care lup* şi d. preşedinte a Cercului cu d. pre*
de elemente incapabile de a purta o tăm pentruca toate izvoarele de bo* tor a plăşii, cari ca funcţionari pu*
gospodărie independentă; este de in* găţie ale Ţărei noastre să fie în mâ* blici nu s'au amestecat în cauză, dar
teres naţional economic, să se poarte nile Românilor, voim ca - şi pământul nu ne*au fost nici ostili!
grife de către C a s a centrală a împro* acestei ţări să fie stăpânit fot de R o * Venerează şi pomeneşte în Sina*
prietărirei, ca acest pământ să nu mâni — ştiut fiind că Ţara este a gogă rabine din Rodna triumviratul
treacă de cât în mâna Românilor; aceluia, care stăpâneşte pământul dim* domnilor Login, Marte şi Călugăru
Ştim că influenţa politică, a jucat prcună cu celelalte isvoare de venit fiindcă o merită, iar voi români şi
un rol covârşitor în materie de îm* — comerţul, industria, meseriile şi fi* grăniceri de pe Valea Someşului fiţi
propriefărire, şi nu mai puţin adevărat nanţele. cu răbdare şi nădejde in Dumnezeu
este, că foţi acei beţivi şi leneşi care căci România totuşi v'a ajunge în'
Din aceste motive, • bine calculate,
au fost făcuţi proprietari de pământ, viitor să fie a celor combătuţi, umiliţi
cerem Casei Centrale a împroprietă*
s'au gândit din primul moment — nu şi huiduiţi astăzi, — a Românilor!
rirei următoarele: să prelungească
la lucrarea şi sporirea pământului do*
prohibiţiunea de vânzarea cu cel pu* Rodna*Veche 22 Martie 1928.
bandit aşa de uşor, ci la vinderea lui,
ţin 30 de ani cum a făcut legiuitorul
ca să obţie bani. DR. IOSIF T Ä P Ä L A G A
dela dela 1864. Iar în al doilea rând, advocat.
Deasemenea, elementele harnice şi sa dispună, ca pământul pus în vân*
înţelegătoare a însemnăfăţei pământu* zare, de către cei împroprietăriţi, să
lui — cum sunt Saşii, Maghiarii — poată trece — exclusiv — numai în
dar cu deosebire Jidanii — s'au gân*
dit tot din primul moment cum să
mâna unui Român, prin sânge şi Pentru studeuţii închişi
credinţă.
pună mai uşor şi mai repede mâna Primim la redacţie următoarea seri*
pe acest pământ aflător în stăpânirea România Marc, trebue făcută deo*
soare a şefului gării din Conop, jud.
netrebnicilor. potrivă, tare, bogată şi românească!
A r a d , dl Milan Serbu, cunoscut pen*
De curând casa centrala a împro* „înfrăţirea Românească" •tru însufleţirea sa naţionalistă, împreună
cu suma de T40 lei adunaţi dela per*
soanele mai jos notate. Reproducem
următoarele rânduri, pentru ca cititorii
Corespondenţă d in Rod na-Veche noştri să afle cum simte lumea cea
(Judeţul Năsăud) multă, românească, şi pentru ca din
fapta celor mai jos notaţi să ia pildă
Iartă*le lor D o a m n e . . : . visfă, s'a opus din răsputeri abonării, şi cei ce încă au mai rămas nepăsă*
La adunarea generală a Cercului invocând ca. argument împrejurarea că fori în lupta noastră contra Iudaismu*
Cultural român din Rodna*Veche, ţi* revista face politică, este d revistă „de lui cotropitor.
nută la 18 Martie 1928, venind în partid", că în sinul Cercului Cultural
discuţie abonarea ziarelor s'au înfâm* n'are ce căuta această revistă care C o n o p 9.' III. 928.
plat lucruri, ce merită să fi cunoscute jigneşte şi supără pe unii membrii ai D*le Preşedinte!
de bunii români. Faptul este urmă* Cercului, — probabil pe evreii Reiter
forul: şi Weinberger, cari erau de faţă!! — C u onoare înaintăm Lista cu nu*
La p-opunerea membrilor adunarea Acestei păreri, acestui cuvânt antiro* mele celor buni Români din comuna
a primit ca să fie abonate aproape mânesc şi duşmănos revistei Infrăţirei C o r op şi jur, dăruind un mic ajutor
toate ziarele româneşti mai răspândite, Româneşti s'au raliat cu mare însu* „Studenţilor din închisoare".
ca Universul, Cuvântul, Patria, etc. fleţire următorii domni români: domnul Aceia cari sunt mai lipsiţi de bani
şi ziarul minoritar Ellenzék. C u m între pri.m.'r comunal Ioan Marté şi domnul le trimit vorbe b i n e pentru încurajare
membrii Cercului sunt şi aderenţi ai Dr. Emil Călugăru advocat, toţi trei şi ne*a rugat să le trimitem vorbă că
L . A . N . C . s'a găsit un glas con- membri ai partidului national zis ro* mic şi mare se vor ruga în zilele de
ştiu de român — dl învăţător M i x i m mân, din Rodna. Semnifiicaliv pentru Dumineci şi sărbători în sfânta Bise*
Doniide — şi a propus ca să se -a* ţinuta acestor domni este, că erau de rică ca B u n u l Dumnezeu să le dea
boneze şi organul central al L. A . N . faţă în adunare 14 minoritari, dintre sănătate şi putere pentru lupta înce*
C „înfrăţirea Românească" din Cluj, ci doi evrei, şi dintre aceştia nici unul pută — adecă: înainte! pentru Hris*
ca o revistă ce susţine o cauză roma* n'a protestat,' chiar nici evreii. A Ire* tos, Rege — şi Naţiunea R o m â n e a s c ă !
nească şi ca atare e binevenită înir'un buif să se găsească un român şi apoi
Conop N r . 36 1928.
cerc cultural român. S'a ridicat'însă doi secondanţi pe lângă dânsul, ca să
la cuvânt un domn advocat român strige într'un C e r c Cultural român unei L I S T A
Dr. Traian Login şi foarte indignat a reviste româneşti, „ V e t o ! " pentru sumele încasate pentru „Stu*
protestat ca să fie abonată aceestă re* E u , scriitorul acestor rânduri n'am denţii" din închisoare. 1928.

1. Ing. Economii Narciz, şef de
ocol silvic Bârzava j . A r a d 200 lei.
2. Preol Evuţianu Ioan, preot or*
todox rom. Odvoş j . A r a d 100 lei.
3. Popovici Petru econom C o n o p
N r . ' 163 i. A r a d 100 lei.
4 Serb Milan, şef de gară C o n o p
j. A r a d 100 lei.
5. Adrian Raica, preot C o n o p jud.
Arad 40 lei.
6. Gozman Oliviu, impiegat de
mişc. cfr. Şofronea 100 lei.
7. Weinerth Ioan, comerciant C o *
nop j . A r a d 40 lei.
8. Elisabeta Fritz, funcţionară P T T .
Conop 20 lei.
9. Andrei Maieas, maestru C o n o p
j A r a d 40 lei. Total 740 lei.
A u mai contribuit: D*na Victoria
Carşai 100 lei. D l T d . Şuşman M o ţ
Caiafele 500 lei. D*ra E . Huniadé 50 lei.
Primarul din comuna Albac nu este la
înălţimea chemărei sale
In atenţia Dlui prefect de Turda!
Domnul Nicodin Costea învăţător
din comuna A l b a c (jud. Turda) ne
trimite cu rugămintea să publicăm în
„înfrăţirea Românească" următoarea
scrisoare:
„ A tăcea şi a nu scoate la iveală
lucrurile slabe ale semeuiloi noşfrii este
laşitate. Primarul fie urban fie rural
câte părintele comunei, deci cel mai
indicat să apere interesele concetăţeni*
lor şi ale neamului său, ocrotind deo*
potrivă şi- interesele generaţiilor tinere.
„ C u mare regret trebue să constat,
că primarul Stan Petru din comuna
Albac — satul de unde s e i r a g e H ö *
rea — este un părinte vitrig şi ne*
demn de a sta în fruntea satului, căci
se ocupă mai mult cu vânzarea beu*
(urilor spirtoase — de fabricaţie jido*
vească — şi nu se interesează de ne*
voile culturale ale poporului.
Iată trei cazuri concrete :
„In cătunul Costeşti, care se ţine
de Albac, la îndemnul unor oameni
dc inimă s'a început zidirea unui lo*
cal de şcoală. Primarul susnumit s'a
exprimat, faţă de un sătean, în felul
următor: „De nu=mi fac Costeşîii un
favor de vre=o sută de mii, să mă
bată Dumnezeu de voi face şcoală!
„Acest primar în loc să sprijinească
ridicarea şcoalei, el o împedecă.
„După'regulamenlul şcolar, copiii or*
fani şi săraci trebuesc să fie ajutaţi cu
cărţi şi cu haine din fondul Comite*
fului Şcolar. E i bine primarul negii*
gea^ă acest tond. Domnia S a aduce
singur cărţile şi le vinde. cu preţ dub*
lat, pentru ca să câştige. In felul a*
Mai publicăm şi următoarea scrisoare:
Galaţi 9 Martie 1928.
Mult stimate D*le Preşedinte!
V ă rog să binevoiţi a primi suma
de lei rOO, pe care i*am strâns dela
prieteni pentru ajutorarea studenţilor
noştri dragi, care zac în închisorile mi*
litare, numai ca să se facă pe placul
jidanilor. Poliiicianii se vede că ş'au
pierdut capul, decând au dat drepturi
la jidani, căci caută pe orice cale ca
să înăbuşe orice sentiment naţional.
Banii pe care vi*i trimit sunt dela ur*
mătoarele persoane.
Subsemnatul 200 lei. Traian D u *
mitriu 200 lei. Iordache Gheorghe
200 lei. Ion Zamfirescu 100 lei. Toţi
abonaţi din Galaţi.
Primiţi D*le Preşedinte respecfuoa*
sele mele salutări
S P I R U P E C E L I Galaţi.
cesta părinţii — şi aşa săraci — îşi
iau copiii dela şcoală din cauza cărţi*
lor scumpe. Urmarea este, că aceşti
copii rămân analfabeţi şi întunecaţi".
„Primarul Stan Petru în loc să se
intereseze de o şcoală spaţioasă chiar
în centrul cemunei, atrage pe oameni
dela şcoală, care este mică, în făgă*
dăul (cârciuma) său care este de două
ori mai mare decât şcoala".
„Oare merită un astfel de om, care
se ocupă cu vânzarea băuturilor jido*
veşti — otrăvind poporul — şi ne*
glijând îndatoririle sale de ocrotitor al
consătenilor şi copiilor acestora, — să
stea în fruntea unei comune româneşti"?
„ O D o a m n e ! până când vom mai
tolera astfel de trântori parazitari pe
spatele Ţărei! făurită cu vieţile a sute
de mii de eroi"?
12/11 9 2 8 .
N. C O S T E A
I N F O R M
In Revista „Pritenul Poporului"
N r . 3 din Martie 1928, ce apare în
Câmpulung jud. Muscel, cetim şi sa*
lutăm cu bucurie iniţiativa dlui P a *
raschiv Angelescu doctorand în feo*
logie, de a retipări cartea „înfruntarea
Jidovilor" a fostului rabin, mai târziu
încreştinat şi călugărit süb numele
Neofit, care a fost imprimată în anul
1803 pe timpul păstorirei Mitropoli*
iului Iacov Stamati.
Tot această revistă ne informează
despre reuşita conferinţă a dlui prof.
11
Centenarul liceului din Beiuş. P u *
ţine scoale vor fi în ţara noastră, cari
să se poată mândri cu un secol de
jertfă şi muncă desinferesată.
Beiuşul, orăşelul românesc dela
poalele Munţilor Bihorului are feri*
cirea să adăpostească în interiorul lui
o asemenea şcoală.
Din timpuri străvechi, punctul a*
cesta devenise un centru al Roma*
nilor din regiunile cari formează restul
României de azi. Sediu de Voevozi,
avea subt ascultarea sa pe toţi juzii şi
cnezii din Sudul Bihării şi mai târziu,
când organizările acestea dispărură din
viaţa noastră socială, Beiuşul îşi pă*
stră şi pe mai departe rolul de con*
ducător al Românilor din aceste părţi.
Faptul acesta l*a îndemnat pe Epis*
copul Samuil Vulcan să deschidă aici
în anul 1828, pe lângă -şcoala pri*
mară mult mai veche, şi un glmnasiu
cu limba de propunere românească.
P e lângă Crişeni el fu cercetat de
Români din întreaga Monarchie. A ş a ,
Bănăţenii, Hunedorenii, Moţii, Cri*
senii din Valea Grisului A l b , alergau
la izvorul nesecat dela Beiuş. Iar din
regiunile nordice-, Sătmărenii, Mara*
mureşenii, uneori chiar Bucovinenii,
şi pân la deschiderea liceului graniţă*
resc dela N ă s ă u d , Someşenii -încă
alergau după lumină la focarul nestins
dela Beiuş.
In primăvara aceasta se va sărbă*
fori 100 ani dela deschiderea lui şi
Beiuşul va îmbrăca haina de sărbă*
toare, în care să sărbătorească fapta
marilor înaintaşi, cari în vremuri grele
ne*au daf această puternică cetăţenie
naţională, creştină şi culturală.
M u n c a generaţiilor t:ari 100 ani
s'au părândaf pe băncile acesfui liceu
merită să fie sărbătorifă cu' solemni*
latea şi fastul cuvenit.
D e aceia Direcţiunea liceului în în*
ţelegerc cu corpul profesoral şi cu
autorităţile locale, au hotărât ţinerea
serbărilor în primăvara acestui an,
fixând definitiv data serbărilor pe zilele
de 30, 31 M a i şi 1 Iunie a. c. M .
A Ţ I U N I
Nicolaescu*Bugheanu despre „Indă*
rătnicia semitică" ţinută la Cercul
Profesorilor. — Românii se deşteaptă!
Ziarul săptămânal „Facla Roma*
nească" ce apare în Bucureşti str. Va*
sile Lascar N r . 24, se ocupă într'o
serie dc articole, de antisemitismul lui
Eminescu.
*
Comitetul dc conducere al Revistei
„înfrăţirea Românească" în nizuinţa sa
dc a răspândi lumina în cercuri popu*
 12
lare cât mai largi, a donat pentru 1 1
biblioteci populare 1 6 0 fascicole de
Revistă şi 1 0 exemplare „Cuvinte a*
devărate" de dl prof. univ. I. C . C ă *
tuncanu.
S e va dona şi în viitor, — acelor
biblioteci care vor apela la concursul
nostru — din materialul de cultură na»
(ională şi creştină de care dispune R e *
vista, urmând porunca Domnului: „lu*
mină din l u m i n ă " !
* cilor voştri ?
L. A . N . C. la Focşani
Publicăm următoarea adresă trimisă
personal fruntaşilor mişcării nationale
Creştine, pentru ca toţi aderenţii noştri
să ia cunoştinţă şi să poată participa
la consfătuirea anunţată.
Stimate Domnule,
A v â n d a ne sfătui şi a lua a ho*
tărâre cu privire la regruparea forţe*
lor mişcării naţionaliste creştine înfr'o
Ligă unitară, cum de altfel V ' a m pus
chestiunea în adresa circulară din 27
Ianuarie 1 9 2 8 , V ă rog să binevoiţi a
V ă prezenta la Focşani în ziua de
2 0 Aprilie a. c , Vineri dimineaţa,
fixând ca loc de întâlnire casa dlui
(ieneral Macridescu.
Cluj la 2 0 Martie 1 9 2 8 .
C u distinsă stimă:
I. C . C ă t u n e a n u .
* lipsită de fonduri şi de subvenţii.
Trimisul american vizitează „In*
frăpirea R o m â n e a s c ă " . Dl Nicolae
Bohar, vicepreşedintele „Asociaţiunei
R o m â n e din America" în călătoria sa
de studiu prin România — pentru a
se convinge văzând cu ochii stările
de fapt din fara noastră, in legătură
cu propaganda dujmănqasă ce se în*
trefine cu îndârjire fanatică în ) resa
americană, contra Românilor — ne*a
cercetat înzilele de 1 9 şi 2 0 Martie a. c.
Domnia S a este nespus de mâhnit
văzând cât venin şi câtă ură se varsă
prin coloanele plătite ale presei ame*
ricane şi mondiale, în contra Roma*
nilor, care sunt învinuiţi ca mâncători
de Jidani, devastatori a fot ce e pro*
prietafea jidovească; cât timp rcalita*
tea dovedeşte, că Jidanii din Roma*
nia se bucură de un tratament foarte
bun. Urmarea este, că Jidanii se în*
mulţesc pe zi ce trece, îşi sporesc
averea în dauna locuitorilor băştinaşi,
ba chiar Românii sunt aceia care su*
fere după urma acestei plăgi sociale
ce se numeşte — J i d o v i m e .
Sperăm că fratele Bohar, va duce
cu sine în America informaţiuni de
mare preţ, pentru cauza românismu*
lui în al cărui serviciu, s'a pus pe
drum în timp de iarnă — nesocotind
atât gerul cât şi oboseala, dar cu deo*
sebire cheltuiala, care îl priveşte per*
son al — Din partea noastră — ferm
convinşi de dreptatea Românilor —
dorim dlui N i e . Bohar, spor la muncă
şi înapoiat în America, să ducă cu
sine cele mai plăcute amintiri de la
fraţii din România*Mare, cu care să
ţină un contact strâns căci în unire
stă puterea — Trăiască Fraţii Ro*
mâni din A merica!
„înfrăţirea Românească"
*
Membrii Ateneului popular Dr. C .
Angelescu din Bucureşti, au hotărât
cu unanimitate şi cu mare însufleţire
— în adunarea din 4 Martie a. c.
„să postească o zi în an iar pre (ui
alimentelor economisite sal verse ate*
neului pentru combaterea propagau*
dei duşmănoase din presa streină în*
drep tată contra României".
Iată un exemplu vrednic de imitat!
*
Dela Administraţie. In luna aceasta
se vor frimefe somaţii de plată tuturor
abonaţilor în resîanţă cu abonamentul.
Mulţi dintre onor. noşfrii cetitori, de
îndată ce primesc avisul de plată, se
supără şi ne refuză primirea Revistei.
Unii ne trimet banii, iar alţii după ce
au înapoiat Revista, tac chitic, fără
să Irimeafă vre'un ban.
C u astfel de apucături — caracte»
risfice Jidanilor faţă de lot ce este
creştinesc — nu se poate susţine o
Revistă ca „înfrăţirea Românească"
România va putea deveni a Ro*
manilor numai prin sacrificii şi prin
virtuţi creştineşti.
înlături deci cu egoismul şi cu pa»
timile, mari sau mărunte! Jertfiţi fie»
care, cât puteţi pentru candela deş*
feptărei naţionale „înfrăţirea R o m a *
n e a s c ă " Cluj Str. B o b N o . 7.
* ţionaUţărănesc şi cari nu înţeleg să
R o m â n i inconştienţi
In legătură cu publicaţiunea din
„înfrăţirea Românească" N o . 9 din 1
Martie, prin care cerem concursul
onor. cititori, pentru a putea descoperi.
pe acei Români inconştienţi cari umplu
buzunarele jidoveşti, cu banii greu
câştigaţi; primim dela Dşoara Livia
Mezei din Lemniu J u d . Someş urmă*
toarea scrisoare:
„Nu Vă miraţi deloc, dacă Vă
comunic, că la noi în comună, unde
e cooperativă de Consum Creştină,
şi unde sunt oameni inteligenţi ca:
Preot (părinte sufletesc) învăţător
(luminătorulpoporului) notar cu vază,
prin faptul cai băştinaş din comună,
şi fost învăţător, care ca remuneraţie
— pentru că a fost voluntar în ar*
mată — azi e suspendat şi se ocupă
cu alte lucruri; toţi, dar toţi târguim
dela jidanii obrasnici, cari sunt azi
stăpânii pe avutul comunei noastre".
Iată un caz nespus de dureros! S'a
făcut o cooperativă creştină în comuna
Lemniu, care trebuii condusă de un
om cinstii şi cu experienţă, iar Ro»-
mânii ocolind dughianul jidovesc, tre*
buia să-şi cumpere cele necesare nu*
mai dela aceasta cooperativă.
Cinstifi intelectuali şi fraţi Români
din Lemniu, până când aveţi de
gând să îngrăşaţi cu banii voştrii pe
năpârcile de jidani? şi să Vă bateţi
joc de opera proprie „Coperativa de
consum ?" N u vă temeţi de pedeapsa
lui Dumnezeu şi de blestemul prun»
Primim la redacţie următoarea seri*'
soare :
Domnule Director,
In numele cinstei ce o doreşte orice-
naţionalist creştin să se înscăuneze în
presa românească, Vă cer ca să rec»
tificaţi informaţia apărută — în care
spune — într'un număr al revistei ce
conduceţi, prin care se afirmă că aşi
fi apărat într'un proces de spionaj pe
un jidan. Adevărul este că d. Dr.
Ţechinovschi, pe care l*am apărat în
acel proces, esfe creştin ortodox, ce*
tăţean român şi că el a fost cel ce a
descoperit spionajul, fapt pentru care á l
fost scutit de pedeapsă.
Primiţi Vă rog stima mea
Em. D. B . Vasiliu aâv. Bucureşti.
*
O a m e n i buni v'aţi î n t r e b a t : cu ce
bani mişcă partidul naţional»ţărănesc
zecimile de mii de oameni dc la ;
sate la oraşe spre a demonstra forţa
popularităţii lui ? Credeţi că se con*,
fribue din buzunarele partizanilor bo*.
gaţi? Vă înşelaţi. Ştiţi care*i a d e v ă r u l ? :
Lucrează finanţa jidovească prin mâna
lui Blank. Iată, oameni buni, pentru
cine vă străduiţi: pentru Jidanii, cari
stau cu punga îndărătul partidului na*;
dea bani fără profit înzecit în viitor,''
căci altfel nu ar mai fi jidani.
*
Hipocrizie naţional*ţărănistă
Aflăm, că Dnul Emil Haţieganu,
care a apărat pe Moţii, acuzaţi de*
rebeliune, în procesul ce s'a desbăfut
la Cluj în 2 0 Martie 1 9 2 8 , că acest
domn, fruntaş în partidul naţional*ţă*
rănist şi profesor la Universitatea din
Cluj, stă alături cu Jidanii, în contra
Moţilor, ca membru în consiliul de
administraţie la societatea „Călăţele"
încă din anul 1 9 2 2 .
Iată lângă cine stă alături: Hermei
Schretil, Hermán Sensieb, Kelemen
Bernát, Weis losef, Zoltán Fenyves,
Otto Groedel. (Luaţi după registrul
firmelor dc la tribunalul din Cluj).
Iată, Domnule cititor, patriotismul,
iubirea de neam şi glie a fruntaşului
n3ţional»fărănisf! O - mai mare hipo*
crizie nu se poate concepe: pe deo*
parte jupoaie pe Moţi alături de J i *
dani şi pe de altă parte îi apără de
de ochii lumii.