Sunteți pe pagina 1din 13

A N U L IV. No.

11 «Vom lovi deopotrivă în străinul parazitar


.1 Aprilie 1928. şi în românul necinstii şi î n s t r ă i n a t ! »

O r g a n u l c e n t r a l al «Ligii Apărării Naţionale Creştine»

CUPRINSUL :

I. C . C ă t u n e a n u : Orice rău spre bine.


Ion Z e l e a * C o d r e a n u : Deviza L . A . N . C . : Hris*
tos, Regele, Naţiunea!
T r a i a n B r ă i l e a n u : Stăpânirea jidovească în Bucovina,
înfrăţirea R o m â n e a s c ă : Pentru Aviaţia Română.
Un ascultător: C u m înţelege L . A . N . C . să actio*
neze contra sectelor religioase?
Ilie Mihailescu: Obştiile ţărăneşti şi jidoveşti.
Ion I. C r i ş a n : O faptă bună.
Ion C i u c o r a : Corespondenţă din R o m a .
înfrăţirea R o m â n e a s c ă : In atenţiunea Casei Ccn*
trale a împroprietărirei.
losif T ă p ă l a g ă : Corespondenţă din Rodna*Veche.
Spiru P e c e l i : Pentru studenţii închişi.
N . C o s t e a : Primarul din comuna A l b a c nu este la
înălţimea chemărei sale.
Informaţiuni: Interne şi externe.

Un număr 12 Lei
Abonamentul în inferiorul tării 1 an 300 Lei, 6 luni 150 Lei
„ în străinătate . . 1 an 400 „ 6 „ 200 „

Redactor responsabil: Dr. L A Z A R ISAICU

R E D A C Ţ I A ŞI ADMINISTRAŢIA I M P R I M E R I A FOII „ L U M E A ŞI Ţ A R A "


C L U J , S T R A D A B O B N r . 7 :*: :*: C L U J , P I A Ţ A C U Z A V O D Ă N r . 16 :*:
A N U L IV. - Nr. 11 1 Aprilie 1928

ÎNFRĂŢIREA ROMÂNEASCĂ - t
Organul central al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"

Rubrica permanentă

P e n t r u ca să se ştie
Denunţăm din nou marelui public pe aceia, cari au apărat pe Jidanul GROEDEL in
procesul cu Maramureşenii, de pe urma căruia sătenii de baştină şi*au perdut pădurile ce le
aparţineau de veacuri:
Apărătorii, cumpăraţi cu banii lui Iuda, poartă numele:
EMIL HAŢIEGANU, deputat naţional*jărănist şi profesor la Universitatea din Cluj.
MIRCEA D J U V A R A , deputat liberal şi profesor la Universitatea din Bucureşti.
V A L E R I U R O M A N , proaspăt liberal, fost secretar general al L. A . N. C.
*
» *
One ajută pe duşmanii României la bârfirea ţării ?
COSTA FORU, de la „anumita presă"
Si
N. GHIULEA, membru în partidul riaţional*ţărănist şi profesor la Universitatea din Cluj.
*
* * •
A v â n d în vedere, că înalta Curte de Casaţie a adjudecat Jidanului Groedel 26.000 iugăre în paguba
Maramureşenilor, aşa încât veneticul acaparator a ajuns proprietarul acestui latifundiu forestier; noi cerem cu
stăruinţă, în virtutea legii agrare, ca imediat ce va fi ieşit din indiviziune Jidanul Groedel să fie expropriat la
fel ca şi ceilalţi proprietari de păduri, pentru ca acele comune de pe valea Vişeului, cari au dreptul după lege,
să fie puse în stăpânirea pădurilor, ce le*au aparţinut din tnoşi*strămoşi. „ÎNFRĂŢIREA R O M Â N E A S C Ă "
publică, toată lumea .românească, în*
OrUce rău spre bine ir'un 'glas, tară a precupeţi, fără a
„pertracta", fără şovăială şi fără re*
C e a d'intâi condiţie, ce trebue să forţă simţul reacţiunii, care înviorează zerve urmând pe Titulescu, a răspuns
împlinească acela care aspiră să aibă şi oţeleşfe puterea de viaţă. cu o fulgerătoare iuţeală că priveşte
o câf de mică influenţă in viaţa pu* Această normă de purtare roma* ca inexistentă rezoluţia din Martie
blică, este simţul sănătos al opfimis* nească s'a aplicat acum de curând. 1928.
mului, ce isvoreşfe din încrederea în Sânfem sub impresia rezolujiunii ro*
vitalitatea şi destoinicia neamului. Bine stifă la Geneva n procesul optanţilor. Această atitudine poate suiprinde.
înţeles, puterea de viaţă a unei naţii E r a m în drept să ne aşteptăm la alt numai pe aceia cari nu ne cunosc
trebue păzifă de primejdii, trebue în* rezultai; o flagrantă schimbare de pă* neamul. C â n d România mică mutilată
tarifă şi sporită prin măsuri ieşite din reri, între soluţia din Septembrie 192?" în 1917,' trădată de Ruşi, cu armata
preocuparea zilnică a conducătorilor; şi Martie 1928. Greşala s'a cunoscut. sfărîmată dar nu învinsă, s'a ridicat
destoinicia înăscută, cu întreg fezau* printr'o minune de energie şi*a re*
In dauna noastră, spre nefericirea
rul bogăţiilor sufleteşti, trebue desvol* României, îngropându*i viitorul într'o făcut oastea şi a oprit, în uimirea
lată la maximum prin cultură naţio* datorie de zecimi de miliarde aur, lumii, pe Mackensen la Siref; când
nală. această naţie, primind cruda lovitură
şi tărându*i suveranitatea pe la uşile
din toamna anului 1916, a reacţionat
D a r dacă nu am ajuns încă, din tuturor tribunalelor de peste graniţă!
în aşa fel; cum îşi închipuiau diplo*
cauza vitregiei vremurilor, la progresul A ş a -se vor fi fânguind^ o serie de
maţii de la Geneva, că neamul ro*
ce se va întemeia pe vitalitatea şi de* pesimişti, de prăpădiţi sufleteşte, de
mânesc întregit se va pleca molâu şi
stoinicia Românului, nimănui nu*i este bocitori şi cobifori în trudnica lor ima*
docil într'o situaţie incomparabil mai
permis să se îndoiască în viitor. Cine ginaţie seacă. S ă trecem cu filosofia
uşoară, când „ţinem noi în mână che*
are vre*o îndoială, să nu se amestece dispreţului peste ei!
sfiunea optanţilor" cum a spus emi*
în politică. Realitatea este alta. A fost destul nenful nostru Ministru de Externe ?
Chiar când, în lupta dârză pentru să auzim pe lângă noi vuetul unei
afirmarea lot mai viguroasă a rolului, porniri necugetate, pentru ca fot su* Noi, din greşala de la Geneva, a*
ce vom juca în basinul Dunării de jos, fietul naţiei, prin organele ei oficiale, vem de câştigat. Primul câştig s'a şi
întâlnim piedeci grele ori nedreptăţi să respingă promf, demn şi mândru, înregistrat: s'a obţinut .o impunătoare
strigătoare, la un neam ca al nostru, tentativa de a se atinge suveranitatea unanimitate în atitudinea oficială a ţării
conştient de chemarea lui, în mod fi* ţării. Cameră şi Senat, G u v e r n , con* faţă de soluţia din afară. Sufletul na*
resc trebue să se ridice cu elementară silii comunale, corp studenţesc, opinie ţiunii a fost galvanizál: reacţiunea ful*
2

gerăfor descătuşată în sprijinul entu* eis şi clar al dictatorului italian, ne*o nului. Planul l*am alcătuit în „Regiv
ziast dat ilustrului avocat a L R o m â * aduce tocmai soluţia din Martie 1928, lamentulL. A. N. C." E v i d e n t a m ă *
niei, dovedeşte o întărire a tuturor în procesul nostru cu Ungaria. suraf împrejurărilor de*atunci şi fără
resorturilor noastre sufleteşti. Răul Ire* Şi dacă demonstraţia s'a făcut, că nici o pretenţie de perfecţiune. Totuşi
cător, atingându*ne numai cu penum* Liga Naţiunilor nU este coaptă spre a el a fost păstrat până astăzi.
bra lui, penfru*că „noi ţinem afacerea răspunde menirii ce i*a atribuit un Trebuia însă publicat. Atunci m'am
optanţilor în m â n ă " ne îndreaptă spre visător ca W i l s o n , şi nişte hipocriţi gândit la alcătuirea unei broşuri, care
bine. interesaţi ca fii lui Israel, atunci fra* pe scurt să conţină tot ce trebuie să
A m cules primul fruct preţios: na* gem al doilea învăţământ preţios pen* ştie un luptător al L . A . N . C , şi
ţia şua regăsit în prompta»i judecată fru politica viitoare a României şi a care în acelaş timp să poată servi şi
dreaptă şi mândră bărbăţia tradiţională; tuturor statelor mici, fixând o linie in* ca mijloc de propagandă. In vederea
D a r Românul, cu admirabilul său variabilă şi inalterabilă de conduită: aceasta am adunat materialul în ordi*
bun simţ, s p u n e : ori*ce rău spre bine. în afaceri, cari privesc suveranitatea nea, în care se află tipărit în prima
N u am cules tot binele. V o r mai re* ţării, independenţa ei economică, ro* ediţie a broşurii. Şi anume : In frunte
zulta şi alte urmări, în profitul nostru, sturiie ei interne cu toate cerinţele na* un arficol despre ,,Svastica", scris de
din greşala de la Geneva. Liga N a * ţionalistp de înfăptuit spre a păstra mine şi semnat „Liga Apărării N a *
ţiunilor, în sesiunea din Martie 1928 România pentru Români, Liga N a * ţionale Crnştine", apoi pe r â n d : „Ac*
prin contradicţia săvârşită, nu numai ţiunilor nu poate avea nici un amestec. tul de constituire" scris de d. A . C :
că şi»a micşorat enorm prestigiul, dar Cuza, fostul preşedinte L . A . N . C . ;
Din experienţa făcută în Martie „Regulamentul"^ alcătuit de mine, pe
a făcut proba că nu are autoritatea
1928 se învederează odată mai mult baza liniamentelor generale dale de
morală de a*şi spune cuvântul în che­
deplina dreptate şi simţul de prevedere tânărul iniţiator, şi cu concursul Ingi*
stiuni vitale pentru statele*membri. A
al L . A . N . C , care îh programul nerului Maior Dimitriu, pe atunci
dovedit inconsequenţă faţă de ea în*
ei din Septembrie 1925 fixează, în Secretar al Comitetului Central, care
saşi, lipsă de înalte criterii politice
articolul 36, rolul Ligii Naţiunilor pre* a alcătuit planşele drapelelor: „ D o c *
privitoare la suveranitatea intangibilă a
cum urmează: trina Naţionalistă Creştină", opera
statelor mici, şi tactica dubioasă a ma*
„Liga Naţiunilor să fie recunoscută cunoscută a dlui A . C . C u z a ; „Pro*
nevrelor prin surprindere.
numai ca un consiliu de state na* gramul L. A. N. C." desvoltat de
Din acest mediu să iasă oare ju* ţionale cu drepturi egale, deplin su*
decătorii lumii? fostul preşedinte, cu coloborarea noas*
verane şi libere, iar nu ca autoritate tră, după programul naţionalist*demo*
Şi acum întreb pe toţi ideologii supranational, cu drept de control
cinstiţi, pe toţi pacifiştii sinceri: nu erat, rezultat din consfătuirile dela 23
şi impunere a deciziilor sale, incom* şi 24 Aprilie 1910; urmează „Che*
are perfectă dreptate Mussolini, când patibile cu principiul suveranităţii
se uită cu neîncredere peste această marea "adresată poporului român, scrisă
fie*cărei naţii pe teritoriul ei." de mine şi votată de Marea A d u n a r e ;
Societate a Naţiunilor şi o tratează ca
pe o cantitate neglijabilă? Dovadă de* Atât, şi nimic mai mult. şi "Chemare cătră Săteni" scrisă de
spre robustul simţ politic, adânc, pre* A . C . Cuza. A m adăugat, ca ma*
I. C. C Ă T U N E A N U
terial de educaţie: Imnul naţional
,;Ţrăiască Regele", Marşul Studen*
fese de Iustin Tlieşiu, pe care l*am
Deviza L. A . N . C . : Hristos, Regele, adoptat ca marş al L . A . N . C , în
sfârşit marşurile ,,Deşteaptă*te, Ro*
Naţiunea! mâne" şi „Pe=al nostru Steag". Co*
peria a fost pictată după cererea mea
In articolele precedente am spus, că cum am arătat în articolţle precedente, de studentul de atunci Ion Sava, iar
L . A . N . C a ridicat steag spre a de lupta dârză a tineretului din şcolile titlul de „Călăuza Bunilor Români"
aduna în umbra lui conştiinţele treze superioare. — nimic mai mult, dacă l*am luat depe o lucrare a mea scrisă
şi a le organiza pentru lupta crân* nu se purcedea cât mai grabnic la pentru popor şi în special pentru sol*
cenă de apărare a naţiei, în războiul organizarea ci sistematică. Enunţarea daţi în vederea războiului în primă»
decbrat şi pornit cu înverşunare dé celor câteva principii generale de or* vara anului 1916. L a tipărit am dat
cătră Jidovime. Şi în realitate în or* ganizare adunate în pripă în „Statutul broşura eu, cu bani adunaţi prin con*
ganizarea L . A . N . C . sunt steaguri, L . A . N . C . " votat de „Marea A d u * tribuţii dela prieteni.
cari se sfinţesc şi pe cari se depune nare" din 4 Martie, era departe de*a
jurământul. Despre sfinţirea lor şi însemna măcar un începui dc orga* Nu pentru a*mi însuşi vre* un me*
despre jurământ vom vorbi în alte ar* nizare. S e cerea crearea unui plan de rit, am făcut aceste precizări, ci nu*
ticole. A c u m a vom aminti numai, că organizare special, şi pe cât posibil mai exclusiv în interesul adevărului,
sus pe steag se află trei litere: „ H." mai sistematic. Marea A d u n a r e a în* a cărui lumină suntem datori s'o fe*
R. N." Ele sunt iniţialele a trei cu* sărcinat în mod expres pe tânărul ini* rim de orice încercare de umbrire.
vinte: „Hristos, Regele, Naţiunea!", ţiaior — de care am amintit în' arti* In fruntea broşurii, ca şi pe stea*
cari se află imprimate in fruntea bro* colul penultim — cu organizarea. In guri, am pus cele trei cuvinte: „Hris*
şurii „Călăuza Bunilor Români", şi vederea aceasta el mi*a prezentat mie tos, Regele, Naţiunea!", alcătuind
cari formează deviza L. A. N. C. un plan scris în liniamente generale, deviza L. A. N. C. A ş a d a r deviză
Despre această deviză urmează să fra* rugându*mă ca pe baza acelui plan închegată şi propusă de mine. Şi de
tăm în acest articol. Mai înainte însă, să elaborez eu, cu puţina mea price* aceea mă simţec dator să lămuresc
câteva lămuriri necesare asupra bro* pere practică şi cu experienţa mea înţelesul, ' semnificaţia lor, cum şi în*
şurii amintite, în legătură cu deviza. mai îndelungată, un plan de organi* demnul care rezultă din ele.
Oricât de măreaţă a fost proclama* zare cât mai complect. El continua în Orice oaste are pe steagurile ei o
rea întemeierii*L. Â . N . C . în. ziua acel timp a vizita deosebitele centre din deviză. E a arc menirea, pe de*oparte
de 4 Martie 1923, ea nu putea în* ţară, pentru a închega nuclee în ve= să sintetizeze în cât mai puţine cu*
semna decât încă o manifestare a derea începutului de organizare, care vinte gândirea şi simţirea, ţinta sufle*
mişcării naţionale — provocată, pre* trebuia să urmeze după alcătuirea pla* fească fundamentală a luptătorilor, iar
pc dc alta să-1 încurajeze prin con- gând Biserica Sa şi nimicind popoa­ inspiraţie de sus — spre ţinta pla*
siiinfa unităţii lor desăvârşite L. A. rele creştine. nului dumnezeiesc, nevăzut de mintea
7V. C. fiind — precum am afirmat în 3. Că aceiaşi duşmani ai Lui, cu omenească! Fiind în acelaş timp om,
articolele anterioare — o oaste poli­ acelaşi scop de ucidere au invadat şi el poate greşi ca orice om. D a r aceste
tică şi naţională, menită răsboiului (ara noastră, căutând ca şi aici s ă - L greşeli nu-i pot schimba caracterul de
sfânt de apărare, avea nevoie de o răstignească pe Isus pentru a treia trimis al lui Dumnezeu, ci el rămân'e
deviză, care să însufleţească pc toţi oară, precum în Rusia nenorocită L-au în orice caz Domnitor „din mila lui
Înotătorii, să sintetizeze gândirea şi răstignit pentru a doua oară. Dumnezeu" şi „prin graţia lui Dum*
simţirea tuturor, deosebindu-i hotărîtor 4. Că aşa fiind, noi Românii nezeu", indiferent de „voinţa naţio*
de turmele de mercenari, tocmiţi la suntem datori să ne ridicăm nală!" Căci rîaţia într'un moment de
duşman. ca un singur om întru apărarea lui tulburare sufletească poate să îndepăr­
Vom preciza deci ce însemnează Hristos, apărând Biserica Lui şi fiinţa teze pe Rege, dar ea comite atunci
pentru membrii L. A . N . C . cele trei naţiei noastre creştine. A vem adică a păcatul greu al respingerii trimisului lui
cuvinte, cari alcătuiesc devizr noastră. urma pilda vrednică a strămoşilor. Dumnezeu, atrăgând asupra ei conse­
(!e însemnează fiecare in parte şi tus* Ei — oridecâteori alţi duşmani ai lui cinţele nenorocite, apropiate sau mai
freie la un loc, însăşi ordinea stabi* Hristos au voit să treacă pe la noi îndepărtate, văzute sau nevăzute, ale
hlă având un anumit sens şi nepu* „fără păs" şi „din pristolul dela Roma' acestei insolente îndrăzneli. C ă Regele
tand deci să fie schimbată nici într'un să dea calului ovăs" — s a u ridicat într'un moment dat, biruit de slăbi­
alt fel. totdeauna cu păduri dc lănci şi de ciuni omeneşti, ar putea să se înde­
spade şi cu ele au prefăcut în praf părteze dela misiunea lui, să fie prea
In frunte cuvântul: H r i s t o s ! P e n ­
toată trufia duşmanilor Crucii! Şi la slab pentru povara ei, să greşiască în
tru orice creştin adevărat acest cuvânt -
Royine, şi la P o d u l înalt, şi în atâtea actele lui de domnie ? El trebuie atunci
este prea sfânt, întrucât prin el nu se sfătuit, ajutat, la nevoie chiar oprit
locuri!... C a şi Ierusalimul de altădată
numeşte nici „cel mai mare geniu al
ţara aceasta dacică şi întregul teritoriu de*a greşi, de cătiă naţie. Dar a t â t !
omenirii, nici cel mai mare profet",
getic, scurt timp după predicarea mân­ Dumnezeu voieşte ca împărăţiile pă*
nici „cel dintâi între sfinţii lui D u m ­
tuirii, L-au primit cu stâlpări în triumf mânteşti să se conducă după chipul
nezeu", ci prin acest cuvănt se de*
pe Isus împăratul cel veşnic, dar ori­ şi asemănarea „împărăţiei cereşti". Şi
numeşte însuşi Fiul Iui Dumnezeu,
decâteori a fost primejduit, nu L-au acolo — dealtfel caşi în întregul a n ­
„Cel de o fiinţă cu Tatăl", a doua
părăsii ca acelaş' Ierusalim, ci în locul grenaj al legilor universului fizic — -
persoană a Divinităţii, deci: Dum*
stâlpărilor de triumf au ridicat păduri nu există „republică!" Deaceia noi
nezeu însuşi! Fär' de început şi făr'.
întregi de lănci şi spade spre apărarea L. Ă. N. f C, legând naţia, în ce pri*
de sfârşit, mai presus de puterea de veste viaţa ei pământească, de voinţa
Lui, şi din piepturi au făcut zid de
înţelegerea minţii omeneşti. Şi s'a în*
apărare! De aceea şi mila Lui nu şi planul lui Dumnezeu, nu putem fi
trupat în. mijlocul aceluia dintre „ocoa- decât „monarchişti" intransigenţi, şi
ne*a lăsat să fim sfărmaţi şi împră*
lele" d^ turme cuvântătoare, care re­ duşmani neîmpăcaţi ai „republicanis­
stiafi, ca Ierusalimul de altădată!
prezenta însuşi miezul falsificării şi al mului", pe carc-1 considerăm ca o
răutăţii satanice, spre a înfrunta astfel Noi L. A. N. C, fiind conştiinţa răsvrătire nebună în contra lui D u m ­
direct în faţă pe „fiii Diavolului", însăşi a naţiei româneşti, înţelegem nezeu însuşi.
„puii de viperă", ostile împeliţate ale să*L apărăm pe hristos, atât împo*
lui Satan, menite de el să distrugă, tri va duşmanilor Lui fireşti, cât şi în Iar în ce priveşte naţia românească,
să omoare sufletele turmelor cuvântă­ contra numeroşilor „Iuda", cari s'au ea este, prin tot trecutul ei de neam
toare, create de D u m n e z e i pentru viaţă oferit să*L vândă pe arginţisinedriu* aşezat, muncitor, răsboinic — şi din
veşnică. S'a întrupat, pentrucă prin lui Jidovimii actuale. Şi hotărîţi, vom negura vremilor străvechi pătruns de
lumina eternă a cuvântului său să îm­ mânui spada fără cruţare până la zdro­ adâncă supunere faţă de Dumnezeu,
prăştie întunericul ucigător de suflete, birea complectă a duşmanului şi a vân­ care încă depe-atunci era un singur
arătând calea mântuirii, şi prin jertfa zătorilor, sau până la ultimul strop de Dumnezeu spiritual Zamolcse, — atât
Sa să înfăptuiască mântuirea sufletelor sânge din inima noastră! Fiind siguri, • de legată de idea monarchică, încât
create de Dumnezeu. Mântuire, către că prin această luptă, prin jertfe, vom dacă nebunia republicanismului ar cu*
care — prin mijlocirea sfintei Sale atrage asupra naţiei noastre mila Lui, prinde întreg globul pământesc, naţia
Biserici — El cheamă oile sale din care se va aşterne ca o pulbere de românească vc rămânea monarchică,
toate staulele. lumină dulce peste ţara aceasta!... spre a urma voinţa lui Dumnezeu şi
A l doilea cuvânt din deviza noastră a nu se desparte de întregul ei trecut
Pe lângă acestea însă, pentru lup* Geh'Tracic! Dar atunci s'ar putea
tărorii L. A. N. C. cuvântul „Hris* este: „ R e g e l e ! " N e deosebim de obiecta, că pare de prisos atitudinea
tos" mai însemnează : multă lume în ce priveşte înţelesul
acestui cuvânt. Pentru toate partidele de luptătoare monarchisiă a L . A . N .
1. Că Isus — Hristosul lui D u m ­ actuale şi chiar pentru mulţi în afară C . P e n t r u cine cunoaşte în adâncu­
nezeu — a fost prigonit, prins, bat­ de ele, „Regele" nu este decât un rile ei tainice furtuna de anarchie de
jocorit, şi omorît în chinuri cumplite şef ereditar al statului, menit să ţiie după răsboiu, încercările persistente ale
pe cruce, de cătră duşmanii lui; mânaţi cumpăna dreaptă deasupra partidelor. Jidovimii de-a dărâma tronurile, de-a
de tatăl lor Diavolul". Atât şi nimic mai mult! Funcţiune, contamina şi a perverti şi sufletul n a ­
2. Că ura talmudică a aceloraşi pe care ar putca-o îndeplini şi un şef ţiei noastre, şi în sfârşit pentru cine
duşmani nu s'a domolit prin sacrilejul de stat ales, un preşedinte oarecare. cunoaşte anumite tainice tendinţi franc*
săvârşit. Ci ei, perseverând în mod Pentru noi L. A. N. C. cuvântul masonice dm viaţa şi frământările
cu adevărat satanic, prigonesc mereu „Regele" are cu totul alt înţeles. Atât partidelor noastre politice, pentru a*
cu ură crescândă, ca furiile unei ne­ ca idee în genere, cât şi ca tradiţie cela afirmarea L. Ä. N. C. ca gardă
bunii, pe Isus cel înviat din morţi,, străveche a neamului nostru. Pentru monarchisiă este cu totul departe de
căutat prin mii de mijloace infernale noi „Regele" înseamnă, înainte de a fi de prisos. Gardă, gata la orice
sa-L prindă din nou, s ă - L batjocorească, orice alta, sufletul trimis de Dumne* sacrificiu pentru apărarea principiului
să-L chinuiască şi din nou s a - L o- zeu să domniască asupra naţiei şi monarchic, preferind să moară decât
moare, în fiecare ţară creştină, distru­ să=i călăuzească destinele — prin să se predeie. Şi uneltitorii tainici s'o
4

ştie bine: Orice încercări ne vor găsi fuzia de sânge pur slav a fost mai voinici, blozi, cu ochi albaştri ( ( i e -
la postul nostru!... mică decât chiar cea dela familia de tiea, pg. 6 6 1 ) .
Regele Românilor fiind aşadar pen* popoare greco*latine, care şi ea a fost A ş a încât nu numai încrucişările'
r
tru L. A . N . C . nu numai întruparea destul de redusă. S p e a dovedi a* noastre cu Albanezii, dar şi cele cu
maiestăţii naţiei, ci fiind mai cu deo* ceasta, vom aminti numai — fără a Sârbii, Ucrainienii, Polonii, Slovacii
sebire simbolul viu, prin mijlocirea intra în amăununfc — că cele mai şi Cehii, au fost şi sunt simple rea*
căruia se revarsă mila lui Dumnezeu multe dintre popoarele slave — ca similari de sânge Geio*Tracic şi nu
asupra na (iei, persoana Sa este „sacro* graiu — cari ne încunjură, au sub* încrucişări cu popoare slave, dintre
sanctă" şi mijlocitoarea^ între D u m n e * stratul nostru etnic. Adică însăşi baza cari numai Ruşii propriu zişi n'au
zeu şi najie, deci deasupra naţiei! lor etnică, partea fundamentală în sânge Oicfo-tracic. încrucişări în ade*
Deaceia cuvântul „Regele" este al compunerea sângelui lor, este geto* văratul înţeles al cuvântului au fost
doilea în deviza noastră şi nu poate tracic. Iar în sprijinul acestei afirmaţi' cu unele popoare din familiile germa*
fi al treilea. Aşadar • încăodatâ nu ; — trecând peste asemănările de tip, nice, greco*latine şi iraniene. Cari
Hristos, Nafiunea, Regele — ceia ce de datini, de legende, de melodii po* însă, departe dc-a fi fost o periclitare
ar schimba, ar răsturna întregul sistem pularc, de isvoadc de cusături, de a caracterului nostru Specific, au fost
de gândire, întreaga concepţie — ci numiri geografice i s b i f o a r c , păs* o binefăcătoare reîmprospătare de sânge.
numai: „Hristos, Regele, Nafiunea!" trate unele până astăzi — vom cita Deci pentru noi L. A. N. C. cu*
Al treilea cuvânt şi ultimul in de* numai faptul că împărăfia getică a vântul „naţiunea" însemnează în pri* •
viza L. A. A. C, este: „Nafiunea!" marelui nostru împărat Burebisia se mul rând organismul fizic al naţiei
— pare mai eufonic mai solemn decât Întindea dela Maiea Adriatică şi româneşti, depozitar al strălucitelor
terminul „nafia". Marea Neagră până la Marea Bal* însuşiri specifice ale sângelui geto*
tică, între Dunărea de S u s , Oderul tracic, şi în al doilea rând sufletul
Şi în ce priveşte infelesul acestui
Mijlociu, Vistula de J o s , Bălţile Pri* acestui neam, cu conştiinţa lui despre 1
cuvânt, L. A. N. C. se deosebeşte
pelului şi Cataractele Niprului' Şi a- luptele şi suferinţele trecute, cu hotă*
de concepfia aproape a tuturor par*
ceasta a fost între anii TO— 40 înainte rârea lui de*a înfrunta pericolele pre*
Udelor noastre politice. S u b neconte­
de Hristos, deci am putea zice ieri, senfului, şi cu neclintita credinţă în
nita acţiune de pervertire a gândirii
fa(ă de începuturile pelasgice ale nea* menirea lui de*a crea în viitor o stră*
dusă de cătră Jidovime, încet dar
mului nostru. împărăţie formidabilă lucită civilizaţie specifică şi originală!
sistematic, partidele noastre — aproape
formată nu prin cuceriri şi supuneri S a u mai pe scurt: Nafia este sângele
toate — au ajuns la formula, că
de neamuri străine, ci prin organiza* şi sufletul generaţie luptătoare de as*
nafia românească înseamnă totalitatea
rea înfr'un singur stai a neamului tăzi, strâns legată cu gloria mormin*
indivizilor cari vorbesc mai mult sau
geto*tracic, despre care tofî istoricii telor şi cu leagănul gloriilor viitoare!
mai puţin bine româneşte, deunde abe*
vechi în frunte cu Herodot sunt Pentru apărarea ei ne simfim datori
rafia cu „Românii de rit mozaic", sau
unanimi ina afirma, că „era cel mai să muncim şi să ne jertfim!
la formula juridică, cumcă naţia roma*
mare şi mai numeros neam din toată
nească însemnează totalitatea indivizilor, Sper să fi lămurit deplin atât înţe* I
lumea după cel al luzilor". Aşadar
cari au cetăfenia sau chiar numai pro* lcsul celor trei cuvinte din deviza •
lecţia statului român. Pentru L. A. — cu dovezi de nume de aşezări im* noastră, cât şi legătura strânsă dintre ele.
N. C, conform cu doctrina ei, nafia portante şi străvechi citate în hărţile Pentru înlăturarea pericolului de
românească este hiperorganismuf etnic vechilor istorici — neamul nostru getic moarte, care ne ameninfă astăzi, a*\
alcătuit din totalitatea indivizilor, cari, cuprindea în afară de Peninsula Bal* ceste trei cuvinte, din vârful steagu*t
mai presus de graiu, au avut şi au canică şi Dacia de astăzi, teritoriile rilor L. A. N. C , cheamă la datorie
comunitatea aceluiaş sânge geto*tracic. Ucrainei, Slovaciei, Cehiei sau Boe* toate conşiiinfele româneşti treze.
A m e s t e c de sânge, prin asimilări pro* miei, ale Sileziei şi Poloniei întregi
până la mare! Iar despre tipul fizic Adunaţi*vă deci, fraţi R o m â n i ,
portionale şi treptate, a fost adeseori în
al Daco*Cietilor, regretatul savant P â r * sub steagurile cu deviza sfântă:
cursul miilor de ani, şi e de dorit să
van ni spune, că c bine cunoscut atât „Hristos, Regele, N a ţ i u n e a ! "
mai fie. Altoirile fireşti prin „incru*
cişăii" cu sânge din aceiaş rassă, sunt depe monumentul dela Adamclissi, cât Huşi, în ziua aniversării întemeierii |
binefăcătoare pentru organismul unei şi depe columna lui Traian. Şi anume L. A . N . C , 4 Martie 1 9 2 8 .
nafii, împrospăiându*i mereu sângele că „erau in mare majoritate, nai fi, Ifi I O N Z E L E A *CO 1 )1?E A NI]
şi menţinându*i vigoarea. Pe cât de
nenorocite şi fatale în urmări sunt
„corcirile" cu sânge de rasse diferite.
Norocul naţiei noastre româneşti a fost,
că în cursul timpurilor îndelungate şi*a
Stăpânirea jidovească în Bucovina
putut mereu reîmprospăta sângele prin A m afirmat în cele două articole parte să-i înşele pe Români, cari în*
încrucişări fericite cu popoare arice - precedente că L . A . N . C . este ne* jelég sub termenul de „naţional" o
numai astfel putem fi astăzi un neam cesară pentru consolidare Statului Ro= opoziţie împotriva jidanilor. Dar a n
. tânăr, deşi suntem unul din cele mai mân. E a n'ar fi necesară dacă parti* cetăţean român şi a fi „ R o m â n " sunt
vechi popoare din lume —, fiind în delc politice ar fi româneşti, naţionale. lucruri- foarte deosebite. Jidanii, cari
aceiaş timp ferită de corciri nenorocite Termenii de „national--liberal" şi „na* pretind a fi cetăţeni români, dar cári
cu popoare din rassele : semite şi fino* ţional-ţârănesc", nu ne pot înşela, cel sunt înainte de toate jidani (de rasă, -
tătară. puţin pe noi cari cunoaştem structura naţionalitate şi religie), intră în parii*
C ă amestecul de sânge cu popoare acestor partide şi programul lor prac* dele noastre politice „naţionale", p c '
din familia slavă ar fi fost prea mare tic (nu teoretic). cari le finanţează şi le exploatează
şi că deaceia ni*au fi alterat chiar Partidele noastre sunt internaţionale, pentru scopurile lor, şi îşi bat joc dc
caracterul nostru specific de (icto*Daci deşi nu interstatice. Politicianii profită naivitatea ţăranilor noştri cari cred ca
este un neadevăr pe care nu*l pot de imprecizia fermenulului „naţional", aceste partide sunt „naţionale", adică
susţinea decât cunoscătorii superficiali care le îngăduie să coopereze cu ji* româneşti.
ai istoriei şi protoistoriei noastre. In* danii cetăţeni „români", iar pe de altă Politicianii plătiţi, în mod direct sau
5

indirect de jidani, duc ţara la pcire


sigură, pregătesc dominaţiunea nein*
O fapta ce nu poate întârzia
grădiiă a jidanilor. Judecându*se lá Comisia Judeţeană din Cluj, procesul celor 10 co*
In Bucovina acest proces de iobă* mune modeşti cu Jidanii Tischler—Bürger, şi Moţii câştigând dreptatea lor,
gire complectă a ţăranilor, de bolşe* urmează în conformitate cu legea agrară ca sentinţa, imediat executabilă
vizare politică, a făcut în cei zece ani după lege, să se execute pe teren fără întârziere independent de fribulafiu*
dela Unire încoace progrese uimitoare. ţiunile susnumiţilor Jidani pe lângă Comitetul agrar.
Această provincie a fost arendată de
Cerem imperios Comisiei de ocol din Huedin să binevciască a e ş i j a
partidul liberal unei clici de politiciani,
faţa locului şi a aşeza pe Moţi în stăpânirea de .fapt a pădurilor şi păşu*
compusă din intelectuali săraci, deci
nilor definitiv adjudecate; şi astfel să se pună cu un ceas mai înainte capăt
economiceşte dependenţi de bunăvoinţa
mizeriei Moţilor şi spiritului de agitaţie. „înfrăţirea Rcmânească".
patronilor. Aceşti intelectuali au fost
„selecţionaţi" de răpaosalul A l . Con*
arătat în mai multe articole cum sunt publice trebue să se isbeaScă de cele
stantinescu în timpul neutralităţii şi al
devastate pădurile fondului bisericesc mai mari dificultăţi. Românii suni di*
războiului. E i sunt cunoscuţi din ziare
de firmele jidoveşti, în frunte cu „Bu* vizaţi în partide, sunt divizaţi in clase
sub numele de „Purceii Veselei Gră*
covina" lui A n h a u c h . D a r cine să se sociale, intelectualii în regăţeni şi băş*
dini" sau „Purceii Bucovinei". încă
alarmeze ? In consiliile dc administraţie finaşi etc. P e de altă parte creştinii
la 1918, când i*a trimis patronul în
şed persoane înalte şi administraţia e neromâni sunt dispuşi a accepta ege*
Bucovina, aceşti oameni erau toţi să*
„corectă". Desigur. D a r fapt es'e că monia jidovească, jidovii având grijă
raci lipiţi pământului. D a r aplicând
tot profitul curge în buzunarele jida* ca prin presa lor, prin organizaţii so*
metodele învăţate dela şeful lor (pe
nilor, toi personalul tehnic şi corner* cialisfe şi comuniste, să întreţie orice
front n'au fost căci n'au avut vreme
cial se recrutează din „poporul ales". curent ostil Statului român. E i au Ja
pentru această ocupaţie), ei s'au îm*
Creştinii sunt admişi numai ca mun* Cernăuţi o presă puternică:, 3 coti*
bogăţii repede. Această ascensiune eco*
citori. A n h a u c h e atotputernic. Un fiu diane, câteva foi săptămânale, toate
nomică nu se poate explica decât din
al său (ine in căsătorie pe sora gi* scrise în limba germană. E i au tot în
activitatea lor politică, deoarece ei n'au
nerului prinţului Barbu Ştirbey, care acest oraş un liceu naţionaUevreesc,
întemeiat fabrici, n'au luai moşii în
el insuş e preşedinte al consiliului de cate are mai mulţi elevi decât toate
arendă, n'au deschis prăvălii e i c , deci
administraţie al societăţii „Bucovina". liceele Statului la un loc. Tineretul
nu s'au putut îmbogăţi din intreprin*
Sunt apoi o serie de alte firme jido* e crescut în spirit naţionalist jidovesc
deri economice şi nici din leafă n'au
vt şti cari au protectorii lor speciali şi radical şi în ură împotriva Statului
putut aduna averi.
hrănesc o sumedenie de jidani în in* Român. Solidaritatea lor e deşăvâr*
Izvoarele de îmbogăţire ale politi* dustria lemnului. Aceasiră industrie a sită şi prin ea îşi impun voinţa pre*
danilor suni prea cunoscute ca să le prefăcut Bucovina într'o colonie pa* tuiindeni; în politică, în viaţa ecdno*
înşir pe toate aci. P e noi ne intere* lestiniană, sau mai bine zis a prefăcut mică, în justiţie (un număr mare de
sează aci numai faptul că modul obici* Bucovina în adevărata Palestina. Nu* magistraţi sunt jidani. - " ;
nuit al îmbogăţirii politicianilor liberali mai judeţul Cernăuţi are mai mulţi
L . A . N . C . a 'încercai să reac*
a avut în Bucovina un efect dezas* jidani decât se găsesc in Palestina
ţioneze împotriva acesfei iobagii umi*
truos penlru ţăranii şi intelectualii ro* întreagă.
lifoare a elementului românesc. Rezul*
mâni şi un efect admirabil pentru A l doilea izvor de câştig pentru ji* tatul s'a văzut. Populaţia românească
Jidovi. dani este industria spirtului şi vânza* şi creştinească e pentru Ligă! 16.000
Jidanii au p u s stăpânire pe toată rea rachiului. S u b stăpânirea roma* voturi la alegerile dintâiu, 8.000 vo*
viaţa economică a provinciei. Corner* nească crâşmele s'au înzecii, cel puţin. turi la cele trecute. Desbinarea con*
ful, industria şi finanţele sunt cu de* Prefecţii dau concesii şi-şi construesc ducătorilor Ligii a p u s deocamdată
săvârşire în mâini jidoveşti, oraşele case. A s u p r a satelor au năvălit jidanii capăt acestui începui de regenerare
sunt tixite de jidani, cari au venit cu Ca lăcustele, rachiul curge în şiroaie naţională. N u învinuesc pe nimene.
droaia din Galiţia şi Basarabia. Acea* şi înlesneşte exploatarea ţăranului. „In* Cunoaştem întâmplări tragice- în viaţa
stă imigraţie, urmată de încefăţenire în ţeleapta" politică financiară a parfidu* popoarelor, cunoaştem şi refaceri re*
massă se datoreşte corupţiei adminis* lui liberal a deschis porţi largi şi că* pezi după mari înfrângeri. Poate că
trative. măiăritului celui mai neruşinat. S e iau suferinţele Românilor din Bucovina
Posturile administrative au fost. în* la sate 50, 60, 100 şi mai multe pro* încă nu şi*au ajuns culmea şi abia
credinţate oamenilor de pariid cari au cenie. Băncile liberale s'au aliat cu . desnădejdea va trezi sufletele.
imitat exemplul conducătorilor. Deviza: cămătarii jidani pentru a jefui ţărani*
„ îmbogăţiţi-vă!" a fost urmată cu mea. Procedura e simplă. I se dau Deocamdată .ne aşteapfă încă o
sfinţenie. unui cămătar jidan bani cu procentele mare „bucurie" : alianţa „national"*ţă*
băncii, iar el împrumută aceşti bani la răni stă cu socialiştii jidani! A fost o ,
Trebue să amintesc că toate opera*
ţărani cu procente urcate, câştigul fiind jale adunarea dlui Maniu la Cernăuţi.
ţiunile de îmbogăţire ale politicianilor
Împărţit apoi cu directorii băncilor. C e va mai fi de noi când A n h a u c h
bucovineni s'au' făcut în limitele trase
In acest fel un foarte mare număr de va coopera cu Pistiner şi fondul bi*
de codul penal. S'au întâmplat şi mici
jidani frăesc fără muncă numai din sericesc va fi pus la dispoziţia agita*
găinării (cu contingentările etc.) cari
exploatarea muncii ţăranilor. (tei comuniste! Şi spre această rezol*
au ajuns pe la tribunale. D a r nimene
vire a problemei m e r g e m : Mayer*
n'a fost condamnai. Căci din punct Situaţia disperată a elementului ro*
E b n e r intră cu Dori Popovic'i în
de vedere juridic nu există păgubaş. mânesc apare lămurită constatând că
partidul naţional*ţărănist, Pistiner cu
Spre pildă în exploatarea fondului în Bucovina numărul jidanilor faţă de
Sauciuc*Săveanu, iar Straucher vâ
bisericesc. E evident că naţia roma* creştini e de 1:4. U n jidan la patru
aştepta în opoziţie până la revenirea
nească a fost prădată în folosul câ* creştini!
liberalilor la putere.
torva politiciani şi a unui imens nu* Supremaţia ecoromică fiind bine
măr de jidani. D a r după teorie se stabilită, această proporţie numerică ne TRAIAN BRÄILEANU
constată că iot cetăţeni „români" au arată că Orice reacţiune împotriva do* Profesor la Universitatea
profitat. Dl inginer silvic hlorescu, a minaţiunii lor în toate domeniile vieţii din Cernăufi .
Păinjenişul liniilor aeriene acoperă
Pentru Aviaţia R o m â n a azi lot globul, iar zborul devine fot
mai sigur. D a c ă vrem să nu rămânem
Motto: „Avem fi noi Oceanul noslrti" să*l dăruim scumpei noastre Armate.
Maestru Xerileami
în u r m a tuturor celorlalte ţări, lucru
Trăiască Aviaţa Română! c a r e î n s e a m n ă s c l a v i a e c o n o m i c ă , tre*
O luptă î n f r i g u r a t ă se observă în „înfrăţirea R o m â n e a s c ă " bue să sprijinim tot atât de mult şi
toate statele depe suprafaţa pămatitu* Cluj Str. Bob No. r. aviafia „civilă" (care de altfel î n t i m p
lui, pentru stăpânirea aerului — Con* dc r ă z b o i u e tot atât de folositoare ca
şfiente d e faptul, că v i i t o r u l r ă z b o i se In cele ce urmează p u b l i c ă m Che* şi c e a militară).
v a d e s f ă ş u r a p e calea aerului, şi c o n *
marea :
vinse de adevărul dictonului „Si vis
înfiinţată dintr'o înaltă pornire pa*
pacem, para bellum" (Dacă vreai Asociaţia Română pentru friotică şi l u â n d e x e m p l u dela vecinii
p a c e , pregăteşfe*te de război) Frânta,
A n g l i a , Italia, A m e r i c a , J a p o n i a , G e r *
Propaganda Aviaţiei noştri c a r e c o n f r i b u e s : c u toţii pentru
aviaţia lor, A. R . P . A. şi*a propus
mania cea î n v i n s ă şi R u s i a cea bol* Sprijinind Aviafia
următorul program :
ş e v i c ă ş ' a u construit flotile a e r i e n e de vă sprijiniţi pe voi în.şi-vă
— S ă adune prin obol public, s u *
mii dc unităţi.
C h e m a r e către toţi iubitorii de ţară mele n e c e s a r e c o n s t r u i r i i cât m a i multe
Chiar Statele mai mici cum sunt: a v i o a n e atât d e n e c e s a r e a p ă r ă r i i n o a s t r e
Cehoslovacia, Iugoslavia, Belgia, Tur* Răspunzând unei nevoi vitale care . naţionale ca şi propăşirei noastre e c o *
c i a ş i altele, a u flotile aeriene destul până acum nu a fost îndeajuns de nomice.
de puternice. S i n g u r ă Ţ a r a noastră, — înţeleasă şi sprijinită, Asociaţia R o * — S ă facă cunoscut şi s ă câştige
deşi învingătoare şi mărită — n ' a fost m â n ă pentru P r o p a g a n d a Aviaţiei (A. încrederea publicului în acest mijloc
î n situaţie s ă * ş i d e s v o l t e d u p ă cuviinţă R. P. A.) p ă ş e ş t e î n a i n t e la realizarea de l o c o m o ţ i e al v i i t o r u l u i , p e n t r u ca şi
aviaţia — Cauze multiple de ordin fi* programului ci, încrezătoare în reuşita în R o m â n i a M a r e s ă s e călătorească şi
nanciar, politic şi moral ne*au stat ideilor pe c a r e le răspândeşte în fo* să se facă transporturi de fot felul c u
deacurmezişul — parecă într'adins — losul Ţârei. a v i o n u l , care îşi va avea o întreagă
ca s ă n u putem ţine pas cu vecinii N u e o faină pentru nimeni că reţea de linii.
noştrii în privinţa sporirei aparatelor războiul a creiat şi nemulţumiţi care — S ă încurajeze pe a v i a t o r i ş i pe;^
de sbor. se pregătesc din n o u d e luptă, c u ar* technicieni c a p e u n i i cari v o r fi lup*
De un an începând — dată fiind me a căror putere oinorâtoare întrece făforii d e m â i n e ai aerului, făcându*i
importanţa aviaţiei, şi pericolul ce ne închipuirea cea m a i bogată. c u n o s c u ţ i opiniei publice ş i d e c i iubiţi
ameninţă în caz de război — Roma* Ei construiesc pe ascuns s u t e şi şi sprijiniţi.
nii ş i autorităţile înţelegătoare a u luat mii de aeroplane, care m â i n e , î n ziua Mijloacele întrebuinţate de A . R.
iniţiativa de a f a c e propagandă pen* cea mare pândită de ei c e a s c u ceas, P. A. pentru atingerea s c o p u l u i sunt
tru adunarea de fonduri, din care s ă vor înegri seninul cerului şi v o r zvârli variate. P c l â n g ă a n u a l u l o b o l al m e n i * '
se procure a v i o a n e militare, şi civile pretutindeni moartea în chipuri nebă* b r i l o r ei, ea o r g a n i z e a z ă c u r s u r i , con*;
— Oraşele Galaţi, Timişoara ş i altele nuite azi ş i m u l t m a i c r u d e deCât cele ferinţe de p r o p a g a n d ă , e x p o z i ţ i i , mee*
a u d o n a i câteva milioane d e lei pen* din 1916! linguri, raiduri, manifestări aviatice
tru procurarea dc avioane. In Bucu* Bombe cu schije ucigătoare, gaze diverse, acordă premii şi alte r e c o m *
reşti s'a format „Âsociafiunea Ro= şi microbi de molimi d e tot felul vor pense.
mână pentru propaganda aviaţiei" fi zvârlite de sus din belşug şi vor
B u c u r e ş t i str. Lipscani no. 3. cu fi* ucide, fără scăpare, femeca, copilul, Dacă aviaţia este n e c e s a r ă şi A .
liale p e î n t r e g u l c u p r i n s al tarei r o m a * bătrânul r ă m a s la v a t r ă c a şi p e răz* R . P . A. d ă t u t u r o r posibilitatea prac*
neşfi, care are de scop să întreţină boinicul de pc front. lică d e a c o n f r i b u i la b i n e l e şi a p ă r a * '
propaganda vie pentru adunarea de
împotriva puhoiului ucigaş de ae* rea P a t r i e i , apoi Asociajia ar trebui
ronduri băneşti. C u învoirea g u v e r n u *
roplane vrăjmaşe n u ' se poate lupta să cuprindă p e to{i bunii Români.
lui — Âsociafiunea susnumifă aran*
decât fot cu aeroplane. A . R. P. A . face u n c ă l d u r o s a p e l
jează î n toată ţara î n 8 A p r i l i e (ziua
D o a r el poate o p r i m o a r t e a î n a r i p a t ă , d e î n s c r i e r e iar o b o l u l a n u a l e de cel
de Florii) serbări şi colecte pentru
doborând*o înainte de a ş i fi asvârlit p u ţ i n 20 lei, l ă s â n d u * l la posibilităţile
Aviaţia Română.
veninul. şi d ă r n i c i a fiecăruia.
„înfrăţirea Românească" împliniţi* . A s t a este p r i m e j d i a c a r e ne aşteaptă Ea s e a d r e s e a z ă tuturor celor ce a u
d u * ş i o prioasă daiorinţă faţă d c avia* şi c u siguranjă că ea se va abate, făcut r ă z b o i u l , p e n t r u că î n s c r i i n d u * s e
torul inginer Aurel Vlaicu, faţă de dacă nu asupră*ne, asupra copiilor ca adepţi ai A . R. P. ? . nu fac
M a e s t r u l Z o r i l e a n u , — însutlejitul z b u * noştri. . d e c â t a c o n t i n u a o p e r a d e cri când au
răior, dornic de a p u n e stăpânire ro* Dacă dorim p a c e a , trebue s ă o p r e * întregit România.
mânească pe oceanul nostru — aerul, gătim din vreme şi o pregătim cu ar* Mai a l e s tineretul c a r e a p r i m i t u n ?
ş i fată de cei 1 1 8 e r o i , ai aviaţiei r o * mata aeroplanelor noastre, straja cea i d e a l g a t a făurit d c părinţii lor ş i doar
mâne; d e s c h i d e o listă d c subscripţie mai impunătoare a R o m â n i e i întregite. vis pentru b u n i c i , a u c u atât m a i m u l t
pentru aviaţia noastră naţională, în Or aviaţia v a l o r e a z ă atât cât noi cu datoria să.cultive iubirea de ţară.
frunte cu toţii îi dăm! Inscrieţi*vă aşa dar cu foţii la A .
d l . p r o f . I . C . C ă t u n e a n u c u lei 500 * R. P . A . c ă c i datoria către Patrie v*o
G . Sion ,, ,, 500 D a r avionul mai e neapărat trebuin* faceţi!
„ Şfefan P e n e ş „ ,, 500 c i o s ş i t i m p u r i l o r de pace. El e mij* *
şi î n d e m n ă pe toţi onor. Cititori — l o c u l de locomoţie şi transport al vii* Panegiric pentru slujba religioasă în
imitând pe susnumiţii — să dove* f o r u l u i , c a r e v a d u c e p e s t e granifi. n u „Ziua Aviaţiei"
dească prin fapte, sentimentele lor numai călători g r ă b i ţ i , veşti calde şi Cu vioşi Creştin i!
româneşti. mărfuri s c u m p e , ci ş i f a i m a naţiunei
Români contribuiţi să putem aduna n o a s t r e , f ă c â n d să fâlfâe î n cele patru A s t ă z i î n toate colţurile ţărci r o m a *
suma necesară cu ajutorul căreia să colţuri ale l u m e i , mândrul nostru tri* n e ş f i , î n toafe o r a ş e l e , târgurile ş i s a *
putem construi un avion pe care color. fele, se s ă r b ă t o r e ş t e pretutindeni, în a *
7

ceasta sfântă Duminecă a Floriilor „Ziua avânt, şi=â dat din belşug jertfele pe învinge îzrâeh averii .împărăţia'iui
Aviaţiei". altarul cuccrirei oceanului nostru aerian. Satan, tot cu o turmă, al cărui păstor
La ora asta chiar, în toate biseri* O sută şi douăzeci de feciori din cei va fi cel mai hain şi ales prirî crude*
cile creştineşti, se săvârşeşte un ser» mai aleşi ai neamului, începând cu Lt. litatea s a : Poporul lui ludă;.
viciu divin spre pomenirea eroilor că» Caranda, urmând cu Aurel Vlaicu şi în lupta ce se dă între Iüdaisth Şi
zuţi pentru cauza mare a aviaţiei. S e tot astfel până la cel din urmă^ cu Creştinism, iudaismul de prezent este
ştie că nimic nu cinsteşte mai mult toţii au căzut la postul de cinste. Slă» în plină ofensivă şi aproape de*a*şi
un neam, decât slăvirea memoriei e* vită să le fie memoria şi uşor somnul ajunge ţintă Sa finală.
roilor lui. Nimic nu poate onora mai de veci, după cum uşoară ca pana Lupta se dă în ascuns şi cii arme
mult pe. cetăţenii adunaţi aci spre săr* le*a fost fiinţa purtată prin înălţimi. oculte. Rezultatele însă mai mult sau
bătorirea aviaţiei decâf înălţarea mai Fraţilor români! Scumpii noştri sbu» mai puţin sunt cunoscute, situaţia e
întâi a rugăciune! pentru odihna su» rători căzuţi, • sunt pilda vie a celei dezasfruâsă.
fletelor celor cari s'au sacrificat spre mai sublime abnegaţii. Ei sunt îndem» . C u m au ajuns ei~ la aşa rezultate ?
cucerirea văzduhului noshu românesc. nul viitorimei şi icoana permanentă a 1. Ei nu sunt ca.ceilalţi oameni,
Zburătorii au fost şi sunt, oameni des* curajului, pentru nobila armă a avia» într'adevăr sunt aleşi dintre toate N e a *
brăcaţi de egoismul românesc. Ei se ţiei. murile Pământului, nu se asimilează.
înalţă pe aripi de pânză către seninul Scumpi sunt toţi eroii neamului că» Cine crede că se asimilează, e orb,
cerului, riscând viaţa lor în orice clipă zuţi în lupte, dar şi mai scumpi trebue căci de s'ar asimila, 20 de milioane
pentru a le arăta celor de jos, care»i să ne fie eroii aerului cari majoritatea împrăştiaţi cum sunt de mii de ani
privesc, că trebue să fie mai buni, au căzut înainte de răsboiul întregirei printre toate neamurile din lume, nici
mai iertători! neamului, afiandu»se totuşi în perpetuu pomenire n'ar mai fi aci de J i d a n i
Aviatorul nu*şi precupeţeşte viaţa. răsboi cu elementul naturei, pregătin* (ci).
E l se află considerat — mai cu drept du*se mereu pentru lupta cea mare 2. Prin presă, socialism şi francma*
cuvânt — întotdeauna în răsboi. D e ce trebue să vie. zonerie au pus stăpânire pe opinia pu*
cum se urcă în maşina lui şi se des* S ă ascultăm cu smerenie, fraţi ro* blică şi pe conducătorii partidelor po*
prinde dela pământ, fiinţa lui esfe lă* mâni, ruga preotului pentru odihna su* litice, şi din umbră azi conduc des*
sală în voia soartei şi în mâna lui fletelor eroilor aerului şi să zicem cu tinele ţărilor şi ale omenirii întregi. A z i
Dumnezeu. foţii: Dumnezeu să*i odihnească, şi economiceşte omenirea geme süb căi*
Aviaţia noastră tânără, dar plină de eternă să lc fie amintirea. câiul şi povara finanţei evreeşli.
S e propagă imoralitatea pe toate
căile; prin scris, şi prin vorbă; litera*
tura, cinematograful şi teatrul, toate
C u m înţelege L , A . N . C. să acţioneze sunt folosite pentru destrămarea a fot
ce e moral şi creştinesc, fot ce e sfânt,
contra sectelor religioase ? Biserica şi slujitorul ei, nimic nu*i cru*
ţat spre a se ajunge scopul.
Dl Nicola P o p a , ca membru al L . Iehova, reuşeşte sau nădăjdueşte nu*
mai s㻺i însuşească toate bunurile pă* Şi cum stă Biserica. Creştină în
 . N , C , prof la Gimri. Dr. C .
mânfului, de cari să se servească ca faţa acestor lovituri?
Anghelescu din Cluj, la 11 Martie, a
ţinut în Mănăştur, în cadrul cercului de o răsplată a Neamului A l e s . Răspunsul cel mai nimerit cred că
cultural de acolo, o conferinţă în faţa este acesta: Conducătorii creştinismu*
înaintea creştinului toate Neamurile
unui numeros public, demonstrând pe* lui s'ar părea că*s şi ei orbiţi, nu văd
Pământului sunt fraţi, egal îndreptăţiţi,
ricolul naţional la. care asistăm prin nici ei ce se întâmplă în jurul lor, ca
fii ai aceluiaş D*?eu.
pătrunderea sectelor în corpul sănătos şi ceilalţi oameni cari văd toate, dar
înaintea Evreului tot ce nu e Evreu, aceea n'o văd că Jidanii nu se asi*
al naţiunei şi urmările dezastruase ale e un bun al său, menit să»l servească
acestora. milează.
şi să*i fie rob Neamului A l e s . De*ar vedea pericolul, şi*ar da
Firul roşu ce se desprinde din a* D*zeul Creştinismului e un D*zeu seama că Biserica lui Christos este
ceasta conferinţă e următorul: bun, drept şi iubitor de toate făpturile una şi nedespărţită, nu zece, sau mai
Temeiul religiunii creştine este iu* sale. multe. U n u l a fost Christos: una e
birea deaproapelui şi desconsiderarea D*zeul Evreului c un D*zeu părţi* biserica lui. Dacă urmaşii lui Chrisfos
aglomerării de bunuri materiale, cari nitor Neamului A l a s şi deposedător de şi ai apostolilor au explicat în niod
servind egoismul personal şi prescur* toate bunurile ce priveşte toate cele» diferit învăţăturile lui, capii bisericilor
tându*l, sau chiar deposedându*l pe lalte -Neamuri ale Pământului. au avut timp în aproape cele două
deaproapele nostru de aceleaşi bunuri Credinţa creştină ne face mai buni mii de ani să caute ce*i esenţial şi să
materiale, se loveşte în baza religiei decât cum ne e firea să fim. se unească într'o singură biserică, sin*
creştine: Iubeşte pe de*aproapele tău Credinţa sa, pe Evreu, îl face mai gura salutară şi creştina, nu să ră*
ca pe tine însuţi. rău, decât cum l»a creat pe el Natura. mână certându*se pe diferenţe mă*
Contrastul creştinismului şi totodată Datorinţa noastră e să luptăm pen» runte şi personalităţi, în detrimentul
duşmanul neîmpăcat al acestuia este im victoria lui D*zeu celui B u n şi în» creştinismului întreg şi al unităţii bi*
iudaismul cu învăţăturile sale despre făptuirea împărăţiei lui pe pământ. nelui comun, strivit din toate părţile
Neamul ales al lui D»zeu. A lor, esfe învingerea Spiritului Rău, de Iudaismul nemilos şi fără cruţare.
Creştinul bun e fericit, dacă dea­ al Satană pe pământ. N ' a r trebui să fie catolici şi orro*
proapele său, în sensul larg al cuvân* Lupta între Creştinism şi Iudaism doxi, reformaţi sau unitari, uniţi şi n e *
fului, aşa cum l»a înţeles Christos, iu» se dă dela Naşterea Mântuitorului, cu uniţi, am fi cu toţii pur şi simplu
bit fiind cu iubirea ce*o simţim faţă de cea mai mare înverşunare, pe toate creştini.
noi înşine, dispune de aceleaşi bunuri terenelé. N ' a m asista la certuri între fraţi, la
de cari dispunem noi. învinge D*zeu: avem- frăţietate şi procesiuni şi alte demonsfraţiuni fra*
Iudeul, din contră, e_fericit atunci, iubire între oameni, împărăţia lui D*zeu tricide contra Legii Cultelor, cel mult
dacă conform legii lui, fiind alesul lui cu o turmă şi un păstor: Isus Chrisfos. protestul tuturora nc»ar fi unanim, căci
8

pericolul nu consfă în aceia că, câieva B i ­ caracteristicul: „Vede Domnul". de nevoile vremii s'au desvolfaf şi
serici gr.-cafolice c u credincioşii trecuţi Această conferinţă a fost binevenită s'au înmulţit uimitor. A ş a în 1904
ar trece în patrimoniul ortodoxilor, sau şi apreciată atât de public, cât şi de erau 21 de obştii, în 1906 erau 3 1 ,
viceversa Pericolul Legii Cultelor e cu conferenţiarii biscricei unite din loc, în 190f erau 3 5 , în 1908 erau 69, în
mult mai mare. Recunoscându-se şi reprezentaţi prin dnii: Protopop Dr. 1910 erau Í0O, în 1916 erau 505 iar
cea mai recentă desmembrare a legii Elie Dăianu, paroh Domşa, Dr. Vaier în primăvara anului 1919 numărul a-
Creştine, Baptismul, vom înregistra sute P o p cari în vorbirile lor au arătat p e ­ cestor obştii se ridicase la 2212. Iată
şi mii de biserici perduie, trecând dela ricolul ce-1 aduce legea cultelor bise­ deci că 2212 moşii de prin diferite
ambele biserici patriotice în favorul ricii gr.-cat., în genere. Dl protopop părţi ale ţării intraseră în manile a sute
Pocăiţilor, cari cu arma la picior vor Dăianu, apreciind cele spuse de re­ de mii de plugari săteni cari le cul­
aştepta să binevoiască Israel a-şi lua prezentantul L . A . N . C se bucură tivau cu cea mi mare dragoste şi sco­
tot ce-i compete, căci presupunând că de motivele noui şi puternice ce vor teau de pe ele cele mai mari foloase
foţi trecem la Baptism ne vom m u l - ' putea servi la înlăturarea legii cultelor. materiale şi morale.
ţumi cu aceea ca în laşitatea şi robia Unirea tuturor bisericilor creştineşti, şi Cele mai însemnate foloase ce au
noastră să abandonăm datorinţa de-a 'n primul rând al celor româneşti şi tras sătenii depe urma organizării o b ­
ne lupta pentru înfăptuirea împărăţiei patriotice se impune. Reunirea aceasta ştiilor au fost foloasele naţionale: in*
lui D-nezeu pe pământ şi ne vom o află posibilă şi pledează îndelung şi iăturarea aiendaşilor străini dela cul­
mulţumi cu soarfea creată nouă dc ştienfific pentru unire. tura pământului.
luda, exclamând la fiecare lovitură, Un ascultător. Socotiţi numai 2212 arendaşi ovrei,
a,oi de 10 ori pe atâţia: contabili,
administratori, vătavi, morari, cârciu-
mari, dughenari, efc. şi mai îmulţiţi cel
Obştiile ţărăneşti şi jidovii puţin cu 5 (numărul membrilor din
familie) şi veţi vedea că obştiile au
Cooperaţia este arma cea mai p u ­ . moşii ocupând posturile de contabili- golit satele (fără bătaie) de cel puţin
ternică şi cea mai sigură, cu care noi administrafori-vătafi; apoi câţi alţi erau I00 mii de jidani.
românii putem lupta împotriva cotro- arendaşi de mori, de crâşme (cu in­ Obştiile ţărăneşti au fost adevărate
pirci economice, împotriva acaparării terpuşi români) de dughene şi câţi alţii scoale de agronomie, economie poli*
pe îndelete, pe faţă sau pc ascuns şi Ocupau posturile de credincioşi pe la tică şi de solidaritate, dar odată cu
prin conrupţie cu sau fără polificiani curţile boereşti. împroprietărirea din 1921 toate s'au
—- a bogăţiilor ţării româneşti de cătră Tot în acel congres oratorii: D . desfiinţat.
neamul jidovesc — pripăşit la noi în Neniţescu. S . C . Haret, T Prolopo- Desfiinţarea obştiilor a fost cea mai
ţară depe vremea domnitorului M i h a - pescu, I. ( i , Duca şi alţii au adus mare greşală comisă de făuritorii îm-
lache Stürza când au fost isgoniţi de dovezi şi statistici prin care se arăta proprietărirei, greşală a cărei urmări le
prin Rusia, Polonia şi depe aiurea. cum cămătarii satelor luau dela ţărani — vedem şi le simţim noi astăzi, după
In răstimp de mai puţin de 80 de dela 300 până la 3000 lei la sula de 7 ani dela marea împroprietărire.
ani jidanii pe lângă că s'au înmulţit lei pe an şi c u m pc această cale toată
Astăzi prin cultura individuală a lo­
îngrozitor, dar au făcut adevărate cu­ munca şi agonisita plugarului era fu­
tului ţărănesc producţia pământului a
ceriri în domeniul nostru naţional. In rată de aceste lipitori ale satelor.
fost redusă la mai puţin de jumătate
Moldova şi Bucovina, tot comerţul D e atunci şi până astăzi, ó mare din ceia ce a fost înainte de războiu,
şi industria, ba chiar şi pământurile revoluţie s'a produs în starea sufle­ şi odată cu aceasta împuţinându*se
sunt în manile lor. tească şi în cea economică a ţărănimei, exportul de cereale, faptul acesta a
revoluţia care a pornit din organismele contribuit în cea mai mare măsură la
A fost o vreme când prin arendă*
cooperative. căderea valutei noastre: dela 100 la
şie, mai toate moşiile Moldovei în­
căpuse în manile lor. Prin cooperaţie In primul loc băncile populare au 3 parale leul românesc. Dacă cei ce
însă, ţărănimea a înlăturat în mare lovit în plin" şleahta cămătarilor, iar o b - au făcut împroprietărirea îşi dădeau
parte jidovimea dela posesia moşiilor ştiile ţărăneşti au dat lovitura de moarte seama de importanţa cooperaţiei şi
boereşfi, ale statului şi ale aşezămin­ clasei arendăşeşti compusă emina­ dacă impărţeau pământul — moşiile
telor publice — pe cari le exploatau mente din jidani. la săteni cu obligaţia de a-1 cultiva
de zeci de ani de zile. Obştiile ţărăneşti au fost nişte forţe mai departe în obştie, ar fi făcut cea
Dacă ne aruncăm privirile îndărătul economice de producţie de primul rang, mai sănătoasă operă economică cu r e ­
vremii şi cercetăm rezultatele aduse întemeiate sub puternica presiune a zultate incalculabile pentru bogăţia noa­
de cooperaţie numai în timp de 17 nevoei. de pământ şi conduse de în­ stră naţională.
ani ( 1 9 0 4 - 1 9 2 1 ) până la îm­ văţători şi preoţi pe baza legii băn­ Dându-se fiecărui sătean lotul lui
proprietărire vom descoperi adevărate cilor populare. îndreptăţii — nu s'a mai interesat ni­
minuni. •Scopul urmărit de aceste societăţi meni de e l ; nimeni n'a mai avut in­
In congresul băncilor populare din cooperative era': teres să ştie dacă Iotul dat e cultivat
1904 ţinut la Focşani s'a arătat cu 1. Procurarea de pământ ţăranilor sau ba — şi nimeni nu s'a mai in­
date şi nume că mai toate moşiile fie în arendă fie în cumpărare de veci. teresat să vadă dacă noul proprietar
Moldovei erau în manile jidovilor or­ 2. A face cultura sisfematecă a pă­ are unelte agricole şi dacă are mij­
ganizaţi în trusturi de arendaşi. A ş a mântului după principiile ştiinţei a- loace cu ce cultiva moşioara sa.
era trustul M o c h e Fişer, care ţinea în gricole. . ' Consilieratele agricole, singurele or­
arendă peste 149 moşii; avea un d o ­ 3. A procura unelte şi maşini a- gane care mai supraveţuesc după
meniu ce se întindea dela Dorohoi gricole cu ajutorul creditului. moartea obştiilor, s'au arătat nepuntin-
până la Focşani. Trustul Berman S u ş - 4. A vinde produsele în comun şi cioase. Ele n'au ajutat pe "ţăran cu
ter — apoi Copolovici — Smilovici direct consumatorului atât în piaţa in­ •nimic la sporirea producţiei. N u i-au
şi alţii. ternă cât şi la export. dat bani pentrucă nici ele n'au avut.
Ş'au arătat atunci câte mii de ji­ Organizaţiunile acestea îndeplinind N u le-au organizat munca fiindcă a-
dovi erau oploşiţi pe la fote acele o funcţiune economică imperios cerută ceasta dsfe imposibil; consilieratclor
]j»ar fi trebuii de fiecare sătean câte Tocmai când această cooperaţie^o»
un agent agronom care să-1 înveţe cum ducfivă era chemată să joace rolul cel Corespondenţă
să facă plugăria, cum să*şi păstreze mare de educaţie şi ştiinţă în masele
produsele şi cum să le vândă. Cu un cultivatoare de pământ de pe întinsul din Roma
cuvânt aceste ccnsilierate aproape nu*şi ţării româneşti; tocmai când această
mai au rostul lor de a fi astăzi. organizaţie economică trebuia să con* Domnule Administrator,
Centrala obştiilor din Bucureşti, a» stitue o pavăză de apărare naţională
Aseară primind c. p. cu data 14
ceia care poartă numele şi de Casa în mijlocul minorităţilor de neam străin
Martie 1928, la care caut a răspunde,
centrală a cooperaţiei şi improprietă* — cu cari ne*am încadrat în statul
având datoria morală faţă de mişcarea
ririi, a stat neputincioasă în faja pră* nostru — tocmai când suntem la o
naţională, la care n'am încetat a face
buşirii obştiilor Săteşti. După cum n'a răspântie â istoriei — cârmacii noşfrii
parte, cu toate că am fost silit a pă*
ajutat cu nimic înfiinfarea obştiilor tot cei înţelepţi, au luat din mâna popo*
răsi ţara tocmai din cauza ei. La Roma
astfel n'a putut opri desfiinţarea aces-- rului arma cea mai puternică: Coo*
situaţia se prezintă slab. Suntem o
tora. Inventarul agricol care a existat peraţia şi au disfrus*o ca pe un lucru
mână de români, cam vre*o 12—13
la cele mai multe obşlii — s'a irosit netrebnic şi periculos...
studenţi români şi minimum 30 siud.
şi s'a înstrăinat, aşa că nici urmă n'a jidani. -
mai rămas din sănătoasa şi mântui* ILIE M1HAILESCU
toarea organizaţie a obştiilor ţărăneşti. Cei 12 români suntem grupaţi în
Institutor. Brăila, str. Grivifei No. 111.
Soc. Dacia Traianâ. Situaţia şi exis*
tenta fiecăruia e grea din motive uşor
de înţeles. Corpul diplomatic nu se
ocupă cu îndeletniciri puţin rentabile
O fapt ă buna ca mişcarea naţionalistă existentă ba
nici nu face nici o deosebire dintre 1

Publicăm cele ce urmează, îndem­ Noi ne legăm să păstrăm întru noi şi jidani. Sunt apoi profesorii dela
nând pe cetitorii noştri, mai ales de toate cele scrise aici şi ne rugăm ca Şcoala română,. cari din schimbul de
la sate, să facă şi ei la. fel în comunele ceiace capătă astăzi viaţa, să nu piară valută ce*l au abia îşi târăsc existenţa
lor spre a-şi mai îndulci viaţa scăpând niciodată. Urmaşii noştri să păstreze în marea Capitală a latinităţii. Revista
de jugul exploatării jidoveşti: această Cooperativă, s'o conducă şi ne soseşte la Dacia*Traiană, unde fie*
ocrotească 'cu cinste şi să*i sporească care din noi o citeşte şi îşi însuşeşte
Actul dc fondare al coopera* avuţia ca, prin greutăţi, să ajungem hrana sufletească atât de necesară.
fivei săteşti stăpânii bogăţiilor noastre, azi în mâini Aderenţii sünt dar calici de bani.
jidoveşti şi străine. Situaţia actuală dc Cred că e destul deocamdată c'avem
Azi, în a 5 zi a lunei Februarie, inferioritate nu ne descurajează ; avem suflet. Fiecare din noi caută să facă
din anul 1928, noi locuitorii de obşte speranţă în viitorul apropiat, care al cunoscută mişcarea şi justificarea ei în
ai comunei Ciuguzel, plasa Aiud, nostru, numai al nostru poate fi. cercurile cunoscuţilor.
judeţul Alba, am întemeiat aici o
Cooperativă sătească, al căreia scop să Pentru cârmuire Cooperativa să» Chestiunea dela Oradea*Mare a fost
fie: ajutorarea tuturor sufletelor curate tească are • un Statut al ei, pe care mult comentată mai ales de sfudeni}*
româneşti din comună, cu dragoste l*am aprobat şi l*am semnat în adu­ mea italiană. Cu greu putem ţine pii;pt
neţărmurită faţă de Christos, Rege, narea de azi, în fafa delegaţilor trimişi calomniilor ce se aduc.
Naţiune. în acest scop de comitetul judeţean al D e ex. la medicină sunt singur ro*
Această Cooperativă va fi un tezaur Ligii Apărării Naţionale Creştine, mân, ori cât m'aşi muncii sunt singur,
al muncii, al dragostei; aici ne vom Aiud. iar jidanii vreo-25—30.
sfătui asupra tuturor nevoilor vieţii, ne Acest act se va păstra în archiva Eu vorbesc cu unu, ei vorbesc cu
vom chibzui asupra ori cărui fapt de Cooperativei, o copie după el se va 30. E o proporţie exagerată. N u voi
interes obştesc. preda comitetului judeţan al Ligii, de înceta de a căuta să fac măcar uri
Spiritul patriei şi al dreptăţii va unde a pornit ideia de înfăptuire, una abonament, eventual între studenţii cari
sălăşlui în această Cooperativă. se va trimite Regionalei Arad, iar una urmează cursul de 1. română ţinut de
Neavând lăcaşul ei, o statornicim Centrului L. A . N . C , Cluj, cu d. prof. Claudiu IsopeScu la Univer*
deocamdată la Marina Aron lui Pavel, raport şi copie după statute, spre siiafe.
N o . 39, şi ne vom sili şi noi şi luare la cunoştinţă.
Primiţi V ă rog asigurarea stimei mek
urmaşii noştri, să*i ridicăm cu vremea In faţa noastră, ca delegaţi ai co*
zidire nouă, căci această Cooperativă miletului Jud. al L. A . N . C . : ION C I N C O R A
este o biserică. stud. în med.
ţEJ Ion I. Crişan
Dintre noi, alegem în comitetul de Roma la 21 III. 1928.
conducere pe aceşti şase oameni, pe Secretar generai, Alba»Aiud. V . Vespasiane 12.
timp de 3 ani: Semnăturile ):1

1. Marina Aron 1. Nicolae, pre* 1. Marina Aron 1. Pavel. 2. Marina Aron


şedinţe. 1. Nicolae. 3. Torna Victor. 4. Pojar Vasile. Expoziţia pictorului Albescu. írt
2. Florea Gheorghe, vicepreşedinte. 5. Torna Manoilă. 6. Bogdan Manoilă. X.
Pojar Aron. 8. Olar Teodor. 9. Ocnean Ma» localul redacţiei Revistei noastre, Cluj
3. Marina Aron 1. Pavel, cassier. noilă. 10. Florea Gheorghe. . 1 1 . Moldovan
4. Popa Nicolae învăţător, secretar Ioan. 12. Marina Pavel. 13. Florea Vasile.
Str. Bob Nr.' T sunt expuse SpreVe*;
şi contabil. 14. Vâsu) Traian. 15. Alexe Gheorghe. 16. dere publică apreciatele tablouri alé
5. Moldovan Ioan, controlor. Torna Gheorghe. IX. Olar Ioan. 18. Horea
Ioan. 19. Săbău Ioan. 20. Olar Ioan. 21.
pictorului Sava Albescu.
6. Săbău Ioan, controlor. Popa Nicolae. Amatorii de artă românească sunt
Preşedintele Cooperativei va fi în*
invitaţi să profite de această acazie',
locuit, când nu poate lua parte la ') Celor mai jos semnaţi „înfrăţirea roma»
consfătuirea membrilor, de al doilea rară, deoarece numita expoziţie va dura
nească" le spune: Spor la muncă şi cu
membru ales în comitet. Dumnezeu înainte! numai timp de două săptămâni,
10
putut să nu intervin ridicând cuvân*
In atenţiunea CasÄ Centrale a ul, indignai şi jignii până în adân*
cui sufletului şi să nu dezaprob ţinuta
împroprietăriei unor intelectuali români de a fi nu
numai sceptici, dar chiar înverşunaţi
Cerem amânarea dreptului de a prietărirei, a comunicat, că pământu* duşmani a unei mari şi sfinte cauze
putea vinde pământul primit prin re* rile date prin reforma agrară, nu pot româneşti şi aceasta mai ales fiind de
forma agrară! fi vândute, de noii proprietari, decât faţă 14 minoritari.
Cunoaştem cazuri precise, că au după trecerea alor 5 ani, socotifi
C u aceasta ocazie au dat dovadă
fost împroprietăriţi — pe lângă cei dela ziua când a fost achitat integral
de curate sentimente româneşti şi ţi*
destoinici — şi o sumedenie de oa* preful pământului.
nută românească dnii Simion P o p
meni vicioşi — leneşi, beţivi, sau F salutară, şi bună această dispo* preot, M a x i m Domide învăţător cari
chiar nerozi. Dacă din anumite con* ziţiune a Casei centrale a împropriefă* au stat cu trup şi suflet alături de
sideraţiuni, — pe care nu le exami* rirei — dar nu e completă. Noi cei mine în faţa atacului dat de români
năm — s'a dat pământ şi astor fel din jurul L . A . N . C , — care lup* şi d. preşedinte a Cercului cu d. pre*
de elemente incapabile de a purta o tăm pentruca toate izvoarele de bo* tor a plăşii, cari ca funcţionari pu*
gospodărie independentă; este de in* găţie ale Ţărei noastre să fie în mâ* blici nu s'au amestecat în cauză, dar
teres naţional economic, să se poarte nile Românilor, voim ca - şi pământul nu ne*au fost nici ostili!
grife de către C a s a centrală a împro* acestei ţări să fie stăpânit fot de R o * Venerează şi pomeneşte în Sina*
prietărirei, ca acest pământ să nu mâni — ştiut fiind că Ţara este a gogă rabine din Rodna triumviratul
treacă de cât în mâna Românilor; aceluia, care stăpâneşte pământul dim* domnilor Login, Marte şi Călugăru
Ştim că influenţa politică, a jucat prcună cu celelalte isvoare de venit fiindcă o merită, iar voi români şi
un rol covârşitor în materie de îm* — comerţul, industria, meseriile şi fi* grăniceri de pe Valea Someşului fiţi
propriefărire, şi nu mai puţin adevărat nanţele. cu răbdare şi nădejde in Dumnezeu
este, că foţi acei beţivi şi leneşi care căci România totuşi v'a ajunge în'
Din aceste motive, • bine calculate,
au fost făcuţi proprietari de pământ, viitor să fie a celor combătuţi, umiliţi
cerem Casei Centrale a împroprietă*
s'au gândit din primul moment — nu şi huiduiţi astăzi, — a Românilor!
rirei următoarele: să prelungească
la lucrarea şi sporirea pământului do*
prohibiţiunea de vânzarea cu cel pu* Rodna*Veche 22 Martie 1928.
bandit aşa de uşor, ci la vinderea lui,
ţin 30 de ani cum a făcut legiuitorul
ca să obţie bani. DR. IOSIF T Ä P Ä L A G A
dela dela 1864. Iar în al doilea rând, advocat.
Deasemenea, elementele harnice şi sa dispună, ca pământul pus în vân*
înţelegătoare a însemnăfăţei pământu* zare, de către cei împroprietăriţi, să
lui — cum sunt Saşii, Maghiarii — poată trece — exclusiv — numai în
dar cu deosebire Jidanii — s'au gân*
dit tot din primul moment cum să
mâna unui Român, prin sânge şi Pentru studeuţii închişi
credinţă.
pună mai uşor şi mai repede mâna Primim la redacţie următoarea seri*
pe acest pământ aflător în stăpânirea România Marc, trebue făcută deo*
soare a şefului gării din Conop, jud.
netrebnicilor. potrivă, tare, bogată şi românească!
A r a d , dl Milan Serbu, cunoscut pen*
De curând casa centrala a împro* „înfrăţirea Românească" •tru însufleţirea sa naţionalistă, împreună
cu suma de T40 lei adunaţi dela per*
soanele mai jos notate. Reproducem
următoarele rânduri, pentru ca cititorii
Corespondenţă d in Rod na-Veche noştri să afle cum simte lumea cea
(Judeţul Năsăud) multă, românească, şi pentru ca din
fapta celor mai jos notaţi să ia pildă
Iartă*le lor D o a m n e . . : . visfă, s'a opus din răsputeri abonării, şi cei ce încă au mai rămas nepăsă*
La adunarea generală a Cercului invocând ca. argument împrejurarea că fori în lupta noastră contra Iudaismu*
Cultural român din Rodna*Veche, ţi* revista face politică, este d revistă „de lui cotropitor.
nută la 18 Martie 1928, venind în partid", că în sinul Cercului Cultural
discuţie abonarea ziarelor s'au înfâm* n'are ce căuta această revistă care C o n o p 9.' III. 928.
plat lucruri, ce merită să fi cunoscute jigneşte şi supără pe unii membrii ai D*le Preşedinte!
de bunii români. Faptul este urmă* Cercului, — probabil pe evreii Reiter
forul: şi Weinberger, cari erau de faţă!! — C u onoare înaintăm Lista cu nu*
La p-opunerea membrilor adunarea Acestei păreri, acestui cuvânt antiro* mele celor buni Români din comuna
a primit ca să fie abonate aproape mânesc şi duşmănos revistei Infrăţirei C o r op şi jur, dăruind un mic ajutor
toate ziarele româneşti mai răspândite, Româneşti s'au raliat cu mare însu* „Studenţilor din închisoare".
ca Universul, Cuvântul, Patria, etc. fleţire următorii domni români: domnul Aceia cari sunt mai lipsiţi de bani
şi ziarul minoritar Ellenzék. C u m între pri.m.'r comunal Ioan Marté şi domnul le trimit vorbe b i n e pentru încurajare
membrii Cercului sunt şi aderenţi ai Dr. Emil Călugăru advocat, toţi trei şi ne*a rugat să le trimitem vorbă că
L . A . N . C . s'a găsit un glas con- membri ai partidului national zis ro* mic şi mare se vor ruga în zilele de
ştiu de român — dl învăţător M i x i m mân, din Rodna. Semnifiicaliv pentru Dumineci şi sărbători în sfânta Bise*
Doniide — şi a propus ca să se -a* ţinuta acestor domni este, că erau de rică ca B u n u l Dumnezeu să le dea
boneze şi organul central al L. A . N . faţă în adunare 14 minoritari, dintre sănătate şi putere pentru lupta înce*
C „înfrăţirea Românească" din Cluj, ci doi evrei, şi dintre aceştia nici unul pută — adecă: înainte! pentru Hris*
ca o revistă ce susţine o cauză roma* n'a protestat,' chiar nici evreii. A Ire* tos, Rege — şi Naţiunea R o m â n e a s c ă !
nească şi ca atare e binevenită înir'un buif să se găsească un român şi apoi
Conop N r . 36 1928.
cerc cultural român. S'a ridicat'însă doi secondanţi pe lângă dânsul, ca să
la cuvânt un domn advocat român strige într'un C e r c Cultural român unei L I S T A
Dr. Traian Login şi foarte indignat a reviste româneşti, „ V e t o ! " pentru sumele încasate pentru „Stu*
protestat ca să fie abonată aceestă re* E u , scriitorul acestor rânduri n'am denţii" din închisoare. 1928.
11
1. Ing. Economii Narciz, şef de Mai publicăm şi următoarea scrisoare: Centenarul liceului din Beiuş. P u *
ocol silvic Bârzava j . A r a d 200 lei. Galaţi 9 Martie 1928. ţine scoale vor fi în ţara noastră, cari
2. Preol Evuţianu Ioan, preot or* să se poată mândri cu un secol de
todox rom. Odvoş j . A r a d 100 lei. Mult stimate D*le Preşedinte! jertfă şi muncă desinferesată.
3. Popovici Petru econom C o n o p V ă rog să binevoiţi a primi suma Beiuşul, orăşelul românesc dela
N r . ' 163 i. A r a d 100 lei. de lei rOO, pe care i*am strâns dela poalele Munţilor Bihorului are feri*
4 Serb Milan, şef de gară C o n o p prieteni pentru ajutorarea studenţilor cirea să adăpostească în interiorul lui
j. A r a d 100 lei. noştri dragi, care zac în închisorile mi* o asemenea şcoală.
5. Adrian Raica, preot C o n o p jud. litare, numai ca să se facă pe placul Din timpuri străvechi, punctul a*
Arad 40 lei. jidanilor. Poliiicianii se vede că ş'au cesta devenise un centru al Roma*
6. Gozman Oliviu, impiegat de pierdut capul, decând au dat drepturi nilor din regiunile cari formează restul
mişc. cfr. Şofronea 100 lei. la jidani, căci caută pe orice cale ca României de azi. Sediu de Voevozi,
7. Weinerth Ioan, comerciant C o * să înăbuşe orice sentiment naţional. avea subt ascultarea sa pe toţi juzii şi
nop j . A r a d 40 lei. Banii pe care vi*i trimit sunt dela ur* cnezii din Sudul Bihării şi mai târziu,
8. Elisabeta Fritz, funcţionară P T T . mătoarele persoane. când organizările acestea dispărură din
Conop 20 lei. Subsemnatul 200 lei. Traian D u * viaţa noastră socială, Beiuşul îşi pă*
9. Andrei Maieas, maestru C o n o p mitriu 200 lei. Iordache Gheorghe stră şi pe mai departe rolul de con*
j A r a d 40 lei. Total 740 lei. 200 lei. Ion Zamfirescu 100 lei. Toţi ducător al Românilor din aceste părţi.
A u mai contribuit: D*na Victoria abonaţi din Galaţi. Faptul acesta l*a îndemnat pe Epis*
Carşai 100 lei. D l T d . Şuşman M o ţ Primiţi D*le Preşedinte respecfuoa* copul Samuil Vulcan să deschidă aici
Caiafele 500 lei. D*ra E . Huniadé 50 lei. sele mele salutări în anul 1828, pe lângă -şcoala pri*
S P I R U P E C E L I Galaţi. mară mult mai veche, şi un glmnasiu
cu limba de propunere românească.
P e lângă Crişeni el fu cercetat de
Români din întreaga Monarchie. A ş a ,
Primarul din comuna Albac nu este la Bănăţenii, Hunedorenii, Moţii, Cri*
senii din Valea Grisului A l b , alergau
înălţimea chemărei sale la izvorul nesecat dela Beiuş. Iar din
In atenţia Dlui prefect de Turda! regiunile nordice-, Sătmărenii, Mara*
mureşenii, uneori chiar Bucovinenii,
Domnul Nicodin Costea învăţător cesta părinţii — şi aşa săraci — îşi şi pân la deschiderea liceului graniţă*
din comuna A l b a c (jud. Turda) ne iau copiii dela şcoală din cauza cărţi* resc dela N ă s ă u d , Someşenii -încă
trimite cu rugămintea să publicăm în lor scumpe. Urmarea este, că aceşti alergau după lumină la focarul nestins
„înfrăţirea Românească" următoarea copii rămân analfabeţi şi întunecaţi". dela Beiuş.
scrisoare: „Primarul Stan Petru în loc să se
intereseze de o şcoală spaţioasă chiar In primăvara aceasta se va sărbă*
„ A tăcea şi a nu scoate la iveală fori 100 ani dela deschiderea lui şi
lucrurile slabe ale semeuiloi noşfrii este în centrul cemunei, atrage pe oameni
dela şcoală, care este mică, în făgă* Beiuşul va îmbrăca haina de sărbă*
laşitate. Primarul fie urban fie rural toare, în care să sărbătorească fapta
câte părintele comunei, deci cel mai dăul (cârciuma) său care este de două
ori mai mare decât şcoala". marilor înaintaşi, cari în vremuri grele
indicat să apere interesele concetăţeni* ne*au daf această puternică cetăţenie
lor şi ale neamului său, ocrotind deo* „Oare merită un astfel de om, care naţională, creştină şi culturală.
potrivă şi- interesele generaţiilor tinere. se ocupă cu vânzarea băuturilor jido*
„ C u mare regret trebue să constat, veşti — otrăvind poporul — şi ne* M u n c a generaţiilor t:ari 100 ani
că primarul Stan Petru din comuna glijând îndatoririle sale de ocrotitor al s'au părândaf pe băncile acesfui liceu
Albac — satul de unde s e i r a g e H ö * consătenilor şi copiilor acestora, — să merită să fie sărbătorifă cu' solemni*
rea — este un părinte vitrig şi ne* stea în fruntea unei comune româneşti"? latea şi fastul cuvenit.
demn de a sta în fruntea satului, căci „ O D o a m n e ! până când vom mai D e aceia Direcţiunea liceului în în*
se ocupă mai mult cu vânzarea beu* tolera astfel de trântori parazitari pe ţelegerc cu corpul profesoral şi cu
(urilor spirtoase — de fabricaţie jido* spatele Ţărei! făurită cu vieţile a sute autorităţile locale, au hotărât ţinerea
vească — şi nu se interesează de ne* de mii de eroi"? serbărilor în primăvara acestui an,
voile culturale ale poporului. 12/11 9 2 8 . fixând definitiv data serbărilor pe zilele
N. C O S T E A de 30, 31 M a i şi 1 Iunie a. c. M .
Iată trei cazuri concrete :
„In cătunul Costeşti, care se ţine
de Albac, la îndemnul unor oameni
dc inimă s'a început zidirea unui lo*
cal de şcoală. Primarul susnumit s'a
I N F O R M A Ţ I U N I
exprimat, faţă de un sătean, în felul In Revista „Pritenul Poporului" Nicolaescu*Bugheanu despre „Indă*
următor: „De nu=mi fac Costeşîii un N r . 3 din Martie 1928, ce apare în rătnicia semitică" ţinută la Cercul
favor de vre=o sută de mii, să mă Câmpulung jud. Muscel, cetim şi sa* Profesorilor. — Românii se deşteaptă!
bată Dumnezeu de voi face şcoală! lutăm cu bucurie iniţiativa dlui P a *
„Acest primar în loc să sprijinească raschiv Angelescu doctorand în feo* Ziarul săptămânal „Facla Roma*
ridicarea şcoalei, el o împedecă. logie, de a retipări cartea „înfruntarea nească" ce apare în Bucureşti str. Va*
„După'regulamenlul şcolar, copiii or* Jidovilor" a fostului rabin, mai târziu sile Lascar N r . 24, se ocupă într'o
fani şi săraci trebuesc să fie ajutaţi cu încreştinat şi călugărit süb numele serie dc articole, de antisemitismul lui
cărţi şi cu haine din fondul Comite* Neofit, care a fost imprimată în anul Eminescu.
fului Şcolar. E i bine primarul negii* 1803 pe timpul păstorirei Mitropoli* *
gea^ă acest tond. Domnia S a aduce iului Iacov Stamati. Comitetul dc conducere al Revistei
singur cărţile şi le vinde. cu preţ dub* Tot această revistă ne informează „înfrăţirea Românească" în nizuinţa sa
lat, pentru ca să câştige. In felul a* despre reuşita conferinţă a dlui prof. dc a răspândi lumina în cercuri popu*
12

lare cât mai largi, a donat pentru 1 1 dorim dlui N i e . Bohar, spor la muncă om cinstii şi cu experienţă, iar Ro»-
biblioteci populare 1 6 0 fascicole de şi înapoiat în America, să ducă cu mânii ocolind dughianul jidovesc, tre*
Revistă şi 1 0 exemplare „Cuvinte a* sine cele mai plăcute amintiri de la buia să-şi cumpere cele necesare nu*
devărate" de dl prof. univ. I. C . C ă * fraţii din România*Mare, cu care să mai dela aceasta cooperativă.
tuncanu. ţină un contact strâns căci în unire Cinstifi intelectuali şi fraţi Români
S e va dona şi în viitor, — acelor stă puterea — Trăiască Fraţii Ro* din Lemniu, până când aveţi de
biblioteci care vor apela la concursul mâni din A merica! gând să îngrăşaţi cu banii voştrii pe
nostru — din materialul de cultură na» „înfrăţirea Românească" năpârcile de jidani? şi să Vă bateţi
(ională şi creştină de care dispune R e * joc de opera proprie „Coperativa de
*
vista, urmând porunca Domnului: „lu* consum ?" N u vă temeţi de pedeapsa
mină din l u m i n ă " ! Membrii Ateneului popular Dr. C .
lui Dumnezeu şi de blestemul prun»
Angelescu din Bucureşti, au hotărât
* cilor voştri ?
cu unanimitate şi cu mare însufleţire
L. A . N . C. la Focşani — în adunarea din 4 Martie a. c. Primim la redacţie următoarea seri*'
Publicăm următoarea adresă trimisă „să postească o zi în an iar pre (ui soare :
personal fruntaşilor mişcării nationale alimentelor economisite sal verse ate* Domnule Director,
Creştine, pentru ca toţi aderenţii noştri neului pentru combaterea propagau* In numele cinstei ce o doreşte orice-
să ia cunoştinţă şi să poată participa dei duşmănoase din presa streină în* naţionalist creştin să se înscăuneze în
la consfătuirea anunţată. drep tată contra României". presa românească, Vă cer ca să rec»
Iată un exemplu vrednic de imitat! tificaţi informaţia apărută — în care
Stimate Domnule, *
spune — într'un număr al revistei ce
A v â n d a ne sfătui şi a lua a ho*
Dela Administraţie. In luna aceasta conduceţi, prin care se afirmă că aşi
tărâre cu privire la regruparea forţe*
se vor frimefe somaţii de plată tuturor fi apărat într'un proces de spionaj pe
lor mişcării naţionaliste creştine înfr'o
abonaţilor în resîanţă cu abonamentul. un jidan. Adevărul este că d. Dr.
Ligă unitară, cum de altfel V ' a m pus
Mulţi dintre onor. noşfrii cetitori, de Ţechinovschi, pe care l*am apărat în
chestiunea în adresa circulară din 27
îndată ce primesc avisul de plată, se acel proces, esfe creştin ortodox, ce*
Ianuarie 1 9 2 8 , V ă rog să binevoiţi a
supără şi ne refuză primirea Revistei. tăţean român şi că el a fost cel ce a
V ă prezenta la Focşani în ziua de
Unii ne trimet banii, iar alţii după ce descoperit spionajul, fapt pentru care á l
2 0 Aprilie a. c , Vineri dimineaţa,
au înapoiat Revista, tac chitic, fără fost scutit de pedeapsă.
fixând ca loc de întâlnire casa dlui
să Irimeafă vre'un ban. Primiţi Vă rog stima mea
(ieneral Macridescu.
C u astfel de apucături — caracte» Em. D. B . Vasiliu aâv. Bucureşti.
Cluj la 2 0 Martie 1 9 2 8 . *
risfice Jidanilor faţă de lot ce este
C u distinsă stimă: creştinesc — nu se poate susţine o O a m e n i buni v'aţi î n t r e b a t : cu ce
I. C . C ă t u n e a n u . Revistă ca „înfrăţirea Românească" bani mişcă partidul naţional»ţărănesc
* lipsită de fonduri şi de subvenţii. zecimile de mii de oameni dc la ;
Trimisul american vizitează „In* România va putea deveni a Ro* sate la oraşe spre a demonstra forţa
frăpirea R o m â n e a s c ă " . Dl Nicolae manilor numai prin sacrificii şi prin popularităţii lui ? Credeţi că se con*,
Bohar, vicepreşedintele „Asociaţiunei virtuţi creştineşti. fribue din buzunarele partizanilor bo*.
R o m â n e din America" în călătoria sa înlături deci cu egoismul şi cu pa» gaţi? Vă înşelaţi. Ştiţi care*i a d e v ă r u l ? :
de studiu prin România — pentru a timile, mari sau mărunte! Jertfiţi fie» Lucrează finanţa jidovească prin mâna
se convinge văzând cu ochii stările care, cât puteţi pentru candela deş* lui Blank. Iată, oameni buni, pentru
de fapt din fara noastră, in legătură feptărei naţionale „înfrăţirea R o m a * cine vă străduiţi: pentru Jidanii, cari
cu propaganda dujmănqasă ce se în* n e a s c ă " Cluj Str. B o b N o . 7. stau cu punga îndărătul partidului na*;
trefine cu îndârjire fanatică în ) resa * ţionaUţărănesc şi cari nu înţeleg să
americană, contra Românilor — ne*a R o m â n i inconştienţi dea bani fără profit înzecit în viitor,''
cercetat înzilele de 1 9 şi 2 0 Martie a. c. In legătură cu publicaţiunea din căci altfel nu ar mai fi jidani.
Domnia S a este nespus de mâhnit „înfrăţirea Românească" N o . 9 din 1 *
văzând cât venin şi câtă ură se varsă Martie, prin care cerem concursul Hipocrizie naţional*ţărănistă
prin coloanele plătite ale presei ame* onor. cititori, pentru a putea descoperi. Aflăm, că Dnul Emil Haţieganu,
ricane şi mondiale, în contra Roma* pe acei Români inconştienţi cari umplu care a apărat pe Moţii, acuzaţi de*
nilor, care sunt învinuiţi ca mâncători buzunarele jidoveşti, cu banii greu rebeliune, în procesul ce s'a desbăfut
de Jidani, devastatori a fot ce e pro* câştigaţi; primim dela Dşoara Livia la Cluj în 2 0 Martie 1 9 2 8 , că acest
prietafea jidovească; cât timp rcalita* Mezei din Lemniu J u d . Someş urmă* domn, fruntaş în partidul naţional*ţă*
tea dovedeşte, că Jidanii din Roma* toarea scrisoare: rănist şi profesor la Universitatea din
nia se bucură de un tratament foarte „Nu Vă miraţi deloc, dacă Vă Cluj, stă alături cu Jidanii, în contra
bun. Urmarea este, că Jidanii se în* comunic, că la noi în comună, unde Moţilor, ca membru în consiliul de
mulţesc pe zi ce trece, îşi sporesc e cooperativă de Consum Creştină, administraţie la societatea „Călăţele"
averea în dauna locuitorilor băştinaşi, şi unde sunt oameni inteligenţi ca: încă din anul 1 9 2 2 .
ba chiar Românii sunt aceia care su* Preot (părinte sufletesc) învăţător Iată lângă cine stă alături: Hermei
fere după urma acestei plăgi sociale (luminătorulpoporului) notar cu vază, Schretil, Hermán Sensieb, Kelemen
ce se numeşte — J i d o v i m e . prin faptul cai băştinaş din comună, Bernát, Weis losef, Zoltán Fenyves,
Sperăm că fratele Bohar, va duce şi fost învăţător, care ca remuneraţie Otto Groedel. (Luaţi după registrul
cu sine în America informaţiuni de — pentru că a fost voluntar în ar* firmelor dc la tribunalul din Cluj).
mare preţ, pentru cauza românismu* mată — azi e suspendat şi se ocupă Iată, Domnule cititor, patriotismul,
lui în al cărui serviciu, s'a pus pe cu alte lucruri; toţi, dar toţi târguim iubirea de neam şi glie a fruntaşului
drum în timp de iarnă — nesocotind dela jidanii obrasnici, cari sunt azi n3ţional»fărănisf! O - mai mare hipo*
atât gerul cât şi oboseala, dar cu deo* stăpânii pe avutul comunei noastre". crizie nu se poate concepe: pe deo*
sebire cheltuiala, care îl priveşte per* Iată un caz nespus de dureros! S'a parte jupoaie pe Moţi alături de J i *
son al — Din partea noastră — ferm făcut o cooperativă creştină în comuna dani şi pe de altă parte îi apără de
convinşi de dreptatea Românilor — Lemniu, care trebuii condusă de un de ochii lumii.